1

DERMATOZE MICOTICE NEFOLICULARE

Definiie:

- afecini cutanate produse de parazii vegetali (plante inferioare) care

neputnd sintetiza clorofila utilizeaz ca material substane organice ale

organismului parazital, ndeosebi keratina din tegument i anexe

Diagnostic micologic:

- examen direct, lam, lamel

- nsmnarea pe medii de cultur selectiv

- inocularea la animal

- intradermoreacii cu extracte de culturi de ciuperci

- antibiograma antifungic

- capacitatea de fermentare a zaharurilor

- teste de imunofluorescen

- Lamp Wood

Criterii de clasificare morfoclinice:

1. micoze cutanate propriu zise:

1.1. epidermice:

- epidermofiiile

- Candidozele cutaneo mucoase

- Pitiriazul versicol

- Eritrasm

1.2. dermo-hipodermice: actinomicoza, sporotricoza, blastomicoze

2. micoze foliculare (pilomicozele): microsporia, tricofiia, favusul

3. micoze unghiale : hifomicetice; candidozice

 2

MICOZE CUTANATE PROFUNDE

Actinomicoza:

- cervico facial

- acral

Sindrom de fond:

1. tumefacia dur: inflamatorie cu tendin la fistulizare latero cervical

2. puroi cu aspect caracteristic (granule)

3. examene micopatologice concludente

Diagnostic patogen: Actinomices bovis i israeli (poate fi saprofit al cavitii

bucale, prin carii sau dup extracii se inoculeaz n hipoderm. Forma cervico-

facial, nodozitate hipodermica ce parcurge etapele unei gome fistulizeaz-

puroi gruni, osteomielita mandibulei.

Diagnostic diferenial: goma TBC, lues, limfoame, adenoflegmoane, sarcoame

Tratament: incizii, drenaje, raclajul, excizia n bloc. Antibioterapie doze

ridicate (Hidrazida, IK, cortizonice)

DERMATOZE MICOTICE FOLICULARE (PILOMICOZELE)

Microsporia:

Sindrom de fond:

1. plci mari scuamoase la nivelul pielii proase

2. fire de pr rupte egal de la emergen, aspect ngroat de un depozit

purulent n manon

3. [Link] - parazitare ectotrix, direct fie prin obiecte folosite n comun

 3

Clinica: plci 2-10 cm (3, 4 la numr) rotunde, ovalare, rupte egal la 3 4 mm de

la emergen, eritem, scuamare furfuracee

Examen de laborator: Wood-fluorescen verzuie strlucitoare

Diagnostic diferenial:

-tricofiia uscat

-Favusul

-Psoriazisul capului

-pelad

Tratament: local: raderea, badijonarea cu [Link]., alcool iodat 1 %; general:

Griseofulvina 10 mg./kgcorp pt. 3 sptmni

ONICOMICOZE

Sindrom de fond:

1. deformare i friabilitate unghial

2. nglbenirea unui sector din lama unghial

3. detaarea unghiei de pat

4. ex. Micologic

Etiopatogeneza: invadeaza n focar primitiv sau secundar

Clinic i evoluie: 4 tipuri morfoclinice dup modul de invazie

1. distal (marginea liber, friabil, frmicioas)

2. superficial (lama, zone mici glbui)

3. proximal (afectarea de la rdcin, matrice)

4. periunghial- candidoza perionixului

Dignostic laborator obligatoriu

Diagnostic diferenial: psoriazisul unghial, onicodistrofie cu afeciuni generale

 4

PEMFIGUSUL EPIDEMIC AL NOU NSCUILOR

Sindrom de fond:

- bule pe trunchi i membre la nou- nscui, materniti

Etiopatogenez: contagiozitate, transmiterea fiind mediat de instrumente,

lenjerie sau direct de personal

Clinic i evoluie: n primele 2 3 sptmni bule bombate, predilect pe trunchi,

crustificare, macule congestive pasagere.

Diagnostic diferenial:

1. pemfigus sifilitic

2. impetigo

3. boala Ritter

DERMATOZE VIROTICE

Datorit inducerii de reacii generale i viscerale studiate n patologia infecioas.

Virozele cutanate (virus restrictiv dermatologic) sunt provocate de virusuri.

