Capitolul I

Proiectarea regimului de functionare al unei sonde de gaz lift continuu

1.1. Introducere

Urmare scaderii presiunii fluidelor dintr-un zacamant pe masura exploatarii sale,

se ajunge la o incetare la un moment dat a eruptiei sondelor aflate in eruptie naturala.
Fluidele ce se deplasau cu viteza relativ mare prin sond i ajungeau la suprafata cu o
energie suficienta, inregistreaza treptat o scadere a potentialului lor energetic pana se
ajunge la situatia in care sonda nu mai produce lichid.
In vederea conferirii unui caracter de continuitate procesului de extractie a
fluidelor din sonda intr-o maniera proactiva, adica inainte de momentul in care sonda isi
inceteaza eruptia naturala, se iau masuri de completare a energiei; aceasta implica
aducerea de la suprafata pana in coloana de extractie a unor gaze comprimate care,
mpreun cu gazele provenite din stratul productiv, asigura energia necesara procesului
ascensional.
Metodele de ascensiune a titetiului sunt: eruptia naturala, eruptia artificiala (gaz-
lift) si pomparea.

Fig [Link] aferente eruptiei artificiale

1
 Gazele pot fi injectate prin:
coloana in cazul eruptiei artificiale directe;
tevi in cazul eruptiei artificiale indirecte.

Instalatiile de eruptie artificiala continua se impart in dou categorii n functie de tipul

completarii sondei i anume:
o instalatii de eruptie artificiala pentru completare simpla;
o instalatii de tip inchis;
o instalatii de tip semiinchis;
o instalatii de tip deschis;
o instalatii de eruptie artificiala pentru completare duala.

Echipamentul sondelor n eruptie artificiala se compune din:

o capul de eruptie (echipamentul de suprafata);
o garnitura de tevi de extractie, supape de gaz-lift, niple, valva de circulatie laterala,
packer (echipamentul de fund).

Supapele de gaz-lift sunt utilizate pentru:

o descrcarea sondei in vederea punerii n productie a acesteia;
o injectia continua de gaze pentru extragerea unui anumit debit de lichid.

Ele se amplaseaza n mandrinele de gazliftce se intercaleaza intre dou bucati de teava si

a caror constructie depinde de tipul supapei si de tipul completarii sondei (simpla sau duala).

Din punctul de vedere al modului de fixare in mandrine, supapele de gaz-lift pot fi:
o convenionale (fixe);
o mobile.

In functie de presiunea care actioneaza asupra lor pentru a le deschide, supapele de

gazllift se impart n dou mari categorii i anume:
o supape actionate de presiunea fluidelor produse de sonda (caracterizate de efectul de
coloana);
o supape actionate de presiunea din coloana sondei (caracterizate de efectul de tubing).

2
 1.2 Date initiale

La o sonda care produce in eruptie artificiala continua se cunosc urmatoarele date:

o Adancimea sondei, H = 2900 m;

o Diametrul interior al tubingului, di = 63,5 mm;
o Diametrul interior al coloanei, Di = 127 mm;
o Temperatura medie la suprafata, ts = 10 C;
o Densitatea titeiului, t = 830 kg/m3;
o Densitatea apei de zacamant, a = 1075 kg/m3;
o Densitatea relativa a gazelor, rg = 0,65;
o Tensiunea superficiala a titeiului, t = 35*10-3 N/m;
o Tensiunea superficiala a apei, a = 65*10-3 N/m;
o Vascozitatea titeiului, t = 1,5*10-3 Pa*s;
o Vascozitatea gazelor, g = 0,02*10-3 Pa*s;
o Vascozitatea apei, a = 1*10-3 Pa*s;
o Presiunea in capul de eruptie, p2 = 4 bar.

