100% au considerat acest document util (1 vot)
518 vizualizări25 pagini

Evaluarea Unei Societătii Cu Activitate Bancară

Documentul prezintă evaluarea unei societăți bancare, inclusiv istoricul său, produsele și serviciile oferite, piața bancară și concurența, indicatorii financiari actuali și viitori, precum și metodele de evaluare aplicabile unei bănci.

Încărcat de

dakgia
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca ODT, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
100% au considerat acest document util (1 vot)
518 vizualizări25 pagini

Evaluarea Unei Societătii Cu Activitate Bancară

Documentul prezintă evaluarea unei societăți bancare, inclusiv istoricul său, produsele și serviciile oferite, piața bancară și concurența, indicatorii financiari actuali și viitori, precum și metodele de evaluare aplicabile unei bănci.

Încărcat de

dakgia
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca ODT, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

Universitatea Ovidius

Constana
Facultatea de tiinte Economice
Contabilitatea i Auditul Afacerilor

Evaluarea unei societtii cu activitate bancar

1
Cuprins
Cap.1 Definirea misiunii evalurii............................................... 3
1.1 Baza de evaluare i acionariat................................................................................ 3
Cap.2 Cunoasterea obiectului supus evalurii............................. 4
2.1 Scurt istoric.............................................................................................................. 4
2.2 Tipul ntreprinderii.................................................................................................... 5
2.3 Produse si servicii:................................................................................................... 5
2.4 Piata bancar........................................................................................................... 7
2.5 Concurena.............................................................................................................. 8
Cap.3 Diagnosticul strii actuale............................................. 10
3.1 Bilanul contabil consolidat pentru exerciiile financiare 2014 si 2015..................10
3.2 Evaluarea indicatorilor de profitabilitate............................................................... 11
3.3 Analiza comparativ a acestor indicatori................................................................ 13
Cap.4 Alegerea metodelor de evaluare...................................... 15
4.1 Activul net contabil................................................................................................ 16
4.2 Activul net corectat................................................................................................ 17
4.3 Discounted Cash-Flow (DCF).................................................................................. 19
Cap.5 Diagnosticul strii viitoare............................................. 23
Cap.6 Concluzii- cu privire la utilizarea metodelor de evaluare
pentru o societate cu obiect de activitate bancar.....................24
BIBLIOGRAFIE.......................................................................... 25

E TAPE LE
REALIZRII PROCESULUI DE EVALUARE A UNEI SOCIETTI
COMERCIALE CU OBIECT DE ACTIVITATE BANCAR

2
BRD - Groupe Socit Gnrale

Cap.1 Definirea misiunii evalurii.

Specificatiile misiunii de evaluare constituie primul pas in procesul de


evaluare, in care se stabilesc contextul si sfera evaluarii si se rezolva orice ambiguitate care
implica un element sau o problema de evaluare. Evaluatorul se asigura ca analizele,
informatiile si concluziile prezentate in raport sunt in concordanta cu specificatiile stabilite
prin definirea misiunii evaluatorului.
Misiunea evalurii unei societti comerciale cu obiect de activitate bancar este
acela de a stabili valoarea global a ntreprinderii ca ntreg prin punerea n evident a pozitiei
financiare a societtii date de valoarea unor indicatori precum:
-mijloacele fixe, terenuri, cldiri, utilaje si mijloace de lucru (rentabilitatea economic
a acestora , uzura fizic si moral);
-gradul de ndatorare fat de clienti, fat de alte institutii bancare si fat de alti agenti
economici;
-nivelul disponibilittilor bnesti, nivelul rezervei minime obligatorii;
-capacitatea de amijloci activitti economice si fluxuri de numerar;

1.1 Baza de evaluare i acionariat

Cunoaterea obiectului evaluat se face prin studierea atat a situaiilor financiare


anuale, cat i a unor informaii cu privire la modificarea capitalului social, etc.
Situatiile financiare consolidate au fost ntocmite pe baza costului istoric cu exceptia
urmtoarelor elemente semnificative din situatia consolidat a pozitiei financiare:
-instrumentele financiare la valoarea just prin contul de profit sau pierdere sunt
evaluate la valoarea just;
-activele financiare disponibile pentru vnzare sunt evaluate la valoarea just;
-datoriile aferente aranjamentelor de plat pe baz de actiuni cu decontare n numerar
sunt evaluate la valoarea just.
Acionarul principal al BRD este Socit Gnrale.

3
1.2 Scopul si utilizarea raportului de evaluare
Scopul evalurii unei societti comerciale cu obiect de activitate bancar este
acela de a
stabili valoarea global a entittii ca ntreg prin punerea n evident a pozitiei
finanicare a
entittii date de valoarea unor indicatori precum:
- capitalul propriu,modalitati de finantare, actionariat;
-capacitatea de a mijloci activitati economice si fluxuri de numerar;
-nivelul rezervei minime obligatorii,nivelul disponibilitatilor banesti;
-mijloace fixe.

