Evaluarea calitatii produsului unt

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

Evaluarea calitatii produsului unt

Introducere

Scopul acestei lucrari este de a evalua calitatile produsului unt , un produs care face
parte din categoria produselor lactate si totodata din consumul de zi cu zi a fiecaruia dintre
noi. In primul rand voi prezenta caracterizarea merceologica a produsului iar apoi piata
acestui produs.

1. Caracterizarea merceologica a produsului

1.1 Prezentarea produsului

Untul reprezinta unul dintre cele mai importante produse lactate

pentru alimentatie, fiind grasimea de origine animala cu cea mai mare
digestibilitate. Se consuma intins pe alte feluri de mancare, pe post de condiment, ajuta la
coacere, la realizarea de sosuri, sau pentru prajire. Ca rezultat, untul este consumat zilnic in
multe parti ale lumii.

Cea mai des intalnita forma de unt este cea obtinuta din lapte de vaca, dar se poate
obtine si din laptele altor mamifere, inclusiv oaie, capra, bivolita sau iac.

Potrivit normei FAO/OMS, untul este definit ca un produs gras derivat exclusiv din
lapte care trebuie sa contina minim 80% in greutate materie grasa si cel mult 2% in greutate
substanta uscata negrasa provenind din lapte.

1.2 Importanta in alimentatie

Untul este un produs de o importanta foarte mare in alimentatia

noastra . Acest produs se fabrica in instalatii speciale din smantana
pasteurizata, fermentata in prezenta culturilor de bacterii lactice
selectionate, fara adaos de coloranti sau conservanti, fiind un produs
absolut natural.

Compozitia untului este in principal reprezentata de grasimi 80-82%, apa 15,6-17,6%,

proteine, calciu si fosfor (cam 1,2%).
Pe langa faptul ca untul este un aliment natural, acesta reprezinta o sursa bogata si usor
asimilabila de vitamina A, necesara imbunatatirii vederii si sanatatii sistemului endrocin, dar
si de vitaminele E, K si D. De asemenea, acest aliment este bogat in minerale, in special
seleniu, care este un puternic antioxidant arma redutabila impotriva radicalilor liberi
responsabili ai fenomenului de imbatranire. Procentual, untul contine mai mult seleniu decat
cerealele sau usturoiul.
Untul mai furnizeaza organismului si iod, element atat de necesar la buna functionare a
glandei tiroide. Alaturi de o cantitate apreciabila de acid butiric necesar colonului, un alt
acid gras din unt este acidul lauric o substanta puternic antimicrobiana si antifungica;
contine si alti acizi grasi, care ofera protectie impotriva cancerului.

Apa din compozitia lui este fin dispersata astfel incat aspectul este uniform si uscat.
Untul de vaca, in special cel obtinut primavara si vara de la animalele hranite cu furaje verzi,
are un continut mai ridicat de acizi grasi nesaturati, apropiindu-se de compozitia grasimilor
vegetale, fapt cel face recomandat in alimentatia copiilor si covalescentilor. Untul se
caracterizeaza si printr-o valoare energetica mare ceea ce il indica in alimentatia celor care
presteaza munci intense si a sportivilor. Valoarea energetica a untului este de circa 7600
Kcal/Kg.

O consecinta negativa a untului este aceea ca contine atat acizii grasi saturati cat si
acizii grasi nesaturati de tip trans care cresc nivelul de colesterol si LDL colesterol.

Pentru sanatatea inimii dieteticienii, nutritionistii si cardiologii recomanda margarina

light in loc de unt deoarece aceasta este saraca in acizi grasi saturati, putini acizi grasi
nesaturati de tip trans si nu contine colesterol.

1.3 Materia prima utilizata pentru obtinerea produsului si procesul tehnologic

Materia prima pentru obtinerea untului este smantana pasteurizata provenita din
laptele de vaca cu continut de grasime de 30-40%. Reglementarile din tara noastra permit
otinerea untului si din smantana provenita din amestec de lapte de vaca cu lapte de bivolita.

Fabricarea untului cuprinde doua etape principale si anume obtinerea smantanii si

prelucrarea smantanii in unt. In prelucrarea smantanii in unt maturarea fizica si biochimica
sunt de mare importanta pentru obtinerea untului de calitate superioara.

