Proiect MI
Universitatea: POLITEHNICA
Facultatea: IMST
Student: Boldinog Mircea Indrumator
Proiect:
Specilaizare: Ingineria Sudarii
[Link] Rindasu
1. Piesa. Tub de evacuare. Material S355j2
Inaltimea piesei: 7414 mm
Diametrul Tubului: 4852
2. Fluxul tehnologic de fabricatie.
A. Alegerea tablelor pentru realizarea proiectului.
Se vor alege table cu dimensiuni in care sa se incadreze cerintele proiectului
B. Intogmirea planului de croire al tablelor
Deoarece piesa se va face din mai multe bucati , se va realiza intr-un program ,
planul de croire am tablelor in vederea realizari partilor componente.
C. Debitarea tablei urmand planul de croire.
Debitarea tablelor se va realiza cu ajutorul unor masini de debitat cu controlate
de factorul uman sau automatizate. Se poate folosi debitare cu oxygaz sau
plasma.
[Link] tablelor
Dupa procesul de debitare al tablelor , se va trece la roluirea rol cu ajutorul
unei masini de roluit cu CNC .
E. Realizarea Rosturilor
Se va realiza cu ajutorul taierii cu oxygaz. Rosturile pot fi:
In V, Y, U, X, 2U, 1/2V,1/2U, K etc.
F. Asamblarea pieselor in vederea sudarii.
Procesul tehnologic de asamblare este partea finala a procesului de fabricatie
prin care se obtin subansambluri si ansambluri care formeaza produsul final.
Asamblarea unui ansamblu implica activitati de asamblare a unor piese definitiv
prelucrate sau a unor subansambluri, intr-o succesiune bine stabilita, asigurand
ajustajele si conditiile tehnice indicate in documentatie.
[Link] pieselor
Prin sudare se nelege unirea, mpreunarea a dou obiecte, din
materiale de obicei metalice sau termoplastice, utiliznd
cldura sau presiunea - cu sau fr ajutorul unor materiale de
adaos.
H. Control Nedistructiv al pieselor
Se va realiza control nedistructiv folosind control cu lichide penetrante sau
ultrasunete
# Necesarul de masini, instalatii, utilaje :
- Macara / Carucior pentru mutarea tablelor in interiorul halei
- Masina de debitat oxygaz/plasma
- Masinarii pentru curatare ( perii de sarma , polizor , smirghel etc. )
- Masina de roluit tabla
- Dispozitive de centrare si asezare
- Instalatie pentru ambutisarea tablei
- Macarale pentru deplasarea produsului in fabrica
- Aparate de sudare MAG
- Aparate pentru control nedistructiv
3. Cladiri: hale, sectii, ateliere.
Avem nevoie de o hala care sa contina urmatoarele locatii :
- o locatie de depozitare a materialelor
- o sectie pentru debitat tabla
- o sectie pentru roluit tabla
- o sectie pentru realizarea imbinarilor sudate si montarea produsului
- o sectie pentru controlul eventualelor defecte aparute.
4. Amplasarea fabricii.
Schema Fabricii
Amplasare
Fabrica poate fi amplasata in sau inafara orasului deoarece aceasta nu are
restrictii de poluare.
Sursa de materie prima
Sursa de materie prima trebuie sa fie otelul S355j2 , acesta fiind necesar pentru
realizarea piesei. Se poate realiza un contract cu un furnizor al acestui material.
Sursa de energie o constituie conexiunea la reteaua electrica locala ,
fabrica folosind surse de 380V sau de 220V
Forta de munca
Forta de munca - 30 muncitori
Fiecare muncitor va avea o sarcina prestabilita ocupand functii in unul din
compartimentele de fabricatie ( debitare , curatare , roluire , sudare , ctc etc. )
Oameni necesari in productie 10
Inginer Sudor 1
Inginer cu specializare in calitate 1
Compartiment Management 5
Compartiment Logistica 5
Compartiment HR ( salarii , bonusuri ) 2
Aprovizionare ( Achizitii ) 2
Departament Vanzari 4
Cai de comunicatii:
Hala poate fi amplasata undeva in afara orasului , deoarece accesul tirurilor
destinate transportului de produse mari au o accesibilitate usoara. Se va construi
un depozit langa un fluviu pentru a primi piesele comandate pe cale maritima ,
acesta cale fiind cea mai ieftina , dupa care vor fi transportate in hala de
productie , urmand ca acestea sa fie transportate cu ajutorul tirurilor in locatiile
in care urmeaza sa fie amplasate.
5. Grafic Gannt
6. Capacitatea de productie
Prin capacitatea de productie a unei intreprinderi industriale se intelege
productia maxima ce poate fi obtinuta intr-o perioada data, pentru o anumita
structura si calitate a productiei, in conditiile folosirii depline, intensive si
extensive a mijloacelor de productie a muncii.