Cap.2 Cunoasterea obiectului supus evalurii

2.1 Scurt istoric

PROFILUL BRD GROUPE SOCIT GNRALE BRD a fost infiintata la


1 decembrie 1990 ca banca comerciala independenta, sub forma juridica de societate pe
actiuni, cu capital majoritar detinut de Statul Roman, prin preluarea activelor si pasivelor
Bancii de Investitii.
In martie 1999 Socit Gnrale a achizitionat un pachet de actiuni reprezentand
51% din capitalul social, majorandu-si detinerea pana la 58,32% prin cumpararea, in anul
2004, a pachetului detinut de statul roman.
La 31 decembrie 2014, SG detinea 60.17% din capitalul social. Incepand cu
anul 2001, BRD-Groupe Socit Gnrale functioneaza ca societate deschisa pe actiuni,
acestea fiind admise la tranzactionare pe o piata reglementata, in conformitate cu legea
societatilor comerciale, legislatia bancara, legislatia pietei de capital, prevederile Actului
constitutiv si alte reglementari interne.

2.2 Tipul ntreprinderii

Datele de identificare ale BRD sunt:

4
-Sediul social: B-dul Ion Mihalache nr. 1-7, sect. 1, Bucuresti;
- Tel/Fax: 021.3016100 / 021.3016800 ;
- Numar unic de inregistrare la registrul comertului: 361579/10.12.1992;
- Cod unic de inregistrare: RO 361579/10.12.1992;
- Numarul de ordine de la Registrul Comertului: J40-608-1991;
- Numarul si data inregistrarii in Registrul institutiilor de credit: RB - PJR - 40
007/18.02.1999;
- Capital social subscris si varsat: 696.901.518 lei ;
- Principalele caracteristici ale valorilor mobiliare emise de societatea comerciala:
actiuni ordinare cu o valoare nominala de 1 RON.

Obiectivele dezvoltrii BRD - Groupe Socit Gnrale


-adaptarea organizrii i a metodelor proprii la strategia clienilor ;
-creterea selectiv a activelor;
-inovaia ;
-reducerea coeficientului de exploatare;
-rentabilitate durabil .

2.3 Produse si servicii:

Banca i desfoar activitatea pe 3 piee:


-Banca persoanelor fizice;
-Banca ntreprinderilor ;
-Banca de investiii.

Oferta produse si servicii destinate persoanelor fizice


Contul curent normative
Este un cont curent deschis, pe perioada nedeterminata, pe numele unui singur client,
cu varsta minima de 18 ani. Se pot numi imputerniciti pe cont, de catre titular, care pot efectua
operatiuni pe respectivul cont in limitele stabilite prin imputernicire.

Contul revolving
Se deschide automat de Banca cand un client solicita emiterea unui card de credit.
Cont de depozit la termen

5
Este un cont deschis pe o anumita perioada si are o functie de economisire. Exista trei
tipuri de depozit:
a) Depozitul la termen are dobanda variata, iar dobanda se plateste la expirarea
termenului sau se capitalizeaza.
b) Depozitul 1000 are dobanda fixa, iar plata dobanzii se face la expirarea
termenului.
c) Progresso dobanda progresiva cu plata dobanzii dupa 180 zile calendaristice. 4.
Contul de economisire (ATUSTART, ATUSPRINT, ATUCONT)
Este un produs de economisire in LEI, EURO sau USD, care imbina avantajele unui
cont curent cu cele ale unui depozit la termen, iar perioada este nedeterminata.
Tipurile de conturi de economisire:
a) Atustart destinat clientilor cu varsta intre 0 si 14 ani.
b) Atusprint destinat clientilor cu varsta intre 14 si 18 ani.
c) Atucont destinat clientilor cu varsta mai mare de 14 ani.
Cardul bancar
Sunt disponibile o gama larga de carduri in functie de nevoile fiecarui client:
a) Carduri in lei din gama MasterCard si Visa
b) Carduri in valuta din gama Visa Classic in USD si MasterCard Standard in Euro
c) Carduri de prestigiu din gama MasterCard si Visa Gold
Asigurare confort Acopera
Riscul de furt sau pierdere, precum si cheltuielile de refacere a documentelor personale
si/sau cheilor pierdute sau furate odata cu cardul.
Descoperit de cont garantii
Sunt credite pe termen scurt, mediu si lung ce pot fi de consum si ipotecare/imobiliare.
Banca la distanta
Exista diverse servicii incluse in aceasta categorie:
a) Serviciul Vocalis este un serviciu care se desfasoara prin intermediul Telefoniei
fixe
b) Serviciul Mobilis este un serviciu care se desfasoara prin intermediul Telefoniei
mobile c) Serviciul BRD-NET este un serviciu care se desfasoara prin intermediul
canalului de distributie Internet.
Mobilitate conturi curente in lei
Cu ajutorul acestui serviciu clientii pot solicita transferul relatiilor de cont curent
prin care efectueaza operatiuni de incasari si plati de la o banca la alta banca.

6
Prin alegerea unui pachet din cele 3: Pachet BRD Clasic, Select sau Premium, clientii
beneficieaza de reduceri si gratuitati pentru o gama larga de produse si servicii.

Potrivit autorizatiei emise de Banca Nationala a Romaniei, Banca are urmatorul


obiect de activitate:
-atragere de depozite si de alte fonduri rambursabile;
-contractare de credite, incluzand printre altele: credite de consum, credite ipotecare,
-servicii de transfer monetar;
-emitere si administrare de mijloace de plata, cum ar fi: carti de credit, cecuri de calatorie si
altele asemenea, inclusiv emitere de moneda electronica;
- emitere de garantii si asumare de angajamente;
- tranzactionare in cont propriu sau in contul clientilor, in conditiile legii, cu:
- instrumente ale pietei monetare, cum sunt: cecuri, cambii, bilete la ordin, certificate de
depozit;
- valuta;
- contracte futures;
- contracte options;
- instrumente avand la baza cursul de schimb si rata dobanzii.