- Papova

- Herpes virus

- Pox-virus

Clasificarea afeciunilor virale d.p.d.v. clinic i patogenic:

I. dermatoze virotice propriu-zise primar-cutanate: intrare cutanata si

mucoase

1. Epidermoviroze:

A. Hiperplazie:

- veruci plane juvenile

- veruci vulgare

- condiloame acuminate
 5

B. Degenerative: - moluscum contagiosum

C. Exudative :

- nodulii mulgatorilor

- ectima contagioasa

- boala Mollaret (zgrieturii de pisic)

-Eritemul veziculos cu stomatit

- vaccina

2. Epidermoneuroviroze

- herpesul

- zona Zoster

- aftele bucale i genitale

- pustuloza varioliform Kaposi- Juliusberg

[Link] virotice simptomatice ( ce apar n cadrul febrelor eruptive virale)

- variola

- varicela

- rubeola

- parotidit epidemic

- adenoviroze, gripa

- febra tifoid

[Link] de etiologie virotic foarte probabil:

- S. Reiter

- S. Bechet

- E. Polimorf

- Acroeritemul papulos Gianotti Crosti

 6

IV. Dermatoze de etiologie virotic ipotetic: Pemfigus

EPIDERMOVIROZE

Veruci vulgare: papule dure i rugoase la palpare, plate, glbui, grupate, digito

plantar, dosul minii

Etiopatogenez: virusul papova, hiperplazie epidemic, autoinoculabile

Clinica i evoluia: papule keratozice, punctiforme, granuloase, monezi,

suprafa rugoas, nedureroase, neinflamatorii. Degete, dorso-palmar,

periunghial, coate, genunchi

Topografic:

-cele plantare: dureroase la mers,

-pielea capului excrescene n mnunchiuri digitale

- pleoape, fa filiforme

- spate gt, persoane n vrst seboreice, sesile

- se pot nmuli sau vindeca spontan

Diagnostic diferenial:

1. veruci plane juvenile

2. clavusuri plantare

3. fibroame n pastil

4. TBC verucos

5. TRATAMENT:

1. diatermocoagulare

2. crioterapie

3. ac. salicilic, lactic 20 20 %

4. Metionina
 7

EPIDERMONEUROVIROZE

HERPESUL

Sindrom de fond: erupie veziculo- eritematoas grupata n buchet, localizat,

nsoit de senzaie de arsur.

Etiopatogeneza: virusul aflat n stare latent, patogen n tulburri digestive,

focare, ciclu menstrual. La copii calea de ptrundere, cutaneo-mucoas sau

respiratorie.

Clinica i evoluie: arsur, prurit, buchet de vezicule, eroziuni, cruste 6- 7 zile

se vindec integral. Adenopatie satelit inflamatorie, dureroas frecvent.

Stare general alterat, cefalee, astenie, febr, mialgii.

Diagnostic diferenial:

1. aftele bucale

2. aftele genitale

3. zona zoster

4. eritem polimorf

Tratament: nitrarea veziculelor, Aciclovir ung.

ZONA ZOSTER

Sindrom de fond:

1. erupie veziculoas, dispus n buchet, arsuri i dureri

Etiopatogeneza: herpes virus a crei virulen crete n hipoavitaminoze, TBC,

tumori, contagiozitate redus, imunitate durabil.

Clinica i evoluia: astenie, cefalee, arsuri i dureri pe traseul erupiei,

vezicule grupate n buchete, altele izolate, cruste gri maronii, leucodermie

posteruptiv.

Localizri: intercostal, cervico-brahial, occipital, treigeminal

 8

Evolueaz: hemoragic, necrotic, paraneoplazic.

Diagnostic diferenial:

1. herpesul

2. dermita de contact

3. eczema papulo-veziculoas

4. I:M: colico-renal

Tratament: pudraj, mixturi antipruriginoase (mentol, camfor 0,5 1 %).

Corticoterapia este C.I. antalgice, antiinflamatoare, Aciclovir, Brivudin

AFTELE BUCALE I GENITALE

Sindrom de fond:

1. ulceraii perfect rotunde, acoperite cu un depozit glbui difteroid,

nconjurate de un halou eritematos, dureroase, localizate pe mucoasa

bucal, genital

Etiopatogeneza: posibil virus (herpes virus) leziunile sunt legate de consumul unor

alimente: lapte, nuci, focare digestive, enterocolite cronice.

Clinic i evoluie: vezicule, ulceraii 4 5 mm pn la 1 cm, rotunde, ovalare,

fond slninos, halou eritematos, dureroase, adenopatie inflamat., caracter

recidivant 1 puseu la 8 10 zile.

Localizare: mucoasa obrajilor, dosul limbii, anul gingivo vestibular, mucoasa

genital.

Diagnostic diferenial:

1. Herpesul

2. Pemfigus

3. Candidozele mucoaselor

4. Simfilomul primar
 9

5. Eritem polimorf

Tratament: gargarisme antiseptice, badijonare cu glicerin boraxat 5%,

nitratarea 1%, corticoterapia general n doze, antiseptice intestinale.

