Un caz particular ar fi diferite probleme care se pot rezolva printr-o singura operatrie, dar de obicei

se foloseste metoda "mai multor operatii diferite - 2/3/4".

ex. Intr-o florarie se aduc in prima zi 200 de lalele, in a doua zi se aduc 300 de lalele. Cate lalele s-au vandut in
a treia zi daca la sfarsitul zilei mai erau in florarie 200 lalele?

Rezolvare :
A) Prin metoda cel mult trei operatii de ordine diferite:

[Link] lalele s-au adus in primele doua zile?

200+300=500 (lalele)

2. Cate lalele s-au vandut?

500-200=300 (lalele)

Raspuns: 300 lalele

B) Printr-o singura operatie

1. Cate lalele s-au vandut?
200+300-200=300

Raspuns: 300 lalele

Exemplul 1:

a + b + c = 5000, a + b = 3000, b+c=3500

a=?, b=?, c=?

Rezolvare:

a + b + c = 5000

a + b = 3000

3000 + c = 5000 => c = 5000-3000 c = 2000

b + c = 3500

b + 2000 = 3500 => b = 3500-2000 b = 1500

a + b = 3000

a + 1500 = 3000 => a = 3000-1500 a = 1500

Verificare: a + b + c = 5000
1500 + 1500 + 2000 = 5000

Exemplul 2:

a+b=300, b+c=500, a+c=400

a=?, b=?, c=?

Stiu ca vreti sa scoateti o necunoscuta in functie de cealalta ex. a=300-b, dar STOP, vedeti ce am spus mai sus
ei nu stiu sa adune sau sa scada necunoscute, deci cautam alta varianta:

- adunam cele trei ecuatii:

Matematica cls. 4
a+b + b+c + a+c = 300+500+400

a+b+b+c+a+c = 1200,

la sfarsitul clasei a III-a copiii au invatat comutativitatea sub forma unei reguli de calcul rapid "Daca se
schimba ordinea termenilor suma ramane aceeasi." si o recapituleaza in clasa a IV (Matematica, manual pentru
clasa a IV-a Stefan Pacearca si Mariana Mogos, Editura Aramis, pag. 22)

deci putem scrie ecuatia, regrupand termenii:

a+b+c + a+b+c = 1200,

pentru a face totul mai usor, eu obisnuiesc sa pun paranteze, adica (a+b+c) + (a+b+c) = 1200 - pas optional

se observa ca avem aceeasi suma scrisa de doua ori, in functie de nivelul copilului, putem scrie direct

2 x (a+b+c) = 1200, tratand suma ca pe o necunoscuta oarecare, deci a+b+c=1200 : 2 = 600

sau putem detalia

daca a+b+c = x, atunci a+b+c + a+b+c= x+x= 2x = 1200 (transformarea x+x= 2x, are la baza informatiile
parcurse in clasa a III-a cand au invatat ca inmultirea este o adunare repetare) deci x= 1200 : 2 =600

acum ca am aflat a+b+c=600, luam cate o ecuatie de mai sus, cum ar fi a+b=300 si aflam necunoscutele
pe rand, cam asa:

300 + c = 600 => c=600-300 c = 300

b+c = 500, b+300 = 500 => b=500-300, b = 200

a+b=300, a+200=300 => a=300-200, a = 100

Este foarte posibil ca o parte din exemple sa depaseasca nivelul manualului si sa se apropie de nivelul anumitor
concursuri scolare, dar pot fi rezolvate cu ajutorul cunostintelor din clasa.

ex. "Intrand intr-un magazin, Maria constata ca, daca si-ar cumpara 6 dischete, i-ar ramane 16 lei, dar
pentru a cumpara 9 dischete, i-ar mai trebui 11 lei? Cat costa o discheta si cati bani avea fetita? "
(Matematica, manual pentru clasa a IV-a, Stefan Pacearca si Mariana Mogos, Editura Aramis, 2006)

Mie aceasta problema mi se pare usor de rezolvat prin metoda grafica:

De aici rezulta clar 3 dischete = 27 lei, 1 discheta = 9 lei s.a.m.d.