2.4 Piata bancar

Activitatea de factoring a BRD si-a continuat evolutia pozitiva in 2015 prin


cresterea numarului de clienti si mentinerea pozitiei de lider de piata. Calitatea serviciilor a
fost confirmata de Factors Chain International, cu un nou loc 3 in clasamentul mondial al
performantei serviciilor.
Cu o cota de piata de 25% si o cifra de afaceri de 921 milioane EUR, BRD a
derulat anul trecut operatiuni de factoring cu aproape 700 clienti, de la IMM la multinationale,
din toate sectoarele economice, ponderea cea mai mare inregistrandu-se in zona bunurilor de
larg consum, industria metalurgica, masini si echipamente. Factoringul intern fara regres a
fost in continuare cel mai cautat produs, cu o pondere de peste 70% in totalul portofoliului.
O crestere de peste 35% s-a inregistrat in zona operatiunilor de reverse factoring si Supply
Chain Finance, confirmand previziunile in legatura cu potentialul acestor produse, care
asigura o mai mare stabilitate si predictibilitate in colaborarea cu furnizorii si permit
parteneriate durabile intre furnizor, debitor si factor.

7
Evolutia din 2015 arata ca factoringul ramane interesant pentru companii, tinand cont ca
este nu doar un produs de finantare, cu efect imediat in cash-flowul companiei, ci si unul care
permite optimizarea capitalului, acoperirea riscului de neincasare a creantelor si
managementul eficient al creantelor si debitorilor. Strategia noastra pentru 2016 are in vedere
diversificarea ofertei, cu accent pe solutii inovative, pe calitatea serviciilor si optimizarea
fluxurilor operationale, astfel incat sa usuram accesul la produsele de factoring si Supply
Chain Finance, a spus Anca Dogaru, Directorul adjunct al Departamentului Global
Transaction Banking al BRD.

BRD-Groupe Socit Gnrale este cea de-a doua banc din Romnia dup totalul
activelor.
BRD - Groupe Socit Gnrale are 2,2 milioane de clieni i opereaz o reea de
842 de uniti. BRD ocupa o poziie important pe piaa romneasc a cardurilor avnd 2,2
milioane de carduri emise i o reea de acceptare de peste 26 000 POS-uri i 1 500 ATM-uri.
Cu operaiuni de factoring de 921 milioane de euro n 2015, BRD este liderul pieei de
factoring din Romnia. Activele totale ale bncii erau, la sfritul anului 2015, de 49,2 mld
RON.

2.5 Concurena
Relatiile de concurenta sunt inevitabile intr-o societate, sunt firesti si chiar
provoaca dezvoltarea societatii. Concurenta este o rivalitate realizata cu mijloace economice
intre producatori si comercianti pentru producerea si desfacerea unor marfuri, pentru
acapararea unor piete. Lupta dintre intreprinderi are ca obiect aceleasi nevoi de consum sau
nevoile diferite ale aceluiasi segment de clientela. Altfel spus, este rivalitatea intre firme
existente (si potentiale) pentru castigarea (mentinerea) clientilor; este forta care asigura
functionarea economiei de piata si progresul.

Termenul de competitivitate poate fi raportat - in functie de nivelul la care se


refera o anumita problema - la o tara (natiune), la o ramura, la o intreprindere sau un produs.
Exista o stransa interdependenta intre nivelele de competitivitate. Pe de o parte, calitatea
produsului / serviciului determina posibilitatile intreprinderii de a face fata concurentei. Pe de
alta parte, performantele intreprinderii sunt dependente de realizarile la nivel de ramura si de

8
competitivitatea tarii pe plan international. Competitivitatea este o notiune ce poate fi folosita
doar intr-un context comparativ.
Dreptul concurentei este in general definit in doctrina din tara noastra ca fiind
ansamblul de reglementari menite sa asigure, in raporturile de piata interna si internationala,
existenta si exercitiul normal al competitiei dintre agentii economici, in lupta pentru
castigarea, extinderea si pastrarea clientelei . dreptul concurentei, prin restrictiile pe care le
impune si prin supravegherea respectarii acestor restrictii, protejeaza exercitarea libera a
drepturilor dispozitive care alcatuiesc esenta dreptului comercial si a dreptului privat in
general. Oarecum paradoxal, dreptul concurentei protejeaza libertatea contractuala si
libertatea de actiune extracontractuala a agentilor economici prin interzicerea unor acte care ar
putea fi incheiate pe baza libertatii de vointa
Printre bancile concurente se afla: CEC, BCR, Piraeus, Garanti, Millenium,
Transilvania, BancPost, ING, [Link] a realiza un clasament al produsele
oferite de bancile din Romania, revista Capital a analizat oferta acestora si anume: credite
ipotecare, de nevoi personale negarantate, mprumuturi auto,carduri de debit cu overdraft,
carduri de credit i depozite. n urma analizei au fost punctate cele mai importante condiii ale
fiecrui produs, de la dobnd icomisioane la cele legate de birocraie i viteza de aprobare.
Pondernd criteriile dup importan, a fost acordat o not pe produs, iar n final s-au
ierarhizat cele mai bune bnci la fiecare categorie i pentreaga pia de retail.
Gradul de concentrare a activului bancar e de natur s mpart lupta bancherilor pe
dou fronturi. Pe de o parte, primele instituii de credit clasate n topul activelor i disput cea
mai mare parte din "felia bancar". De cealalt parte, lupta se d ntre bncile mici, cu o cot de
pia sub 1% .

