Nostalgia volum de nuvele de Mircea Crtrescu

NOSTALGIA Volum de nuvele de Mircea Cartarescu, structurata in trei secvente:

PROLOG (Ruletistul), NOSTALGIA (Mende-bilul, Gemenii. REM), EPILOG (Arhitectul). O
versiune cenzurata a volumului (fara Ruletistul si epurata de aluzii la sex si la politica")
fusese publicata la Cartea Romaneasca spre sfarsitul anului 1989, cu titlul Visul, fiind distinsa
cu Premiul Academiei Romane.

Editia integrala romaneasca, intitulata Nostalgia, a aparut la Editura Humanitas din Bucuresti,
in . Prima editie integrala apare de fapt in franceza [Le Reve, Hditions Climats, 1992), fiind
nominalizata pentru Premiul Medicis si pentru Premiul pentru cea mai buna carte straina a
anului . O alta editie apare in spaniola, la Barcelona, in 1993 (intitulata El Sueno). Nuvela
Jocul din voi. Visul (rebotezata Mendebilul, in Nostalgia) c antologata de catre Gheorghe
Craciun si Viorel Marineasa in Genera[ia '80 in proza scurta, 1998.

Ruletistul defineste scrisul ca histrionism: De la primele randuri pe care le asterni pe pagina,

in mana care tine stiloul intra, ca intr-o manusa, o mana straina, batjocoritoare, iar imaginea ta
in oglinda paginii fuge in toate partile ca argintul viu, asa incat din bobitele lui deformante se
incheaga Paianjenul sau Viermele sau Famenul sau Unicornul sau Zeul, cand de fapt tu ai vrut
sa vorbesti pur si simplu despre tine. Literatura e teratologie." In acord cu aceasta estetica,
scriitorul reda, in textul sau, miscarea browniana a unor particule epice cu un magnetism
reciproc incontrolabil, specific. El nu-si mai poate controla" literatura (obsesie moderna!), ci
se lasa devorat" de ea, aleatoriu, prin imersiune.

Cu o tehnica pe care o va desavarsi in primul volum din Orbitor (1996), Crtrescu compune,
in Nostalgia, conglomerate" narative, dominate nu de arheologia profunda a spiritului
ordonator (obsesie din nou moderna!), ci de geologia aleatorie a trupului, visului si viziunii.
Nimic nu poate caracteriza volumul mai bine decat observatia ca Nostalgia reprezinta
anticamera Orbitorului: prima tusa, magistrala si ea, a unei opere de maestru. Aici se
exerseaza viziunile viscerale care vor umple Orbitorul, aici se trece, pentru prima oara, de
epiderma trupului, pentru a se patrunde in cotloanele organice de sub tegument. Aici devine,
in scrisul lui C, trupul literatura. Iata, de pilda, pasajul nasterii din Ruletistul:

Abia ma nascusem dintr-o burta prelunga, sangerie, nespus de obscena, care-mi daduse o
ciudata miscare rotitoare. Cu o viteza infinita, lasand in urma dare de lacrimi, limfa si sange,
ma insurubam in noapte. Si, deodata, de la marginea noptii, imi iesi in fata un urias
Dumnezeu de lumina, atat de mare, incat nu-mi incapea in simturi si in intelegere. Ma
indreptam catre pieptul lui enorm, iar trasaturile fetei lui severe fugeau in sus, turtindu-se de
marginea campului meu vizual. Curand n-am mai vazut decat marea lumina galbena a
pieptului sau, pe care l-am strapuns rostogolindu-ma, si, dupa o navigare nesfarsita prin
carnea lui de foc, i-am iesit prin spinare." Mendebilul evoca - asa cum se va intampla si in
Orbitor - un halucinant episod biografic de la sapte ani, dominat de figura hiperbolica a unui
excomunicat tarat. Intensitatea cruzimii premeditate, la niste copii altfel cuminti din Soseaua
Stefan cel Mare (ne aflam tot in Bucurestiul fantast al Orbitorului), aminteste de Pluta
Meduzei, a lui Wedekind, semn ca imaginarul terifiant al autorului coboara pe alocuri pana in
expresionism, pentru a duce apoi spre suprafata spaime atavice si o frica incrustata in viscere.