Prin metoda pas cu pas de pana acum (intrebare/ operatie) este mult mai greu unui copil sa aplice mintal o
logica conform careia 3 dischete costa 27 de lei si apoi sa continue pas cu pas cu restul intrebarilor. Poate ceva
algebric de genul : 6d + 16 = 9d - 11 => 3d = 27 => 1 discheta = 9 lei.

Deci putem afirma ca este o problema in care trebuie sa facem mai multe operatii, dar nu este un caz similar
celor de pana acum intrebare - operatie si apoi din aproape in aproape catre rezultat.

Am vrut sa scot in evidenta acest lucru deoarece in clasa a IV-a se studiaza multe metode de rezolvare a
problemelor si copiii pot rezolva usor cu metoda potrivita si foarte greu sau deloc cu alte mijloace.

Exemple de probleme rezolvate:

"Dintr-o livada s-au cules 468 kg cirese si 260 kg de visine. Ciresele s-au pus in ladite de cate 6 kg, iar
visinele in ladite de cate 5 kg. Cate ladite s-au folosit?" (Matematica, Caiet de aplicatii pentru clasa a IV-a, Sinapsis)

Caiet de aplicatii
Rezolvare:
Var. I
1. Cate ladite s-au folosit pentru cirese?
468 : 6 = 78 (ladite)

2. Cate ladite s-au folosit pentru visine?

260 : 5 = 52 (ladite)

3. Cate ladite s-au folosit?

78 + 52 = 130 (ladite)

R: 130 ladite

Var. II
Cate ladite s-au folosit?
468:6 + 260:5 = 78 + 52 = 130 (ladite)

R: 130 ladite

"Un producator particular creste 214 gaini, cu 58 mai putine curci, iar rate de doua ori mai putine decat
gaini si curci la un loc. Intr-o saptamana, o gaina consuma, in medie, 3 kg de graunte, o curca cu 5 kg
mai mult, iar o rata de doua ori mai putin decat o curca. Cate kg de graunte sunt necesare pentru hrana
pasarilor intr-o saptamana?" (Matematica. Culegere de exercitii si probleme pentru clasa a IV-a, Mariana Mogos si Stefan
Pacearca, Editura Aramis)

Rezolvare

1. Cate curci creste producatorul?

214 - 58 = 156 (curci)

2. Cate gaini si curci creste producatorul?

214 + 156 = 370 (gaini si curci)

3. Cate rate creste producatorul?

370 : 2 = 185 (rate)

4. Cate graunte consuma gainile intr-o saptamana?

214 x 3 = 642 (kg graunte)

5. Cate graunte consuma o curca intr-o saptamana?

3 + 5 = 8 (kg graunte)

6. Cate graunte consuma curcile intr-o saptamana?

156 x 8 = 1248 (kg graunte)

7. Cate graunte consuma o rata intr-o saptamana?

8 : 2 = 4 (kg graunte)

8. Cate graunte consuma ratele intr-o saptamana?

185 x 4 = 660 (kg graunte)

9. Cate kg de graunte sunt necesare pentru hrana pasarilor intr-o saptamana?

642 + 1248 + 660 = 2550 (kg graunte)

R: 2550 kg. graunte

(Asta daca va intrebati cat de multe intrebari pot fi?)

Daca vreti sa-l puneti pe cel mic sa scrie intr-o singura operatie rezolvarea problemei de mai sus, asteptati-va la
asa ceva:

214 x 3 + [( 214 - 58 ) x ( 3 + 5 )] + [ 214 + ( 214 - 58 ) ] : 2 x [( 3 + 5) : 2] =

I-gaini-I I----------curci--------I I------------------rate-----------------I

(daca doriti mai puteti scoate niste paranteze, eu le-am pus pentru a se vedea corespondenta cu var.I)

Idei folositoare parintilor:

 in clasa I multi parintii nu inteleg ce rost are sa se puna doua intrebari si sa se rezolve problema pas cu
pas.

