0% au considerat acest document util (0 voturi)
39 vizualizări16 pagini

Proiect ILIE

Documentul prezintă informații despre antreprenorii de succes din România, inclusiv biografii și realizările lor notabile. Sunt menționați primii trei antreprenori din top: Camelia Șucu, fondatorul Mobexpert; Florin Talpeș, fondatorul Bitdefender; și Radu Georgescu, fondatorul Ursus Breweries.

Încărcat de

Anonymous YyaQgeR2A
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
39 vizualizări16 pagini

Proiect ILIE

Documentul prezintă informații despre antreprenorii de succes din România, inclusiv biografii și realizările lor notabile. Sunt menționați primii trei antreprenori din top: Camelia Șucu, fondatorul Mobexpert; Florin Talpeș, fondatorul Bitdefender; și Radu Georgescu, fondatorul Ursus Breweries.

Încărcat de

Anonymous YyaQgeR2A
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

UNIVERSITATEA OVIDIUS DIN CONSTANA

FACULTATEA DE STIINE ECONOMICE


SPECIALIZAREA MANAGEMENT ANUL III

Antreprenorul de succes

PROFESOR COORDONATOR

[Link]. Ilie Margareta

STUDENI

Chitic Bianca Gabriela

Anghel Elena Anamaria


Cuprins

Capitolul 1. Antreprenorul de success........................................................................................3


Capitolul 2. Top 10 antreprenori de success din Romnia.........................................................4
Bibliografie................................................................................................................................15

Capitolul 1. Antreprenorul de succes


2
Antreprenorul este persoana care i asum riscul de antreprenoriat i caut mijloace
pentru organizarea ntreprinderii. El trebuie s cunoasc modul de efectuare a activitii de
antreprenoriat, mediul de afaceri, problemele cu care se poate ciocni n activitatea sa i
posibilitile de soluionare. Pentru a lua decizii corecte, antreprenorul trebuie s estimeze la
justa valoare conjunctura pieei i poziia sa efectiv.
ntreprinztorul este un coordonator, un gestionar de resurse, capabil s mbine
resursele i s le organizeze pentru a dezvolta i a pune pe pia inovaia. Adesea organizaia
n cadrul creia acioneaz devine un obstacol n procesul de inovare, de aceea el simte nevoia
s se asocieze cu alte persoane. El este i un "juctor" care agreeaz i chiar creeaz
provocrile.
n secolele XIX-XX, antreprenorii erau deseori echivalai cu managerii
ntreprinderilor. Numai n a doua jumtate a secolului al XX-lea noiunea de antreprenoriat a
fost legat de cea de inovaie. Antreprenorul este considerat un promotor al ideilor noi,
ncepnd cu proiectarea unor mrfuri i terminnd cu crearea de structuri organizatorice.
Cercettorii evideniaz anumite caracteristici ale antreprenorilor cum ar fi:
Determinare i perseveren. Mai mult dect oricare alt factor, dedicarea total
pentru succes l determin pe antreprenor s depeasc toate obstacolele. Determinarea
puternic i perseverena l ajut s fac fa oricror greuti, pe care alte persoane le-ar
considera insuportabile i pot compensa, uneori, lipsa de experien i de ndemnare a
personalului angajat.
Dorina de a ctiga. Antreprenorii examineaz o situaie, determin cum i pot mri
ansele de ctig i acioneaz n consecin. Ca rezultat, riscurile considerate mari de
persoanele obinuite sunt uor asumate de antreprenori.
Cutarea feedback-ului. Antreprenorii eficieni sunt adesea descrii ca avnd
capacitatea de a nva repede i dorina puternic de a ti ct de bine se descurc i cum i
pot mbunti rezultatele. Feedback-ul este important, deoarece antreprenorul este dispus s
nvee din greeli i din experienele anterioare.
Iniiativ i responsabilitate. Antreprenorii au fost ntotdeauna considerai persoane
independente, ei caut i preiau iniiativa, nu evit situaiile n care sunt personal rspunztori
pentru succesul sau eecul ntregii operaiuni. Le place s se implice n probleme n care
impactul lor personal poate fi msurat.
Orientare spre oportuniti. Ceea ce-i caracterizeaz pe antreprenori este
concentrarea pe oportunitate mai mult dect pe resurse, structur sau strategie. Odat ce