De asemenea, in urma etalonarii sondei, au rezultat urmatoarele date:

impuritatile, i = 37%;
presiunea dinamica de fund, pd = 85 bar;
presiunea statica, pc = 115 bar;
debitul de lichid, Ql = 52 m3/zi;
debitul de gaze al sondei, Qg = 3200 Nm3/zi;

Debitele de injecie sunt: 20000, 30000, 40000, 50000, 60000, 70000, 80000 Nm3/zi.

1.3 Trasarea curbei de comportare a stratului

3
 Pentru trasarea curbei de comportare a stratului este necesar sa se cunoasca tipul curgerii
prin zacamant. In acest sens se va calcula presiunea de saturatie (psat) cu formula lui Standing:

0.83 0.0288 1.62 10

3
t f
p sat 5.272
RGT 10
204.374
rg 1.768 1.643 rt

10

[bar absolut]

Unde:

[m3/zi] [m3N/m3] [0C]

Se compara psat cu pd si pc. Daca psat este mai mare decat celelalte doua, curgerea este
eterogena si putem aplica una dintre cele trei metode. Din analiza datelor de la etalonarea sondei
se stabileste metoda potrivita pentru determinarea IPR.

In cazul curgerii eterogene, presiunea pe intregul zacamant este mai mica decat p sat, ceea
ce are drept consecinta curgerea prin zacamant a doua faze (titei si gaze) sau trei faze (titei,apa si
gaze).

Pentru trasarea curbei de comportare pentru curgerea eterogena se aplica metoda Wiggins
si se procedeaza astfel:

m3/zi

m3/zi

m3/zi

4
Fig. 2. Curba de comportare a stratului-metoda Wiggins

5
 1.3 Trasarea curbei IPR de prevedere

bar

bar
p .d
k

0
10
20
30
40
50
60
70
80

Pfj (bar) Qvj( m3/zi)

0 119.54
10 115.703
20 109.505
30 100.945
40 90.024
50 76.742
60 61.098
70 43.093
80 22.727
90 0

6
 Figura (3).Curba IPR actuala si curba IPR de prevedere

In figura (3) este reprezentata curba IPR actuala si curba IPR de prevedere care s-au
realizat prin reprezentarea grafica a valorilor debitelor de lichid prezente respectiv viitoare si a
valorilor succesive a presiunii dinamice de fund prezente respectiv viitoare.

7
 1.4 Trasarea curbelor gradient de deasupra punctului de injectie

Se consider patru debite de lichid, Ql1, Ql2, Ql3 mai mici dect debitul maxim calculat
pentru curba de comportare a stratului.

Pentru fiecare debit de gaze injectate Q inj se calculeaz ratia gaze-lichid de injectie,
RGLinj, ratia gaze-titei de injectie, RGT inj, ratia gaze-lichid total, RGLT si ratia gaze-titei
total, RGTT.
Qinj
RGLinj
Ql
Qa
Ra
Qt

RGTinj=RGLinj (1+Ra)

RGTT=RGLT (1+Ra)

Curbele gradient de deasupra punctelor de injectie se determina pe baza teoriei de

p
ascensiune Hagedorn-Brown. Se porneste de la presiunea in capul de eruptie 2 considerndu-se
n intervale de presiune egale,cderea de presiune pe fiecare interval fiind de exemplu p 10
bar.

Pentru fiecare interval de presiune i se determina hi, distanta pe care se pierd cei 10 bar.
Distantele hi, astfel rezultatele se nsumeaz, n final fiind necesar s se ndeplineasc
urmtoarea conditie:

i h i H
H= adncimea la care se afl siul tevilor de extractie;
Astfel primul interval de presiune considerat este cuprins ntre p2 bar si p2+10 bar.

In continuare se va determina variatia presiunii in tevile de extractie prin metoda

QL1 35
Hagedorn-Brown, pentru m3/zi si intervalul de presiune cuprins intre p2 p2+10 bar.