Cap.3 Diagnosticul strii actuale

9
3.1 Bilanul contabil consolidat pentru exerciiile financiare
2014 si 2015

Tabelul nr.1Bilantul contabil 2014 si 2015


2015 2014
Ron 1000 Ron 1000
Active
Numerar si echivalente de numerar 1.339.602 1.357.570
Active financiare detinute 9.208.959 8.205.352
[Link]
Derivative detinute pt managementul 1.218.112 693.905
riscului
Credite si avansuri acordate bncilor 7.480.319 5.832.421
Credite si avansuri acordate clientilor 26.745.767 26.777.114
Titluri de valoare 2.314.800 1.263.276
Investiii n entiti asociate i 121.787 119.731
asocieri n participaie
Imobilizri corporale 851.260 885.311
Imobilizri necorporale 82.617 85.226
Creante privind impozitul amnat 19.194 88.546
Alte active 187.773 153.221
Total active 50.184.711 46.081.107
Datorii
Derivative detinute [Link] 153.210 87.673
riscului
Depozite de la bnci 781.180 734.520
Depozite de la clienti 41.098.674 35.954.041
Credite de la bnci si alte institutii 1.099.793 2.514.9952
financiare
Datorie privind impozitul pe profit 1.463 2.357
Alte datorii 792.409 584.378
Total datorii 43.927.268 40.330.892
Capitaluri proprii 6.257.433 5.750.215
Capital social 2.515.622 2.515.622
Rezultatul reportat 3.299.819 2.830.911
Alte rezerve 392.750 352.032
Total capitaluri proprii 6.257.433 5.750.215
Total datorii si capitaluri proprii 50.184.711 46.081.107
Sursa: Prelucrare dup Situatiile Financiare Consolidate din Raportul anual
2014/2015;pag.2 al Bncii BRD Groupe Socit Gnrale S.A

10
Contul de profit si pierdere consolidat pentru exercitiile financiare la 31.12.2015 si
31.12.2014
Tabelul nr.2 Contul de profit si pierdere
2015 2014
Ron 1000 Ron 1000
Venituri din dobnzi 1.939.702 2.267.946
Cheltuieli cu dobnzile (423.651) (682.584)
Venituri nete din dobnzi 1.516.051 1.585.361
Venituri din speze si comisioane 7493.641 764.721
Venit. nete din speze si comisioane 749641 764721
Alte venituri operationale 6.702 18.081
Venituri operationale 2.507.177 2.622.965
Cheltuieli operationale (1.297.247) (1.327.701)
Cheltuieli salariale (654,659) 655,903
Cheltuieli nete cu provizioanele pentru (131,217) (139,175)
deprecierea valorii activelor financiare
Profit nainte de impozitare 551,716 79,901
Cheltuiala cu impozitul pe profit (84,480) (12,044)
Profitul net al exercitiului financiar 467,236 67,857
Ctiguri nete din active financiare 71.545 440
disponibile pentru vnzare
Impozit pe venit aferent elementelor (11.766) 0
care pot fi reclasificate n contul de
profit i pierdere
Alte elemente ale rezultatului global 59.779 440
Total rezultat global aferent 486.210 512.933
exercitiului financiar,dup
impozitare
Sursa: Prelucrare dup Situatiile Financiare Consolidate din Raportul anual
2014/2015; pag.3 al Bncii BRD Groupe Socit Gnrale S.A

3.2 Evaluarea indicatorilor de profitabilitate

Rezultatele activittii bncii trebuiesc determinate att sub forma unor valori
absolute ct si sub forma unor valori relative , pentru a realiza comparatia cu concurenta.
n evaluarea indicatorilor s-au utilizat valorile relative ale rezultatelor activittii
BRD Groupe Socit Gnrale S.A.

11
Pentru a calcula indicatorii specifici de apreciere a performantelor activittii
bancare se impune a se cuantifica veniturile, cheltuielile si a stabili situatia rezultatelor
financiare.

DENUMIREA INDICATORULUI FORMULA DE CALCUL

Indicatorii profitabilitii:

1. Rata marjei nete de dobnd


(Net Interest Margin)
2. Rata profitului
3. Rata de utilizare a activelor (RUA)
4. Rata rentabilitii economice (Return
of Assets)
5. Efectul de prghie (multiplicatorul
capitalului)
6. Rata rentabilitii financiare (Return of
Equity)

DENUMIREA FORMULA VALORI ANUALE RELATIVE


INDICATORULUI DE
CALCUL 2015 201
4
0 1 2 3
Indicatorii profitabilittii:

[Link]

[Link]

[Link]

12
[Link]

[Link]

[Link]

Tabelul nr.3 Principalii indicatori utilizati n aprecierea performantelor bancare


Tabelul nr.4 Situatia principalilor indicatori ai profitabilittii

3.3 Analiza comparativ a acestor indicatori

Pentru vedea corectitudinea calculrii indicatorilor de performant bancar, putem


ntocmi si analiza corelatia ntre indicatorii de rentabilitate bancar.
Corelatia ntre indicatorii de rentabilitate este urmtoarea:
RRF = RRE EP ; 7.46% = 0.93% 8.02% ; pentru anul 2015.
1.18% = 0.15% 8,01% ; pentru anul 2014.

