1

U.T.C.-N. PROIECT DE AN pag

Tema de proiect

S se proiecteze o transmisie cu reductor pentru urmtoarele date:

[Link] este cu o treapt,angrenajul fiind melcat.

[Link] este antrenat printr-o transmisie prin curele trapezoidale;
[Link] la roata de curea motoare: Pm 1,25 KW

n 1300 ro t /min
[Link] roii de curea motoare: m

[Link] de transmitere total: itot 42,5

[Link] angrenajului se realizeaz prin imersia roilor dinate n baia de ulei.
[Link] micrii de la reductor se realizeaz printr-un cuplaj elastic.

Se cere:

[Link] de ansamblu(3 vederi)

[Link] de execuie pentru arborele de intrare,pinionul de pe acest arbore i
roata dinat de pe arborele ieire;
[Link] tehnic;
[Link] justificativ de calcul.

Student Conductor de proiect

Virag Adrian [Link] HARAG
Anul III [Link] Mare

1. Memoriu tehnic
 2
U.T.C.-N. PROIECT DE AN pag

Activitatea de proiectare n construcia de maini are ca scop fie realizarea unui

produs nou, fie perfecionarea unui produs existent. Pentru a putea elabora un proiect
proiectantul trebuie s aib la dispoziie o tem care s conin ct mai multe date privind
produsul ce trebuie proiectat.
Prima faz a activitii de proiectare poate fi numit faza de concepie
a construciei care se proiecteaz. Rezultatul fazei de concepie n proiectare poate fi o
simpl schi, n care soluia dorit este reprezentat numai principial i schematic.
Faza urmtoare a activitii de proiectare const n prelucrarea soluiei adoptate,
astfel nct aceasta s se concretizeze n forma cerut de nevoile practicii.
n faza a treia a elaborrii proiectului, numit faza de construcie, procesul de
gndire trebuie sistematizat. Activitatea desfurat de proiectant n faza de construcie i
atinge scopul dac reuete s transforme soluia elaborat n faza de concepie, ntr-o
soluie constructiv optim. Atingerea acestor obiective presupune o bun pregtire n
domeniul Matematicii i Desenului tehnic considerate ca vocabularul inginerului ct i al
Organelor de maini, Tehnologiei materialelor, Rezistenei materialelor, , Mecanisme,
Tehnologia fabricaiei etc.
Transmisiile mecanice dintre motor i maina de lucru mresc sau micoreaz
viteza, respectiv, momentul transmis; modific traiectoria sau caracterul micrii; modific
sensul sau planul de micare; regleaz i modific continu viteza; sumeaz micarea i
momentele de transmisie de la mai multe motoare sau distribuie micarea la mai multe
maini sau organe de lucru; protejeaz organele mainii motoare contra ocurilor.
Transmisiile mecanice pot fi prin angrenare i prin frecare. Transmisii prin
angrenare cu raport de transmitere constant montate n carcase nchise se numesc
reductoare cnd reduc turaia i amplificatoare cnd mresc turaia.

1.1. Reductoare - consideratii generale

Reductoarele pot fi cu una, dou sau mai multe trepte de reducere, construite fie
ca subansamble izolate, fie ca, fcnd parte ansamblul unei maini.
Reductoarele cu o singur treapt de reducere se pot mprti n urmtoarele tipuri
de baz, n functie de tipul angrenajului:
 3
U.T.C.-N. PROIECT DE AN pag

- cu roi dinate cilindrice cu dini drepi sau nclinai;

- cu roi conice;
- angrenaje melc-roat melcat.
Componentele principale ale reductoarelor cu o singur treapt de reducere sunt
urmatoarele:
- carcasa reductorului;
- cei doi arbori (arborele de intrare si cel de iesire);
- rotile dinate;
- lagrele;
- elementele de etanare;
- dispozitivele de ungere;
- capacele;
- indicatorul de nivel al uleiului;
- aerisitorul;
- elementele pentru ridicarea reductorului;
- dopul de golire, organele de asamblare.
Carcasa reductorului se compune n general din dou pari, corp i capac,
asamblate ntre ele prin tifturi de centrare i prin uruburi de fixare, tifturile de centrare
sunt necesare pentru asigurarea unei poziii precise a capacului n raport cu corpul
reductorului. De cele mai multe ori carcasa este realizat prin turnare avnd prevzute
nervuri de rigidizare i rcire. n cazul unor unicate sau serii mici de fabricaie carcasa se
poate realiza i prin sudura. La construciile sudate cresc cheltuielile legate de manopera,
dar se reduc cheltuielile legate de pregatirea fabricaiei, comparativ cu varianta de carcas
turnat. Pentru fixarea reductorului pe fundaie sau pe utilajul unde urmeaz s
funcioneze, n corp sunt prevazute guri n care intr uruburile de prindere.
Arborii sunt realizai de obicei cu seciune variabil, avnd capetele cu diametrul i
lungimea standardizat, prevazute cu pene pentru transmiterea momentelor de torsiune.
Arborele pe care se introduce micarea n reductor se poate executa mpreun cu pinionul
cilindric, cu pinionul conic sau cu melcul, motive de reducere a gabaritului i creterii
rezistenei pinionului.
Roile dinate cilindrice, conice i roata melcat sunt montate pe arbori, prin
intermediul unor pene paralele fixate axial cu ajutorul umerilor executai pe arbori, cu
buce distaniere etc. n cazul cnd dantura se execut din materiale deficitare se
recomand executarea roii din dou materiale.
Lagrele, n general, sunt cu rostogolire, folosind rulmeni cu bile sau cu role.
Uneori, la turaii mici, reductoarele se pot executa i cu lagare de alunecare. Ungerea
rulmenilor se poate realiza cu ajutorul uleiului din reductor sau cu vaselin destinat in
 4
U.T.C.-N. PROIECT DE AN pag

acest scop. Reglarea jocului din rulment se face prin intermediul capacelor sau piulielor
speciale pentru rulmeni, innd seama de sistemul de montare n O sau in X.
Elementele de etanare utilizate mai frecvent n cazul reductoarelor sunt manetele
de rotaie cu buza de etanare i inelele de pisla.
Dispozitivele de ungere sunt necesare pentru asigurarea ungerii cu ulei sau unsoare
consistent a rulmenilor, uneori chiar a angrenajelor cnd nici una din roile dinate nu
ajunge n baia de ulei. Conducerea lubrifiantului la locul de ungere se realizeaz folosind
diverse construcii de dispozitive de ungere (canale de ungere, ungtoare, roi de ungere,
inele de ungere, lan de ungere etc.).
Capacele servesc la fixarea i reglarea jocurilor din rulmeni, la asigurarea
etanrii, fiind prinse n peretele reductorului cu ajutorul unor uruburi.
Indicatorul nivelului de ulei din reductor este executat sub forma unei tije pe care
sunt marcate nivelul maxim, respectiv minim al uleiului, sau sub forma unor vizoare
montate pe corpul reductorului. Exista i indicatoare care funcioneaz pe principiul
vaselor comunicante, realizate pe baza unui tub transparent care comunic cu baia de ulei.
Elementele pentru ridicarea reductorului i manipularea lui sunt realizate sub
forma unor inele de ridicare cu dimensiuni standardizate i fixate n carcasa prin asamblare
filetat. Uneori, tot n scopul posibilitii de ridicare i transportare a reductorului, pe
carcas se execut nite umeri de ridicare (inelari sau tip crlig).
La reductoarele de dimensiuni mari ntlnim ambele forme, inele de ridicare n
capacul reductorului i umeri de prindere pe corp.
Angrenajul melcat s-a obinut din angrenajul elicoidal urmrindu-se eliminarea
dezavantajului de contact punctiform care combinat cu viteza mare de alunecare
favorizeaz tendina de gripare. Unghiul de ncruciare al axelor se ia de 90 de grade i
pentru obinerea unui raport de transmitere mare numarul de dini al roii motoare este
cuprins n intervalul (1...4), iar cel al roii conduse este mai mare sau egal cu 28. Roata cu
numrul mic de dini se numete melc, iar roata cu numarul mare de dini se numete
roat melcat.
Pentru eliminarea contactului punctiform roata melcat cuprinde melcul, i astfel
ntre flancurile dinilor apare contact liniar, datorit cruia capacitatea portan crete,
condiiile de ungere i frecare a peliculei de lubrifiant sunt mai favorabile i pierderile prin
frecare se reduc.
Angrenajele melcate pot fi:
- cu melc cilindric i roat globoidal;
- cu melc globoidal i roat cilindric cu dinti nclinati;
- cu melc globoidal i roat globoidal.
n practic, cel mai des utilizat este cel cu melc cilindric i roat globoidal.
 5
U.T.C.-N. PROIECT DE AN pag