Maturarea fizica a smantanii se realizeaza la temperaturi de 1-6 C, cand o parte din

grasime cristalizeaza, iar substantele proteice isi modifica starea coloidala, ambele favorizand
aglomerarea globulelor de grasime in procesul de batere a untului. Maturarea
biochimica se desfasoara ca urmare a insamantarii cu acterii lactice, care prin fermentare
contribuie la formarea aromei si gustului untului, cat si la inhibarea dezvoltarii microflorei
daunatoare.

Baterea smantanii produce schimbarea fazelor, respectiv trecerea de la faza de emulsie

de grasime in plasma (smantana, laptele) la faza de emulsie de plasma in grasime (untul). Prin
baterea smantanii are loc distrugerea in masa a membranei lipoproteice, ceea ce favorizeaza
unirea globulelor de grasime in concentrate cu formarea obului de unt. Pentru baterea
smantanii se folosesc putinee simple, malaxoare si putineie malaxoare.

Untul din smantana congelata se obtine prin aceleasi faze tehnologice cu ale untului
normal, materia prima fiind smantana (minim 70% grasime) conservata prin congelare; untul
obtinut are calitatea superioara in comparatie cu untul cu aceeasi vechime, conservat prin frig.

Untul pasteurizat se obtine prin incalzirea (topirea) untului cu conservabilitate redusa,

respectiv prin pasteurizare. Metoda se preteaza pentru untul obtinut din smantana cruda, din
zer sau zara, pentru a se prelungi durata de conservare. Acest unt poate contine maximum 100
bacterii califorme /g si are o durata de coservare la 20C de cel putin 3 saptamani.

Untul sterilizat se otine di untul normal caruia i se aplica sterilizarea prin procedee
termice si conservarea in cutii sau vid sau in atmosfera de gaz inert. Untul sterilizat are durata
de conservare la 20C de 6-12 luni.

Fig.1. Schema fabricarii untului

Untul deshidratat este untul cu maximum 5% apa si o durata mare de conservare.

Materiile prime pentru acest unt sunt smantana sau untul normal cu deosebirea ca in final
untul intra intr-un turn de uscare la 70-80C. Untul deshidratat are durata de conservare la 12-
15C de 2 ani. Pentru consum acest unt trebuie sa fie transformat in unt normal (prin
amestecarea cu lapte degresat la 40C, omogenizare, maturare si batere).

Untul topit se obtine prin topirea untului de vaca sau a grasimii rezultate din procesul
tehnologic de fabricare a cascavalului de vaca sau oaie. Acest unt are un continut de grasime
ridicat (minim 98%), apa (max. 1%), substanta uscata negrasa (max. 1%), aciditate in acid
oleic (0.85-1.1 g%) si reactia Kreiss negativa . amalat corespuzator si pastrat la temperatura
de maximum +8C si o umiditate relativa a aerului de max. 80%, untul topit isi mentine
insusirile calitative timp de 3 luni.

1.4 Caracteristicile de calitate ale produsului

Dupa continutul in grasime, untul de vaca se prezinta in trei tipuri:

-tipul extra, cu un continut de 83% grasime;

-tipul superior, cu un continut de 80% grasime;

-tipul de masa, cu un continut de 74% grasime.

Dupa caracteristicile organoleptice, untul de masa se sorteaza in doua clase de calitate:

-calitatea I;

-calitatea II.

Laptele, smantana si materiile auxiliare folosite la faricarea untului de vaca trebuie sa

corespunda dispozitiilor sanitare si sanitar-veterinare, standardelor si normelor interne in
vigoare. Untul de vaca se fabrica dupa instructiunile tehnologice aprobate de catre organul
central coordonator al ramurii, cu respectarea dispozitiilor sanitare si sanitar-veterinare.

Componentii untului trebuie sa provina numai din lapte. Nu se admite

adaugarea substantelor colorate, aromatizante sau conservante. La cererea beneficiarului, in
untul de vaca se poate adauga maximum 1.5% sare comestibila, repartizata uniform in masa
produsului.

