UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE
SPECIALIZAREA: GEOGRAFIA TURISMULUI

REFERAT
METEOROLOGIE
INSTRUMENTE UITLIZATE IN
DETERMINAREA ACTINOMETRIC SI A
PRESIUNII ATMOSFERICE

STUDENT: PROFESOR:
ORBU LAURA MARIA ASIST.
[Link] ELENA
GRUPA 109
ANUL I
LICEN

1
CUPRINS:
I. INSTRUMENTE UTILIZATE IN DETERMINAREA
ACTINOMETRICA.............pag 3
[Link] IN ACTINOMETRIE. TIPURI DE
ENERGII RADIATIVE..........pag4
[Link] DE MASURA UTILIZATE IN
DETERMINAREA ACTINOMETRICA.......pag 4
[Link] INTENSITATII RADIATIEI
SOLARE DIRECTE.....pag 4
[Link] INTENSITATII RADIATIEI
SOLARE DIFUZE SI GLOBALE....pag 8
[Link] INTENSITATII RADIATIEI
REFLECTATE......pag 12
[Link] INTENSITATII RADIATIEI
EFECTIVE..pag13
[Link] BILANTULUI RADIATIILOR...pag
14
II. INSTRUMENTE UTILIZATE IN DETERMINAREA
PRESIUNII ATMOSFERICE
[Link]..pag 15
[Link] DE MASURA FOLOSITE PENTRU A
DETERMINA PRESUNEA ATMOSFERICA..pag
15
[Link] CU CITIRE DIRECTA...pag 15
[Link] INREGISTRATOARE...pag 17

2
 I. INSTRUMENTE UTILIZATE IN
DETERMINAREA ACTINOMETRICA

1. INTRODUCERE
Actinometria reprezinta o ramura a meteorologiei ce se ocupa de masurea intensitatii
fluxurilor radiative absorbite, difuzate, reflectate, directe, globale, efective, dar si a bilantului
radiativ. 1

Factorii radiativi ai climei reprezinta procese radiative, care determina formarea climei intr-un
anumit loc.
Fluxul energiei radiative reprezinta energia radianta primita de o suprafata in unitatea de timp.
Se exprima in cal/cm2/min.
Tipuri de fluxuri radiative:
Fluxuri de unda scurta (radiatie care vine de la Soare): radiatia solara directa,
radiatia difuza, radiatia globala, radiatia reflectata
Fluxurile radiative de unda lunga: radiatia terestra, radiatia atmosferei, radiatia
efectiva
Radiatia solara este radiatia emisa de la Soare si are lungimi de unda din intregul spectru
al undelor electromagnetice.
Radiatia solara directa (S) este radiatia primita in mod direct de la Soare, dupa ce aceasta
a strabatut atmosfera
Radiatia solara difuza (D) este radiatia solara care, stabatand atmosfera, poate intalni
formatiuni noroase care difuzeaza o parte din aceasta radiatie.
Radiatia reflectata (R) este radiatia ajunsa pe suprafata terestra si care e reflectata in mod
diferit de catre suprafata terestra. Radiatia totala este o parte absorbita contribiund la incalzirea
solului, iar o parte este reflectata ( radiatia reflectata)
Radiatia atmosferica (A) este un flux radiativ de unda lunga emis de atmosfera incalzita,
in urma absorbtiei radiatiei neintrerupt, absorbtie cu un caracter selectiv datorita vaporilor de apa,
picaturilor de apa, ozonului si dioxidului de carbon).
1-Tiscovschi, A.,2009, Meteorologie si [Link] practice, Editura Universitara (pag 20)

Radiatia terestra (T) reprezinta fluxul de radiatii calorice emise neintrerupt de suprafata
terestra in infrarosu.