3
decizia a fost luat, ei acioneaz n mod calculat, ncearc s obin ct mai multe anse de
ctig, dar evit s-i asume riscuri inutile.
Toleran pentru eec. Antreprenorii consider eecul ca fiind o experien din care
pot nva. Cei mai eficieni antreprenori sunt cei care se ateapt la dificulti i nu sunt
dezamgii, descurajai sau deprimai de un eec.
ncredere n sine i optimism. Dei antreprenorii ntmpin adesea obstacole majore,
ncrederea n abilitile personale i determin s le depeasc i i face pe ceilali s-i
menin optimismul.
Clarviziune. Antreprenorii tiu unde vor s ajung. Ei au o viziune clar despre ceea
ce vor s fie firma lor. Nu toi antreprenorii au concepte predeterminate pentru firmele lor,
unii i le dezvolt n timp, contientiznd ce este firma i ce poate ajunge.
Nivel mare de energie. Munca enorm depus de antreprenori presupune un nivel de
energie crescut. Muli antreprenori i dozeaz cantitatea de energie monitoriznd cu grij
ceea ce mnnc, ce beau, fac exerciii fizice i tiu cnd s se retrag pentru relaxare.
Creativitate i spirit de inovaie. Creativitatea a fost privit timp ndelungat ca ceva
genetic, cu care te nati i pe care nu o poi dobndi.
Independena. Frustrarea n faa sistemelor birocratice, mpreun cu dorina de a
schimba ceva, face din antreprenori nite persoane independente, care acioneaz dup
concepiile proprii. Totui trebuie s existe limite i decizii impuse de autoritile statale,
pentru a crea cadrul propice activitii de antreprenoriat.
Lucru n echip. Dorina de independen i autonomie nu l mpiedic pe antreprenor
s lucreze n echip. De fapt, n timp ce antreprenorul se ocup de viitorul firmei, personalul
realizeaz activitile curente, la fel de necesare.
Abiliti manageriale. Acestea nu sunt indispensabile, ns un antreprenor de succes
are nevoie i de acest tip de cunotine.

Capitolul 2. Top 10 antreprenori de success din Romnia

1 [Link]

4
Locul 1: Camelia ucu

5
Numele: Camelia Georgeta ucu
Data i locul naterii: 12 aprilie 1965, Bucureti
Studiile i cariera:
- n 1983, a absolvit liceul Ion Neculce din
Bucureti, cu specializarea mecanic.
- n 1990, a absolvit Facultatea de Medicin
Carol Davila din Bucureti.
- n 1993, mpreun cu fostul so, Dan ucu, a
nfiinat Mobexpert, liderul pe piaa de mobilier
din Romnia n prezent.
- A iniiat, n 2006, programul Design Leader,
n parteneriat cu Universitatea de Arhitectur Ion
Mincu din Bucureti, care sprijin tinerii
designeri talentai.
- n 2007 a cumprat toate aciunile companiei de
mobil premium Class Living.
- Deine un portofoliu variat de afaceri n domenii
precum: design, life&style, nutriie i agricultur.

6
Camelia ucu ocup de ani de zile locuri fruntae n topul celor mai bogate femei din Romnia. Are o avere
de circa 18 milioane euro i este, indiscutabil, una dintre cele mai bogate femei din Romnia. Acum nou
ani, n conturile ei intrau circa 37 milioane de euro reprezentnd contravaloarea pachetului de 40% din
aciunile Mobexpert vndut ctre fostul su so Dan ucu. Rmas, dup divor, doar cu Class Mob,
Camelia ucu s-a implicat mai puternic n afaceri, dezvoltnd proiecte pe mai multe segmente.
2

2 [Link]

