0% au considerat acest document util (0 voturi)
116 vizualizări4 pagini

Subiect

Documentul prezintă definiția și caracteristicile funcției sintactice de subiect. Sunt enumerate regenții, clasele de substituție, tipurile de realizare propozițională și structurile atipice ale subiectului.

Încărcat de

Iulia Câmpeanu
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
116 vizualizări4 pagini

Subiect

Documentul prezintă definiția și caracteristicile funcției sintactice de subiect. Sunt enumerate regenții, clasele de substituție, tipurile de realizare propozițională și structurile atipice ale subiectului.

Încărcat de

Iulia Câmpeanu
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

Subiectul

ntrebare: cine?
Cazul: N
I. Definiia
GT: S este partea de propoziie care arat cine svrete aciunea exprimat de PV sau
cui i se atribuie o nsuire ori o caracteristic exprimat prin NP. ntre S i vb-P se stabile te un
raport de determinare/subordonare, ns situaia este una deosebit: determinarea este
oarecum reciproc.
Copilul alearg.
Ion este inteligent.
GALR 2008: S este o funcie sintactic dependent de capacitatea verbului de a accepta
aceast poziie, definindu-se n raport cu verbul-centru, indiferent de apariia acestuia la o form
personal sau la una nepersonal. Se afl n relaie de interdependen cu verbul i i impune
verbului-predicat acordul (numrul i persoana), n timp ce verbul impune nominalului-subiect
cazul N (restricii bilaterale).
S este subordonat verbului, avnd un statut asemntor celorlalte complemente, ns este
un complement special, un complement privilegiat al verbului, fiind singurul complement
legat de verb prin restricii bilaterale.

II. Regeni
1. Verb / loc verbal la form personal, care accept subiect 1: Copilul alearg., Ion
i aduce aminte de prieteni.
2. Verb / loc verbal la form personal: Plecnd profesorul spre facultate..., nainte
de a ajunge profesorul la facultate...
3. Interjecie predicativ: Bunica pleosc o palm!
III. Clasa de substituie
1. Substantiv n N: Ion a organizat o excursie.
2. Pronume n N: Fiecare / Oricare / Unii / Civa / Muli a / au obinut not
maxim.
3. Numeral cu valoare substantival n N: Doi au sosit.
4. Verb la infinitiv scurt: E uor a scrie versuri...
5. Verb la supin: Este important de negociat preul.
6. Verb la gerunziu (dup verbe de percepie utilizate impersonal): Se aude tunnd.,
Se vede aprnd curcubeul., Se simte venind o adiere de vnt.
Alte clase lexico-gramaticale care pot ocupa funcia de subiect cu condiia
substantivizrii (prin selecia unor mrci flexionare specifice substantivului):
7. Adjective substantivizate: Rul nu se uit niciodat.

1 Verbe inapte de a se construi cu subiect: verbe zerovalente (Tun., Plou., Fulger., Se


nsereaz., Se ntunec), verbe mono- sau bivalente care, dei se pot construi cu unul sau dou
nominale, niciunul nu poate accede la poziia de subiect (M plou., mi pas de tine., I-a
cunat pe cineva., I s-a urt de coal., mi pare ru de ceva/cineva.)
8. Interjecii substantivizate: Ofurile nu-i au rostul., Se auzea un scr-scr.
Subiectivizare prin citare:
9. Lipsete pe din text.

IV. Realizarea propoziional2:


1. Subiective relative (introduse prin pronume sau adjective relativ-interogative sau
relative nehotrte):
Nu ni se spune cine vine.
M frmnt ce ne-a spus profesorul la curs.
Nu se tie de ce a lipsit.
S-a aflat pe cine trebuie s alegem.
cui trebuie s-i dm bursa.
M sperie ceea ce s-a ntmplat.
Oricine spune cuvinte urte n-are ce cuta aici.
2. Subiective relative (introduse prin adverbe relative):
Nu s-a transmis cnd / unde / cum ne ntlnim.
Vreau s se tie ncotro mergem.
de unde provine.
3. Subiective introduse prin conectiv conjuncional (c, s, dac, ca...s, cum c,
precum c, cum de=dac):
Se tie c el mereu ntrzie.
S-a anunat c va ploua.
Este sigur c am trecut examenul.
Trebuie s plecm.
Merit s mergi la concert.
mi place s cnt.
Trebuie ca Ion s neleag.3
Nu se tie dac vom reui.

