0% au considerat acest document util (0 voturi)
33 vizualizări5 pagini

Stiluri Functionale

Documentul prezintă caracteristicile stilurilor funcționale: stilul literar-artistic, stilul publicistic, stilul literar-științific și stilul administrativ. Fiecare stil are aspecte lexicale, morfologice, sintactice și stilistice specifice, cum ar fi terminologia, structura frazelor și figurile de stil utilizate.

Încărcat de

Gica
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
33 vizualizări5 pagini

Stiluri Functionale

Documentul prezintă caracteristicile stilurilor funcționale: stilul literar-artistic, stilul publicistic, stilul literar-științific și stilul administrativ. Fiecare stil are aspecte lexicale, morfologice, sintactice și stilistice specifice, cum ar fi terminologia, structura frazelor și figurile de stil utilizate.

Încărcat de

Gica
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

STILURI FUNCIONALE

Stilul literar artistic Stilul publicistic Stilul literar tiinific Stilul administrativ
aspect aspect aspect aspect
neunitar: elemente distinctive de la neunitar (eterogen), fapt determinat de stil unitar n cadrul unei stil unitar;
autor la autor; diversitatea tipurilor de texte jurnalistice discipline tiinifice; enunuri cu form
subiectiv: se pune puternic n valoare (aceste elemente care imprim caracterul obiectiv: nu las s se ntrevad impersonal;
personalitatea creatoare (emitorul neunitar al stilului pot proveni din alte personalitatea creatoare a coninut normativ
mesajului); stiluri: literar-artistic, tiinific, textului; (informaii privind norme i
unicitatea stilului: inovaii fcute de administrativ); logic, clar; legi);
emitor, care arat particularitile obiectiv prin informaie (sensul propriu caracteristici generale stil obiectiv (enunurile nu
personalitii acestuia; al cuvintelor); utilizarea formelor aparinnd marcheaz personalitatea
nglobeaz elemente din toate stilurile subiectiv prin mrcile personalitii limbii standard (se evit emitorului);
funcionale; creatoare (sensuri figurate ale cuvintelor, arhaisme, regionalisme, forme accesibil, clar, logic;
accentul cade pe crearea unui limbaj expresii proprii unui jurnalist); populare); caracteristici generale
interesant / frumos n sine i nu pe caracteristici generale claritate i sobrietate, rigoare, folosirea clieelor formale
informaie; folosirea limbii literare; uneori apar i logic; (se va completa, articolul,
caracteristici generale exprimri ale vorbirii cotidiene; se utilizeaz cuvintele cu sens paragraful, subsemnatul, se
folosirea cuvintelor cu sens figurat folosirea neologismelor; introducerea propriu (denotativ); adeverete);
(conotativ); unor uniti lexicale noi; se evit figurile de stil; cuvinte cu sens propriu
folosirea cuvintelor care provin din amestec de limbaje (literar-artistic, folosete un lexic specializat; (denotativ);
toate sferele vocabularului; administrativ, tiinific); folosete neologisme; termeni specializai pentru
folosirea figurilor de stil pentru a da utilizarea de procedee menite a atrage folosete unele cuvinte, fiecare tip de act / text (cerut
expresivitate limbii; atenia publicului (titluri, subtitluri, formulri, specifice tehnicii de o anumit situaie de
amestecul cu limbaje / elemente interogaii, exclamaii, alternarea textului argumentrii (ex: n primul rnd, comunicare);
provenite i din limbajul administrativ, cu imagini); n al doilea rnd, n aceast folosete neologisme;
publicistic sau tiinific; folosirea de cliee (ex: Oraul din Bnie privin, sub acest aspect, aadar, tranzitivitate.
evit orice clieu care ngrdete Craiova , fraii notri de peste Prut n concluzie, ceea ce era de
exprimarea liber a personalitii romnii din Republica Moldova); demonstrat);
creatoare; accesibilitatea limbajului, datorat tranzitivitate (informaia trece /
reflexivitate accentuat (emitorul faptului c jurnalistul are un public-int tranziteaz liber dinspre emitor
/creatorul i pune n valoare notele foarte divers. spre lector i este neleas
particulare, fapt care poate ngreuna identic de ctre cei doi
nelegerea mesajului). participani la actul de
comunicare).
Caracteristici lingvistice ale stilurilor

Stilul Lexicale Morfologice Sintactice Stilistice


terminologie specific: substantive provenite din infinitive lungi: preferina pentru construcii cliee:
ex: adeverin, cerere, memoriu, ex: asimilarea, educarea, dezvoltarea, infinitivale: ex: Subsemnatul ... rog prin
lege, paragraf, articol etc. profesionalizarea. ex: a nu trnti ua. prezenta ... etc.
prezena unor neologisme care substantive abstracte: elipsa:
definesc noi situaii sau realiti ex: acces, public, complexitate, solicitare. ex: Accesul publicului
Administra

socio-economice: verbe: (ex: a trebui, a putea, a solicita etc.) interzis.