3
Fig.1. Tipuri de fluxiuri radiative

sursa: Mircov, V., Lucrari practice de meteorologie, Editura Eurostampa

2. UNITATI DE MASURA UTILIZATE IN

DETERMINAREA ACTINOMETRICA
Intensitatea fluxului radiativ din atmosfera este egala cu cantitatea de energie radianta (F) ce cade
pe o suprafata oarecare , intr-o unitate de timp (S)

Unitatea de masura pentru intensitatea fluxului radiativ este caloria si kilocaloria. O alta unitate
de masura este labgley, 1 ly=1cal/cm2

3. MASURAREA INTENSITATII RADIATIEI SOLARE

DIRECTE
Ce reprezinta intensitatea radiatiei solare directe?
Intansitatea radiatiei solare directe se defineste ca fiind cantitatea de caldura ( exprimata in
calorii) pe care o primeste, in timp de 1 minut,o suprafata egala cu 1cm2, dispusa perpendicular
pe directia razelor.2

4
 Tiscovschi, A., 2009, Meteorologie si hidrologie. Lucrari practice, Editura
2-

Universitara (pag. 21)

Instrumente utilizate pentru a determina radiatie solara directa :

Diferite tipuri de pirheliometre (pilos=foc; helios= Soare; metron= masura)
Actinometre (radiometre)

Pirheliometrul cu compensatie electrica Angstom

Este un instrument absolut, determinand intensitatea radiatiei solare directe in cal/cm2min sau
ly/min.

Componente:

Tub pirheliometric

Piesa receptoare

Suportul tubului pirheliometric

Galvanometru

Miliampermetru

O baterie

Un reostat

Principiu de functionare:

Pirheliometrul este orientat cu fantele perpendicular pe directia razelor solare. Una dintre fante e
acoperita cu un ecran principal pentru a opri patrunderea razelor solare pe lamella 2, care ramane

5
rece. Diferenta de temperature dintre cele doua lamele genereaza un curent termoelectric generat
de acul galvanometrului. Cantitatea de caldra primita de lamela expusa radiatiei solare directe va
fi proportional cu intensitatea (I) radiatiilor, cu coeficientul de absorbtie (a) si cu suprafata
lamelei (s):

Q=I a s

Pirheliometrul calorimetric Michelson

Este unul dintre cele mai vechi tipuri de pirheliometre

Se bazeaza pe metoda curentului de apa. Consta in determinarea diferentei de temperature

areceptorului cu regim stationar. Prin masurarea debitului curentului de apa pe unitatea de timp si
a diferentei de temperatura a apei inainte si dupa scurgerea ei peste receptor se determina cu
exactitate caldura cedata astfel.

Alcatuit dintr-un tub sub forma literei U, innegrit in interior, prin care circula un curent de apa.

Tubul pirheliometric, pentru a limita influentele mediului inconjurator, este introdus intr-un tub
Dewar ( pereti dubli, argintati din care s-a scos aerul) care la randul lui este introdus intr-un tub
de lemn ( cu peretii captusiti cu materil termoizolator).

Tubul pirheliometric este expus razelor solare , absorbindu-le in totalitate.

Cantitate de caldura absorbita (q) intr-un minut se poate afla astfel:

Q=mc (t2-t1)

m- cantitatea de apa care curge din tub

c- constanta de transformare

t2- temperatura finala a apei din tub dupa expunerea la Soare

t1- temperatura initiala a apei din tub inainte expunerii pirheliometrului

6
Cantitatea de caldura absorbita de tub este rezultatul actiunii radiatiei solare directe ce cade pe
suprafata diaragmei (s) ce limiteaza fasciculul de raze, a intensitatii acestuia (I). E exprimata prin
formula: q=Is

Daca egalam cele doua expresii, rezulta intensitatea radiatiei solare directe , exprimata in cal/cm2
min:

mc(t 1t 2)
Mc=(t2-t1) =Is I= s

Actinometrul este un instrument de msur al intensitii radiaiei solare sau a altor surse de
energie radiant (de exemplu: cuptoare de topit metal sau sticl). A fost inventat de John
Herschel (care i-a propus i denumirea) n [Link] mai simplu tip constructiv este cel bazat pe
transformarea energiei radiante n energie electric 3

3-[Link]

Actinometrul termoelectric AT-50

Este un instrument care se bazeaza pe principiul producerii unei curent termoelectric prin
incalzirea diferentiata, sub influenta radiatiilor solare, a termosudurile care alcatuiesc piesa lui
receptoare.