RRE = RPN RUA ; 0.93% = 9.78% 9.5% ; pentru anul 2015.


0.15% = 1.36% 10.79% ; pentru anul 2014.

Pentru o mai bun exemplificare a evalurii indicatorilor profitabilittii am


ntocmit fig.1.

Figura nr. 1 - Analiza indicatorilor de profitabilitate

13
1. Rata rentabilittii financiare este un indicator a crei marje normale se

situeaz ntre pragurile semnificative de 10% si respectiv 30%. n cazul BRD, rata nregistrat
n anul 2015 de 1.18% nu a depsit valoarea considerat optim pentru acest indicator.
Pentru anul 2014 valoarea ratei nregistrat a fost de 7.46%, se cunoaste c a sczut
semnificativ din cauza efectului crizei care ncepe s se simt si la noi n tar.
Pe seama indicatorilor calculati si lund n considerare relatia dintre acestia:
RRF = RRE x EP, putem concluziona urmtoarele:

n cazul n care eficiena reprezentat de rata rentabilittii economice scade,


banca trebuie s-i asume riscul de ndatorare n aa fel nct s-i mulumeasc acionarii;

cu ct efectul de prghie este mai mare, datorat creterii activelor profitabile, cu


att rata rentabilittii financiare este mai mare.

2. Efectul de prghie (EP) nregistreaz niveluri de peste 20% pentru bncile


mari, n vreme ce bncile mici le este caracteristic nivelul de 10 20% al levierului.
n cazul de fat, nivelul multiplicatorul capitalului se ncadreaz aproape la limita
nivelului minim optim (8,01% n 2014 si n 8.02% n 2015). Pentru a putea ajunge la nivelul
optim considerat pentru bncile mari, se impune atragerea de clienti si poate cresterea
numrului de unitti teritoriale.
Acest indicator nregistreaz valori optime, ca urmare a faptului c bncile opereaz n
principal pe seama resurselor atrase. Cu ct gradul de ndatorare a bncii este mai mare, cu att
rentabilitatea capitalului propriu este mai mare.

3. Rata rentabilitii economice (Return of Assets) reprezint cea mai


cuprinztoare i perfect msur contabil a performanei globale a unei bnci. Ea msoar
pentru BRD profitabilitatea cu care sunt folosite toate activele din patrimoniu.

4. Rata utilizrii activelor (RUA)


Mrimea acestui indicator depinde de mrimea dobnzii active pe pia i de
structura activelor bancare. Indicatorul arat veniturile totale ce se obin din utilizarea
activelor (venituri din dobnzi, comisioane, taxe).

14
Rata utilizrii activelor calcult pe baza rezultatelor obinute la finele anilor analizai este
n scadere 2015 comparativ cu anul 2014, ca urmare a scaderii activelor totale cu n ultimul an.
5. Rata profitului net (RPN) reprezint principalul indicator de analiz cnd se are
n vedere reducerea costurilor cu activitatea bncii.
Pentru anul 2014, rata profitului se ncadreaz sub valoarea minim normal (30-50%),
datorit profitului minim realizat (cheltuieli mari de funcionare, investiii n infrastructur). n
anul 2015, rata profitului crete considerabil cu 8.42%.

6. Rata marjei nete de dobnd (Net Interest Margin)


Recurgnd la exemplificare, bncile de detaliu nregistreaz marje nete de dobnzi mai
ridicate, n timp ce bncile mari unele mai sczute, datorit costurilor mari ale fondurilor.
n cazul de fa, marja net de dobnd a sczut n anul 2015,comparativ cu 2014, cu
0.44% este expresia managementul putin defectuos n cadrul elementelor de activ i pasiv, dar
poate fi i expresia unui plasament n active foarte riscante.

Cap.4 Alegerea metodelor de evaluare

Evaluarea bancii se face prin analiza resurselor i a rezultatelor obinute pe o


anumit perioad de timp trecut i pn la data evalurii. Analiza resurselor presupune
prezentarea ianaliza surselor de finanare, a creanelor i a datoriilor

n general nu exist reguli specific pentru alegerea metodelor de evaluare si nici


nu se poate utilize o metod universal. Metodele de evaluare se diferentiaz n general prin
importanta care se d unor elemente ca: patrimoniul ntreprinderii, rentabilitatea, cifra de
afaceri .Valoarea unei societti poate fi dat de relatia:
V Px + Ry + CAz , unde x, y, z sunt coeficienti de pondere.
Ponderea alocat fiecrui element determin metoda de evaluare aleas, dar
ponderea este diferit de la un caz la altul, n functie de conditiile specifice ale ntreprinderii
evaluate.
n cazul nostru este vorba despre metoda activului net corectat(ANC) care este o
metod patrimonial si de metoda discounted Cash-Flow(DCF) care este o metod bazat pe
venit.

15
De asemenea se poate aplica si metoda patrimonial a activului net contabil care este
considerat de specialisti ca fiind cea mai usoar metod patrimonial de evaluare.

4.1 Activul net contabil

Reprezint metoda cea mai rapid de estimare a valorii unei entitti.