Proprietati organoleptice:

Caracteristici Unt extra Unt superior Unt de masa

Calitatea I Calitatea II

Culoare De la alba galbuie pana la galben-deschis, uniforma in toata Alba sau galbena cu luciu
masa, cu luciu caracteristic la suprafata si in sectiune slab sau mata cu usoare
striuri.

Aspect In sectiune cu rare picaturi mici In sectiune cu rare In sectiune cu picaturi mici
de apa limpede, goluri de aer picaturi mici de apa de apa tulbure repartizate
mici accidentale , fara impuritati limpede, goluri de aer satisfacator , cu goluri de
mici accidentale , fara aer mici, rare; se admit urme
impuritati izolate de impuritati

Consistenta la Masa onctuoasa, compacta, omogena, nesfarimicioasa Masa mai putin onctuoasa
temperatura suficient de compacta in
 de 1012C sectiune mai putin omogena,
putin unsuroasa,
nesfarimicioasa

Miros Placut, cu aroma bine exprimata Cu aroma Fara aroma specifica, cu

satisfacatoare, fara miros abia perceptibil de
nuante straine de aroma acrisor, de caramelizat sau
alte nuante slabe de miros.

Gust Placut, aromat, proaspat, de Satisfacator, suficient Usor acrisor, fara nuante
smantana fermentata , fara gust de aromat, fara gust straine.
strain. strain.

Defectele untului

Defectul Cauza

Unt alb Obtinut din amestec de lapte de vaca cu lapte de bivolita; influenta
furajarii de iarna

Unt pestrit Smantana prea acida cu grunji de cazeina care trec in unt;
repartizarea neuniforma a a apei; malaxare insuficienta

Unt prea colorat Cantitate mare de colorant; hrana cu furaje verzi

Consistenta moale Supramalaxare a untului; temperatura ridicata la batere; continut de

apa peste max. admis

Consistenta Spalarea untului cu apa rece; malaxare insuficienta, prezenta

sfaramicioasa cazeinei in masa de unt

Gust de mucegai Neasigurarea igienei utilajelor si apei de spalare

Gust de invechit Datorat materiei prime; pasteurizare insuficienta a smantanii;

depasirea perioadei de pastrare

Gust de ranced Actiunea mucegaiurilor, luminii, aerului; apa de spalare infectata;

 furaje rancede

Gust de peste Prezenta metalelor in apa de spalare; suprafermentarea smantanii

Separarea de apa Malaxare insuficienta; continut de apa peste max. admis.

Proprietati chimice:

Caracteristici Unt Unt Unt de masa

superior
extra
Calitatea I Calitatea II

Grasime, % min. 83 800,5 740,5 740,5

Apa + substanta uscata (fara grasime) max. 16 200,5 260,5 260,5

% din care:

substanta uscata (fara grasime) %

max. 1 1,2 1,5 1,5

Aciditate, grade max. 2 2 2,8 3,5

Reactia de control pentru pasteurizarea pozitiva

smantanii

Reactia Kreis pentru gradul de negativa (coloratie alb galbuie)

prospetime

In cazul untului cu adaos de sare, valorile pentru apa + substanta uscata (fara grasime)
includ si continutul de clorura de sodiu.

Proprietati microbiologice:

Caracteristici Unt extra Unt Unt de masa

superior

Calitatea I Calitatea II
 Germeni patogeni absenti

Bacterii coliforme la 1 g absente max. 25 max. 25 max. 25

produs

Mucegaiuri la 1 g 1000 1000 2000 2000

produs, max.

Drojdii la 1 g produs, 1000 5000 10000 10000

max.

1.5 Valoarea nutritiva

Datorita compozitiei grasimii in special a continutului mare de

digestibilitate peste 95% situandu-se pe primul loc intre grasimile de
origine animala. La aceasta calitate se adauga si continutul ridicat de
vitamina A si D care in mod obisnuit sunt in cantitati suficiente pentru a
acoperi nevoile fiziologice ale organismului. Untul se caracterizeaza si
printr-o valoare energetica mare ceea ce il indica in alimentatia celor care
presteaza munci intense si a sportivilor. Valoarea energetica a untului este
de circa 7600 Kcal/Kg.

Untul este bogat in elemente minerale ca fosfor, calciu, seleniu.

Untul trebuie procesat la cele mai inalte standarde de igiena, in fabrici de procesare
aprobate conform Regulamentului Comisiei Europene nr. 853/2004.