7
Metoda termometrica const ape crestera temperaturii unui receptor, sub influenta radiate solare.
Cresterea temperaturii este proportional cu intensitatea fluxului radiativ.

Componentele sale sunt: piesa receptoare, tubul actinometric si un galvanometru.

Piesa receptoare e alcatuita dintr-un disc de argint, prevazut cu in orificiu innegrit cu negru de
fum pe parte expusa spre Soare pentru a putea obsorbi razele solare directe. Mai e alcatuita si din
termosudurile interne-centrale , fixate in parte inferioara, si din termosudurile periferice, carea fac
corp comun cu tubul actinometric, avand aceeasi temperatura in care se afla instrumentul. Astfel,
termosudurile central vor avea o temperatura mai ridicata dupa actiunea directa a radiatiilor
solare, fata de celelalte care vor genera current termoelectric.

Termosudurile sunt conectate cu galvanometrul prin intermediul unui conductor. Cu ajutorul

galvanometrului se masoara intensitatea curentului termoelectric produs sub influenta radiatiei
solare directe

Tubul actinometric este compus din 4 diagrame cu scopul de a elimina influenta vantului si a
impiedica reflexia razelor solare.

Efectuarea determinarilor:

Actinometrul este asezat astfel incat razele solare sa cada perpendicular pe discul
de argint
Se acopera tubul radiometric cu capacul metalic
Se asteapta 15 secunde si se citeste pozitia zero a acului galvanometrului
Se scoate capacul metalic de pe tubul actinometric
Se efectueaza trei citiri consecutive la interval de 10 secunde, obtinandu-se
valoarea medie (N) a deviatiei acului galvanometric
Tubul radiometric se acopera din nou cu capacel metallic

Intensitatea radiatiei solare directe (I) rezulta din inmultirea de diviziuni (N) cu care deviaza acul
galanometrului cu factorul de transformare K

4. MASURAREA INTENSITATII RADIATIEI SOLARE

DIFUZE SI GLOBALE

8
Radiatia solara, ajunsa in atmosfera sufera anumite modificari spectrale, printre care absorbtia,
dar si dufuzia. Procesul de difuzie reprezinta dispersarea neuniforma a radiatiei solare (abaterea
de la directia rectilinie de propagare) , atunci cand aceasta se loveste de moleculele gazelor
componente ale atmosferei, de particulele solide si lichide prezente in atmosfera.
Radiatia globala (Q) reprezinta suma radiatiei solare directe si radiatia solara difuza, ajunse
simultan la suprafata terestra si raportarea sumei lor la unitatea de suprafata orizontala.3
3- Curs de meteorologie si climatologie. note de curs pentru sudentii ecologici, 2005

Intensitatea radiatiei totale/ globale se poate nota astfel:

Q = S sin (h0) + D,
n care:
Q = intensitatea radiaiei globale
S = intensitatea radiaiei solare directe
h0 = nlimea Soarelui deasupra orizontului
D = radiaia difuz
Intensitatea radiaiei globale depinde de: nlimea Soarelui
deasupra orizontului, transparena aerului, nebulozitate i latitudine.