V. Regenii subiectivei
1. Interjecia zu: Zu c vom lua examenul!
2. Adverbe i locuiuni adverbiale (cu fs de predicat adverbial) 4: Poate / Probabil /
Pesemne / Cert / Negreit / De bun seam c vom lua examenul.

2 A se observa c majoritatea construciilor sunt de tip impersonal.

3 *Trebuie ca s plecm.

4 Intr n aceast categorie adverbele i loc adv urmate de conjuncie, acceptnd n poziia S
numai propoziii subiective: firete, negreit, de bun seam, realmente, literalmente, ntr-
adevr, cic, pasmite, parc, poate, sigur, nendoielnic, probabil, adevrat, bine (accept
copula, ns GALR nu le mai consider ca fcnd parte dintr-un PN cu vb cop eliptic), trebuie,
cic, posibil, obligatoriu.
VI. Tipuri de subiect
1. S exprimat (lexicalizat)
a. Simplu: Ion alearg., El este foarte obosit., Ploaie., Frig.5
b. Multiplu: Ion i Maria au reuit la examen., Va reui sau Ion sau Maria.
Astzi, ploaie i frig.
c. S dublu exprimat (alc din dou componente raportate la acelai verb,
dintre care unul este referenial, iar cellalt este obligatoriu anaforic): Vine
ea iarna., Feciorul de mprat a mers el ct a mers..., Studenii au i6 ei
drepturile lor., Ajung i eu acolo.7
2. S neexprimat (nelexicalizat)
a. Inclus: tipul de S omis la pers I si a II-a sg i pl, a crui informa ie de
persoan se recupereaz contextual din forma flexionar a verbului: Dup
ce m scol, o trezesc i pe mama i mergem la cumprturi.
b. Subneles: tipul de S omis la pers a III-a sg i pl, a crui informa ie se
recupereaz contextual, anaforic, prin trimitere la o surs referenial
exprimat anterior: Ion poate s nvee., Ttica i fetele ieir din
crcium la cinci dup-mas i-o luar pe jos, pe Mihai Bravu...
c. Nedeterminat: S omis la pers a III-a sg, mai rar, pl, a crui informa ie nu
se recupereaz contextual. Nedeterminarea apare atunci cnd locutorul
nu dorete s lexicalizeze autorul predicaiei sau nu cunoate care este
acesta sau specificarea autorului nu este interesant pentru situaia de
comunicare dat: Scrie n ziare., Au fcut reduceri., Au mrit taxele., Bate
la u.
d. Lipsa subiectului: in propoziiile al cror predicat red fenomene
atmosferice: Afar plou, ninge!

VII. Structuri atipice


1. Excepii de la cazul N
a. Reale:
i. pronume relativ-interogative in D, Ac cu prep sau G care
introduc o propoziie subordonat i au, n aceast
propoziie, fs de S: Dau oricui cere., Cunosc pe cine a
intrat., Depinde de ce se va ntmpla., Lumea e a cui o
nelege.
ii. Au venit la oameni! (prepoziia are valoare afectiv
exprimnd ideea de cantitate)

5 Propoziii nominale.

6 Semiadverb de insisten/ntrire.

7 S referenial este neexprimat.


b. Aparente (de fapt, atribute ale unui nominal-subiect neexprimat):
i. Substantiv sau pronume n G care sunt,: Ai casei sunt
plecai. (Locatarii casei sunt plecai.), Ai lui ntrzie.
(Feciorii lui ntrzie.)
ii. Substantive sau pronume precedate de prepoziiie din,
dintre: Au mai plecat (unii) dintre oameni., Au ctigat
(prieteni) de-ai notri.

VIII. Topica S
n general, topica S este liber, acceptnd att antepunerea, ct i postpunerea fa
de verb, ns exist situaii n care se impune una dintre acestea:
Este frig / cald / secet / noapte / iarn.
mi este frig / lene / somn.
Cine sunt eu?
Ce frumoi sunt copiii!
mi cade prul.
Ce s-a ntmplat?

IX. S n construcii eliptice (cu P absent):


1. Jos mafia, sus patria! (enunuri adverbiale)
2. Ploaie, vnt i frig., Vnt n rafale! (enunuri nominale existeniale)

S-ar putea să vă placă și