Toate smantanile folosite in fabricile de lapte trebuie sa fie pasteurizate.

Smantana este pasteurizata dupa cum urmeaza:

a) la o temperatura nu mai mica de 63s C si tinuta la aceasta temperatura nu mai putin de 30

minute;

b) la o temperatura nu mai mica de 70s C si tinuta la aceasta temperatura nu mai putin de 15

secunde;

c) la alte temperaturi pentru alte perioade pentru a avea ca efect eliminarea organismelor
patologice vegetative din smantana.

1.6 Ambalare, marcare, transport, depozitare

Untul de vaca se livreaza in:

Ambalaje de desfacere: - pachete de hartie metalizata imprimata 85.90 g/m

 pentru untul extra si superior;

- pachete din hartie pergament vegetal, imprimata

5560 g/m pentru untul de masa;

- pachete din hartie pergaminata si folie de aluminiu

(pentru portiile mici, destinate unitatilor de turism).

Blocuri invelite in hartie pergament vegetal 55.60 g/m si introduse in lazi de placaj
STAS 6955-64

Materialele folosite la ambalare trebuie sa fie avizate conform dispozitiilor sanitare in vigoare.
Pentru transport ambalajele de desfacere se introduc in lazi de placaj STAS 6955-64 captusite
cu hartie de ambalaj stas 82-71. ambalajele de transport trebuie sa fie in buna stare, curate,
uscate si fara miros strain.

Ambalajele de desfacere trebuie marcate prin tiparire cu cerneala sicativa, insolubila in

grasimi si care nu patrunde prin materialul de ambalare, cu urmatoarele specificatii:

- marca fabricii;

- tipul si calitatea produsului;

- data preambalarii;

- masa neta;

- pretul.

Data preambalarii se inscrie prin perforare, in functie de utilajul de ambalat, astfel:

- ziua prin cifre si luna prin literele I, F, MR, AP, MI, IN, IL, AU, S, O, N, D, sau:

- numarul zilei din an

Ambalajele de transport vor fi marcate cu urmatoarele specificatii:

- marca de fabrica;

- tipul si calitatea produsului;

- data fabricarii (ziua, luna, anul) respectiv data preambalarii (ziua, luna si anul) in
cazul ambalajelor de transport care contin ambalajele de desfacere;

- numarul lotului;

- numarul sarjei;
 - masa neta (sau numarul de ambalaje de desfacere si masa neta a unui ambalaj);

- tara;

- STAS 278-74.

In fabrici si in unitatile de preambalare, untul de vaca se depoziteaza in camere frigorifice la

temperatura de maximum 4C.

Pentru untul preambalat termenul de depozitare este de:

- max. 5 zile la temperatura de maximum 4C;

- max. 10 zile la temperatura de -15.-20C.

La unitatile de desfacere untul se va depozita in incaperi corespunzatoare (curate, bine

aerisite, ferite de lumina solara) la temperatura de maximum 4C. Este interzisa pastrarea
untului de vaca impreuna cu produse care constituie o sursa de infectie sau care au un miros
particular.

In ambalajul original si in conditiile de depozitare corespunzatoare, untul extra si

superior pot fi pastrate timp de 5 zile, iar untul de masa de calitatea I timp de 4 zile, de la
livrarea de catre intreprinderea producatoare.

Pentru untul in bloc acest termen este de maximum 10 zile la temparatura de 24C. Untul bloc
destinat stocarii se congeleaza si se depoziteaza la -15-20C timp de maximum 6 luni.

Livrarea untului se face in ordinea datei da fabricare. Transportul untului se face in

vehicule izoterme, curate, uscate, fara miros strain, la temperatura de maximum 4C. Se
admite insa si folosirea vehiculelor neizoterme, durata transportului fiind in acest caz de
maximum 2 ore. Durata transportului trebuie sa fie de cel mult 48 ore. Fiecare transport
trebuie insotit de un certificat de calitate.

1.7 Garantarea calitatii

Termenul de valabilitate al untului este in functie de tipul de unt si de temperatura la

care este pastrat untul de la data fabricatiei. Pe ambalaj se mentioneaza obligatoriu a se
consuma de preferinta inainte de data marcata.