Fig.4: Radiatia reflectata si difuza

Sursa: [Link]

q=tipuri+de+radiatii+solare&espv=2&biw=1366&bih=667&site=webhp&source=lnms&tbm=isc
h&sa=X&ved=0CAYQ_AUoAWoVChMI48_ZptDdyAIVzOkUCh16UQZw#imgrc=TSJ31TN_
wzvLsM%3A

Instrumente folosite:

Piranometrul absolut Angstrom

9
Figura 5 : Piranometrul absolut de tip Angstrom

Sursa: Determinarea_actinometrica_a_intensitati.doc

Se bazeaza pe metoda termoelectrica

Piesa receptoare este data de doua perechi de lame subtiri de manganin, doua vopsite cu negru
de fum pt a absorbi in totalitate radiatiile incidente, iar celelalte sunt vopsite cu alb de magneziu
pt a reflecta aproape in totalitate fluxurile solare.

Pentru a determina radiatia difuza, piesa receptoare se umbreste cu ajutorul unui ecran special, iar
pentru a determina radiatia globala, ecranul respective se indeparteaza.

Datorita influentei radiatiei difuze si globale, lamele vopsite cu negru de fum se incalzesc.
Diferenta de temperature dintre cele doua lame genereaza un current thermoelectric,indicat de
acul galvanometrului ( care e conectat la circuit)

Intensitate radiatiei difuze si globale este determinate astfel:

an aa
ps
I= 60 cri
2

c- constanta din legea lui Joule (0,24)

10
r- rezistenta introdusa in circuit de rheostat ( a curentului electric de compensatie)

i-curentului de compensatie citita in miliampermetru (mA)

p- coeficientul de permeabilitate a sticlei

s- suprafata lamei

an- coeficientul de absorbtie pentru radiatia difuza sau globala a lamelor negre

aa- coeficientul de absorbtie pentru radiatia difuza sau globala a lamelor albe

Piranometrul relativ Arago- Davy

Este alcatuit din doua termometre identice, unul avand rezervorul acoperit cu negru de fum iar
celalalt cu alb de magneziu.

Pentru a determina intensitatea radiatiei difuze sau globale, cele doua termometre sunt instalate in
pozitie verticala, fiind protejate de vand si precipitatii cu cute un balon de sticla. Se citesc
temperaturile indicate de cele doua (ta- termometrul cu rezervorul innegrit si tn termometrul cu
rezervorul alb) iar diferenta lor se inmulteste cu factorul de transformare B: I=B (tn ta). B
corespunde cantitatii de caldura exprimata in minicalorii/cm2 min, corespunzatoare diferentei de
temperature de 10 Celsius intre cele doua termometre.

Piranometrul termoelectric Ianisevski

11
Figura 6: Piranometrul termoelectricde tip Janisews
Sursa: [Link]

Piesa receptoare este o termobaterie, ce are in componenta o serie de benzi subtiri de manganin
si constantan, legate in serie, o parte fiind acoperite cu negru de fun, iar o parte cu alb de
magneziu. Datorita acestului lucru, termosudurile sunt incalzite diferit, astfel generandu-se un
curen thermoelectric, a carui intensitate e proportional cu intensitatea radiatiei solare.
Pentru a se face legatura cu galvanometrul, la nivelul termosudurilor marginale se pozitioneaza
conductorii.

Alte componente:

Ecran de umbrire- utilizat doar in cazut radiatiei difuze , cu rol in a elimina

radiatia solara directa
Dispozitivul de uscare- situate in interiorul tubului support; in interiorul lui se
introduce o substanta higroscopica( clorura de calciu) pentru a absorbi vaporii de
apa

Cum functioneaza?

se determina punctual zero al acului galvanometrului cand piranometrul e acoperit

cu capacul de protective
dupa indepartarea capacului se fac mai multe citiri: fara ecran pentru intensitatea
radiatiei solae globale si cu ecran penru intensitatea radiatiei difuze
la sfarsitul observatiilor se acopera capul piranometrului cu capacul sau de
protective si se repeat citirile penru determinarea punctului zero al
galvanometrului.

Formula pentru intenistatea radiatiei difuze si globale:

I= (n- n0)K

n- numarul mediu al diviziunilor citite pe scala, la care s-a aplicat corectia mentionata pe fisa

n0- numarul mediu al diviziunilor corespunzator pozitiei zero a acului galvanometrului

k- factorul de transformare

Piranograful Robitsch- model vechi

Piesa receptoare este reprezentata de trei lame bimetalice, marginale vopsite in alb si central
vopsite in negru.