8
 C N l:
se calculeaza produsul
coeficientul
presiunea de viteza al gazului:
p pcr
1.07705 ln N l 0.80822 ln Nl 0.1597 ln N l 0.01019 ln Nl
pseudocritica
4.895
2 3 4
CNl e 0.25
si temperatura l Tpcr
Ngv1 v sg1 pseudocritica
3
: Qg
ratia
p pcr
CN gaze-lichid
49.37
2.145 10 g
4.67 l proprie: RGL RGLpr 73.529
l rg pr Ql
N
p pcr
ratia 45.867
gv1 de 0.738
solutie barsi factorul de volum al titeiului:
1.204
pcr : 171.5 de
coeficientul
Tunde 97
rg diametru: 1.768 1.643 rt 3
TQpcr
g - debitull g
225.625 Qg 2.5 10
de K gaze de la etalonarea
rt sondei
Nd d i 10
Ql l p pr
rs1
presiunea plichid
0.134pseudoredusa
- debitul rgde med1 de la etalonarea sondei Ql 34
3
Nd 30.323 0.0288T1.62 10 t med
pr:
si temperatura pseudoredusa 10
produsul
ratia
r 31.484
adimensional
gaze-lichid
T :
injectie: p
s1 med 0.1 p
med1 aer 1.297
Tpr
3 T Nlv1 T p med1 pr1
CN l p pr1 1.217
1 /m
Sm
3 pcr prQ inj1.434 6p
10 pcr g 9.81
t
factorul NRGL de inj1 0.575
abatere 0.5 al p gazelor,
0 zN (relatia
d RGL lui
inj1
Istomin,
0 valabila pentru urmatoarele
rt conditii:
0 p pr 3rg 1.3 QL1T 1.9
gv1 1000
F11
5.6
122.351
ratia gaze-lichid, rt2

rs1 pr1.25 32 1.8 t med
respectiv
ratia gaze-titei totala:
z1 1 10 l 0.76 Tpr 9.36 Tpr 13 8 p pr1 p pr1
3
F1 319.239
z1 0.85
raportul RGLT1 : RGLinj1 1.175 RGLpr RGLT1 73.529
b 0.972 0.000147 F
densitatea
t1 3.6372
RGT
medie
b t1 e1.101 T1 p med1
1
0.8813

RGL
a gazelor

ln 11 0.1335
1
T1 Ta0 1 R
pe intervalul 2
ln 1 0.0188534 de presiune
RGT T1
ln 1considerat:
3
0.001066 ln 1
83.556
4
Reb1 6.461 10
4

1g10.383 aer rg T , se determina factorul de frecare cu relatia lui Jain, valabila Re

viteza superficiala p 0a lichidului:
med z1 in functie de b
valoarea
greutatea produsului
2unui metru A:cub de titei mort impreuna cu apa si gazele care il insotesc:
g1 pentru :
t 453.889
A di 3
0.380 m
Ngv1M Nkg/ l t g RGTT1 rg aer g Ra a g
vascozitatea
A 1 lichidului:
3
A t 3.167 10 2.14
t Nda Ra 4 3 8
M 1.054 10 5 10 Reb1 10
l2
m 1 R 5
Adensitatea
6.89 fazei
10 a lichide:
b a1 1
3
se
l calculeaza
1.44 10 parametrul :
QL1 bt1 b
a R a Ra
vPa

sl1 s
86400

6.6598

l A
t8.8173
1 R

lna A 1 3.7693 ln A 1 0.5359
2
l ln
874A 1
3
kg/ m
3

tensiunea
1 1 e interfaciala t 1 R a
aa lichidului: 2
v sl110.139
1
R 1
1
l
t a a
p med si temperatura medie
1 0.023
m/s
presiunea
fractia de
1 lichid: medie
R pe intervalul de presiune considerat, 1.14 2 log 10 3 21.25
a
viteza
l1 1superficiala
pe sonda
0.038
1Tmed
:
a gazelor: Re b1
0.9
l
l1 0.383 N/m
rs1
coeficientul p 2 de RGL 49.8T1 vascozitate:
l1 1 Ra p 0 Tmed densitatea medie a amestecului gaze-lichid:
v sg10.383 QL1 g 0.25 z1
p med1barT0