Pentru angrenare corect, roata trebuie s fie poziionat precis pe directia axial,
iar melcul axial poate fi deplasat puin.
n functie de procedeul de prelucrare flancurile dinilor la melcii cilindrici sunt
suprafee elicoidale de diferite tipuri prezentate n STAS 6845-81: ZA, ZN, ZK, ZI i ZT.
1.2. Reductoare melcate

Reductor cu melcul cilindric n partea de jos i roat globoidal sus cu cte un

rulment conic pe fiecare capt al axului cu melc montai n form de X .
 6
U.T.C.-N. PROIECT DE AN pag

Reductor cu melcul cilindric n partea de sus i roat globoidal jos cu rulment

cilindric pe un capt i cu doi rulmeni conici montai n form de O pe al doilea capt al
axului cu melc
Recomandat este cel cu melcul jos i roata melcat sus deoarece are doi rulmeni
conici montai n form de x la care reglarea jocului rulmenilor se poate face direct cu
ajutorul celor dou capace i cu melcul prin construcia sa.

Indicaii de exploatare, reglaj, ntreinere i protecia muncii

-Pentru reglarea petei de contact a angrenajului se acioneaz asupra uruburilor

de fixare al capacelor de la arborele de ieire a reductorului.
-Uleiul de rcire al reductorului se introduce prin capacul de vizitare.
-Prima schimbare a uleiului se va face dup 300 ore de funcionare,iar urmtoarea
schimbare dup 6000-7000 ore efective de lucru.

-Orice intervenie la reductor se va face numai dup decuplarea motorului de la

reea
 7
U.T.C.-N. PROIECT DE AN pag

-Capacul de vizitare se va scoate numai n cazul n care reductorul ncepe s

funcioneze cu ocuri i vibraii.
-Capacele arborilor sunt prevzute cu garnituri de etaneizare pentru npiedicarea
scurgerilor de uleiuri.
-Organele de micare din exteriorul carcasei reductorului vor fi prevzute cu
aprtori.

2. Memoriu justificativ de calcul

[Link] cinematic a transmisiei

 8
U.T.C.-N. PROIECT DE AN pag

M - motorul electric de antrenare

a - roata de curea
b - roata de curea condus
c - curea de transmisie
1 - arbore de intrare
2 - arbore de ieire
A - melc
B - roat melcat
 9
U.T.C.-N. PROIECT DE AN pag

P - puterea la roata de curea motoare

P 1 - puterea pe arborele de intrare n reductor
P 2 - puterea pe arborele de ieire a reductorului
n - turaia roii de curea motoare
n 1 - turaia arborelui primar
n 2 - turaia arborelui de ieire
i - raportul total de transmisie
i 1 - raportul de transmisie pentru treapta cu curele
i 2 - raportul de transmisie pentru reductorul propriu zis

2.1.1 Calcule preliminare

2.1.2Date de intrare
Puterea motorului electric de antrenare:
Pm 1.25 kW
Turaia motorului electric de antrenare:
n m 1300 rot / min
Raportul de transmitere total:
itot 42.5

2.1.3 mprirea raportului de transmitere total

Raportul de transmitere total este dat de relaia:
i = i tc i unde: itc este raportul de transmitere al transmisiei prin curele;
i 1 - raportul de transmitere al angrenajului melcat;
Se adopt i tc =1,6
Roportul de transmitere al angrenajului este:
i
i1 = i
tc

42,5
i1 = 26.56
1,6

Raportul de transmitere standardizat (STAS 6012-82) al

angrenajului melcat
(conform recomandrilor din Anexa 1):
Se adopt:i 1STAS =28
Raportul de angrenare teoretic al angrenajului melcat:
u 1teoretic =i 1STAS u 1teoretic =28
Numrul de nceputuri ale melcului:
z 1 =2 [Anexa 1]
Numrul de dini ai roii melcate:
z 2 z1 u1teoretic 2 28 56

Observaie (STAS 13024-91): Se recomand ca z2 s nu fie multiplu ntregal lui z1 .

U.T.C.-N. PROIECT DE AN pag 10
Pe baza acestei observaii, se adopt: z 2 =57

Raportul de angrenare real al angrenajului melcat:

z 57
u 1 = z2 u1= 28.5
1 2

Verificare:

u1teoretic u1 28 28,5
u = 100 u = 100 1.786
u1teoretic 28,5

u = -1,786[%] se afl n intervalul ( 3%)

Raportul de transmitere real al angrenajului melcat:
i1 = u1 i 1 =28,5
Raportul de transmitere real al transmisiei prin curele trapezoidale:
i 42,5
i tc = itot = 28,5 i tc =1,491
1

2.1.4. Calculul turaiilor pe axele cu melc i cu roat melcat

Turaia arborelui de intrare n reductor:
nm
n1 871.898 rot/min
itc

Turaia arborelui de ieire:

n
n 2 i u 30.593 rot/min
m

tc 1

[Link] puterilor:
Adoptm (conform anexei 1) urmtoarele valori pentru randamentul elementelor
componente:
tc = 0,92 randamentul transmisiei prin curele trapezoidale;
m = 0,75 randamentul angrenajului melcat;
rul = 0,99 randamentul unei perechi de rulmeni.
Puterea pe arborele de intrare n reductor (la roata 1 z ):
P1= tc Pm 2rul = 0.92 1.25 0.99 2 1.127 kW
Puterea pe arborele cu roata melcat
P 2 P m tc rul
3
m 0.836 kW

2.1.6Calculul momentelor de torsiune:

Momentul de torsiune pe arborele de intrare:
U.T.C.-N. PROIECT DE AN pag 11

3 10 7 P1
M T1 = =1.24710 4 Nmm
n1

Momentul de torsiune pe arborele de ieire:

3 10 7 P2
MT2 2.639 10 5 Nmm
n2

2.2Calculul angrenajului

Profilul melcului de referin n seciune axial:

20
= =0,3490659
180
h *a = 1
a h - coeficientul nlimii capului de referin;
c = 0,25 - coeficientul jocului la capul dintelui de referin.
Durata minim de funcionare a angrenajului:
Lh = 15000 h L ore
Alegerea materialelor melcului i roii melcate i a tratamentului termic:
- materialul roii melcate se alege n funcie de viteza de alunecare, care se
estimeaz cu relaia de mai jos:
v a1 =(4n 1 3 M T 2 )10 5
v a1 =(4871.898 3 2.639 10 4 )10 5
v a1 =2,237m/s
- materialul melcului: 15 Cr 08 cementat i clit [Anexa33]
- materialul pentru roata melcat: CuSn12T turnat n cochil [Anexa33]

Tensiunile limit pentru solicitarea de contact, respectiv de ncovoiere:

H lim 2 =160Mpa [Anexa 25]
F lim 2 =70MPa
2.2.1. Calculul de dimensionare i verificare
Numrul de nceputuri ale melcului i numrul de dini ai roii
melcate:
z 1 =2
z 2 =57
Raportul de angrenare real:
u 1 =28,5
Coeficientul diametral al melcului2
q=12
Unghiul de nclinare a elicei directoare pe cilindrul de referin:
atan z1 =0,1666 grade
180
9,554
q
Factorul de elasticitate al materialelor roilor:
U.T.C.-N. PROIECT DE AN pag 12

Z E 155 [Anexa15]

Factorul zonei de contact:

cos
ZH 2 2,49
sin 2 t

Unde;
tan 180
t atan =0,353 tgrade t 20,254
cos

Factorul regimului de funcionare:

KA1 [Anexa20]
Factorul dinamic:
K V f(v a1 ;treapta de precizie) [Anexa 23]
Pentru treapta de precizie 8 i viteza de alunecare 1,5 m/s rezult:
K V 1,2 [Anexa 23]
Factorul de repartizare a sarcinii pe limea danturii, pentru
solicitarea de contact:
-pentru sarcin constant, K H =1
Numrul de cicluri de solicitare:
N L2 60 n2 Lh =2,753 10 7

Factorul de influen a durabilitii asupra rezistenei materialului

la oboseal n solicitrile de contact
- deoarece N L 2 < 25 10 7
rezult c: Z N 2 0,881
Observaie: pentru fonte i bronzuri fr staniu Z N 2 1
Tensiunea admisibil pentru solicitarea de contact
HP 2 H lim 2 Z N 2 140,960MPa [Anexa25]

Factorul de influen a variaiei razei de curbur echivalente n

procesul angrenrii asupra solicitrilor de contact (se consider x=0):
- se evalueaz cu relaia :
Z C 0,6+0.01x-0,005z 1 -0,0014z 2 +0,008q= 0,606
Z C 0,606
2.2.2. Calculul distanei axiale pe baza solicitrii de
contact (se consider x=0):
2
q 2 x 3 Z Z Z z2
a wnecH =0,6 1 T2 E H c K A K V K H
z2 HP 2 q 2 x

a wnecH 116.654mm
U.T.C.-N. PROIECT DE AN pag 13

2.2.3. Calculul distanei axiale pe baza solicitrii termice:

[Anexa 1]
Alegem: m 0,75

k=3,5
Coeficientul de transfer 1 18 W/(mgradC)
8
K 1 =0,444
1

K21
Coeficientul de transfer prin fundatie 1 0,15
Puterea corectat la arborele melcului:
P 1m =P 1 K 1 K 2 P 1m =0,500kW
Temperatura de regim a reductorului trebuie s fiett a = 70C .
Pentru amicora viteza de oxidare a uleiului, adoptm: t =50C
Temperatura mediului ambiant: t 0 =20C
z 2 4 k 6 q 3 k 8 11 k 2 2
A=2+ A=2,423
z2 q 2
9 k 2
B=0,01[11+ z q ] B=0,117
2

10 3 1 m P1m
C=0,0013- C=-0,05
41 1 1 t t 0

R2 4 A C B
a wnectermic = 10 a wnectermic =120.953mm
2 A
Adoptm: a wnec =150mm
Calculm modulul:
2 a wnec
m xnec = q z m xnec =4.348mm
2

Alegem din STAS 6845-82: m =4

x [Anexa4]

Realegem valoarea lui q=12 [Anexa5]

mx q z2
Recalculm distana ntre axe: a= a=138mm
2
Alegem din STAS 6055-82: a w =140mm [Anexa3]
Abaterea limit a distanei dintre axe: f a =90m
a w =140 0,090mm
U.T.C.-N. PROIECT DE AN pag 14

aw q z2
Coeficientul deplasrii de profil al roii melcate; x= m 2 x=0,5
x

[Link] dimensiunilor melcului i a roi melcate

[Link] dimensiunilor melcului:

Diametrul de referin al melcului:
d 1 =m x q d 1 =48mm
Diametrele de divizare:
d w1 = m x (q+2x) d w1 =52mm
Diametrele cercurilor de picior:
d f 1 = m x (q-2h as -2c s ) d f 1 =38mm
Diametrele cercurilor de cap:
d a1 = m x (q+2 h as ) d a1 =56mm

Alegem k m1 =11
k m 2 =0,1
b 1 =( k m1 + k m 2 z 2 ) m x b 1 =66,8mm
Obs. La melcii frezai(rectificai) b 1 se majoreaz cu:
25mm pentru m x <10mm
U.T.C.-N. PROIECT DE AN pag 15

3540 mm pentru mx=1016 mm

50 mm pentru mx>16 mm.

n STAS 6845-82 sunt prezentate ase tipuri de melci cilindrici:

ZN1,ZN2,ZA, ZE, ZK1 i ZK2. Se recomand pentru angrenaje de
portan, folosite la reductoare, tipurile ZK1 i ZE. Se alege melc ZK1.
Conform STAS 6845-82, notarea melcului de referin este: melc de
referin ZK1 (250) 32,514/dr , unde 250 este diametrul frezei disc
i a discului de rectificat, iar sensul
nclinrii danturii este dreapta,m x = 2,5, z 1 =3 , q = 14 .
Pe baza faptului c melcul este frezat i rectificat, lungimea lui se
majoreaz cu 25 mm (m x < 10 mm).
b 1 =92mm
2.3.2. Calculul dimensiunilor roi melcate:
d2 = mx z2 d 2 =228mm
Diametrele cercurilor de picior:
d f 2 = m x ( z 2 -2 h as -2c s +2x) d f 2 =222mm
Diametrele cercurilor de cap:
d a 2 = m x ( z 2 +2 h as
+2x) d a 2 =240mm
k m =1,5

Diametrul exterior al roii:

d e 2 = d a 2 +k m m x d e 2 =246mm
b 2 =0,75 d a1 b 2 =42mm
Viteza periferic a melcului respectiv a roii melcate
d w1 n1
v1 = v 1 1 =2,372 m/s
60000
d w 2 n2
v2 = v 2 =0,365
60000

=atan z1 =0,165 grad =

180 grad =9,462
q
Viteza de alunecare:
v1
v a1 = v a1 =2,403m/s
cos
Factorul dinamic:
K f (v a1 ;treapta de precizie) [Anexa23]
U.T.C.-N. PROIECT DE AN pag 16

- pentru treapta de precizie 8 i viteza de alunecare = 1,5K3 al

v m/s rezult:
K v =1,1 [Aneza23]
tan 180
t =atan t =0,353 tgrade = t tgrade =20,254
cos
z1 180
w =atan w =0,153 w grad = w grad =9,462
q 2 x
Recalcularea factorului zonei de contact:
cos w
Z H =2 Z H =2,49
sin 2 t
Recalcularea coeficientului Zc;
Z c =0,6+0,01x-0,005z 1 -0,0014z 2 +0,008q Z c =0,611
Tensiunea efectiv de contact:
q 2 x
1
z2 z2
H =0,45Z E Z H Z c T2 q 2 x
K A K V K H
aw


H =98,391 MPa

Se cunoate c: HP 2 =140,960MPa
Punem condiia: 0.85 HP 2 H 1,02 HP 2
0.85 HP 2 =119,829 MPa
1,02 HP 2 =143,795 MPa Condiie ndeplinit

Numrul de dini ai roii echivalente roii melcate:

z2
z n2 = z n 2 =59,498
cos 3
Factorul de form al dintelui roii melcate pentru solicitarea de
ncovoiere:
Y Fa 2 =1,7 [Anexa18]
Deoarece < 24 rezult:
Y =0,921
Factorul nclinrii dinilor pentru solicitarea de ncovoiere:
Y N 2 =0,692
FP 2 = F lim 2 Y N 2 =48,431
U.T.C.-N. PROIECT DE AN pag 17

Factorul de repartizare a sarcinii pe limea danturii, pentru

solicitarea de:
K F =K H K F =1
Tensiunea maxim de ncovoiere pentru dintele roii melcate:
1,5 T2 K A K V K F Y YFa 2
F2 = F 2 =17,944 MPa
d w1 d 2 m x

Factorul de influen a durabilitii asupra rezistenei

materialului la solicitarea de ncovoiere:
YN 2 =0,692 pentru N L 2 <2510 7
Tensiunea admisibil pentru solicitarea de ncovoiere:
FP 2 =48,431Mpa
Trebuie ca F 2 < FP 2 . Condiie ndeplinit.
[Link] de [Link] i tolerane tehnologice
Pasul axial al melcului(pasul frontal al roii):
P x = m x P x =12,566 mm P t = P x =12,566 mm
Grosimea spirei melcului pe coarda de contact n seciune normal,respectiv
frontal

S n = m x 2 x tan cos S n =4,762 mm
2

S t = m x 2 x tan S t =4,872
2
Valorile de mai sus sunt valori corespunztoare angrenajului
fr joc. n realitate trebuie s existe un joc ntre flancuri pentru ca la
nclzirea nfuncionare a angrenajului acesta s nu se blocheze.
Alegem o toleran a jocului dintre flancuri de tip c, care
corespunde unui ajustaj al roilor dinate n angrenare de tip C.