12
Lama neagra este fixate de sistemul de parghii ( reprezinta o component a piranografului)

Lamele albe sunt fixate de de o bara metalica, dar sip rinse de extremitatea lamei negre

Lamele bimetalice se vor incalzi diferit, absorbind radiatii diferite. Lama neagra se va deforma
mai mult decat cea alba. Aceasta dilatare va fi preluata de bratele parghiilor transmitatoare si va
ajunge la penita inregistratoare care va inscribe pe o actinograma o deplasare de 2,5 cm pentru o
intensitate a radiatiei globale egala cu 1 cal/cm2 min

5. MASURAREA INTENSITATII RADIATIEI

REFLECTATE

Radiaia solar direct (S) mpreuncu radiaia difuz(D) formeaz

radiaia global(Q) sau totalcum semainumete ea, care, atingnd suprafaa
terestr, este parial absorbit i parial reflectat, conformunor legi fizice stricte.
Partea reflectat constituie, pentru meteorologi, segmentul numit radiaia
reflex sau radiaia reflectat cu un rol foarte important n bilanul radiativ
global.
Fenomenul reflexiei presupune rentoarcerea parial a radiaiei globale Q
n mediul atmosferic atunci cnd aceasta ntlnete o suprafade separare ntre dou medii
fizice.

Intensitatea reflexiei radiaiei solare se exprim n calorii per centimetrul

ptrat de suprafa orizontal, orientat spre suprafaa terestr, timp de un minut (cal/cm2/min).
ALBEDOUL, notat cu A, reprezint capacitatea de reflexie a radiaiei
solare de ctre diferite suprafee, aceasta rezultnd din raportul ntre fluxul radiaiei reflectate
ntoate direciile notat cu R i fluxul radiaiei globale Q care este incident pe o suprafa dat
(luat n calcul).
R
A= Q sau, n procente A = RQ100%

Diferena pnla 1 sau pnla 100% a rezultatului obinut cu date

concrete este atribuit tocmai radiaiei absorbite de ctre suprafaa al crui albedou s-a calculat.
Astfel, mrimea a = 1 - A desemneaz coeficien-tul de absorbie.
Intensitatea absorbiei se poate exprima procentual astfel: a = (1 - A) 100%

Fluxul radiaiei directe care cade pe o suprafa orizontal mai poart i denumirea de
insolaie (I).
Unghiul sub care cade fluxul radiativ poate fi diferit in funcie de latitudine, moment al zilei, al
anului, etc.

13
Instrumente utilizate:
Albedometrul de statie

Piesa receptoare este un cap de piranometru

Termobateria este compusa din benzi subtiri de manganin si constantan. Este vopsita cu negru de
fum si alb de magneziu pe suprafetele expuse radiatiilor solare. Este protejata de o calota
semisferica de sticla.

Masurarea valorilor albedometrului:

Determinarea intensitatii radiatiei globale (Q) si determinarea intensitatii radiatiei reflectate (Rs).
Ulterior, cele doua vaori se inscriu in relatia albedoului , acestea exprimandu-se in procente.

6. MASURAREA INTENSITATII RADIATIEI EFECTIVE

Reprezint diferena dintre radiaia terestr i radiaia atmosferei

cu direcii contrare. Ea se calculeaz prin relaia:
Re= Et Ea
Radiatia atmosferei Ea este un flux de radiatie infrarosu pe unde lungi, indreptat din atmosfera
spre suprafata terestra
Radiatia terestra Rt este un flux de radiatie infrarosu pe unde ungi, indreptat in sus.

Instrumente:
Pirgeometrul de tip Savinov- Ianisevski

Cum functioneaza?