Ca si in Orbitor, experienta infantila din Mendebilul demonstreaza ca hiperbola corpului

premerge, ontogenetic, hiperbolelor constiintei, autorul fiind interesat, ca plan epic, de
substanta sincretica, tulbure, a celei dintii. Tot pe linia profunzimilor atavice secrete. Gemenii
porneste de la dihotomia jungiana arhetipala dintre animus si anima, un barbat realizand, prin
travesti vestimentar, ipostazierea vizionara a tiparelor" sale feminine, pana la limita
pragmatica extrema: sinuciderea prin alteritatc. O fotografie vestejita din copilarie, gasita din
intamplare intr-o poseta veche a mamei, ii confirma autorului in a doua parte a nuvelei ca
viziunea avusese un suport biografic cat se poate de real, parintii imbracandu-l in fetita in
primii, lasandu-i chiar si codite. Nuvela trateaza, de fapt, despre parentajul demiurgic"
funest, demonstrand ca un joc inocent al parintilor lasa in subconstientul progeniturii filoane
vizionare inextricabile. La fel procedeaza - sugereaza mai multe texte (si Orbitor va relua
aceasta idee) - Cosmosul insusi, cu oamenii pe care ii plamadeste: o greseala ocazionala de
aliaj" poate produce tectonici personale aberante.

In Gemenii, dihotomia arhetipala se continua, cum e si firesc, cu experiente erotice

adolescentine, in care iubirea e interpretata ca un joc bidirectional al amprentelor feminine,
respectiv masculine ale partenerilor. Pentru El, iubirea inseamna nu numai activarea functiei
evident masculine, ci si a variabilei escamotate a feminitatii, si invers: o femeie iubeste nu
numai cu functia feminina fireasca din ea, ci si cu amprenta masculina pe care si-o reprima.

Mircea Crtrescu e fascinat de jocul clepsidric al acestor arhetipuri tectonice subcutanate,

imprevizibile: amprenta lor dihotomica urca apoi in geologie, prin geologie in corp, si prin
corp in constiinta, scriitorul refacand, adeseori, drumul scriptic in sens invers, pentru
depistarea freaticii vizionare a intregului. Despre REM, autorul va spune (intr-un interviu din
Observator cultural, nr. 11/2000), ca este cel mai bun lucru pe care l-am scris vreodata,
scrierea mea care ma multumeste deplin. Povestea se dezvolta pe baza unui test al lui Jung, pe
care am incercat sa-l incorporez in substanta prozei melc. De fapt, interesul meu principal in
poveste a fost sa-mi transgresez linia sexului, sa dezvolt tema fetitei sau a femeii ascunse in
mine, pentru ca Jung, si nu numai el, spune ca in fiecare barbat se afla oprimata o femeie, iar
in fiecare femeie se afla, la fel de oprimat, un barbat. Am incercat sa dau dreptul la cuvant
fetitei oprimate din mine. Dar nu numai atat. Am incercat sa traiesc cu corpul unei fetite si sa
gandesc cu mintea unei fetite." Dincolo de premisa, c imposibil sa nu recunosti, in definitia
sibilinica a REM-xva (un soi de capcana intinsa pretutindeniun loc de trecere, care asteapta
ani in sir sa fie descoperit"), obsesiile cosmotice, de tip initiatic si regresiv, ale lui Umberto
Eco (din Pendulul lui Foucault):