DERMATOZE ALERGICE

Clasificarea dermatozelor alergice se poate face n funcie de mai multe criterii:

1. Tipul urticarian:

- urticariile acute i cronice de orice etiologie

- edemul angioneurotic

2. Tipul ecezematos

- eczema acut i cronic

- eczema atopic

- dishidroza

- eczematidele

- neurodermita

3. Prurigo-prurit

- prurigo acut i cronic al adultului

- strofulus

- prurigo herba

- prurigo nodular Hyde

- pruritul localizat

- pruritul difuz

4. Tipul vasculitic:

A. Dermic: vascularitele nodulare

- prurigo ecezmatoid
 10

- purpura Schoenlein Henoch

- eritem polimorf

B. Hipodermic:

- eritem nodos

Eritem indurativ Bazin

Hipodermite nodulare subacute

C. Sistemice: Vascularite cutaneo-mucoase

Etiopatogeneza: factorii declanatori(atg) provoac apariia unor factori

imunoreactivi (antigeni).Contactul atg.-Atc. este o reacie ce genereaz numeroase

fenomene patologice la nivelul vascular, celualar, interstiial, subcelular

Alergeni:

- exoalergeni

- endoalergeni

Originea:

- alimentar trofoalergeni

- respiratorie pseudoalergeni

- medicamentoas farmacoalergeni

- biologic bioalergeni

Endoalergenii provin din: focare infecioase cronice (ORL, stomat., urinar)

Autoalergenii degradarea structurilor proteice proprii

Atg. Se cupleaz cu atc., reacia atg-atc realizeaz un complex de manifestri

umorale tisulare, celulare

Atc. Sunt gamaglobuline serice sau tisulare denumite imunoglobuline grupare n:

igG, igM, igA, igE, igD. Cele patru grupe de reacii alergice sunt descrise de Gell i

Coomb.
 11

1. Tipul 1- denumit al reaciilor anafilactice alergii de tip imediat cuprind

urticariile, atopia, astmul i ocul anafilactic

2. Tipul 2 al reaciilor citotoxice conflictul atg-atc are loc pe membrane

celulare, n celulele roii

3. Tipul 3 grupez reaciile prin complexe imune atg atc

4. Tipul 4 este al reaciilor mediate de limfocite

Diagnostic de laborator: teste cutanate, fie percutanate, scarifiare, nepare, i.d.,

Testul epicutan indicat n erupiile de tip eczematos.

Cutireacia introducerea alergenului n profunzime prin diferite tehnici,

Transferul pasiv al sensibilizrii.

URTICARIA

Sindrom de fond: plci urticariene de form i dimens. Variate, pruriginoase, cu

instalare rapid i disparitia in 24 ore

Eczemele

Sindrom de fond: leziuni grupate sau confluate in placi de tip papulo-veziculo-

crustos, scuamo-crustos sau hiperkeratozic cu lichenificatie, in functie de faza in

care se afla afectiunea, constant insotite de prurit rebel

Etiopatogeneza: asemntoare celei din urticarie (ORL, stomat., gastrice, hepatice)

- externi: microbieni(strepto-stafilococi), micotici, chimici

eczeme endogene i exogene, iniial sindromul e monoetiologic, devine polietiologic

se ncadreaz n reacii alergice de tip ntrziat n inflamaia epidermului,

spongioza i veziculaia, vasodilatiaia i edemul n dermul superficial.

 12

Clinica i evoluia:

1. stadiul eritemato-edematos

2. veziculaie

3. s. De zemuire

4. crustos

5. scuamos

6. keratotozic fisurativ lichenificat: eczema numular; eczema papulo-

veziculoas; eczema palmo-plantar-veziculaie de tip dishidrotic; eczema

pliurilor zemuire; eczema feei edem palpebral

Diagnostic de laborator: baterii de teste: la pneumoalergeni, trofoalergeni,

farmacoalergeni, microbieni, micotici i chimici.

Tratamentul:

General . corticoterapia doze mijlocii n doze descrescnde. Asanarea focarelor

infecioase, candidozice, helmintice, antialergice, antihistaminice.

Local n faza acut antiseptice ac. Boric 3 %, rezorcin 0,5 g, borax 3 %,

ulterior unguente cortizonice cu adaos antibiotic, Negamicin,Eritromicin; fazele

cronice: gudroane reductoare, keratolitice, oleul de cad 10 40 %,pix 10 20 %,

cortizonice: Locacorten-tar, Locasalen

DISHIDROZA

Sindrom de fond:vezicule cu plafon gros, mari, pruriginoase, dispuse simetric,

digitopalmar, plantar cu evoluie acut.