Abaterea minim a grosimii spirei melcului:

Abaterea superioar a grosimii spirei melcului Ess pe coarda
normal de referin se adopt ca sum a doi termeni I i II. Astfel
- pentru ajustajul de tip C, rezult E ssI=105 m
[Anexa 32]
- pentru treapta de precizie 8, rezult EssII=110 m
[Anexa 32]
Abaterea minim a grosimii spirei melcului:
E SS = E SS 1 + E SS 2 E SS =215 m
Tolerana btii radiale a spirei melcului:
f r =22 m [Anexa32]
U.T.C.-N. PROIECT DE AN pag 18

Toleranta la grosimea spirei melcului: T s =52 m [Anexa32]

2.5. Stabilirea ungeri
d a1 d f 1
nlimea spirei melcului h 1 = =9 mm
2
Viteza periferic a melcului
d w1 n1
v1 = =2,372m/s
60000
Distana de la suprafaa liber a uleiului la planul de separaie a carcaselor:

k 2 d a1
H min = a w =158,667 mm
k 2
d f1
H max =0,95 a w =158,05 mm
2
2.6. Transmisii prin curele

2.6.1. Consideratii generale

Curelele trapezoidale se utilizeaza in general pentru transmiterea unor puteri P mai

mici sau egale cu 1200 [kW], la viteze periferice v de pina la 40 m/s si rapoarte de
transmitere i12 pina la 7 (exceptional 10).
In functie de marimea raportului dintre latimea de calcul masurata pe linia neutra si
inaltimea sectiunii curelei h, curele trapezoidale se executa in doua variante: clasice si
inguste.
Curelele trapezoidale clasice se executa in urmatoarele tipodimensiuni: Y, Z, A, B,
C, D, E, putindu-se utiliza la viteze periferice v de pina la 30 m/s.
Curele trapezoidale inguste se executa in urmatoarele tipodimensiuni: SPZ, SPA,
SPB, SPC, putindu-se utiliza la viteze periferice v de pina la 40 m/s.
Ele poseda o capacitate portanta mai mare, ca urmare a repartizarii mai bune a
sarcinii pe latime, asigurind astfel posibilitatea reducerii cheltuielilor materiale pentru
curea si roata.
Datorita acestui fapt la constructiile noi se recomanda utilizarea curelelor
trapezoidale inguste, cele clasice fiind utilizate numai la utilaje existente, in cazul unor
reparatii sau modificari.
Pentru dimensiunile principale ale rotilor de curea se va consulta STAS 1162-77.
Alegerea distantei axiale intre cele doua limite prescrise se face tinind seama
de influenta acesteia asupra durabilitatii curelei, numarul de curele necesar precum
si de anumite conditii de gabarit impuse. Daca nu avem limitata distanta axial
prin conditii de gabarit, se recomanda alegerea distantei axiale spre limita
maxima pentru a marii durabilitatea curelei prin micsorarea frecventei indoirilor
U.T.C.-N. PROIECT DE AN pag 19

si micsorarea numarului necesar de curele

2.6.2. Transmisii prin curele trapezoidale

Transmisia prin curele trapezoidale asigur transmiterea micrii de rotaie ntre doi
arbori cu un raport de transmisie mare chiar i n cazul n care distana dintre arbori este
[Link] transmisiile cu curea trapezoidal feele de lucru sunt flancurile laterale
ale seciunii curelei.
Seciunea curelelor trapezoidale este standardizat n STAS 1164-71 pentru curelele
clasice.

[Link] tipului curelelor i a numrului lor necesar

Dimensiunea caractertistic a curelelor este limea primitiv L p (veyi figura de
mai jos)

Alegem tipul curelei SPZ STAS(7192-76)

[Link] lungimi curelelor trapezoidale i numrul lor necesar

Puterea de calcul pe arborele conductor

Pc=1,25 [kw]

Turatia rotii de curea conductoare

n1= nm 1300 [rot/min]
U.T.C.-N. PROIECT DE AN pag 20

Turatia rotii de curea conduse

n 1300
n2= i 1,49 872.483 [rot/min]
m

tc

Raportul de transmisie
i=1,49
Diametrul primitiv al rotii mici
D p1 80 mm

Diametrul primitiv al rotii mari

Dp2=iDp1=1,49*80=119,2 [mm]
D p 2 STAS 118

Diametrul primitiv mediu al rotilor de curea

Dpm=(Dp1+Dp2)/2=(80+118)/2= 99 [mm]

Distanta dintre axe preliminara

A pr =0,7(Dp1+Dp2) A 2 D1 D2 =>138< A 398
Alegem A=300 [mm] (ales constructiv)

Unghiul dintre ramurile curelelor

D p 2 D p1
2a sin =10,61
2 A
Unghiul de nfurare pe roata mic de curea
1 180- 169,39
2 =180+ =190,61
Lungimea primitiv a curelei

L p 2A+ D
D D p1
2

660,86[mm]
p2
pm
4A
L p 710[mm] ales conform STAS 1162-77
Distana dintre axe-calcul de definitivare
p=0,25L p 0,393 D p1 DP 2 99,7
q=0,125(D p 2 D p1 )=4,88
A=p+ p q 104,56 [mm]
2

Viteza periferic a curelei

D pl n1
v= 3,51 40 [m/s]
19100
Coeficientul de funcionare C f
U.T.C.-N. PROIECT DE AN pag 21

C f 1,2
Coeficientul de lungime
C L 0,84

Coeficientul de nfurare
C 0,97
Puterea nominal transmis de o curea
P 0 1,31[Kw]
Numrul de curele preliminar
C f Pc
z0 C C P0
2,12
L

Coeficientul numrului de curele

C z 0,95
Numrul de curele definitive
z
z= C 2,23
0
Lum z=3curele
z

Frecvena ncovoierii curelei

v
F=x L 10 3 6,52[Hz]<80
p

Fora periferic transmis

Pc
F=10 =647,38 [N]
v
Fora de ntindere a curelei
S a1 1,5 F 971,08[N]
S a 2 2 F 1294[N]
Cote de modificare a distanei dintre axe
X=0,03 L p 21,3 [mm]
Y=0,015 L p =10,65[mm]
[Link] diametrelor roilor de curele

Rotile de curea trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii: sa fie usoare, echilibrate,

bine centrate pe arbore, sa aiba o buna aderenta si sa nu uzeze cureaua.
Materialele utilizate in constructia rotilor de curea sunt: fonta turnata (la v < 30
m/s), otel, aluminiu, materiale plastice, lemn, sau carton presat.
Forma si dimensiunile canalelor rotilor pentru curele trapezoidale sunt prezentate in
STAS 1162-77, in functie de tipul curelei.
Pentru dimensiunile principale ale rotilor de curea se va consulta STAS 1162-77.
U.T.C.-N. PROIECT DE AN pag 22

Pentru prescrierea abaterilor de forma si pozitie a sectiunii canalului rotii de curea

se va folosi STAS 1162-77

Roata conductoare
d P1 80 n min 2,5 f=9 1
d e1 80 2 2,5 85
d f d p f 80 18 62

D=48H 7

Roata condus
d p 2 i d p1 1,49 80 119,1 Alegem din STAS d p 2 118

d e d p 2 2 nmin 118 5 123

d f d p 2 f 118 18 100

D =18 H 7
[Link] forelor din angrenaj
M T 1 =1.24710 4 Nmm
M T 2 =2.63910 5 Nmm
2 M T1
F T1 = d1
=6,48210 N

2 MT2
FT2 = d2
=2,8510 N

F r1 =F r 2 = F T 1 tg =2,106 10 N
Fa1 =2,85 10 N Fa2 =6,48210 N

2.7. Dimensionarea arborilor i verificarea la solicitri compuse

Capetele arborilor cilindrici i conici 1/10 sunt destinate pentru fixarea cuplajelor,a
roilor de curele,a roilor dinate,a roilor de lan etc.
Tipurile de execuie pentru capetele de arbori cilindrice i conice cu conicitatea de
1/10 precum i relaiile ntre tipurile de execuie i lungimile lor sunt prevzute n STAS
8724/1-77.
Arborele I (al melcului)fiind i arborele de intrare se dimensioneaz prima dat
captul arborelui n funcie de forele care acioneaz asupra sa.
M T 1 = 1,24710 4 Nmm
M T 2 =2.63910 5 Nmm
R 1 mef 15Cr 08 =791MPa
R 2 mef 40Cr10 =800MPa
R met =550MPa
U.T.C.-N. PROIECT DE AN pag 23