Unii sustin ca in REM ar fi un aparat infinit, un creier colosal, care regleaza si coordoneaza,
dupa un anume plan si intr-un anume scop toate visele vietuitoarelor, de la visele de
neconceput ale amibei si ale brandusei, pana la visele oamenilor. Visul ar fi, dupa ei,
adevarata realitate, in care se reveleaza vointa Divinitatii ascunse in REM. Altii vad in REM
un fel de caleidoscop, in care poti citi deodata intregul univers, cu toate amanuntele din
fiecare moment al dezvoltarii sale, de la geneza la apocalips." Diferenta consta doar in faptul
ca, spre deosebire de Pendulul, in REM universul nu e generat de un Plan, ci de o viziune,
gasirea iesirii" spre aceasta viziune (nuvela are, in a doua sa parte, o structura initiatica)
oferindu-i singurului muritor care merita" acest acces dominatia vizionara asupra universului
(scop metaforic al intregii proze postrevolutionare a lui Crtrescu!). insumand: chiar daca, in
timp, unicitatea superlativ clamata a Nostalgiei a fost relativizata prin aparitia din 1996 a
Orbitorului, volumul continua sa reprezinte o cheie" a prozei autorului, ea fiind, ca orice
cheie, mai mestesugit migalita decat zarul cleios in care ii este dat sa patrunda.

ALT ARTICOL
Acest Proust psihedelic (dup cum l denumesc cei de la Frankfurter Allgemeine
Zeitung), Mircea Crtrescu creeaz n Nostalgia un univers suspendat intre vis i
realitate (El Pais).

Publicat iniial n anul 1989 sub titlul de Visul (primind i Premiul Academiei Romne),
Nostalgia este un volum de nuvele fantastice avnd ca laitmotiv jocul la diferite vrste.
Prima ediie integral a crii a aprut n anul 1993 la editura Humanitas i a fost tradus n
mai multe limbi: german, maghiar, olandez, italian, francez, spaniol, englez, etc.

n strintate a fost foarte bine primit att de ctre public ct i de critici. n prestigioasa
publicaie francez Le Monde Nostalgia este considerat o carte stranie, strlucire brusc pe
firmamentul palid al literaturilor europene. Cei de la New York Sun concluzioneaz i ei:
aa ar scrie George Lucas dac ar fi poet. Prin imagina ia sa prolific i ame itoare, Mircea
Crtrescu se dovedete, n pofida avangardismului crepuscular, mai modern dect aproape
toat literatura european tradus acum.

ntr-adevr, Nostalgia e o carte fantasy prin excelen n care ludicul se regsete la tot pasul,
provocnd cititorii la un adevrat exerciiu mental prin tot felul de descrieri deconcertante ,
simboluri, analogii i simboluri.

A vrea acum s fac i o comparaie ntre Nostalgia i Visul (eu avnd ocazia s am n mn
ambele ediii). Este evident, avnd n vedre epoca n care aprut Visul c opera aceasta a fost
mutilat, dup cum autoru nsui a mrturisit la aniversarea a 20 de ani de la apariia
primului volum integral. Ce are n plus Nostalgia? Un prolog i un epilog (respectiv nuvelele
Ruletistuli Arhitectul). Precum celelalte cri ce alctuiesc Nostalgia , aceste dou
nuvele capteaz cititorul i-l duc ntr-un univers cu totul diferit! i celelalte nuvele (ntre care
Mendebilul i Gemenii) vor trimite cititorul ntr-o lume ludic, plin de simbolurins, de
departe cea mai interesant este nuvela REM! Ritualurile ludice prin care trec fetiele,
ptrunderea n controversatul REM, totul este relatat ntr-o manier excepional!
Limbajul folosit de Mircea Crtrescu este de o acuitate impresionant. Cititorul e cuprins de
senzaii n timp ce parcurge aceste realiti distorsionate descrise milimetric, de fapt, senzaiile
vizuale i olfactive fac aceast carte special!

Nostalgia e o carte special, i nsui Crtrescu spune asta:

N-am mai scris niciodat povestiri asemenea celor din Nostalgia, cci ele nu pot fi pasti ate,
continuare sau dezvoltate. Dup Arhitectul m-am oprit pentru c nu mai era nimic de spus.
Nici n-am mai citit din aceast carte, am rmas doar cu vaga, dar magica ei amintire. Mi-au
rmas jocul fetielor din REM, stiloul ambiguu din Mendebilul, muzeul Antipa din Gemenii,
micul rs de gnom al revolverului din Ruletistul.