7
Locul 2: Florin Talpe

Numele: Florin Talpe


Data i locul naterii: 19 decembrie
1956, Brnova, judeul Iai
Studiile i cariera:
- A absolvit Colegiul Naional Avram
Iancu din Brad n 1975.
- n 1980, a absolvit Facultatea de
Matematic, Universitatea din Bucureti,
iar n 1981 a obinut specializarea n
Teoria Operatorilor.
- n perioada 1981-1983, a fost profesor de
matematic.
- n perioada 1983-1990, a fost cercettor
la Institutul de Tehnic de Calcul din
Bucureti.
- n 1990, a nfiinat, mpreun cu soia,
3
compania de software i servicii Softwin.
- nFlorin
2001,Talpe
a nfiinat
este unulcompania
dintre cei de
mai bogai romni
dede
software ineantivirus
o avere Bitdefender,
de peste 100
cel de
maimilioane de euro,
vndutalturi de soromnesc
produs ia sa, conform
la Capital.
nivel n 2014, doar
afacerilecunregistrate
internaional, peste 500 den milioane
Romnia de
ale Bidefender s-au
ridicat la aproape 60 de milioane de euro. Statele
utilizatori.
Unite 2001-2003,
- n perioada ale Americii
a fost sunt principala pia a
preedinte
productorului
al Asociaiei de soft
Naionale antivirus. Talpe
a Industriei de a fost i eful
asocia
Software iei patronale
i Servicii a productorilor
din Romnia (ANIS). romni de

3 [Link]
1_517be94f053c7dd83f51b449/[Link]

8
Locul 3: Radu Georgescu

Numele: Radu Georgescu


Data i locul naterii: 10 ianuarie 1968,
Bucureti
Cariera:
- n 1992, a lansat prima afacere (GECAD
Software) o companie specializat n producia
i distribuia de soluii software.
- Vnzarea n 2003 a tehnologiei RAV
Antivirus ctre Microsoft.
- n 2010, un alt exit de succes este vnzarea
4 companiei GECAD ePayment, acum PayU
Romnia, ctre grupul sud-african Naspers.
- Radu s-a implicat de-a lungul carierei sale n
dezvoltarea ecosistemului antreprenorial din
Romnia fiind activ n iniiative precum
Venture Connect i Tech Angels, prima reea de
investitori privai n startup-uri tehnologice din
Locul 4: Dan ucu
Romnia, nfiinat n 2012, unde este de altfel
Radu Georgescu, romnul care i-a mutat
i membru fondator.
afacerea n Sillicon Valley, spune c de la bun
- 2013 a fost anul ce a marcat cel de-al treilea
nceput, cnd a ales calea antreprenoriatului, a
exit de amploare, cnd Francisco Partners a
preferat poziia de preedinte, considernd din
achiziionat de la GECAD Group compania
start c este mai potrivit pentru el. Antreprenorul
global Avangate.
povestete c a neles adevrata valoare a
- Este cunoscut pentru c a fcut afaceri cu Bill
activitii din domeniul calculatoarelor la
Gates ntr-o perioad n care Romnia nu prea
terminarea facultii, cnd profesorul ndrumtor
fcea afaceri n general.
a vrut s-i cumpere proiectul, dar el a preferat s-
l licenieze. Acesta a fost un moment de cotitur
n viaa sa, pentru c i-a dat seama c n

4 [Link]