Cate cifre ne trebuie pentru a scrie toate numerele de la 1 la 150?

Doua aspecte cred ca sunt importante de stiut:

1 - cum aflam cate numere sunt

Cand trebuie sa afle cate numere sunt, multi copii se incurca, de exemplu, de la 1 la 99, fie spun 99
(luand in considerare ultima cifra indiferent daca primul numar este sau nu 1), fie spun 98 (calculand
99-1=98). Motivul este nesiguranta.

O formula interesanta pe care am descoperit-o cand prezentam sirurile, dar care s-a dovedit foarte utila a
fost aceea ca:

Numarul de termeni intr-un sir de numere consecutive este diferenta dintre ultimul si primul +1, adica:

Nt = (Tn-T1) + 1

pentru exemplul de mai sus 99-1+1=99, deci sigur sunt 99.

Acest lucru este foarte important cand avem un exemplu care incepe de la 0 (de la 0 la 99 sunt 99-0+1 =
100 de numere) sau de la 2 (de la 2 la 99 sunt 99-2+1= 98 de numere).

2. - gruparea numerelor la fel

ex.: 1-9, 10-99, 100-999 (in exemplele mai complicate)

Rezolvarea problemei:

de la 1 la 9 sunt 9 numere, pe care le inmultim cu numarul de cifre dintr-un numar (in acest caz 1),
de la 10 la 99 sunt 90 de numere, pe care le inmultim cu 2, numarul de cifre s.a.m.d.

deci, pe scurt:

de la 1 la 9, 9 numere, 9 x 1 = 9
de la 10 la 99, 90 de numere, 90 x 2 = 180
de la 100 la 150, 51 de numere, 51x3 = 153

Total: 9+180+153 = 342

Raspuns: 342 de cifre

(Noi ne-am luptat, in clasa a V-a, cu un exemplu de 2500 de numere ..., dar tin minte ca am intalnit
aceasta problema in clasa a patra, ceva de genul cate cifre sunt necesare pentru a scrie numarul paginilor
dintr-o carte cu 130 si ceva de pagini.)

Metoda segmentelor este de fapt tot metoda figurativa, dar se refera doar la problemele in care reprezentarea
datelor problemelor se face cu ajutorul segmentelor.

Pentru exemplificare, voi prezenta rezolvarea unei probleme, atat prin metoda grafica cat si algebric:
Exemplu 1:
Mama si Irina au impreuna 35 ani. Stiind ca mama are de 6 ori varsta Irinei, sa se afle cati ani au fiecare.

Var. 1 - metoda grafica

Figurarea datelor - pentru varsta Irinei vom desena un segment, iar pentru varsta mamei vom desena 6 segmente
unite astfel:

Dupa cum vedem in total sunt 6 segmente (mama) + 1 (Irina) = 7 segmente (sau parti)

pentru a afla o parte calculam 35 : 7 = 5 , pentru ca o parte este chiar varsta Irinei, atunci Irina = 5 ani,

varsta mamei o putem calcula in doua moduri:

fie 35-5=30 ani

fie 6 parti x 5 = 30 ani

Var. 2 - algebrica

Notam cu x varsta Irinei,

x + 6x = 35
7x = 35
x = 35:7
x=5 ani (Irina),

35-5=30 (mama)

In rezolvarea algebrica am folosit factorul comun (pentru a aduna x+6x), care face parte din materia de clasa a
V-a. Acesta este motivul pentru care se complica copiii, nu au toate cunostintele pentru a rezolva algebric ...
asa cum ne place noua parintilor.

Tipuri de probleme
In cadrul acestei metode grafice sunt o multime de tipuri de probleme, iar o parte dintre ele voi incerca sa le
prezint mai jos, rezolvate.