Termenul de valabilitate la unt

Tipul de unt Continut de Temperatura de Termenul de

grasime % pastrare C valabiliatate , i
n zile

Unt de 65 -15.-20 30
 masa tip B

+4..+8 15

Unt superior 80 -15.-20 60

+4..+8 30

Verificarea calitatii untului se face pe loturi. Prin lot se intelege cantitatea de

maximum 5000 kg de unt de acelasi tip si aceeasi calitate, prezentat in acelasi fel de ambalaj.
Lotul poate contine unt provenit din mai multe sarje de fabricatie, prezentate distinct.

Verificarea calitatii consta, la fiecare lot, din:

- verificarea ambalarii si marcarii;

- examenul organoleptic;

- analiza chimica;

- analiza microbiologica.

Pentru verificarea ambalarii si marcarii se ia din lot un numar de ambalaje de transport

si de desfacere. Ambalajele se iau proportional din fiecare sarja de fabricatie din care este
alcatuit lotul.

Toate ambalajele de transport si de desfacere verificate trebuie sa corespunda

conditiilor prevazute pentru ambalare si marcare. Daca chiar numai un ambalaj este
necorespunzator, se verifica un numar dublu de ambalaje. Daca si in acest caz se gaseste chiar
numai un ambalaj necorespunzator, lotul se respinge si poate fi prezentat din nou la verificare
dupa resortare.

Examenul organoleptic se efectueaza la cel putin jumatate din ambalajele de transport

( in cazul untului in blocuri) sau de desfacere din numarul de ambalaje care se ia din lot la
verificarea ambalarii si marcarii.

Fiecare proba ( ambalaj de desfacere sau portiune extrasa cu sonda din untul bloc) se
examineaza separat in ceea ce priveste caracteristicile organoleptice.

Pentru analiza chimica se iau probe in cantitate totala de 200 g din ambalajele de desfacere
sau din portiunile extrase cu sonda. La luarea probelor pentru examenul organoleptic, analiza
chimica si microbiologica trebuie respectate regulile din STAS 9535-74.

Metodele de analiza sunt:

 - pregatirea probei pentru analiza;

- examenul organoleptic;

- determinarea gradului de repartizare a apei;

- analiza chimica

- analiza microbiologica.

1.8 Etichetarea produsului

Eticheta de unt trebuie sa contina in mod obligatoriu urmatoarele elemente

(cf HG 784/1996 modificata si completata de HG 953/1999):

1. denumirea sortimentului
Daca in denumirea sortimentului apare o mentiune referitoare la adaosul de vitamine, se va
indica cantitatea acestora.
2. numele si adresa completa a fabricantului sau, dupa caz, a importatorului sau
distribuitorului inregistrat
3. termenul de valabilitate: cel putin ziua si luna. Se va mentiona: 'Expira la data de'
4. cantitatea neta
5. conditiile de pastrare
6. lista ingredientelor folosite, inclusiv aditivii alimentari trebuie specificati (cu
mentionarea si a grupei din care fac parte)
- mentiune speciala in cazul adaosului de sare
7. Continutul de grasime, exprimat in procente
8. cantitatea ingredientelor accentuate la etichetare prin cuvinte sau desene sau incluse in
denumirea sortimentului, daca nu sunt considerate arome.

Eticheta produsului nu trebuie sa induca in eroare consumatorul. De asemenea, nu

trebuie sa atribuie produsului proprietati medicale.
Toate mentiunile trebuie sa fie scrise in limba romana, usor de citit, inteligibil si
asezate in mod vizibil. Mentiunile nu trebuie acoperite sau separate prin cuvinte sau desene.
Inscrisul nu trebuie sa prezinte modificari (stersaturi, adaugiri, inlocuiri). Este interzisa
reetichetarea.

2. Piata produsului

2.1 Sortimentul existent pe piata

In functie de tehnologie si materiile prime utilizate la fabricare, untul se clasifica dupa cum
urmeaza:

- unt de vaca;

- paste de unt de vaca;

Untul de vaca, in functie de tehnologia fabricarii, se clasifica dupa cum urmeaza:

 - unt de vaca din smintina;

- unt de vaca topit.