La calculul capacitatii de productie nu trebuie luate in considerare unele situatii
nefavorabile determinate de existenta unor locuri inguste, de lipsa de materii
prime, energie, forta de munca s.a.
Asupra marimii capacitatii de productie a intreprinderilor industriale
influenteaza urmatorii factori :
1. Marimea suprafetelor de productie si a parcului de utilaje ; cu cat unitatea
industriala va avea suprafete de productie mai mari si un parc de utilaje mai
numeros, cu atat acestea vor determina o capacitate mai mare de productie.
2. Normele tehnice de folosire a utilajului de productie si a suprafetelor
reprezinta cel de-al doilea factor care influenteaza asupra marimii capacitatii de
productie.
Pentru determinarea marimii capacitatii de productie se recomanda
efectuarea urmatoarelor etape de lucru :
a) stabilirea nomenclatorului de produse pentru care se
calculeaza capacitatea de productie ;
b) repartizarea capacitatilor de productie din perioada de plan
pe diferite categorii (in functiune in tot timpul anului, ce se
vor scoate din functiune sau puse in functiune etc.);
c) stabilirea verigilor de productie principale si a verigilor
conducatoare pe baza sectorizarii intreprinderii ;
d) precizarea utilajelor sau a suprafetelor ce vor fi luate in
considerare la determinarea capacitatii de productie ;
e) determinarea formulelor de calcul ce vor fi utilizate pentru
diferitele masini, utilaje sau instalatii ;
f) calcularea fondului de timp disponibil si determinarea, acolo
unde este cazul, a indicatorilor de utilizare intensiva, de varf,
pe verigi de productie, in functie de care se vor calcula
capacitatile de productie ;
g) determinarea celorlalte elemente necesare de calcul a
capacitatii de productie in functie de specificul formulelor de
calcul ;
h) calcularea capacitatilor de productie, prin folosirea
formulelor de calcul specifice si a elementelor de calcul
determinate potrivit metodologiei adoptate ;
i) stabilirea excedentelor sau a locurilor inguste de capacitate ;
j) analizarea in mod comparativ a capacitatii de productie cu
cea de proiect, diferentele rezultate justificandu-se in raport
cu situatiile admisibile sau, daca este cazul, adoptandu-se
masuri de corectare a marimii calculate, daca aceasta este
mai mica decat capacitatea de proiect, fara a se incadra in
cazurile admisibile .
7. Necesar de material.
A. Materie prima.
Pentru constructia noastra este necesar sa avem stocul necesar cu otel S355j2.
B. Consumabilele
Consumabilele le reprezinta electrozii,care sunt de o calitate medie ,deoarece
sudura nu necesita o calitate superioara. Cantitatea de electrozi este de
aproximativ 1 t
C. Vopseaua
Alt consumabil il reprezinta vopseaua ,diluantul,solventul,echipamenetele de
protectie
Scule,unelte si dispozitive folosite :
Masini de: Debitat , Roluit, Taiat ( Menghina ), Sablare ( alice )
Echipament taiere oxygaz ( realizarea rosturilor )
Echipamente de sudare ( surse , cabluri , butelii , pistolete )
Pod de transport a piesei in hala
Menghina
Ciocan
Prese manuale
Pistoale de vopsit
Lichide penetrante etc.
8. Stocuri de material
Definiia stocurilor de mrfuri i materiale:
Stocurile de mrfuri i materiale cuprind categoriile de bunuri economice aflate
la dispoziia ntreprinderii destinate:
pentru a fi consumate la prima lor utilizare;
pentru a fi nregistrate ca producie n curs de execuie;
pentru a fi vndute n aceeai stare sau dup prelucrarea lor n procesul de
producie.
Aplicarea costului mediu ponderat
9. Salarizarea
Salariul se determin pe baza randamentului obinut prin depirea unei norme
de timp pentru exercitarea unei munci date:
- dac lucrtorul efectueaz sarcina s n timpul prevzut sau ntr-un timp
superior, el primete salariul pentru timpul ct a durat munca sa
- dac reuete s execute sarcina sa ntr-un timp inferior fa de cel normat, el
obine plata unui salar dup timp pentru orele de munc efective i o prim
corespunznd procentului de timp economisit
- prima de economie poate fi calculat att n funcie de timp ct i n funcie de
producie
- economie realizat se mparte n dou cu ntreprinderea
- este un sistem bazat pe salariul de baz garantat i prim regresiv dup
economia de timp (acord regresiv)
Exemplu:
S1 salariul primit - ?
S0 salariul de baz 10 euro/or
N0 numrul minim de piese ce trebuie produse 12 buc/or
N1 numrul de piese efectiv produse 15 buc/or
T0 timpul alocat 5 min/pies
T1 timpul consumat 4 min/pies
V1 economia funcie de timp
S1 = 11,25 eruro/or
V1 economia funcie de producie
S1 = 11,25 eruro/or