Se bazeaza pe formarea unui current thermoelectric acarui intensitate se masoara

cu un galvanometru
Piesa receptoare este alcatuita din patru lame de manganin sau cupru; doua dintre
ele acoperite cu negru de platin; doua nichelate sau aurite;
Se face legatura lamelor cu un galvanometru prin intermediul unei baterii
Lamele nichelate reflecta aproape in totalitate radiatiile de unda lunga; au o
capacitate de a emite radiatii foarte mici

14
 Lamele negre absorb in intregime radiatiile incidente; sunt capabile sa emita
radiatia terestra in functie de temperatura lor ; totodata, asupra lor actioneaza si
radiatia atmosferei, ce va genera incalzirea sau racirea acestora in functie de cele
doua fluxuri radiative
Diferenta termica dintre cele doua lama va genera un current thermoelectric, iar
intensitatea lui e masurata de un galvanometru

Intenistatea radiatiei efective Eef este proportional cu patratul intensitatii curentului

thermoelectric:

0,24 r 60
E ef= Et Ea = s i2 = K i2

r- rezistenta electrica a conductorilor

s- suprafata piesei receptoare

I- intensitatea curentului thermoelectric

K- constanta care se determina experimental

7. MASURAREA BILANTULUI RADIATIILOR

Bilanul radiativ reprezinta diferena dintre dou umde i anume: dintre suma tuturor fluxurilor
radiative primite i suma tuturor fluxurilor radiative cedate de o anume suprafa.

Br = (S + D + Ea) (R + Et),
Br = Q R + Ea,
Br = Q (1-Q) Re,
tiindu-se c:
S + D = Q (radiaia total sau global), iar Et Ea = Re (radiaia efectiv).

Instumente folosite
Bilantometrul
Piese componente:
Piesa receptoare:doua piese identice de fire de cupru impletite cu suprafata
innegrita. De cele doua piese sunt fixate termosudurile bateriei, legate de
galvanometru printr-un cablu
Suportul
Tija cu ecran
Capacul de protectie

15
Mod de folosire:
Dupa formula:
B=b2 b1
b1 = I+ i +Ca E1 (partea de sus a bilantometrului)
b2 = Rs + R E1 ( pentru partea de jos a bilantometrului)
Rs radiatia solului
E1- radiatia corpului negru
Ca contraradiatia atmosferei

[Link] FOLOSITE IN DETERMINAREA

PRESIUNII ATMOSFERICE

1. INTRODUCERE
Presiunea este fora cu care aerul atmosferic apas pe unitatea de suprafaa. n orice punct de pe
suprafaa terestr sau din atmosfer ea este egal cu greutatea coloanei de aer ce se ntinde de la
acest punct pn la limita superioar a atmosferei

De ce e importanta studierea si repartitia presiunii atmosferice?

Pentru a explica circulatia generala si locala a atmosferei

Pentru a explica schimbul gazos intre atmosfera si sol, evaporatia si
evapotranspiratia

2. UNITATI DE MASURA UTILIZATE:

Unitatea de masura este milibarul (mb) sau hectopascalul si milimetrul coloana de mercur
(mmHg)

In sistemul international de unitati de masura se utilizeaza pascalul avand ca multiplu

hectopascalul

16
1mb= 0,7501 mmHg

1mmHg= 1,3332 mb

Pentru a transforma o valoare din mmHg in mb se inmulteste valoarea respective cu 1,333.

Pentru a transforma mb in mmHg se inmulteste valoarea respective cu 0,75

INSTRUMENTE FOLOSITE:

3. INSTRUMENTE CU CITIRE DIRECTA

Barometrul cu mercur:

Principiul functionarii: echilibrarea presiunii atmosferice de catre greutatea coloanei de mercur

din tubul barometrului

Componente:

Tub barometric: este umplut cu mercur; se intoduce cu capul deschis intr-un

rezervor metallic in care se afla hidrargirul; rezervorul metallic comunica cu
mediul inconjurator printr-un orificiu. Coloana de mercur si presiunea aerului sunt
echilibrate datorita faptului ca presiunea aerului actioneaza asupra mercurului.o
data cu modificarea presiunii aerului, variaza si inaltimea coloanei de mercur din
tub
Rezervorul cu mercur: este un cilindru compus din corp, fund si capac
Tub metalic de protectie: prin intermediul lui se poate urmari nivelul coloanei de
mercur din tub; este gravata scara barometrului (mm sau mb)
Vernierul: scopul lui este de a determina zecimile sau sutimile de milimetru
Termometrul alipit: termometru cu mercur ,in parte inferioara a tubului de
protective, si care masoara temperature mercurului in momentul citirii presiunii
atmosferice

Amplasament:

In biroul statiei , in pozitie perfect vertical , intr-un loc ferit de variatiile bruste ale temperaturii
aerului, departe de usa sau ferstra. Se instaleaza int-o cutie speciala.

Citirea observatiilor:

Se citeste presiunea aerului la barometrul cu mercur la ore climatologice:

17
 La termometrul alipit se citeste temperature in vederea aplicarii corectiei de
reducere a presiunii atmosferice
Se loveste usor in partea superioara a armaturii de protective pentru ca la meniscul
coloanei de mercur sa invinga inertia
Se vizualizeaza cu ajutorul vernierului in asa fel incat ochiul observatorului sa se
afle in acelasi plan orizontal cu meniscul mercurului

Valoarea citita nu reprezinta presiunea aerului reala, ci este necesar sa se faca anumite corectii: de
temperature, de latitudine si altitudine si corectia instrumental.

Barometrul aneroid:

Este instalat langa barometrul cu mercur

Se tine inchis in cutie si se deschide doar in timpul observatiilor

Principiul de functionare se bazeaza pe principiul deformatii sub influenta variatiilor de presiune

a uneia sau mai multe capsule de tip Vidi.

Capsul de tip Vidi este o cutie cilindrica constuita din foi subtiri de metal elastic. interiorul ei e
vidat partial

Pe cadranele barometrelor aneroid sunt maracte doua scari: cea exterioara, divizata in milibari sic
ea interioara diviata in milimetri

Cum se utilizeaza:

Se citeste temperatura la termometrul alipit

Seloveste usor cu degetul pe geamul protector
Se citeste presiunea dupa pozitia acului pe scara barometrului

18
 4. INSTRUMENTE INREGISTRATOARE:
Barograful

Functioneaza pe acelasi principiu ca barometrele anemoide, dar ca piesa principal estealcatuita

dintr-un system de mai multe capsule Vidi

Parti componente:

Partea receptoare: data de o coloana formata din 4-12 capsule Vidi

Partea transmitatoare: format dintr-un system de parghii ce transmit si amplifica
deformarile suferite de capsulele Vidi sub influenta variatiei presiunii atmosferice
Partea inregistratoare: formata dintr-un cilindru metallic, in interiorul caruia se
gaseste un mechanism cu ceas . pe cilindru se instaleaza barograma , pe care sunt
trasate linii vertical curbe, care indica timpul in minute, ore si zile si linii
orizontala care marcheaza valorile presiunii exprimate in milimetri sau milibari

Efectuarea observatiilor:

Aplicarea corectiei de timp

Citirea si inscrierea pe diagram a valorilor presiunii atmosferice
Stabilirea corectiei si aplicarea ei la valorile inscrise pe barograma
Notarea valorilor extreme

19
Figura : barometrul si barogarful ; Sursa: [Link]
Meteorologie-oceanografie

BIBLIOGRAFIE

Ciulache, S., Esential in meteorologie si climatologie, Editura Universitara,

Bucuresti

Mircov, V., Lucrari practice de meteorologie, Editura Eurostampa

Tiscovschi, A., Meteorologie si climatologie. Lucrari practice, Editura

Universitara, Bucuresti

[Link]

[Link]

[Link]

Determinarea_actinomaterica_a_intensitatii.docx

20