9
Numele: Jean Valvis n urm cu 23 de ani avea 1.000 de dolari i o idee de la care
Data i locul naterii: 16 iulie anul 1954,
avea ateptri modeste. Acum are o afacere de peste 100 de
Atena milioane de euro i este cel mai important nume din industria
Cariera: - n anul 1994, fondeaz Valvis
mobilei din Romnia.
Holding, nfiinnd Dorna Apemin, societatePentru
pe ca mobila de import a fost nc de la nceput singura
aciuni cu capital romno-elveian. opiune luat n considerare de Dan ucu, prima "excursie de
- n anul 1998 nfiineaz Dorna Lactate SA,cercetare"
iar a fcut-o la un trg de mobil organizat de
n 1999, fabrica de branz topit, n Vatrafrancezi. n 1993, Dan ucu se mbarc ntr-un avion cu
Dornei. destinaia Frana.
- n anul 2000 nfiineaz sucursala de la Atena
Cnd s-a ntors la Bucureti a deschis firma Mobexpert.
a holdingului, Dorna Hellas. n 1994, la un an de la deschidere, Dan ucu fcea primul
- n anul 2001 nfiin eaz Carpathian
Deocamdat, Dan ucu este fericit Plastics
milion de dolari din profit, la o cifr de afaceri de circa 13
cuCorporations.
ceea ce face n fiecare zi i tie milioane de dolari. Romnul devenise principalul client al
- Anul
clar doar 2002
att: este
nu vaanul ncheierii
renun preatranzacieiproductorului
cu francez care i furniza mobil.
The Coca-Cola
curnd la afacereaCompany,
pe carepentru
a vnzarea
n 2007, Mobexpert a nceput proiectul de relocare a
Dorna. n aproape douzeci de
construit-o fabricilor Confo Mex, Studio Mex, Ilefor Mex i Mure Mex
ani- de
n munc.
2006 ncepe
Ce se investia la Vitipomicola
va ntmpla n parcul industrial de la Trgu-Mure. Investiia de 28 de
Samburesti, iar in 2009 lanseaz
ns peste cinci ani, zece sau chiar 3 game de
milioane de euro a inclus i construirea platformei logistice,
vinuri.
nc douzeci rmne de vzut. cu o suprafa de 12.000 de metri ptrai. n aceste fabrici
- n anul 2008 vinde LaDORNA ctre grupul
este fcut cea mai mare parte a pieselor de mobilier din
francez Lactalis. magazinele Mobexpert.
- n anul 2010: extinderea investiiilor n
agricultura eco i energia regenerabil pe o
suprafa de 10 000 ha n zona Clrai i 5

lansarea brandului AQUA Carpatica.

Locul 5: Jean Valvis

5 [Link]
povestea-lui-dan-sucu-proprietarul-mobexpert-8030722/?p=4

10
Numele: Drago Petrescu
Data i locul naterii: 1971 (45 de ani),
Bucureti
Cariera:
- Absolvent al Universitii Politehnica
din Bucureti, i-a nceput cariera n
industria ospitalitii ca store manager i
francizor pentru gigantul american
n prezent se ocup de dezvoltarea brandului de ap AQUA Carpatica, al celui de vin Domeniile
McDonalds n anul 1995 a fost unul
Samburesti, dar i de afaceri n domeniul energiei verzi i al agriculturii bio.
dintre momentele n care CV-ul su a
contat folosindu-l pentru obinerea unei 6

francize Shell i a uneia McDonalds.


- A continuat ascensiunea cu deschiderea
primului restaurant La Mama n anul
1999, n parteneriat cu un bun prieten.
- A pornit singur pe drumul
Jean Valvis om de afaceri cu cetenie greac i
antreprenoriatului n anul 2004, cnd a
elveian, este unul dintre cei mai cunoscui
deschis restaurantul City Grill.
antreprenori din mediul local de business. DeDrago Petrescu
Locul 6:
- A fost finalist n competiia
numele su se leag tranzaciile cu dou dintre
Antreprenorul anului 2014.
cele mai importante multinaionale: vnzarea
- Este de aproape 12 ani antreprenor i
Dorna Apemin SA ctre Coca-Cola Hellenic
din 2015 preedintele Organizaiei
Bottling Company i The Coca-Cola Company
Patronale a Hotelurilor i Restaurantelor
i, n anul 2008, vnzarea companiei Dorna
din Romnia (HORA).
Lactate i a brandului LaDorna ctre Grupul

Grupul City Grill a nregistrat o cretere constant a cifrei de afaceri: 80 de milioane de lei, n 2013, 90 de
milioane de lei, n 2014 i peste 115 milioane de lei, anul trecut. Estimrile pentru anul n curs, indic un
avans de 20 de procente, iar Drago Petrescu apreciaz c, ncepnd din 2017, grupul va avea o cretere
constant de 10-15%, anual. n prezent, deine i conduce grupul City Grill, care
include apte branduri de restaurante i cafenele: City
6 [Link] City Cafe, Trattoria Buongiorno, Hanu Berarilor ,