p2 A 3
Nl1 l p'2 86400 10t p'2 59.8 am1 l l1am1 g1 367.694
1 kg/
l1m
3
v sg1 0.106 l l
numarul Reynolds pentru curgerea amestecului bifazic:
p 2 p'2 distanta dintre cele doua puncte de presiune considerate:
m/s
Q Q ( 1 i 3) 1 p med1 55.8 p 0 1 T0 273.15
Nt1l 5.489L1p med1 10 bara
coeficientul
Qt1 30.8 de viteza 2
al lichidului: 5
p 10
0.25 h 1
3 l t 0.03 H h 1 276.669 2 2
m
Nlv1 v sl1tmed t med 50.5 C Qt1 M
s 2 am1 g 1
/zi g l 10 5
Nlv1 0.972 Qt1 M 2 9 10 d i am1 g
Reb1 Tmed t med T0 0.149 10 Tmed 323.65 K
l1 l1 1
d i l 10
3
g 10
3
:
4
Reb1 6.461 10

9
:
Vlad: AICI TREBUIE INTRODUSE TOATE TABELELE
ALEA CU PARAMETRII FICSI SI VARIABILI DE LA
FIECARE DEBIT IN PARTE

10
 Figura(4). Curbele gradient de deasupra punctelor de injectie

1.5 Variatia presiunii gazelor in coloana

Presiunea de la suprafata a gazelor

se considera :
ts 15
C
p sg 23
bar

[Link] estimeaza presiunea de fund a gazelor :

4
p fge p sg 0.82 10 p sg H

11
p fge 27.574
bar
[Link] calculeaza presiunea medie si temperatura medie :
p fge p sg
p med 1p
2 med 26.287

ts t s 0.03 H
Tmed 273.15 T
2 med 330.15

[Link] calculeaza presiunea pseudocritica si temperatura pseudocritica:

p pcr 49.37 4.67 rg p pcr 46.568 bar

Tpcr 171.5 rg 97 Tpcr 199.9 K

[Link] calculeaza presiunea pseudoredusa si temperatura pseudoredusa:

p med
p pr
p pcr p pr 0.564
bar

Tmed
Tpr
Tpcr Tpr 1.652 K

[Link] calculeaza factorul de abatere al gazelor Zm

zm 1 10 0.76 Tpr 9.36 Tpr 13 8 p pr p pr
2 3

zm 0.95949

[Link] calculeaza presiunea de fund a gazelor :

9.81 H rg

287 z m T med
p fgc p sg e
p fgc 27.571
p fge p fgc 0.5
x p fge p fgc
3
x 2.814 10

12
Figura (5)

13
 1.6 Determinarea coordonatelor punctelor de injectie VLAD

Adancimile de injectie si presiuile de injectie se determina grafic, prin intersectia dreptei

(psg, pfgc) cu curbele gradient de deasupra punctelor de injectie.

QL1 30 p inj1 23.53 Hinj.1 1810

m3/zi bar m

QL2 25 p inj2 24.00 Hinj.2 2000

m3/zi bar m;

QL3 35 p inj3 24.10 Hinj.3 2190

m3/zi bar m

Pentru trasarea curbelor gradient de sub punctele de injectie se stabileste mai inti
tipul curgerii pe baza presiunii din punctele de injectie si presiunii de saturatie.

Deoarece presiunea in punctele de injectie sunt mult mai mici decat presiunea de
saturatie rezult c sub punctele de injectie vom avea o curgere eterogen.

Prin urmare curbele gradient se vor trasa cu metoda HAGEDORN-BROWN cu

observatia c n locul ratiei gaze lichid totale se va utiliza ratia de lichid de la etalonare pentru
toate curbele.