Determinarea activului net contabil, n optica evalurii rapide a sociattilor comerciale pe
baza unui raport de evaluare simplificat, se face pe baza relatiilor dintre indicatorii ultimului
bilant contabil.
Calcularea activului net contabil, presupune efectuarea unor corectii care afecteaz cteva din
elementele activului si pasivul bilantului.

Valoarea activelor intreprinderii=


=Casa si disponibilitati la bancile cetrale 8.819.921mii lei
+Creante asupra institutiilor de credit 2.314.800mii lei
+Creante asupra clientele 26.745.467mii lei
+Imobilizari corporale 851.260 mii lei
+Imobilizari necorporale 82.617 mii lei
____________________________________________________
TOTAL ACTIVE 38.814.065

Datorii totale=
=Datorii interbancare 781.180 mii lei
+Datorii privind clientele 41.098.674 mii lei
+Datorii constituite prin titluri 153.210 mii lei
______________________________________________________
TOTAL DATORII 27.033.064

Active considerate nonvalori=


________________________________________________________
=Cheltuieli de constituire 36.164

16
Activul net contabil=
-Total active 38.814.065
-Datorii totale 27.033.064
-Active constiderate non-valori 36.164

ACTIVUL NET CONTABIL= 11.744.837

4.2 Activul net corectat

Necesitatea corectrii bilantului contabil si constituirii unui bilant economic, care s


reflecte mai aproape de realitate patrimoniul net al unei societti, rezult din necesitatea
depsirii inconvenientele metodei activului contabil.
Activul net corectat reprezint mrimea capitalului necesar pentru a reconstrui
patrimonialul existent al societtii la nivelul valorii reale de utilitate al acestuia.
Metoda activului net corectat reprezint o fotografie clar a patrimoniului net al unei
ntreprinderi la data evalurii, dar nu exprim pretul la care poate fi cumprat o societate, n
mod direct pentru c aceast valoare trebuie corectat cu o alt valoare calculat la o alt
metod de evaluare.

Elementele de activ sunt corectate dup cum urmeaz:


-Activele considerate non-valori nu sunt luate n considerare;
-Pltile anticipate nu se includ n evaluare;
-Avansurile primite si nici cele acordate nu sunt luate n calcul;
-Disponibilittile bnesti sunt evaluate la valoarea lor contabil, iar cele exprimate n
valut sunt convertite n lei la cursul BNR din ziua evalurii.

Ajustarea creantelor se corecteaz dup cum urmeaz:


-cele mai vechi de un an cu probabilitatea mare de nencasare si de vechimea lor;
-Creantele a cror lichiditate depseste 1 an nu sunt luate n considerare;
-Creantele cu o lichiditate cuprins ntre 6 luni si 1 an se diminueaz cu 25-30% n
functie de riscul de nencasare si de rata dobnzii practicat la creditul comercial;
-Creantele exprimate n valute se evalueaz la cursul BNR din ziua evalurii.

17
Imobilizrile corporale sunt evaluate n functie de natura lor:
-terenurile se evalueaz la pretul pietei;
-cldirile, constructiile speciale si mijloace fixe se evalueaz, n mod specific fr a se
tine cont de amplasarea lor,uzura lor fizic si moral;

-investitiile n curs se evalueaz dup aceleasi metode ca si investitiile.

Imobilizri necorporale sunt formate din titluri de participare, titluri imobilizate ale
activittii de portofoliu, alte titluri imobilizate si creante imobilizate.
Pltile anticipate nu se includ n evaluare.
Avansurile primite de la furnizori nu se includ n evaluare.
Disponibilittile bnesti n lei se preiau la valoarea lor iar cele n valut sunt transformate n
lei la cursul de referint al BNR la data evalurii.
Cheltuielile de repartizat pe mai multe pe mai multe perioade nu se includ n evluare.
Corectarea pasivelor:
datoriile se evalueaz la valoarea probabil de piat;

creditele pe termen lung se evalueaz dup aceleasi principii ca si imobilizrile


financiare acordate de ntreprindere;

includerea n datoriile totale a sumelor de natura provizioanelor a cror estimare


este posibil.

ACTIVUL NET CORECTAT ACTIVUL CONTABIL CORECTAT DATORII TOTALE


CORECTATE

Activul net corectat se calculeaz ca diferent dintre activul contabil corectat si


datoriile totale corectate (pe termen scurt, mediu si lung).
Are drept scop eliminarea limitelor activului net contabil si de a da o dimensiune
valorii
intreprinderii mai aproape de realitatea economica. El presupune analiza critica a
fiecarui
element de calcul in functie de realitatea concreta si de valoarea acesteia din chiar
momentul

18
evaluarii. Reevaluarea se realizeaza printr-o evaluare individuala a posturilor de activ
si
[Link] determina astfel:
-separarea tuturor bunurilor din intreprindere in bunuri necesare exploatarii si bunuri
in
afara exploatarii;
-reevaluarea tuturor bunurilor necesare exploatarii;
-calcului mathematic al activului net corijat.