Etiopatogeneza focare micotice, microbiene, tulb. digestive, atopice.

Clinica i evoluia: debut acut, puseu unic sau succesive,vezicule pe feele

laterale ale degetelor palmelor sau scobitura unor vezicule, izolate, confluente,

plafon gros, recidiveaz.

 13

Diagnostic diferenial:

1. eczema palmo plantar

2. dermatita de contact

3. epidermofiiile

Tratament: decelarea focarului endo sau exogen, bi antiseptice, cortizonice

ECZEMATIDELE

Sindrom de fond: leziuni eritemato-scuamoase, [Link], slab pruriginoase n

medalioane sau figurate.

Etiopatogeneza: reacii secundare fa de un focar infecto-alergic primar, fie

cutanat, fie excutanat (ORL, stomat.)

Clinic i evoluie: debut insidios, prurit lejer, forma ovalar sau policiclic, contur

imprecis delimitat. V. Punctate, granuloase, medalioane 1-3 cm.

Se disting patru varieti clinice:

- pitiriaziforme roze palid,scuamoase, extremiti

- psoriaziforme,scuame groase albe

- seboreice figurate presternal, interscapular, p.p. a capului

- purpurice descuamare fin, ptiriazic, trunchi, membre

Diagnostic diferenial

- pitiriazis rozat Gilbert

- Psoriazisul

- Parapsoriazis n plci

- Lichen plan

- Herpes circinat

- Sifilide papulo- scuamoase

 14

Tratament: tratarea focarului primar, ung. Cortizonice, antiseptice blnde,

antibiotice, ultraviolete

NEURODERMITA

Sindrom de fond: plac sau plci cu contur imprecis, lichenificate, ngroate,

discret eritematoase acoperit adesea de escoriaii, cruste, grataj

Etiopatogeneza: reacie dintre eczemele cronice lichenificate i afeciunile

papuloase de tip prurigo, teren de disfuncie ovarian,neurotice, anxioase

Evoluie: plci ovalare , neregulate, contur imprecic, diam. 5- 10 cm.,

suprafaa haurat, brzdat de anuri care se ntretaie determinnd un

desen cutanat haurat.

Locallizare: [Link], poplitee, suprasclapular, perineo scrotal, rdcina coapsei.

Diagnostic diferenial:

1. eczema cronic

2. prurigo

3. sclerodermie n plci

4. lichenul plan

Tratament:

1. antipruriginoase, mentol, camfor 0,5 1 % n [Link]

2. cauterizare chimic prin badijonri cu [Link] 20 % sau hidroxid de

K 40 %

3. crioterapie cu zpad carbonic

4. roentgen terapie, cortizonice, reductoare

ERITEMUL POLIMORF

Sindrom de fond:
 15

1. Leziuni eritemato-edematoase papuloase, rotunde deprimate central

2. Leziuni erozive bucale i/sau genitale

3. Febr, artralgii, VSH mrit, episod anginos

Etiopatogeneza: boala ncadrabil n reaciile de tip III complexe imune, focare

amigdaliene, dentare, sensibilizri medicamentoase: antibiotice, biseptol,

paracetamol

Clinica i evoluie:debut acut, febr, cefalee, adenomie, angin acut erupie

eritemato-papuloas n elemente numulare,deprimate central (cocard) la nivelul

minilor, fa gt, [Link] poate deveni veziculo-bulos (herpes iris).La

mucoasele bucal, genital, eroziuni policiclice, depozite crustoase la buze.

Evoluia: 2-3 sptmni, [Link]-Johnson

Diagnostic laborator: VSH mare, netrofile ASLO, fibrinogen

Diagnostic diferenial:

1. eritem nodos

2. vascularite dermice

3. eczem n plci

Tratament: general: corticiterapie 8 10 tablete Superprednol n forme grave. Nu

este necesar n forme uoare

Etiologia infecto-alergic: antibioterapie, cortizonice local

DERMATOZE BULOASE

Clasificare: criteriu etiopatogenetic pare s fie cel mai utilizabil n mprierea

acestor dermatoze:

1. dermatoze buloase prin factori exogeni

- mecanici: bule traumatice

- fizici arsuri de gr Ii i II, degeraturi, radiodermite, fotodermat

 16

- chimici dermatite de contact buloase

- toxice - nepturi de insecte

- infecioi erizipel bulos, ectima, pemfigus streptococic

2. Dermatita buloas prin factori endogeni:

- alergice eritem poliform, [Link], urticaria buloas, [Link]-Brocq,

pemfigoidul bulos

- dismetabolice epidermoliza buloas, pemfigusul Hailey-Hailey

- neprecizate (virale, autoimune), pemfigusul vulgar

PEMFIGUSUL

Sindrom de fond:

1. bule serocitrine nepruriginoase, nedureroase, pe tegument indemn fr

tendin la vindecare

2. eroziuni bucale dureroase, ischemice cu contur albicios, franjuros, trenante

3. stare general alterat,evoluie recidivant

Etiopatogeneza: originea viral i autoimun (evidenierea prin imunofluorescen

a autoanticorpilor) intercelular epidermic

Acantoliza epidermic bule intramalpighiene.