Cderea de presiune se va considera tot de 10 bar si se va porni de la presiunea din

punctele de injectie.

Dup trasarea curbelor gradient de sub punctele de injectie se vor citi presiunile
p p p
dinamice de fund f1, f2, f3 la intersectia curbelor gradient cu linia ce marcheaz adncimea
sondei.

Pf1 Ql1 Pf2 Ql2 Pf3 Ql3

Rezultatul final va consta in perechile de valori : , ,

Qg
RGLpr
Ql

3
Nm
RGLpr 77.778 m
3

RGTt RGLpr 1 Ra
3
Nm
RGTt 84.541 3
m

14
 Determinarea variatiei presiunii in tevile de extractie prin metoda Hagedorn -
Brown. Pentru fiecare din cele trei debite se va parcurge algoritmul la caderi de presiune p+10
bar.

Valoarea lui p se obtine parcurgand algoritmul lui Hagedorn&Brown pentru fiecare

RGLt. Algoritmul se repeta pana cand h=H.

m3/zi;

15
 m3/zi;

m3/zi;

16
17
 m3/zi;

m3/zi;

18
19
 m3/zi;

20
 Figura (6) Diagrama curbelor gradient

1.7 Analiza nodala sau corelatia de functionare strat-sonda

Pentru efectuarea analizei nodale este necesar sa se identifice componentele sistemului de

productie si apoi sa se stabileasca locul unde se amplaseaza nodul care imparte sistemul in 2
parti: partea din aval de nod, partea din amonte de nod.

In cazul nostru, sistemul de productie considerat este format din zacamant, gaura de sonda la
nivelul perforaturilor, tevile de extractie cu supapele pe ele si capul de eruptie. In acest caz,
nodul se alege la media perforaturilor si se considera in amonte de nod curgerea din strat in gaura
de sonda caracterizata de curbele IPR si curgerea prin tevile de extractie din aval de nod
caracterizata de curbele de performanta ale echipamentului.

Scrierea ecuatiilor pentru cele 2 tipuri de curgere (din aval si din amonte de nod) si rezolvarea
sistemului acestor ecuatii conduce la obtinerea solutiei in nod, exprimata printr-o presiune
dinamica, un debit de lichid si un debit de injectie.

Rezolvarea sistemului de ecuatii se poate realiza atat analitic, cat si grafic.

21
Qmax = 109.899 m3/zi

22
23
 Figura (7) Analiza nodala

Din diagrama de mai sus se vor citi valorile debitelor si presiunile dinamice rezultate din
intersectia curbelor cu cea a comportarii stratului.

1.8 Trasarea curbei de comportare a sondei in gas-lift continuu

Pentru trasarea acestei curbe se vor folosi datele de debit prezent si viitor, precum si debitele de
injectie corespunzatoare de la punctul 1.7.

24
Figura (8).Curba de comportare pentru cele doua momente prezent si viitor.

25
 1.7 Amplasarea supapelor

Pentru amplasarea supapelor se apeleaza la metoda [Link] sunt de tip CAMCO

Schlumbeger neechilibrate si fara arc.

Pentru amplasarea supapelor pe cale grafica se procedeaza astfel:

-Se traseazacurba gradient de deasupra punctului de injectie pornind de la p2 si folosind

Hagedorn-Braun. Se folosesc debitele optime de lichid si de injectie.

Figura (9) Metoda grafica de amplasare a supapelor

26
 1.10 Calculul de alegere al supapelor

Procedeul se va repeta pana la supapa de lucru, iar din diagrama vor rezulta parametrii:

Adancimile de fixare ale supapelor:

L1 420 L4 1140 L7 1380

m m m

L2 720 L5 1260
m m

L3 960 L6 1340
m m

Presiunile in tubing in dreptul supapelor:

p t1 10 p t4 19 p t7 22.2
bar bar bar

p t2 13.2 p t5 21
bar bar

p t3 16.3 p t6 21.9
bar bar

Presiunile de deschidere la adancimea Li, i [1;7] :

p dL1 35.8 p dL4 30.9 p dL7 25.1
bar bar bar

p dL2 34 p dL5 29
bar bar

p dL3 32.4 p dL6 27.1

Presiunile de inchidere la adancimea Li, i [1;7] :

p iL1 33.8 p iL4 28.9 p iL7 23.1

bar bar bar

p iL2 32 p iL5 27
bar bar

Calculul de alegere al supapelor

p iL3 30.4 p iL6 25.1
bar bar
27
T 99 H 2800
Se calculeaza urmatorii parametrii : f m
Tf t s
L1 ts
tL7
L2
L3
L4
L5
L6 L7
1
2
3
4
5
6 tL7 56.4
27.6
36.6
43.8
49.2
52.8
55.2 TL7 tL7
L1 273.15 L1 329.55
TL7
L2
L3
L4
L5
L6 300.75
309.75
316.95
322.35
325.95
328.35
1. Temperatura inHdreptul supapei,
L1 in
L2
L3
L4
L5
L6 gradeCCelsius si in grade
L1 Kelvin:
L2
L3
L4
L5
L6 L2
L3
L4
L5
L6 k
2. Se calculeaza Rc si, in functie de el, se alege parametrul standard R:

p dL1 p iL1
Rc1 Rc1 0.078 - se alege: R1 0.066
p dL1 p t1

p dL2 p iL2
Rc2 Rc2 0.096 - se alege: R2 0.103
p dL2 p t2

p dL3 p iL3
Rc3 Rc3 0.124 - se alege: R3 0.103
p dL3 p t3

p dL4 p iL4
Rc4 Rc4 0.168 - se alege: R4 0.103
p dL4 p t4

p dL5 p iL5
Rc5 Rc5 0.25 - se alege: R5 0.147
p dL5 p t5

p dL6 p iL6
Param
Rc6 Tipul Aria Rc6Diametrul
0.385 Aria 1-R
- se alege: R/1-R R6 Pa
0.2
p dL6 p t6
etrul supapei burduf standard valvei
standa ului al
p dL7 p iL7
rdizat orificiului
Rc7 Rc7 0.69 - se alege: R7 0.260
p dL7 p t7 supapei

R Ab Av
- - in2 in in2 - - bar
0.066 J-20 0,7700 3/8 0,1134 0,853 0,172 fara
arc
0,103 J-20 3/8 0,1134 0,853 0,172

7/16 0,1538 0,800 0,250

0,103 J-20

0,103 J-20 7/16 0,1538 0,800 0,250

7/16 0,1538 0,800 0,250

0,147 J-20
0,2 J-20 1/2 0,2002
28 0,74 0,351
0
0,260 J-20 1/2 0,2002 0,740 0,351
In functie de valorile parametrului standardizat R se aleg din tabel urmatorii parametrii:

1 5 3 1
1 3 5 in 7 in
4 in 16 in 8 2
3. Se determina presiunea in burduful supapei la temperatura de 15 C:
5 5 7
2 4 6 in
16 in p b16
inCt p bt 16

- factorul de corectie cu temperatura Ct se citeste din tabel in functie de temperatura din dreptul supapei.

tL1 27.6 C Ct1 0.953 tL5 52.8 C Ct5 0.873

tL2 36.6 C Ct2 0.923 tL6 55.2 C Ct6 0.865

tL3 43.8 C Ct3 0.901 tL7 56.4 C Ct7 0.862

tL4 49.2 C Ct4 0.882

- deoarece la supapele cu buruf si fara arc pbt=pinc rezulta ca presiunea se determina cu relatia:

p b1 Ct1 p iL1
p b1 32.211 bar
29
p b2 Ct2 p iL2
p b2 29.536 bar

b3 Ct4
p b5
b4 t5 p iL5
t3 iL3
iL4 b3 25.49
p b4 27.39 bar