4.3 Discounted Cash-Flow (DCF)

Este o metod modern prin care se determin valoarea fluxurilor viitoare a unei
societi comerciale. Baza metodologic a aplicrii acestei metode o reprezint deter-minarea
eficienei economice a unei investiii.
Metoda DCF (discounted cash-flow) este asemntoare metodei determinrii eficienei
economice, prin faptul c:
Ambele sunt metode prospective, ce au n vedere viitorul economic al ntre-prinderii,
bazat pe investiii prin utilizarea resurselor provenite din credite bancare, mprumuturi
de pe piaa de capital, majorri de capital social, etc
Se utilizeaz aceleai metode de calcul: cash-flow-ul net, valoare rezidual, rata de
actualizare, valoarea actualizat (sau prezent)
Exprimarea indicatorilor economico-financiari se face n preuri curente, deci se ia n
considerare influena inflaiei.
Pentru o evoluie a preurilor erodat de o modificare uoar a ratei inflaiei, evaluarea
se face n preuri constante; n situaii cu o rat a inflaiei fluctuant, evaluarea se face
ntr-o valut puin afectat de inflaie.

DEFINIREA CASH-FLOW-ULUI
Termenii asociai cash-flow-ului sunt: flux de numerar, fluxuri de disponibiliti nete i
fluxuri de [Link] de flux de numerar nu este cea mai potrivit, deoarece n
teoria economic, numerarul desemneaz partea masei monetare reprezentate de bancnote i
de moneda metalic.

19
n evaluare, cea mai potrivit definire a cash-flow-ului este cea de venituri viitoare. n
evaluare, veniturile viitoare sunt reprezentate de sumele ce remunereaz factorul capital,
respectiv profitul net i amortizarea imobilizrilor corporale i acorpo-rale.
Indiferent de modul de definire a cash-flow-ului, el reprezint practic diferena dintre
intrrile (ncasrile) i ieirile (plile) efectuate de o societate comercial ntr-o perioad de
timp.
Disponibilitile bneti nete de la sfritul anului rezult din:
Disponibilitile de la nceputul anului (soldul iniial)
ncasrile
Plile
Intrrile pot fi reprezentate de:
Aport suplimentar de capital al acionarilor sau asociailor
mprumuturi primite pe termen lung
ncasri din vnzarea unor imobilizri corporale sau necorporale
ncasri din vnzri

DISPONIBILITATI DE LA INCEPUTUL ANULUI 1.339.602


Venituri din comisioane (intrare) 749.641
Aport de capital (intrare) 2.515.622
Venituri din anularea provizioanelor(intrare) 748.779
Alte venituri: 6.702
__________________________________________________________
TOTAL VENITURI 5.396.346

Ieirile pot fi reprezentate de:


Cumprri pentru consum sau vnzare
Rate pltite pentru creditele pe termen lung
Investiii pe termen lung i dezvoltare
Alte pli incluse n cheltuieli
Impozitul pe profit

20
Valoarea total a cheltuielilor efectuate de BRD SA n exerciiul financiar 2015 a fost
de cca 1.297.247 MII RON, cheltuieli consituite din:
Rambursarea creditelor primite de Banca Central i de alte insitituii financiare
Dobnzi la depozitele consitutite de persoanele fizice i juridice
Cheltuieli privind primele de asigurare, salarii
Cheltuieli privind investiiile n imobilizri corporale i acorporale

Disponibilitile bneti de la sfritul anului sunt reprezentate de diferena dintre totalul


ncasrilor i totalul plilor efectuate de ntreprindere n timpul unui exerciiu financiar.

TOTAL VENITURI: 5.396.346


TOTAL CHELTUIELI: 1.297.247
REZULTATUL NAINTE DE IMPOZITARE 4.099.099

Impozitul pe profit: 655.856


REZULTATUL DUP IMPOZITARE (NET) 3.443.243

DETERMINAREA MODIFICRII
NECESARULUI DE FOND DE RULMENT

n analiza situaiei financiare anuale a unei ntreprinderi se utilizeaz noiuni


asemntoare, dar diferite ca sfer:
-Fondul de rulment net (FRN)
-Necesarul de fond de rulment (NFR)
-Trezoreria net (TN)
Fondul de rulment este excedentul de resurse stabile (capitaluri ale acionarilor i
mprumuturi pe termen lung) peste activele imobilizate (corporale, acorporale i financiare).
Se calculeaz ca i:

FRN = Active circulante (Capitaluri proprii+Datorii)


Active circulante
= Stocuri

21
+ Creane
+ Conturi curente
+ Investiii financiare pe termen scurt

Necesarul de fond de rulment exprim partea din capitalul permanent pe care trebuie s
o utilizeze o firm peste cea alocat finanrii:

NFR = Stocuri + Creane Datorii nebancare pe termen scurt


Trezoreria net se calculeaz ca diferen dintre fondul de rulment necesar i necesarul de
fond de rulment:
TN = FRN NFR

BRD S.A. prezint n bilanul contabil ncheiat pe anul 2015 urmtoarele date cu privire
la fondul de rulment net, necesarul de fond de rulment i trezoreria net:

Casa, disponibiliti la bnci centrale 8.819.921


Creante asupra institutiilor de credit 2.314.800
Aciuni i alte titluri cu venit variabil 131.217
Total active circulante 11.265.938

Datorii privind instituiile de credit 2,314,800


Datorii constituite prin titluri 7,208,959
Provizioane pentru riscuri i cheltuieli 306.248
Cp+D 9.830.007

FRN=11.265.938-9.830.007
FRN=1.435.931

Necesarul de fond de rulment exprim partea din capitalul permanent pe care trebuie
s o utilizeze o firm peste cea alocat finanrii:
NFR = Stocuri + Creane Datorii nebancare pe termen scurt