R1ef
K1 = R =1,438
met

R2 ef
K2 = Ret
=1,455

M
T 1c = KT 1 =108,20-din tabel d i =20
1

M
T 2 c = KT 2 =223,299-din acelai tabel d e =40
2

Arborele de intrare

Arborele de ieire

Diametrele:
Arborele de intrare Arborele de ieire
d=20 [mm] d=40[ mm]
d1 =d+(2...6)=22 [mm] d1= 45 [mm]
d2 =d1+(0..5)=25 [mm] d2=50 [mm]
d3 = 32 [mm] d3= 60[mm]
d4 =56[mm] (diametrul cercului de cap al melcului) d4 =65[mm]
d5 =32 [mm] d5 =55 [mm]
d6 =25 [mm] d6 =50 [mm]

Lungimile:
U.T.C.-N. PROIECT DE AN pag 24

Se aleg in conformitate cu STAS 75-80 (dimensiuni liniare normale de uz general in

constructia de masini) si are ca scop stabilirea unor game dimensionale rationale.
l = 40 [mm] conf. STAS 8724/2 77 l = 82 [mm]
l1 =25 [mm] l 1 =25 [mm]
l2 =18,25 [mm] l 2 =28 [mm]
l3=15 [mm] l 3=40 [mm]
l4=92 [mm] l 4=5 [mm]
l5=15 [mm] l 5=10 [mm]
l6=18,25 [mm l 6=11 [mm]
2.7.1Verificarea la solicitri compuse a axului I de intrare (ax cu melc)
Distana dintre reazemele melcului este:
L= l 2 l 3 l 4 l 5 l 6 26 =132,5 Lungimea a la rulmenii radiali-axiali cu role
conice seria30305 montai n x alei de noi este egal cu 13 mm pentru un rulment.
Calculul reactiunilor
In plan orizontal:
M a 0
M b 0
S a l 3 Ft1 l1 H b1 l 2 0
S a l 3 Ft1 l1 129,4 185,25 6482 66,25
H b1
l2 132,5
H b1 3421,92 N
S a (l 3 l 2 ) H a1 l 2 Ft1 (l 2 l1) 0
H a1 3307,41N
Verificare :
Ft1 S a H a1 H b1 0
00

Ecuaii de momente n plan orizontal

M 1 2 =H 1a x pentru x=0 M 1 =0
x=66,25 M 2 =H 1a 66,25=-219115,9189Nmm
M 23 = -H 1a x+F t1 x-L 1 x=132,5 M 3 = H 1a
132,5+6,4866,25=6096,63Nmm

M 43 =S a x " pentru x " =0 M 4 =0

x " =53,75 M 3 =129,452,75=6825,89Nm

In plan vertical:
U.T.C.-N. PROIECT DE AN pag 25

M =0a

M =0b

d
V b1 (L 1 +L 2 )+F a 2 -F r1 L 1 =0 V b1 =121,98N
2
d
V a1 (L 1 +L 2 )+ F r1 L 1 -F a 2 =0 V a1 =-121,1N
2

Ecuaii de momente n plan vertical

M 13 =V a1 x pentru x=0 M 1 =0
x=L 1 M 3 = V a1 L 1 =233,2Nm
d d
M 23 = V b1 x- F a 2 x=L 2 M 3 =- V b1 L 2 - F a 2 =232,04Nm
2 2

Calculul de rezistenta

H a H 2 a1 V 2 a1 2329,9925 12,3904 48,40

H b H 2 b1 V 2 b1 33914,9058 34,2225 184,25
Verificarea la solicitri compuse
M irez = 2
M iH M iV2 M irez1 =0; M irez14 =0;
M irez 2 = M H2 12 M V212 M V 12 =0 M H 12 =6822,89Nm
M irez 3 = M H2 13 M V213 = 46545551,1 54382,24 =6826,41Nm
M irez 2 =6822,89
M irez 3 =6826,41Nm
aiIII 105
0 = = =0,67
aiII 155
M t1 =15,55Nm
M red = M i 2rez M t1
M red 3 = 6826,412 108,55 =6826,43Nm
M red 2 = 6822,89 2 10,42 2 =6822,91Nm
32 M red 3 32 6826,43
d 3 =3 =3 =16,68mm
ai 15

32 M red 2 32 6822,91
d 2 =3 =3 =16,67mm
ai 15
U.T.C.-N. PROIECT DE AN pag 26

Diagrama momentelor
U.T.C.-N. PROIECT DE AN pag 27

[Link] la solicitari compuse a axului II de iesire

F r1 =F r 2 =93,9daN
F t 2 =F a1 =289daN
F a 2 =F t1 =64,8daN
Pentru planul orizontal
M a =0
M b =0
Fr 2 L1
F r 2 L 1 -H b1 L 2 =0 H b1 = L2
93,9 41,5
H b1 = =46,95daN
83
Fr 2 L2 L1
H a1 L 2 - F r 2 ( L 2 -L 1 )=0 H a1 =
L2
93,9 41,5
H a1 = =46,95daN
83

Ecuaii de momente

M 13 = H a1 x pentru x=0 M 1 =o
x=41,5 M 3 = H a1 x
M 3 =3896,89daN
M 3 2 = -F r 2 x-L 1 +H a1 x ptr.x= L 1 M 3 =3896,89daN
x= L 2 M 2 =0
Pentru planul vertical
64,8 114 289 41,5
M =0 -V
a b2 L 2 +F a 2 114+F t 2 L 1 =0 V b 2 = 83
=233,5daN
289 41,5 64,8 114
M =0 -V
b a2 L 2 -F t 2 ( L 2 - L 1 )+ F a 2 114=0 V a 2 =
83
=-
55,5daN
V a 2 =-55,5daN
V b 2 =233,5daN
U.T.C.-N. PROIECT DE AN pag 28

Ecuaii de momente
M 13 Va 2 xpt : x 0 M 1 0
pt : x l1 M 3 Va 2 l1 55,5 41,5 2303,25daN
M 3 2 Vb 2 x ' Fa 2 114 pt : x L1 M 3 2303,25daN
pt : x l 2 M 2 0
M V max M 3 2303,25daN

Diagrama de momente
M max M 2 max H M 2 max V 3896,89 2 2303,25 2 4526,67 [ N mm]
U.T.C.-N. PROIECT DE AN pag 29

Efortul unitar echivalent

32 M i max 32 4526,67
I 36,90 Nmm
d3 3,14 50 3
16 M t 16 329100
t 13,42 Nmm
d3 392500

ech 2 i 4 2 t 36,90 2 13,42 2 39,26

[Link] la oboseal a arboriloir
Prin calculul la oboseal se verific forma i dimensiunile arborilor,acestea sunt n
funcie de:materialul din care sunt fcute,caracterul variaiei eforturilor unitare, form,
prelucrare,dimensiunii,condiii de exploatare,starea [Link] la oboseal
const n determinarea coeficientului de siguran i compararea lui cu valoarea admis.
La arbori solicitai la ncovoiere i torsiune,coeficientul de siguran se determin cu

1
relaia C= 1 1
2 unde C i C sunt coeficieni de siguran.
2
C C

Coeficieni de siguran se determin cu relaiile cunoscute din Rezistena

materialelor.
1 1
C = K 1 ; C = K 1
v m v m
m c m c
Verificarea la oboseal a arborelui de intrare
Arborele de intrare se execut din 15Cr08 nbuntit cu urmtoarele caracteristici
mecanice:
1 =0,4......0,5 r r =60 N / mm
1 =30 N / mm
1 =0,55.....0,58 1
1 =16,5 N / mm
c =75 N / mm
max min 15,5 10,5
m= =13daN/mm
2 2
max min 11,48 7,7
m = = =9,62 daN/mm
2 2
max 15,5
max = 11,48 daN/mm
1,35 1,35
min 10,5
min 7,77 daN/mm
1,35 1,35
c =1,9 1 1,9 14,5 27,5 daN/mm
U.T.C.-N. PROIECT DE AN pag 30