Clinica i evoluie: debut acut, bule n cretere pe tegument sntos cu coninut

serocitrin, mrime favorabil. Se pot localiza oriunde pe trunchi, extremiti,

eroziuni, cruste gri melicerice stratificate. Erupia are caracter recidivant, leziuni

pigmentate reziduale. Trecerea cu degetul a unui teritoriu aparent indemn, bule S.

Nikolsky. Evoluie focare bronhopneumonice, [Link], deces 1 3 ani.

Forme clinice:

1. pemfigus vegetant: marile pliuri aspect papilomatos vegetant

 17

2. pemfigus foliaceu bule flasce rapid extensive , aspect pseudoeritrodermie

descuamativ.

3. pemfigus seboreic bule mici pe zone seboreice, fa, spate, cruste glbui

groase imit un vespertilio din Lupus Eritematos

Diagnostic de laborator:

1. citodiagnosticul Tzank frotiu raclaj din fundul unei eroziuni [Link]

celule acantolitice, rotunde, talie mare, hipercrome i izolate datorit lipsei

filamentelor intercelulare.

2. biopsia bula sediu intramalpidian, celule acantolitice

Diagnostic diferenial:

1. [Link] Brocq

2. eritem poliform bulos

3. pemfigoid lever

Tratament

1. general: corticoterapia, doze mari i lent descrescnde a dus la modificarea

radical a prognosticului, prelungind evoluia cu 10-12 [Link] de 3

mg/kgcorp, pn la epitelializarea bulelor, apoi scderea progresiv

citostatice (Metotrexat) n asociaie.

2. local: nitratarea eroziunilor, prudaje antiseptice, [Link] 1 %, pomezi

cortizonice.

DERMATITA HERPETIFORM DUHRING BROCQ

Sindrom de fond:

1. bule grupate n mnunchiuri herpetiforme pe fond eritematos, sau

urticat

2. prurit,senzaie de arsur
 18

3. leziuni bucale absente

4. stare general bun, evoluie benign

Etiopatogeneza: boala este considerat o reacie alergic la alergeni alimentari

(gluten), helmintici, medicamentoi, tumorali, [Link] intestinal.

Clinica i Evoluie: debut de prurit, arsur, erupie eritemato urticarian pasager,

persistent.

Apar bule largi serocitrine, grupate herpetiform pe plcile sau placardele

eritemato urticariene, spargere, eroziuni, cruste, epitelializarea leziunilor,

maculopigmentare, cicatrici. Atrofie,Nikolsky negativ. Lipsesc leziunile bucale,

stare general nealterat.

Evoluie benign, recidivant. Sensibilitate la preparatele iodate ce provoac

constant reactivarea leziunilor.

Biopsia cutanat s. Profund dermoepidermic al bulei.

Diagnostic diferenial:

1. pemfigusul

2. pemfigoidul bulos

3. eczema

4. herpesul

5. eritemul polimorf bulos

6. urticaria buloas

Tratament:

1. general: corticoterapia doze mijlocii, antihistaminice, antialergice;Dapsona

2. local creme atb., badijonari antiseptice,mixturi antipruriginoase i

antimicrobiene. Spargerea bulelor, nitrarea fundului acestora, pudraje

secative

3. diet fr gluten
 19

Lichenul plan

SF1 Eruptie eritemato-papuloasa, plana, grupata, lucioasa(violaceu), fin scuamoasa

2 Dispozitie simetrica (in general) la antebrate, flancuri, lombe, mucoasa bucala.

3 Prurit de intensitate ridicata

Etiopatogeneza: Teoria neuro-vegetativa aparitia la persoane neurotice, emotive,

anxioase, declansarea dupa socuri sau traume psihice.