1) Andrei si Sorin au impreuna 80 de timbre. Andrei are cu 20 mai

multe timbre decat Sorin. Cate timbre are fiecare baiat?
- desenam un segment care figureaza cate timbre are Sorin, apoi altul pentru timbrele lui Andrei atfel:
aflam cate timbre ar avea cei doi copii impreuna daca ar avea un numar egal de timbre?

80-20 = 60 (timbre)

apoi cat reprezinta o parte? (sau Cate timbre are Sorin?)

60:2 = 30 (timbre Sorin)

30+20 = 50 (timbre Andrei)

Verificare: 30+50=80

Atentie! In cazul in care ati optat pentru a afla cate timbre are Andrei astfel: 80-30=50, rezultatul este corect,
dar verificarea nu mai aduce siguranta ca nu exista nici o greseala deoarece 30+50=80 este operatia inversa. In
rezolvarea mea am aflat cate timbre are Andrei tot cu ajutorul segmentelor.

O explicatie animata si pe gustul copiilor gasiti aici.

2) In parc se joaca 20 de fete si baieti. Stiind ca baietii sunt cu 10 mai

putini decat fetele, aflati cati baieti si cate fete se joaca in parc.
Aceasta problema o putem rezolva in doua moduri:

A) figurand exact datele problemei

(20+10) : 2 = 30 : 2 = 15 (1parte = numarul de fete)

15-10 = 5 (numarul de baieti)

V: 15+5=20

B) la fel ca la varianta 1, considerand ca fetele sunt cu 10 mai multe ceea ce este acelasi lucru cu baietii sunt cu
zece mai putin si atunci desenam:

(20-10) : 2 = 10:2 = 5 (1 parte = numarul de baieti)

5+10 = 15 (numarul de fete)

Verificare: 5+15=20
3) Mama si Irina au impreuna 35 ani. Stiind ca mama are de 6 ori
varsta Irinei, sa se afle cati ani au fiecare.
- vezi rezolvarea de mai sus

Varianta
Suma a doua numere este 35, iar catul lor este 6. Aflati numerele.
- daca catul este 6 inseamna ca unul dintre numere este de sase ori mai mare decat celalalt, deci este aceeasi
rezolvare ca la problema cu mama si Irina.

4) Intr-o curte sunt gaini si rate. Numarul gainilor este de trei ori mai
mare decat numarul ratelor. Daca scazi din numarul gainilor numarul
ratelor obtii 20. Cate gaini si cate rate sunt in curte?

(puteti explica usor copilului cu ajutorul unor creioane colorate sau carioci, in loc de segmente )

2parti = 20
1p = 20 : 2
1p = 10 (numarul de rate)
10 x 3 = 30 (numarul de gaini)

V: 30-10=20

Varianta
Diferenta a doua numere este 20, iar catul 3. Aflati numerele.
rezolvarea este aceeasi ca in cazul problemei cu rate si gaini.

Varianta mai complicata (o combinatie a variantelor de mai sus)

La o gradinita s-au adus 138 de cutii: cutii cu unt, cutii cu lapte de trei
ori multe, iar cutii cu iaurt cu 2 mai putine decat cele de lapte. Cate
cutii de fiecare fel s-au primit?
(138 + 2) : 7 = 140 : 7 = 20 (1parte = cutii cu unt)
20 x 3 = 60 (cutii cu lapte)
60 - 2 = 58 (cutii cu iaurt)

V: 20+60+58=138

5) O ciocolata costa cat sase paini, iar o ciocolata si 4 paini costa 10

lei. Cat costa o paine, dar o ciocolata?