Mi 6822
v= = =3,17 daN/mm
W 2154
M i =6822 daNmm
d3 28 3
W= = =2154mm
32 32
M t1 155,5
v = =0,036 daN/mm
2W 4308
M t1 =155,5daNmm
K 1,4
K 1,29
m 0,92
0,90
1 30
C = K 1 = 1,4 3,17 30 13 =2,84
m
v
c
m
0,92 0,90 75

1 16,5
C = K 1 = 1,29 0,036 16,5 11,48 =2,38
m
v
c
m
0,92 0,90 27,5

C C 2,84 2,38
C= = 1,55
C2 C2 2,84 2 2,38 2

Verificarea la oboseal a arborelui de ieire

Arborele de ieire se execut din OLC45 care are caracteristicile mecanice
urmtoare:
1 =27 daN/mm
1 =0,55 r =0,5562=34 daN/mm
r =62 daN/mm
c =36 daN/mm
max min 15,5 10,5
m= =13daN/mm
2 2
max min 11,48 7,77
m = = =9,62 daN/mm
2 2
max 15,5
max = 11,48 daN/mm
1,35 1,35
min 10,5
min 7,77 daN/mm
1,35 1,35
c =1,9 1 1,9 14,5 27,5 daN/mm
Mi 4526,67
v= = =2,10 daN/mm
W 2154
M i =4526,67daNmm
U.T.C.-N. PROIECT DE AN pag 31

d3 50 3
W= = =12265mm
32 32
M t2 329,1
v = =0,013 daN/mm
2W 24531
M t 2 =329,1daNmm
K 1,4
K 1,29
m 0,92
0,90
1 27
C = K 1 = 1,4 2,10 27 13 =2,88
m
v
c
m
0,88 0,90 62

1 14,5
C = K 1 = 1,29 0,013 14,5 9,62 =2,84
m
v
c
m
0,88 0,90 27,5

2.7.3. Verificarea arborilor la deformaii flexionale i torsionale

Deformaiile arborilor pot fi de ncovoiere i de [Link] de ncovoiere
Este caracterizat de ctre fibra medie deformat,care d mrimea sgeii f i mrimea
unghiului de nclinaie .
Valorile admisibile pentru deformaiile flexionale depind de soluiile constructive,
de condiiile de funcionare.
n general se admite sgeata maxim f max 310 4 l,undel distana dintre reazeme.
Mt l
Calculul deformaiilor unghiulare se face cu formula
GIp
;

Verificarea arborelui de [Link] sgeii i unghiului n punctele de reazem

-n plan orizontal
Ft1 l 3 6,46 132,5 3
fH = = =0,000494mm=4,910 4 cm
48 E I z 48 2,1 10 4 30156,56
E=2,110 4 daN/mm
d 4 28 4
Iz 30156,56
64 64
l=132,5mm
F t1 =64,6daN
Ft1 l 2 64,6 132,5 2
1H = 2 H = = =0,000037mm=0,3710 4 cm
16 E I 16 2,1 10 30156,56
4

-n plan vertical
Fr1 l 3 2,1 132,5 3
fv = = =0,00016mm=1,610 4 cm
48 E I z 48 2,1 10 4 30156,56
U.T.C.-N. PROIECT DE AN pag 32

f= f H2 f V2 = 4.9 10 4 2 1,6 10 4 2 =5,1510 4 cm

f= f H2 f V2 = 4.9 10 4 2 1,6 10 4 2 =5,1510

f adm 3 10 4 132,5 0,03979 39,79 10 3 cm
Fr1 l 2 2,1 132,5 2
1V 2V 0,000009542 0,9542 10 4
16 E I 16 2,1 10 411499

1 2 21H 22V 0,37 10 0,9542 10

4 2 4 2
=1,00510 4 cm
Calculul deformaiei torsionale
Mt l 329,37 132,5
0,000937497 9,375 10 4
G I p 8.1 10 5747
3

M t =329,37daNmm
L=132,5mm
G=8,110daN/mm 4
d 4 18,5 4
Ip= =5747mm 4
64 64
Calculul turaiei critice torsionare
C'
n cr = 30 30 165866,67
=12,96rot/min
I 90164
I=mq=14827,8=90164
M t1 155,5
C'= = 9,375 10 4 =165866,67

Verificarea arborelui de ieire
Calculul sgeii i unghiului n punctele de reazem
-n plan orizontal
Ft 2 l 3 329,1 11,4 3
fH = =2,2710 4 cm
48 E I 48 2,1 10 6 1,917
d 4
I= 1,917 cm
64
l=11,4cm
E=2,1 10 6 daN/cm
F t 2 =155,5daN
Ft 2 l 2 155,5 11,4 2
1H 2 H =3,13710 4 rad
16 EI 16 2,1 10 6 1,917
-n plan vertical
Fr 2 l 3 2,1 11,4 3
fV = 1,6110 4 cm
48 EI 48 2,1 10 6 1,917
Fr 2 l 2 2,1 11,4 2
1V 2v 4,2410 4 rad
16 EI 16 2,1 10 6 1,917
U.T.C.-N. PROIECT DE AN pag 33

f= f 2 H f 2V (2,27 10 4 ) 2 (1,61 10 4 ) 2 =2,755 10 4 cm

1 2 21H 12V 3,137 10 4,24 10

4 2 4 2
5,2710 4 rad

f adm 3 10 4 l 3 10 4 11,4 =3,4210 3 cm

Calculul deformaiilor torsionale

M t2 l 3291 114
=1,5110 4 /mm
G I P 8,1 10 3 306640,6
M t 3291daNmm
l=114 mm
G=8,110daN/mm
d 4 50 4
IP= 306640,6mm 4
64 64
Calculul turaiei critice torsionale
30 C' 30 21940000
n cr I



98619,6
=142,5rot/min

I=mq=98619,6
M t2 3921
C'= = 1,51 10 4 21940000

M t 2 =3921daNmm

2.7. Calculul rulmentilor

Lagarele cu rulmenti sunt organe de masini complexe care trebuie sa realizeze:
A. rezemarea arborelui;
B. pozitionarea axiala a acestuia;
C. posibilitatea dilatarii arborelui.
Realizarea acestor functii este conditionata de indeplinirea unor serii de conditii
legate de constructia, rezistenta, rigiditatea , precizia de executie, montajul lagarului.
Rulmentul, ca organ principal al lagarului, determina o anumita solutie constructiva
a acestuia, impune o anumita categorie de reglaje, influenteaza chiar dimensiunile
arborelui, precum si gabaritul constructiei. De asemenea, are o influenta directa asupra
functionarii angrenajului.
Rulmentii pot fi separabili si neseparabili.
In cazul angrenajului utilizat vom folosi rulmenti radiali-axiali cu role conice si
rulmenti radiali cu role cilindrice pe un rnd.

Asigurarea posibilitatilor de ungere a rulmentilor

U.T.C.-N. PROIECT DE AN pag 34

La stabilirea formei constructive a lagarelor cu rulmenti, trebuie sa se tina seama, de

la inceput, de modul cum se vor unge rulmentii in constructia din care fac parte. Problema
cheie este optiunea pentru tipul de lubrifiant: ulei sau unsoare consistenta.

Ungerea cu ulei

- exista mai multe posibilitati de a asigura intrarea uleiului in lagare:

A. ungerea in baie de ulei;
B. ungerea datorita barbotarii uleiului;
C. ungerea prin circulatia uleiului prin rulmenti.

Ungerea cu unsoare consistenta

- rulmentii se etanseaza spre interior pentru a se evita amestecarea

lubrifiantilor. Aceste situatii pot fi intilnite la reductoarele melcate cu o treapta.

Alegerea tipului rulmentilor

Aceasta depinde de un numar mare de factori aflati in interdependenta si care

trebuie judecati in functie de caracterul concret al constructiei. Acesti factori sunt directia
sarcinii si marimea sarcinii, turatia, durabilitatea impusa, conditii de gabarit, rigiditatea
carcasei, abaterile de la coaxialitate ale lagarelor si marimea deformatiilor arborilor,
dilatarea arborelui, pizitionarea corecta a rotilor dintate in angrenare.