Clinica si evolutie:
- debut subacut, fetele flexorii, gatul mainii, antebrate, regiunea lombosacrata,
flancuri
- papule rosii-liliachii stralucitoare, grupate sau confluate, cu dispozitie liniara pe
traiectul unui traumatism fenomenul KBNER
- ungerea papulelor cu ulei de parafina - desen albicios - striatiile lui
WICKHAM
Cavitatea bucala ultimii molari, simetric, mucoasa prezinta un desen albicios,
leucoplaziform, imitand o arborizatie de feriga
Evolutia - eroziuni - neoplazie

Variante clinice:
1 Lichen plan pigmentar pigmentatia melanica a leziunilor
2 Lichen plan bulos
3 Lichen plan verucos
4 Lichen plan liniar
5 Lichen sclero-atrofic
6 Lichen nitidus
7 Lichen plan peripilar ( apare in pielea paroasa a capului cu alopecie)
8 Lichen plan acut eruptiv

Diagnostic laborator: biopsia cutanata- hiperkeratoza

- hipergranuloza
- hiperacantoza
- infiltrat limfo-histiocitar in banda in dermul
superficial
Diagnostic diferential 1 psoriazis gutat
 20

2 sifilide papuloase secundare

3 Lichen scrofulosorum
4 scabia
5 leucoplazia bucala
6 pitiriazis rubra-pilaris

Tratament: general: - corticoterapie doze medii

- izoniazida 2 3 luni
- tetraciclina 1-2 g / zi, 3-5 saptamani
- griseofulvina
- antihistaminice ( simptomatologie pruriginoasa)
- sedative si ganglioplegice
- retinoizi: tretinoin sau isotretinoin gel 0,1%
- PUVA
- Ciclosporina pe cale generala sau locala
(medicatie de rezerva)
- Rx paravertebrala 400 -500 R
Local: antipruriginoase, usor keratolitice si reductoare

Venerologia

Venerologia domeniu de granita intre dermatologie si bolile infectioase in unele

tari sunt studiate separat

Denumirea clasica de boli venerice tinde sa fie inlocuita de denumirea de boli

sexual transmisibile

Bolile sexual transmisibile se impart in majore si minore. In cele majore se

situeaza acele boli ce se transmit numai prin contact sexual: sifilis, blenoragia,
linfogranulomatoza benigna inghinala, sancrul moale.

Factorii ce contribuie la aparitia acestor imbolnaviri: factori sociali, economici,

educationali, demografici, civilizatia si individuali ce includ atitudinea
subiectului fata de activitatea sexuala

O pozitie aparte o ocupa infectia cu virusul HIV care prin gravitatea sa ,

mortalitatea crescuta intereseaza mai multe specialitati nefiind doar o boala
transmisibila sexual.
 21

1 Istoric a aparut in Europa la sfarsitul secolului al XV- lea fiind importat de

marinarii lui Cristofor Columb din insula hispaniola Tahiti

2 Epidemiologie sifilisul este o boala cu transmitere sexuala in 95% din cazuri.

Pentru realizarea infectiei este necesara - existenta unei solutii de continuitate
la nivelul mucoaselor cat si numarul de germeni in leziuni
- transmiterea extragenitala se poate realiza prin
sarut,muscatura, supt. Infectia sifilitica cu caracter profesional cu poarta de
intrarela nivelul mainilor ginecologi, stomatologi, dermatologi- prin instrumentar
medical, sange, transfuzional
- contaminarea indirecta este scazuta datorita
rezistentei scazute a treponemei in mediul extern la uscare si caldura.

Epidemiologie 95% - transmitere sexuala existenta unei solutii de continuitate

- numar de germeni mai mare de 200.000.
- cele mai contagioase leziunile secundare papulo erozive.
- transmitere extragenitala sarut
- suptul de la mama
- muscatura
- contagiozitatea umorilor
- saliva
- secretia nazala
- secretia sudorala Este improbabila, cu exceptia
- urina existentei in imediata vecinatate
- sperma a unor focare lezionale active
- laptele matern

Raspandirea bolii este favorizata de - macrocontext conditii socio-economice

- microcontext legat de factori individuali ca comportamentul sexual,
mentalitatea, nivel de educatie si cultura.

3 Etiologia: Spirocheta pallidum lung de 6 20 , grosimea 0,2 -0,25

- spini 6- 24 dispozitie regulata ca interval intre
ele si inaltime.
- mobilitatea treponemei miscari de:
a. lateralitate
b. insurubare
 22

c. translatie
- difuziunea treponemelor se face transversal la intervale de 35-37 ore
- evidentierea lor examen ultramicroscopic ( camp microscopic de culoare
neagra)

4 stadialitatea SIFILOMUL PRIMAR- 21 zile

La nivelul portii de intrare apar leziuni indurativ erozive, leziunea punctiforma 2-

3 mm- 5-6 mm, eroziva superficial, concavitatea unei sticle de ceasornic; variatii
imunodeprimati (ulceros sau gangrenos), fondul este neted plan fara
anfractuozitati, curat acoperit cu o pelicula fina de aspect lacuit, marginea leziunii
se pierde pe nesimtite in tegumentul indemn perilezional; culoarea inchisa rosu
muscular, la palpatie infiltratie indurativa (nodulara, foliacee), leziunea este
nedureroasa, nepruriginoasa,sifilomul emana un miros dulceag caracteristic.