Stocuri: 0
Creane (total): 7.208.959

22
Datorii nebancare pe termen scurt (constituite prin titluri) 2.314.800
Necesarul de fond de rulment 4.894.159

Trezoreria net se calculeaz ca diferen dintre fondul de rulment necesar i necesarul de


fond de rulment:
TN = FRN NFR
Fodul de rulment necesar: 4.894.159
Necesarul de fond de rulment: 1.435.931
Trezoreria net: 3.458.228

Cap.5 Diagnosticul strii viitoare

O societate poate fi evaluat prin lichidittile pe care urmeaz s le genereze n


viitor. Valoarea ei este dat de fluxurile de trezorerie( cash flow-ul) previzionale
susceptibile a fi obtinute n urmtorii ani. Pentru un astfel de demers, n primul rnd, trebuie s
definim metoda de msurare a fluxurilor de trezorerie. Cele dou metode, cea direct si cea
indirect care pot fi utilizate cu acest scop, fac distinctia ntre fluxurile din activitti de
exploatare, activitti de investitii, activitti de finantare.
Metoda indirect porneste de la profitul net nainte de impozitare la care se adaug
amortizrile, cheltuielile si pierderile financiare si se scad veniturile din investitii financiare, se
ajusteaz (+/-) stocuri si datorii sau creante pentru obtinerea fluxului din activitti de exploatare
la care se adaug sau scade fluxul din activittile de investitii si finantare.
Fluxurile de trezorerie determinate prin metoda direct se bazeaz pe ncasrile de
la clienti din care se scad pltile ctre furnizori, angajati, comisioane bancare, impozit pe profit la
care se adaug sau scade numerarul rezultat din activitti de investitii (achizitia de cldiri,
echipamente sau vnzarea lor) numerarul rezultat din activitti de finantare( emisiuni de actiuni).
Dup alegerea metodei de determinare a fluxurilor de trezorerie ncepe munca de constructie a
unei proiectii a activittii societtii n urmtorii ani pe care dorim s-i previzionm. Prin
realizarea unei astfel de situatii, se ncearc s se estimeze nevoia viitoare de investitii(corporale,
necorporale), posibilittile operatiunilor financiare(achizitii sau vnzri de actiuni, operatiuni de

23
leasing), necesarul pentru asigurarea functionrii curente a societtii care s asigure o dezvoltare
constant a activittilor.

Cap.6 Concluzii- cu privire la utilizarea metodelor de


evaluare pentru o societate cu obiect de activitate
bancar

Metoda DCF
Societatea comercial cu obiect de activitate bancar este o societate comercial pe
actiuni al crei obiect de activitate este acla de finantare a activittilor economice, de a mijloci
circulatia fluxurilor de bani n economie, de a sprijini financiar att pe agentii economici
productori, ct si pe cei consumatori (populatia), prin oferirea de credite si constituirea de
depozite, alte activitti ntreprinse de o societate bancar tin de domeniul pietei de capital, mai
precis pe piata primar, prin plasarea pe piat a titlurile financiare(actiuni si obligatiuni). ntr-un
cuvnt, activitatea inei societti bancare presupuse exclusiv circulatia fluxurilor de bani n
economie.
Metoda DF este cea mai complex metod de evaluare, ce presupune actualizarea
fluxurilor viitoare de venituri.
Alegerea acestei metode de evaluare pentru o societate bancar presupune scoaterea n
evident a eficientei a unei investitii indiferent de naturaei. La nivel global, prin luarea n
considerare a tuturor investitiilot efectuate de agentii economici, se poate, determina gradul de
eficient a investitiile la nivelul ntregii economii

Metoda activului net contabil


Ca orice metod de evaluare patrimonial, aplicarea ei presupune efectuarea unor
corectii la nivelul indicatorilor din ultimul bilant ncheiat, att n cazul activelor ct si n cazul
pasivelor unei societti. Ajustrile efectuate la nivelul bilantului au ca scop aducerea la zi a unei
valorii unei ntreprinderi.
Ajustarea acestei metode de evaluare patrimonial are ca scop scoaterea n evident a unei
valori ct mai actuale a societtii, prin:
Ajustarea valorii activelor prin eliminarea unor active asa-zise nonvalori, cum ar fi
cheltuielile de constituire, cheltuieli de cercetare- dezvoltare ce au sanse minime de a se
transforma n inovatii.

24
Toate aceste ajustri au scopul de scoate n evidenta valoarea ntreprinderii prin prisma
capacittilor sale de eficientizare a investitiilor( faptul c s-au efectuat cheltuieli de cercetare-
dezvoltare, dar sansele acestora de a se concretiza n inovatii sunt minime, nu garanteaz
dezvoltarea entittii economice si deci, nu putem vorbi de o eficient a unor investitii n produse
noi. Luarea n considerare a cldirilor, a terenurilor si a altor constructii la valoarea lor de piat,
fr a se tine cont de amplasarea lor, implic ignorarea caracterului speculativ n functie de zon,
al valorii imobilizrilor.

BIBLIOGRAFIE

1. Mitic Pepi, Evaluarea afacerii, Editura Ex Ponto, Constanta, 2006.


2. Basno Cezar, Nicolae Dardac, Management bancar, Editura Economic, Bucureti,
2002;

Rapoartele anuale 20013, 2014, 2015 ale BRD;


www. [Link]
[Link];

25

S-ar putea să vă placă și