Determinarea sarcinilor care incarca rulmentii

A. Forte radiale

Se determina reactiunile in doua plane perpendiculare (orizontal si vertical) si se

calculeaza rezultanta acestora. Reactiunile au punctul de aplicatie in centrele de presiune
ale rulmentilor.
U.T.C.-N. PROIECT DE AN pag 35

B. Forte axiale

In montajele cu rulment liber si rulment conducator, acesta din urma preia forta
axiala ce actioneaza pe arbore.
Forta axiala care incarca rulmentul radial-axial nu se confunda cu forta axiala din
angrenaj.

Dimensiunile rulmentului

Dimensiunile rulmentului pot fi stabilite pe doua cai:

A. Rulmentul se alege preliminar si se verifica

Arborele se construieste, in general, pornind de la capatul de arbore (ales din

standard) si stabilind apoi diametrele tronsoanelor urmatoare din considerente constructive
si functionale, diametre standardizate pentru mansete de etansare (roti de curea, roti
dintate, rulmenti). De aceea, diametrul d al fusului rulmentului se cunoaste cu o
aproximatie destul de buna.
Se alege rulmentul cu diametrul interior d astfel incit diametrul exterior D sa fie
corelat cu aspectele tehnologice privind prelucrarea locasurilor rulmentilor in carcasa,
precum si cu posibilitatea trecerii prin alezajul din carcasa a unor organe montate pe
arbore intre rulmenti, sau cu alte aspecte privind gabaritul constructiei.
In lipsa unor motivatii temeinice tehnico-economice, care ar impune rulmenti din
clasa a 2-a de utilizare, rulmentul se va alege din clasa de utilizare 1.
Se verifica rulmentul calculind durabilitatea efectiva din relatia:
p
C
L [mil. rot ]
Fc n care:
C - capacitatea dinamica a rulmentului ales preliminar, in N;
Fc - sarcina (sarcina dinamica echivalenta) corectata;

Fc F f d
p - exponent si are valoarea 3 pentru rulmenti axiali si 3,33 pentru cei cu role;
Durabilitatea se exprima in ore de functionare:
106
Lh L
60 n
in care n este turatia in rotatii/minut.
Valoarea L calculata se compara cu 20000.
U.T.C.-N. PROIECT DE AN pag 36

Pentru rulmentul radial cu role conice pe un rind la arborele de intrare avem:

Arbore rezemat pe doi rulmenti radiali-axiali cu conducere reciproca, in X (arborele

de intrare)
Rulmentul I Rulmentul II
10
C 3 10 6
L 24479 ore
P 60 29,44
P V X Fr Y Fa
V 1
C1 20,8 [KN]
X 1 0,56
e1 1,14
Y1 1,31
PA 0,56 129,4 1,31 4469,3 5927,25
3
20,8 10 3 10 6
L A 24479 20000 [ore]
5927,25 60 29,44
Pentru rulmentul radial-axial cu role conice cu conducere reciproca la arborele de
iesire
U.T.C.-N. PROIECT DE AN pag 37

Arbore rezemat pe doi rulmenti radiali-axiali cu conducere reciproca, in X

Rulmentul I Rulmentul II

3, 33
C 106
L
P 60 838,926
P V X Fr Y Fa
V 1
C2 58,5 [KN]
X 2 0,4
e2 0,3
Y2 1,7
PB 0,4 129,4 1,7 289 5670
3, 33
57 103 106
LB 9241804,4 20000 [ore]
5670 60 838,926

Se adopta durabilitatea rulmentului si se calculeaza capacitatea dinamica

necesara:

C Fp L1/ p

Se alege rulmentul din catalog (sau din standard) astfel incit sa indeplineasca o serie
de conditii:
- capacitatea dinamica sa fie superioara celei calculate;
U.T.C.-N. PROIECT DE AN pag 38

- diametrul interior sa corespunda fusului arborelui;

- diametrul exterior sa fie corelat cu aspectele mentionate la punctul A;
- clasa de utilizare sa fie 1, daca nu exista alte justificari tehnico-economice
temeinice.

Caracteristicile rulmentilor

In situatiile in care turatiile de lucru ale rulmentilor reductorului sunt de valoare

mare, turatiile limita se pot lua din cataloagele de rulmenti.
Tipuri de rulmenti:
- rulmenti radiali cu bile pe un rind cu cale de rulare adinca STAS 3041-87;
- rulmenti radiali cu role cilindrice pe un rind STAS 3043-86;
- rulmenti radiali-oscilanti cu role butoi pe doua rinduri STAS 3918-86;
- rulmenti axiali cu bile pe un rind cu simplu efect STAS 3921-86;

-ulmenti axiali cu bile pe un rind cu dublu efect STAS 3922-86;

- rulmenti radiali-axiali cu role conice pe un rind STAS 3920-87.

2.9. Capace de fixare a rulmentilor

Cea mai utilizata forma de capac permite reglarea jocului axial in rulmenti in limite
mai mari. Nu necesita prelucrarea suplimentara a canalului circular din carcasa
reductorului.
Dimensiunile constructive sunt:
Pentru capacul de fixare lateral stnga montat pe arborele melcului
D - diametrul exterior al rulmentului;
Pentru D = 62 [mm] avem urmatoarele dimensiuni:
D1=82 [mm]
D 2 =102[mm]
D3=53[mm]
D 4 =55[mm]
e=10[mm]
d 1 =9[mm]
e 1 =min.10[mm]
a=35[mm]
m=15[mm]
D 5 =22,5[mm]-diametrul guri de trecere a axului de intrare
Numarul de suruburi este egal cu 6 X 8.
U.T.C.-N. PROIECT DE AN pag 39

Pentru capacul de fixare lateral dreapta montat pe arborele melcului

D - diametrul exterior al rulmentului;
Pentru D = 62 [mm] avem urmatoarele dimensiuni:
D1=82 [mm]
D2=102 [mm]
D3=53 [mm]
e=10 [mm]
d=8 [mm]
e 1 =10[mm]
a2=25[mm]
m=28 [mm]
Numarul de suruburi este egal cu 6 X 8.

Pentru capacul de fixare lateral dreapta montat pe arborele rotii melcate

D - diametrul exterior al rulmentului;
Pentru D = 80 [mm] avem urmatoarele dimensiuni:
D1=100 [mm]
D2=124 [mm]
D3=68[mm]
d=8 [mm]
e=10 [mm]
e 1 =10[mm]
a2=25[mm]
m=28 [mm]
Numarul de suruburi este egal cu 6 X 8.
Pentru capacul de fixare lateral stnga montat pe arborele roi melcate;
D-diametrul exterior al rulmentului;
Pentru D = 80 [mm] avem urmatoarele dimensiuni:
D 5 =45,5[mm]-diametrul guri de trecere a axului de intrare
D1=100 [mm]
D2=124 [mm]
D3=68 [mm]
D 4 =70
d 1 =8 [mm]
e=10 [mm]
e 1 =10[mm]
a2=35[mm]
U.T.C.-N. PROIECT DE AN pag 40

m=28 [mm]
Numarul de suruburi este egal cu 6X 8.

2.10. Alegerea si modificarea penelor

Penele sunt organe de mbinare demontabile,care fixeaz sau regleaz poziia a
dou piese prin efectul nclinrii feelor care preiau ncrcarea i prezint avantajul
realizrii unor asamblri simple ,ieftine cu montare i demontare rapid.
Datorit faptului c se introduc n locaul lor cu joc radial ,acestea transmit
momente numai pe feele laterale.