Localizarea tipica: gland, santul balano-preputial, parafrenular, teaca penisului,

perianal si intraanal patologia homosexualilor, labiile mici, mari, introitul vaginal
- atipica buza inferioara, amigdala, marginea laterala a limbii, pulpa digitala.
Evolutia sifilomului 40-45 zile epitelizarea zona hiperpigmentata sau usor
atrofo-cicatriciala
La 7-10 zile de la aparitia sifilomului apare adenopatia satelita cu anumite
caractere.
- neinflamatorie, nedureroasa
- closca cu pui un ganglion central inconjurat de
ganglioni de talie mai mica
Diagnostic diferential 1 eroziuni traumatice
2 afte genitale
3 balanite erozive
4 leziuni candidozice
5 eritemul medicamentos bulos
6 epiteliomul spinocelular
7 sancrul moale ulceratie profunda

Sifilisul secundar 2 5 ani; astenie cefalee, febra, hepatosplenomegalie, subicter

Rozeola-sifilide eritematoase:
-culoarea florii de piersic
 23

-durata rozeolelor este de 2-4 saptamani,bolnavul intra in stare de latenta

clinica,dar serologie pozitiva
-diagnostic diferential:-alergii medicamentoase
-boli infecto-contagioase(rubeola,rujeola,tifos)
-localizare:subaxilar,subclavicular,presternal,flexia extremitatilor,latero-
cervical
Sifilide papuloase:
-se instaleaza lent
-dimensiuni initial de 3-4 mm,spre sfarsit pana la 3-4 cm,culoare rosie
inchisa-violacee
Sifilide papulo-scuamoase:
-gulerasul lui Biett
-fata,frunte(coroana venerei)
-nazo-genian
-aspect lichenoid
Sifilide papulo-cornoase-cheratozice
-localizare simetrica palmo-plantara
-5-6 mm,culoare aramie
-acoperita de scuama groasa, asemanatoare cu verucile vulgare
Sifilide papulo-erozive:se dezvolta in zone in care frecarea si umiditatea impiedica
dezvoltarea elementului [Link] de electie:genital,perigenital,perianal-
cunoscute ca condiloamele [Link] foarte contagioase.+condiloamele
acuminate=test HIV
Sifilide pigmentare:apar ca urmare a unor eruptii papuloase fie din start au
aspectul unei retele pigmentare intricate cu zone acrome-leucomelanodermia
sifilitica-colier al venerei-regiunea cervicala
Sifilidele mucoasei:Bucal:-leziuni eritemato-erozivepapula eroziva
-suprafata albicioasaplaci opaline2 cm:val
palatin,stalpi amigdalieni,laringe-raguseala
-diagnostic diferential stomatologi:stomatite
erozive,candidozica,afte, lichen plan eroziv al mucoasei bucale
Sifilide ale fanerelor:-frecvente in perioada secundara-alopecie difuza
nespecifica,zone mai mici de 4-5 mm:alopecie in luminis-aspect comparat cu al unei
blani mancate de [Link] lasa cicatrici,este reversibila:unghiile rareori afectate-
papule periunghiale ce imita o paronichie
Sifilisul tertiar:-sifilide tuberculoase -leziuni elementare
-goma sifilitica
Sifilisul visceral-miocardita sifilitica
 24

-aortita sifilitica
-atingerea ficatului:hepatita gomoasa,focala si miliara
-rinichi,plaman,stomac
Sifilisul nervos-meningo-vascular:parestezii si paralizii(tulburari motorii)
-tulburari sensitive(tactila si termica)
-sifilisul parenchimatos-atinge substanta cerebrala si este
reprezentat de :
-tabes
-paralizia generala progresiva
Sifilisul congenital precoce:-cuprinde manifestarile din sifilis ce apar in primii 2 ani
de viata;trcere transplacentara
-manifestari:-coriza luetica-apare la 2-3 saptamani-cel mai precoce
semn;secretie nazala purulenta sau sanguinolenta(bogate in treponeme);ulceratii
uneori ale septului nazal-prabusirea piramidei nazale
-leziuni osoase si articulare:-osteocondrita-la nivelul
metafizei;dureri ale oaselor lungi;copilul isi tine membrul inferior afectat-
pseudoparalizia Parrot;periostita dureroasa;osteita craniului-craniotabes
-manifestari cutaneo-mucoase-imita leziunile din perioada secundara a
adultului
-in 50% cazuri apare in primele 6 luni
Sifilisul congenital tardiv:-apare dupa primii 2 ani de viata
-nas in sa
-linii Parrot
-triada Hutchinson(surditate,incisivi bombati si keratita
interstitiala)