11 peste o
Caru cu bere, Pescru i Hanu lui Manuc. Are
mie de angajai i cifre anuale de afaceri de zeci de
milioane de euro.
7

Drago i Adrian Pavl, doi matematicieni


plecai dintr-o familie modest din Suceava,
au pornit n 1992 cu un butic n Bacu i au
ajuns s domine piaa magazinelor de bricolaj
din Romnia.
Exist puine companii cu capital sut la sut
romnesc care au reuit s in piept
multinaionalelor venite din Occident, s
supravieuiasc i chiar s ctige btlia.
Dedeman este una dintre ele, o firm
construit de la zero de fraii Drago i Adrian
Pavl, a cror poveste fascinant a rmas
Acum sunt 30 de magazine uriae, ntinse pe zeci
necunoscut pn acum.
de hectare, n marile orae ale rii. Dedeman are
Plecai dintr-un sat din Suceava s studieze
6.000 de angajai i este lider detaat pe segmentul
matematica la Iai, Drago i Adrian au ajuns,
retailerilor de construcii i de amenajri. Da, fraii
dup dou decenii, s ptrund n topul celor
Drago i Adrian Pavl, provenii dintr-o familie
mai mari companii cu acionariat romnesc,
modest, le-au dat o lecie de business marilor
avnd o cifr de afaceri care depete 500 de
companii occidentale venite s mpart i s
milioane de euro. Fr afaceri cu statul, fr
stpneasc piaa din Romnia. Gigani precum
relaii cu fosta Securitate, fr operaiuni la
Bricostore (Frana), BauMax (Austria) sau
limita legii. Dedeman a aprut n 1992, la
Praktiker, OBI i Hornbach (toi trei din Germania)
Bacu, i a fost, la nceput, un butic de 16
se uit de jos n sus la Dedeman-ul frailor Pavl,
metri ptrai n care se vindeau de la sucuri i
care este acolo, n vrf, pentru c a tiut s fenteze
gume de mestecat, pn la unghiere i papuci
criza prin investiii inteligente i s-i calculeze cu
de cas.
grij fiecare pas.

Locul 7: Drago i Adrian Pavl


8

7 [Link]
[Link]

12
Numele: Marius Ghenea
Vrsta i locul naterii: 47de ani, Locul 8: Marius Ghenea
Bucureti
Cariera: De la un simplu ghid turistic part-
time ntre anii 1990-1991, ajunge ca n 1994
s fondeze, mpreun cu doi foti colegi de
facultate, Flamingo Computers, companie
ce pleac de la 0 i ajunge ca n 4 ani s fie
lider pe piaa de calculatoare din Romnia.
- n 2001 devine cea mai important
companie de calculatoare din rile
Balcanice avnd o cifr de afaceri de
aproximativ 50 de milioane de dolari. n
acelai an vinde participaia de la Flamingo
Computers pentru a da startul propriilor
proiecte.
- ncepnd cu 2002, nfiineaz compania
FIT Distribution i devine CEO a Flanco
International, companie care n 2 ani are o
cretere a cifrei de afaceri de la 20 de
milioane la 120 de milioane de euro.
- n perioada 2006-2008 este manager
pentru Europa de Est al Clearwire
Corporation, o companie american din
domeniul tehnologiilor WiMAX.
- La sfritul lunii septembrie 2009,
achiziioneaz PC Garage.
- n 2014, vinde Fashion Up.
- n 2015 se altur fondului de investiii
3TS Capital.