De aceea penele paralele se verific la presiune de contact i la forfecare, utiliznd

relaiile:
4M t 2M t
pe pa ef af
hld bld

Premize teoretice:
d h d
M ta F sa l
2 2 2
M t M ta
avem sa 40 [ MP ]

Roata de curea de pe arborele de intrare

a)Verificarea la presiune de contact
M t1 =731,1daNmm
4M t 4 731,1
h=4 pe= = 1,16daN/mm
hld 4 35 18
b=4 [mm] p a 5,3daN/mm
l=35 [mm]
d=18 [mm]
b)Verificarea la forfecare
M t1 =731,1daNmm
b=4 [mm]
h=4 [mm]
l=35 [mm]
d=18 [mm]
2M t 2 731,1
ef 0,58daN/mm Materialul penei OL60.1k ad =3,2 daN/mm
bld 4 35 18
ef ad

Asamblarea rotii melcate pe arborele de iesire

a)-Verificarea la presiune de contact
U.T.C.-N. PROIECT DE AN pag 41

M t 2 5252daNmm
4M t 4 5252
d=50 [mm] pe= = 0,87daN/mm
hld 12 40 50
b=14 [mm] p a 5,3daN/mm
h=12 [mm]
l=40 [mm]
b)-Verificarea la forfecare
2M t 2 5252
M t 2 5252daNmm ef 0,36 daN/mm
bld 14 40 50
h=12 [mm] b=14 [mm] af 3,2 daN/mm

d=50 [mm] l=40 [mm]

Materialul penei OL60.1k ef ad

Asamblarea cuplajului elastic pe arborele de iesire

Verificarea penei cuplajului elastic:
a)-Verificarea la presiune de contact
M t 2 5252daNmm
4M t 4 5252
d=40 [mm] pe= = 0,938daN/mm
hld 7 80 40
b=8 [mm] p a 5,3daN/mm
h=7 [mm]
l=80 [mm]
b)-Verificarea la forfecare
M t 2 5252daNmm
2M t 2 5252
d=40 [mm] ef 0,41 daN/mm
bld 8 80 40
b=8 [mm] af 3,2 daN/mm
h=7 [mm] ef ad

l=80 [mm]
Se vor folosi pene paralele.

2.11. Saibe pentru asamblarea cu surub a pieselor pe capetele de arbori

Prin STAS8621-84 se stabilesc dimensiunile principale ale saibelor pentru

asamblarea pieselor de capete de arbore cilindrice, capete de arbore conform STAS
8724/2-77.
Aceste saibe se executa in doua tipuri. Saibele de tip 1 se utilizeaza pentru fixarea
cu un surub a pieselor pe capetele de arbore cilindrice cu d mai mic sau egal cu 28 mm.
U.T.C.-N. PROIECT DE AN pag 42

Saibele de tipul 2 se utilizeaza pentru fixarea cu doua suruburi a pieselor pe capetele de

arbore cilindrice cu d mai mare de 28 mm.

2.12. Etansari cu mansete de etansare pentru arbori in rotatie (mansete de rotatie)

Folosirea mansetelor de rotatie cu buza de etansare se recomanda la urmatoarele

conditii de functionare:
- diferenta de presiune intre mediile etansate nu depaseste 0,05 MPa;
- viteza periferica a arborelui fata de manseta de etansare de maximum 10 m/s;
- temperaturi cuprinse intre (-30,250) grade C.
Tipurile, dimensiunile si codificarea mansetelor de rotatie sunt date in STAS
7950/2-87. Conform acestui STAS se disting 6 tipuri constructive:
- tipul 1 (A) cu buza de etansare;
- tipul 2 (B) cu buza de etansare si armatura metalica exterioara;
- tipul 3 (C) cu buza de etansare;
- tipul 4 (AS) cu buza de etansare si buza auxiliara;
- tipul 5 (BS) cu buza de etansare, buza auxiliara si armatura exterioara;
- tipul 6 (CS) cu buza de etansare, buza exterioara, armatura exterioara si capac.
Codul de identificare dimensionala a mansetei prevazut in STAS 7950/2-87 contine
6 cifre, dintre care primele 3 reprezinta diametrul nominal d al arborelui in sutimi de
milimetru, iar ultimele trei cifre reprezinta diametrul exterior nominal D al mansetei tot in
sutimi de milimetru. Pentru mansetele necontinute in acest STAS codul se completeaza cu
alte trei cifre care reprezinta latimea b a mansetei in sutimi de milimetru. Notarea mansetei
se face prin indicarea codului, tipului materialului conform STAS 7950/1-88 si a numarului
STAS-ului 7950/2-87.
Mansetele de rotatie, care functioneaza la presiuni mai mari de 0,05 Mpa, trebuie sa
fie prevazute cu inele de sprijin. Garniturile manseta de rotatie cu dubla etansare se
utilizeaza numai in cazurile in care este necesara etansarea intre doua spatii distincte,
continind uleiuri diferite care nu trebuie sa se amestece.
La sarcini mici si viteze periferice mici ale arborilor, mansetele de rotatie pot fi
eliminate prin folosirea rulmentilor protejati sau etansati. In primul caz rulmentii sunt
protejati pe o parte sau pe ambele parti (simbol suplimentar Z sau 2Z) prin discuri de
metal profilate, astfel incit functia de etansare sa fie realizata printr-un interstitiu intre
acest disc si inelul in misare de rotatie. In medii u poluare puternica se recomanda
rulmentii etansati prin membrane elastice (cauciuc sintetic) dispuse pe o parte sau pe
ambele parti (simbol suplimentar RS sau 2RS), in contact cu inelul rotitor.
U.T.C.-N. PROIECT DE AN pag 43

BIBLIOGRAFIE

Antal, A. & colectiv "Reductoare", Institutul politehnic Cluj-Napoca, 1984.

Antal, A. & colectiv "Indrumator de proiectare pentru reductoare", Institutul

politehnic Cluj-Napoca, 1983.

Antal, A. "Curs".

Jula, A. & colectiv "Proiectarea angrenajelor evolventice", Scrisul Romnesc,

Craiova, 1989.

Jula,A. & colectiv "Montaje cu rulmenti. Indrumar de proiectare", Lito

Universitatea Brasov, 1979.

Rdulescu, Gh. & colectiv "ndrumator de proiectare n constructia de masini",

vol.3, Bucuresti, Editura tehnic, 1986.

Antal, A. & Tataru O. Elemente privind proiectarea angrenajelor, Editura

ICPIAF SA, Cluj - Napoca, 1998.
U.T.C.-N. PROIECT DE AN pag 44

Cuprins
Tema de proiect01
[Link] ethnic02
[Link]-consideraii generale.........................................................................03
[Link] melcate..............................................................................................05
[Link] justificativ de calcul...............................................................................07
[Link] cinematic a transmisiei.........................................................................07
[Link] preliminare..............................................................................................08
[Link] de intrare......................................................................................................08
[Link] raportului de transmitere total............................................................08
[Link] turaiilor pe axele cu melc i cu roat melcat......................................09
[Link] puterilor.................................................................................................09
[Link] momentelor de torsiune.........................................................................09
[Link] angrenajului...........................................................................................09
[Link] de dimensionare i verificare................................................................10
[Link] distanei axiale pe baza solicitri de contact.........................................11
[Link] distanei axiale pe baza solicitri termice.11
[Link] dimensiunilor melcului i a roi melcate..12
[Link] dimensiunilor melcului.13
[Link] dimensiunilor roii melcate...13
[Link] de [Link] i tolerane tehnologice...15
[Link] ungeri...16
[Link] prin curele..16
[Link] generale..16
[Link] prin curele trapezoidale17
[Link] tipului curelelor i a numrului lor necesar....17
[Link] lungimi curelelor i numrul lor necesar...18
[Link] diametrelor roilor de curea...19
[Link] forelor din angrenaj20
[Link] arborilor i verificarea la solicitri compuse20
[Link] la solicitri compuse a axului I de intrare...22
[Link] la solicitri compuse a axului II de ieire...25
[Link] la oboseal a arborilor............27
[Link] arborilor la deformaii flexionale i torsionale..29
[Link] rulmenilor..31
[Link] posibiliti de ungere a rulmenilor.31
[Link] de fixare a rulmenilor..36
U.T.C.-N. PROIECT DE AN pag 45

[Link] i modificarea penelor37

[Link] pentru asamblarea cu urub a pieselor pe capetele de arbori..39
[Link] cu manete de etaneizare pentru arborii n rotaie.39
Bibliografie....41
Desen de execuie a roi melcate...42
Desen de execuie a axului cu melc..43
Desen de ansamblu44