tiv

ex: Legea integrrii, Ministerul - infinitivul cu valoare de imperativ (ex: a nu fr figuri de stil.
Integrrii Europene. clca iarba);
- diateza reflexiv (ex: se organizeaz, se
solicit);
- forme impersonale (ex: poate fi);
- expresii verbale impersonale (ex: e de tiut,
e de recomandat).
se evit limbajul specializat; verbele la diateza activ sunt preponderente. preferine pentru propoziii cultivarea detaliului elocvent
termenii noi sunt explicai prin enuniative; prin epitete;
fraze eliptice (pentru a atrage utilizarea unor figuri stilistice
Publicistic

analogie cu alii deja cunoscui;


termeni sau expresii ocante (n atenia); (ca n stilul literar-artistic),
titluri i subtitluri de obicei); tipare de compunere: dar cu un grad temperat de
termeni din vocabularul ex: interviul: alternana reflexivitate;
fundamental frazelor de tipul multiple inovaii stilistice;
ntrebare rspuns.
polisemantism (cuvinte cu sensuri utilizare expresiv a tuturor prilor de vorbire; diversitate a raporturilor de prezena figurilor stilistice;
multiple); mrci ale subiectivitii (prenume, verbe la subordonare; prezena unor procedee
cuvinte cu sens figurat persoana I). inversiuni; artistice (alegorii, antiteze
Artistic

(conotativ); dislocri topice (anacoluturi). etc.);


varietate lexical (neologisme, cultivarea aspectelor stilistice
arhaisme, regionalisme, cuvinte diverse (stil direct, indirect,
de argou i jargon etc.). indirect=liber).
monosemantism; multiple substantive abstracte; raporturi sintactice diverse; nu se folosesc figuri
tiinific

termeni de specialitate; pronume care marcheaz pluralul autorului / al stilistice.


preferine pentru neologisme; modestiei.
utilizarea a numeroase cuvinte cu
prefix.
TIPURI DE TEXT

Literar / Ficional De grani Non-literar / Non-ficional


scris n stil literar-artistic; scris n stil literar-artistic; scris n stil publicistic, administrativ, tiinific;
definitorii
Elemente

informaie inventat, referin subiectiv. informaie real, referin informaie real, referin obiectiv.
subiectiv i obiectiv.

proz; memorii; a) oficiale: cerere, memoriu, lege, adeverin, referat,


Tipuri de

poezie; jurnal; telegram;


texte

teatru. scrisori. b) tiinific: articole, tratate, recenzii, comentarii;


c) publicistic: interviu, dezbatere, mas rotund, articole,
recenzii, editoriale, anchete.
plcerea estetic; plcerea estetic; informarea.
mesajului
Funcia

terapeutic prin imaginaie (pharmakon); informarea;


educaia; terapeutic (pharmakon);
divertismentul.
emoional; persuasiv (convingtor); persuasiv (convingtor);
polemic; critic; manipulant;
ncrctura
emoional

critic. emoional. prohibitiv (interzice ceva);


critic;
polemic;
neutru.
acord; acord; acord;
mesajului

purificare, eliberare (catharsis); catharsis; identificare;


Efectul

interiorizare. internalizare. internalizare (valori i modele cultivate sunt integrate n


sistemul de gndire al lectorului).
STILUL FUNCIONAL
Definiie:
aspect al limbii, avnd trsturi particulare determinate de scopul n care este utilizat limba n comunicare, de contextul de comunicare;
este o variant a limbii care ndeplinete funcii de comunicare ntr-un domeniu strict determinat; apare ca un model care exercit o anumit presiune
asupra contiinei vorbitorilor;
stilurile funcionale ale unei limbi se afl n coexisten i n interaciune.

d ia s is te m u l s tilis tic lite r a r

v a r ia n ta o fic ia la v a r ia n ta m ix ta v a r ia n ta n e o f ic ia la

a d m in is tr a tiv a te h n ic o - s tiin tif ic a p u b lic is tic a n e a r tis tic a a rtis tic a

f a m ilia r a te le g r a f ic a p ro za p o e z ie
(c o lo c v ia la ) e p is to la r a p ro p riu -z isa
b ib lic a
d r a m a tic a
STILUL PUBLICISTIC
modaliti de comunicare:
a) monologul scris (ziare, reviste, alte publicaii);
- oral (radio, TV);
b) dialogul: - scris (interviuri consemnate n scris);
- oral (dezbaterile publicistice, interviurile).
contopirea celor dou intenii ale limbajului (T. Vianu)
a) tranzitiv;
b) reflexiv.
limbajul poart amprenta tendenionismului (spre o atitudine);
materialul lingvistic este nsoit de mijloace extralingvistice:
- fotografii;
- caricatur;
- hri;
- tabele, diagrame, statistici;
- film etc.

trsturi lingvistice:
stilul rspndete:
- termeni tiinifici;
- forme corecte;
- cuvinte regionale;
- limbajul familiar; argouri; forme i construcii populare;
- stilul publicistic este foarte sensibil la modificrile limbajului diferitelor pturi sociale; stilul
publicistic reflect pulsul acestor transformri.
mijloace de expresie:
- sensul figurat (conotativ);
- comparaii, epitete, tropi, perifraze;
- intonaia exclamativ i interogativ;
- ntreruperile, digresiunile;
- antiteza;
- mijloace ale umorului i ale satirei;
- vorbirea direct i indirect;
- citatul (din cele mai diverse surse);
- formulri eliptice;
- expresii frapante i paradoxale.p

S-ar putea să vă placă și