8 [Link]
romanii-le-au-luat-fata-gigantilor-vest-1_50d0b15d596d72009113bb38/[Link]

13
Cristina Btlan (42 de ani) a fondat
businessul cu pantofi i geni Musette n
urm cu mai bine de dou decenii, cnd
avea doar 18 ani i era student la
Facultatea de Drept.
A renunat la facultate pentru a intra n
afaceri iar astzi, se poate luda cu o avere
estimat la 15 milioane de euro!
Cunoscut i drept doamna Musette",
este unul dintre puinii antreprenori
romni din domeniul nclmintei care a
reuit s vnd n New York sau Paris 9

pantofii fcui la Hui.


A pornit la drum iniial cu o afacere cu
esturi, pe care a dezvoltat-o apoi sub
brandul Musette timp de aproape un
deceniu.
n 2000 familia Cristinei Btlan a decis s
deschid o fabric de pielrie i s treac
la o nou etap. Produsele realizate n Locul 9:
Romnia sunt vndute att pe piaa local, Cristina
ct i n strintate, n SUA, Frana, Btlan
Ungaria, Luxemburg, Israel, Liban,
Mongolia i Bulgaria.
Cristina Btlan a deschis la finalul anului
2013, n Promenada Mall, primul magazin
dedicat exclusiv brbailor - Musette Men
Acum Musette deine dou uniti de producie pe
-unde comercializeaz pantofii i genile
piaa local, unde sunt fcui peste 60.000 de pantofi
Giannini.
i geni n fiecare colecie. n fiecare an exist dou
colecii de baz i dou colecii pronto-moda (cu un
numr redus de produse), precum i colecii pentru
9 [Link]
[Link] evenimente speciale. Afacerea condus de Cristina
Btlan are 375 de angajai, o cifr de afaceri de
14
aproape 10 milioane de euro i 27 de magazine n
Romnia i n alte apte ri.
Numele: Drago Anastasiu
Data i locul naterii: 5 iunie 1964, Bucuresti
Cariera: Dup terminarea liceului, s-a mutat
n Germania, unde a studiat medicina la
Universitatea [Link] din Frankfurt.
- n perioada 1991 - 1995 a lucrat ca medic la
Spitalul Sf. Markus din Frankfurt.
- n februarie 1995, a nfiinat firmele
Intertouring n Frankfurt i Touring
Europabus Eurolines Romnia SRL n
Bucureti.
- Din 1999 este preedintele Asociaiei
Cruilor Particulari din Romnia.
- A obinut Premiul de Excelen al
Ministerului Turismului pentru activitatea pe
anul 2002.
- n februarie 2004, sectorul de turism al
Touring Europabus Eurolines Romnia a
10
fuzionat cu Nova Turism, aprnd n felul
acesta un nou touroperator sub numele Nova
Locul 10: Drago Anastasiu
Turism Touring.
- n mai 2007 a fost ales preedintele
Asociaiei Naionale a Ageniilor de Turism. A
fost presedinte ANAT 2 ani.
- n afara granielor rii a dezvoltat afaceri n
Germania i n Moldova. Grupul Eurolines
Un moment important al evoluiei Grupului a
este alctuit astzi dintr-un numr de 16
avut loc n anul 2011, cnd Eurolines a
companii, fiind structurat pe entiti
achiziionat firma Danubius Travel i a ncheiat
specializate n transport, turism, IT nc din
un parteneriat strategic cu liderul mondial n
turism, TUI Travel Plc. De atunci pn n
prezent, 35 de agenii TUI TravelCenter au fost
10 [Link]
inaugurate. Din 1995 i pn astzi Drago
Anastasiu a creat un grup cu o cifr 15
de afaceri
de peste 54 mil euro n 2012 i 475 de angajai
n cele 16 firme pe care le conduce.
11

Bibliografie

1. [Link]
2. [Link]
3. [Link]
1_517be94f053c7dd83f51b449/[Link]
4. [Link]
5. [Link]
dan-sucu-proprietarul-mobexpert-8030722/?p=4
6. [Link]
7. [Link]
[Link]
8. [Link]
luat-fata-gigantilor-vest-1_50d0b15d596d72009113bb38/[Link]
9. [Link]
[Link]
10. [Link]
11. [Link]

11 [Link]

16

S-ar putea să vă placă și