Epiteliomul spinocelular

SF: formatiune tumorala dura infiltrativa cu suprafata ulcerata si fondul

anfractuos cu evolutie de cateva luni pana la un an cu metastazarea ganglionara
satelita; localizare la nivelul buzei inferioare.

Etiopatogeneza: traumatismele cronice, mecanice; expunerea la UV, contactul cu

gudroanele (mediu profesional); aparitia frecventa pe leziuni preneoplazice:
leucoplazia, cheilita keratozica actinica, pe cicatrici de lupus TBC
 25

Clinica si evolutie: papula keratozica rugoasa, indolora ce se extinde in suprafata si

profunzime dupa un an formand un placad tumoral dur bine delimitat cu suprafata
boselata neregulat si keratozica (pe piele) si exulcerata daca se dezvolta pe
mucoasa. In evolutie tumora poate deveni elevata si reliefata (ulcero-vegetanta).
Adenopatia satelita nu este obligatoriu metastatica, ea poate fi adesea expresia
suprainfectiei microbiene locale. Ganglionii sunt duri, nedurerosi, neinflamatori.
Singura forma neinvadanta o reprezinta cornul cutanat ce apare ca o formatiune
dura, cornoasa, filiforma inalta de 1-2 cm.
Localizarea buza inferioara pe o cheilita actinica cronica
Diagnostic de laborator: examen bioptic- celule de aspectul celor spinoase din
stratul malpighian cu numeroase atipii cu tendinta de keratinizare centrala denumiti
globi cornosi in care apozitia celulelor se face in straturi concentrice asemanatoare
foilor dintr-un bulb de ceapa

Diagnostic diferential:
1 epiteliom bazocelular
2 sifilomul primar
3 ulcerul si sancrul tuberculos
4 alte tumori

Tratament- identic ca la bazocelular plus adenectomie in scop diagnostic si

terapeutic

Melanomul malign

SF: tumora pigmentata, elastica, bine delimitate, nedureroasa, usor sangeranda,

dezvoltata pe un nev pigmentar, rapid metastazanta

Etiopatogeneza : punctul de plecare este un nev pigmentar activ situat la

jonctiunea dermo-epidermica. Factori externi ce pot contribui la transformarea
nevului sunt: traumele locale; interventii chirurgicale; infectii repetate; tratamente
locale caustice; iar cei interni: sarcina si disfunctiile endocrine

Clinica si evolutie

1 faza premaligna de iritatie nevica: aparitia unui halou eritematos perinevic;

cresterea in volum a nevului, accentuarea coloritului melanic; aparitia de cruste pe
 26

suprafata sa; sangerari nemotivate sau traumatisme minore locale si in fine jena sau
pruritul local persistent. Treptat tumora devine mamelonata, creste in dimensiuni
4-5 cm se poate exulcera si se acopera de cruste gri murdare sau hematice
2 faza locala-loco-regionala-apare metastazarea limfatica in ganglionii limfatici ce
devin duri,mariti in volum,nedurerosi,mobili pe planurile [Link] cel mult 1 an
apar metastaze generalizate
Localizare:oriunde dar preferential:spate,fata,pielea capului,regiunea
plantara,matricea unghiala,gingii
Forme clinice:1 melanomul amelanotic-absenta melaninei si implicit a culorii
caracteristice
2 melanomul pseudobotriomicomatos caracterizat de pediculari
relative ale tumorii si de nuanta rosu inchis a acesteia

Diagnostic de laborator: biopsia celule nevocarcinomatoase cu atipii si numeroase

mitoze grupate in gramezi sau fascicule de incarcare melanica plus o reactie
inflamatorie a stromei tumorale

Diagnostic diferential:
1 botriomicomul
2 epiteliomul bazocelular
3 veruca seboreica senila
4 histiocitomul
5 hematomul subunghial
6 hemangiomul

Tratament al nevilor ce prezinta semne de activitate premaligna exclusiv prin

diatermocauterizare in narcoza cu o zona de securitate
in afectarea ganglionilor extirparea ganglionilor
chimioterapie, endotoxina BCG, interferon, interleuchina 2
radiorezistent doar pentru formele metastatice de boala !!!