Untul de vaca din smintina, in functie de particularitatile tehnologiei de fabricare, se clasifica

dupa cum urmeaza:

- din smintina dulce;

- din smintina dulce cu ingrediente (unt de ciocolata);

- din smintina fermentata;

- din smintina de zer.

Untul de vaca din smintina dulce si din smintina fermentata, in functie de fractia masica de
grasime se clasifica dupa cum urmeaza:

- unt clasic;

- unt cu continut redus de grasime.

Untul de vaca din smintina dulce si din smintina fermentata poate fi:

- nesarat;

- sarat.

Pastele de unt de vaca, in functie de particularitatile tehnologiei de fabricare, se clasifica dupa

cum urmeaza:

a) din smintina dulce;

b) din smintina fermentata.

Pastele de unt de vaca pot fi:

- nesarate;

- sarate.

Firme producatoare de unt:

13. PRIS COM UNIVERS

Firme din: Botosani

Descriere: Fabrica de prelucrare a laptelui si

branzeturilor'ELLI LACT',produce si comercializeaza o
gama variata de produse cascaval rucar,cascaval
dalia,cascaval mixt,rulada
condimentata,telemea,smantana.

Adresa: SAT FLAMANZI JUD. BOTOSANI

Marci de produse:

COVALACT UNT 65% 200g-cod 2232

LA DORNA UNT 82% BIO 250g-cod 2233

COVALACT UNT SUPERIOR 80% 100g-cod 2234

LA DORNA UNT TRADITIONAL 82% 125g-cod 2229

MILRAM UNT 250g-cod 2230

OLDENBURGER UNT 250g-cod 2231

MEGGLE UNT CU IAURT 250g-cod 2226

MEGGLE UNT ALPEN 200g-cod 2227

PRODLACTA UNT SUPERIOR 80% 200g-cod 2228

LA DORNA UNT TRADITIONAL 82% 250g-cod 2223

BRENAC UNT 60% 200g-cod 2224

LA HARGHITA UNT 80% 200g-cod 2225

MILLI UNT 80% 200g-cod 2220

MARKEN UNT 82% 250g-cod 2221

PRESIDENT UNT 82% 250g-cod 2222

COVALACT UNT SUPERIOR 80% 200g-cod 2217

ALBALACT UNT 65% 200g-cod 2218

OKE UNT 65% 200g-cod 2219

PRESIDENT UNT 82% 125g-cod 2214

PRESIDENT UNT 82% 200g-cod 2215

NAPOLACT UNT 65% 200g-cod 2216

MEGGLE UNT ALPEN 250g-cod 2212

MEGGLE UNT ALPEN 125g-cod 2213

BAYERNLAND UNT GERMANIA 82% 250g-cod 2211

2.2 Date privind consumul

Friesland, Albalact, Macromex si Covalact sunt principalii competitori pe piata

untului. In cazul untului, marca reprezinta un criteriu important in alegerea pachetului de pe
raft.. Piata de unt, ca oferta, este segmentata in functie de continutul de grasime si in functie
de pret spun unii consumatori.

Albalact: firma cu actionariat 100% romanesc, fabrica unt de masa si detine si marca de lapte
Fulga.

Macromex
- unt President (premium) importat din Franta ambalat in folie si caserola de 10g, 125g, 200g,
250g; President nesarat, semisarat, light si cu sare de mare; unt Milram si Oldenburger
importate din Germania se adreseaza segmentului cu venituri medii

Whiteland

- importa unt Alpen de 82% grasime si untul cu iaurt Joghurt Butter

Covalact este o firma cu traditie in domeniu si fabrica unt de tip A si B:

- unt 80% grasime -bloc la 25 kg, unt de 80% grasime de 200g, unt de 80% grasime la 100g,
unt 65% grasime la 200g, unt 65% grasime la 100g.

Friesland Romania - companie olandeza cara a achizitionat in 2002, trei fabrici romanesti de
unt: Somesana-Satu Mare, Beclar-Timisoara si SCIL-Mures. Detine marcile Milli si Oke.

Oferta:

- unt Milli cu 80% grasime si 65% grasime in ambalaj de 180g, crema de unt Milli cu 35%,
unt Napolact cu 65% grasime in ambalaj de 200g.