10:10 = 1 (1parte = 1leu = pretul painii)

6 x 1 = 6 (pretul ciocolatei)

V: 4x1+6=10

6) Daca dintr-un cont bancar se scot 50 de lei si se pun in alt cont,

atunci in primul cont vom avea de doua ori mai multi bani decat in al
doilea cont. Cati bani se afla in ficare cont daca suma totala a banilor
din cele doua conturi este de 300 lei.
Pentru a usura rezolvarea eu scriu datele problemei:

C1 + C2 = 300

(C1-50) : 2 = C2 +50

Putem desena pornind de la contul 1 - trasand o dreapta pe care vom pune un segment la dreapta reprezentand
-50, apoi restul dreptei o impartim in doua segmente egale. Apoi, desenam o dreapta egala cu primul segment
desenat pentru C1, stergem din ea o parte egala cu segmentul -50, pe care o vom redesena punctat. Desenul meu
a iesit asa:

Se poate desena si pornind de la contul 2, pe care il vom figura din doua parti un normala si una punctata, apoi
desenam contul 1 care este format dintr-un segment egal cu contul 2 plus inca un segment egal cu primul plus al
treilea segment egal cu segmentul punctat din contul 2.
Dupa desen sau mai bine zis privind la el, observam ca avem o parte care se muta de sus jos, practic nu
afecteaza cu nimic suma totala de bani, dar mutarea permite crearea a 3 parti egale cu 300.

3p=300

1p = 300 : 3 = 100

contul 2 - nu este un segment intreg deoarece are o parte punctata, adica care nu exista in realitate de aceea vom
scrie

100-50 = 50 (lei - contul 2)

contul 1 = 2 parti + 50, adica

2 x 100 + 50 = 200 + 50 = 250 (lei - contul 2)

V: 250+50=300

7) Afla varsta a trei frati, stiind ca primul este de trei ori mai mic decat
al treilea, al treilea este mai mare decat al doilea de doua ori, iar
diferenta dintre cel mai mare si mijlociu este de 6 ani.
Datele problemei pentru a putea crea desenul:

(Notam cu F1 fratele cel mai mare, F2 fratele mijlociu si F3 ultimul nascut.)

F1 = 3 x F3

F1 =2 x F2

F1 - F2 = 6
-------------

F1 = ?, F2 = ?, F3 = ?

Vom incepe desenul cu fratele cel mai mare pe care il vom pozitiona in mijloc, avand in vedere ca vom desena
in functie de el ceilalti doi frati: un fragment de trei ori mai mic (fratele cel mai mic) si altul de doua ori mai
mic (fratele mijlociu). Eu am ales sa desenez un segment care sa aiba ca dimensiune un numar care se imparte
atat cu 3, cat si cu 2, adica 6 cm. Fratele cel mai mic l-am figurat deasupra fratelelui cel mai mare, printr-un
segment de 2 cm (6:3), iar fratele mijlociu l-am figurat ultimul, printr-un segment de 3 cm. Desenul meu arata
asa:

Din desen se vede usor rezolvarea:

fratele mijlociu = 6 ani (diferenta de varsta este 1parte = 6 ani, care este egala chiar cu varsta fratelui mijlociu)
fratele mare: 6 x 2p = 12 ani
fratele mic: 12 : 3 = 4 ani

8) Varsta mamei este de 13 ori mai mare decat varsta fiicei. Peste 6 ani
varsta fiicei va fi de patru ori mai mica decat varsta mamei. Afla care
este varsta fiecareia. (Problema 76, pag. 42 Culegere de exercitii si probleme pentru clasa a IV-a, autori Mariana
Mogos, Stefan Pacearca, Editura Aramis - vezi la sfarsit prezentarea)

Datele problemei:

M=13 x F, unde M= mama si F= fiica

M + 6 = 4 x (F+6)
----------------------------------------
M=? F=?

In acest caz desenul meu este compus din doua desene suprapuse si
anume:
1 - M=13 x F
2 - situatia de peste 6 ani, cand M+6=4x(F+6)

Voi incepe cu figurarea a 13 casute pentru mama si o casuta mai jos pentru fiica.

Precizare 1: Folositi intotdeauna coli de matematica pentru realizarea desenelor la metoda figurativa.