In Romania, se consuma aproape aceeasi cantitate de unt ca si in alte tari europene,

adica 2,6 kilograme de locuitor pe an. Unturile ambalate la gramaje mari (de la 125g pana la
250g) cunosc o usoara scadere pe timp de vara si un varf in perioada sarbatorilor in timp ce la
unturile la gramaje mici de 10g, situatia este exact invers'.

Comparatie intre piata untului si piata margarinei intre anii 2001-2006

Aflata aparent intr-o competitie dura, piata untului este de fapt de sase ori mai mica
decit cea a margarinei. Cu toate acestea, untul incearca sa isi reia, incet, dar sigur, locul de
odinioara de pe masa consumatorilor romani.

In ultimii trei ani se observa o crestere constanta a pietei untului, datorata gradului sporit de
educatie a consumatorilor, care constientizeaza din ce in ce mai mult ca untul este un produs
natural si sanatos.

Volum dublu intr-un cincinal

Daca in perioada mai 2001-aprilie 2002, importanta vinzarilor in volum pentru unt era
de aproximativ 6% din totalul pietei de unt si margarina, restul de 94% revenind margarinei,
in intervalul mai 2005-aprilie 2006, segmentul de unt a crescut ca importanta a vinzarilor in
volum cu patru puncte procentuale, pina la circa 10% din totalul pietei, potrivit datelor
furnizate de compania de cercetare de piata MEMRB Romania. Daca in aceeasi perioada, mai
2001-aprilie 2002, valoarea vinzarilor de unt acoperea aproximativ 15% din totalul pietei,
85% revenind margarinei, importanta vinzarilor de margarina, in valoare, a scazut treptat,
ajungind in intervalul mai 2005-aprilie 2006 la 77%, in scadere cu 8 puncte procentuale fata
de mai 2001-aprilie 2002, spune acelasi studiu de piata.
Untul doar la supermarket

Chioscurile si magazinele mici au scazut ca importanta in vinzarile de unt,

supermarketurile urcind in top si devenind chiar locatia predilecta de unde romanii cumpara
unt. In cazul untului, cresterea importantei in valoare a canalului de supermarketuri a fost
aproape tripla, de la 19,8% la 46,1%.

Intoarcerea romanilor la consumul de unt in 2007 este explicata de producatori prin

cresterea puterii de cumparare si a gradului de educatie. Odata cu aderarea la Uniunea
Europeana a crescut si numarul jucatorilor pe piata. Astfel, pe piata untului concurenta se
duce intre un numar apreciabil de jucatori ca de exemplu Friesland, Covalact, Albalact,
Brenac, Nordic, Macromex, Whiteland.

In 2007 au aparut doua produse absolut noi pentru piata romaneasca. Este vorba
despre President light la 250 de grame si untul cu sare de mare La Motte President de 250 de
grame. Aceste produse au aparut pentru cei care prefera o alimentatie mai putin bogata in
grasimi si cei care prefera un unt cu totul deosebit, cu o aroma placuta si o textura fina. De
asemenea , Covalact a lansat sortimente de unt de 100 de grame cu 65% si 80% grasime .

Conform datelor Institului National de Statistica, anul trecut fabricile romanesti au

scos pe piata aproximativ 5.000 de tone de unt.

Un studiu de piata realizat de MEMBERS RTS, estimeaza ca piata untului in Romania

este de cel mult 8 milioane de euro, in timp ce conturile producatorilor de margarina se
rontunjesc anual cu aproximativ 40 de milioane de euro.

Concluzii

Untul este un produs pe care lumea ar trebui sa-l consume zilnic. In ultimii ani se
observa o crestere constanta a pietei untului datorata gradului sporit de educatie a
consumatorilor, care constientizeaza din ce in ce mai mult ca untul este un produs natural si
sanatos.

Untul reprezinta o sursa bogata si usor asimilabila de vitamine, este bogat in minerale,
contine acizi grasi, care ofera protectie impotriva cancerului.
 In concluzie consumati unt si uitati de margarina!

1. Dima, D., Marfuri alimentare si securitatea consumatorului , Editura Economica, Bucuresti, 2006

2. Dima, D., Merceologia si expertiza marfurilor alimentare de export-import., Editura A.S.E., 2004

4. *** [Link]
5. *** [Link]