Precizare 2: Pentru problemele care au un nivel de dificultate ridicat si in care conteaza proportiile (cum
este aceasta problema), creati intai o reprezentare grafica aproximativa, apoi redesenati pentru a respecta
proportiile cerute de problema si a vedea usor rezolvarea.

Ne reintoarcem la desenul nostru care arata astfel:

Pentru a realiza desenul 2 (situatia peste 6 ani) trebuie sa audaugam cate 6 ani adica cate un segment punctat
atat la mama cat si la fiica, cam asa:

pentru a vizualiza mai usor rezolvarea, in acest caz, propun mutarea reprezentarii grafice pentru fiica la dreapta,
astfel
am adaugat si o dreapta perpendiculara pentru a usura explicatia urmatoare - dupa 6 ani varsta fiicei va fi de
patru ori mai mica decat varsta mamei, deci daca numaram segmentele desenate la mama in stanga dreptei ne
va da cifra 12. Cele 12 segmente sunt de fapt de trei ori varsta fiicei peste sase ani (pentru ca 13 segmente + 6
ani sunt de 4 ori vasta fiicei peste 6 ani) , adica o parte va fi formata din 4 segmente, iar desenul final, completat
va arata astfel:

Acum se poate observa ca:

1p = 4 segmente = 1segment + 6 ani, de aici deducem ca

3 segmente = 6
1 segment = 6 : 3 = 2 (ani) , aceasta este chiar varsta fiicei
13 x 2 = 26 (ani - varsta mamei)

V: 26 + 6 = 4 (2+6)
32 = 4 x 8
32 = 32, adevarat

Textul problemei preluat din comentariul din 19 august 2014 - " Un bazin se umple cu apa prin doua robinete. Daca
primul este deschis 6 ore si al doilea 4 ore, in bazin curg 216 hl apa. Daca primul robinet este deschis 3 ore si al doilea 9
ore, in bazin s-ar aduna 276 hl apa. Ce debit pe ora are fiecare din cele doua robinete? "

Algebric, datele problemei se prezinta astfel:

6x + 4y = 216 hl
3x + 9y = 276 hl

Primul meu desen contine reprezentarea datelor problemei:

Prin segmentul albastru am reprezentat cantitatea de apa care curge din robinetul 1 intr-o ora si prin segmentul
negru, putin mai mare, cantitatea de apa care curge din robinetul 2 intr-o ora.

Din comparatia celor doua desene observ ca rezolvarea s-ar putea face prin diferenta, dar atunci imi raman 3
segmente albastre sus si 5 negre jos, deci un fel de mere cu pere. Pentru a putea urma acest gen de rezolvare
(diferenta) trebuie sa gasesc o varianta de a ramane cu segmente doar de un tip (o singura necunoscuta).
Observ ca segmentele albastre de jos sunt jumatate din cele de sus deci daca dublez intreg desenul de jos voi
putea cunoaste valoare unor parti din segmente (6x+4y) si vor ramane doar segmente negre ca diferenta.
Desenul al doilea se transforma astfel:

Din acest punct se transforma intr-o problema simpla, din care se observa ca 14 segmente negre (parti) = 552-
216 = 336 => ca 1 segment negru = 24, deci din al doilea robinet curg 24hl intr-o ora.

6 segmente albastre = 216 - 4x24 = 216 - 96 = 120 => 1 segment albastru = 120 : 6 = 20, deci din primul
robinet curg 20hl intr-o ora.

Verificare:
6x + 4y = 216hl,
6x20 + 4x24 = 120 + 96 = 216 Adevarat
3x + 9y = 276,
3x20 + 9x24 = 60 + 216 = 276 Adevarat

*****

P.P.P.S - iata un nou exemplu care se poate rezolva prin metoda grafica, dar figurarea datelor presupune un alt
tip de desen decat cel clasic cu segmente.

Textul problemei preluat din comentariul din 3 octombrie 2014 - "Daca marim latura unui patrat cu 2m, aria lui se
mareste cu 36m patrati. Care este perimetrul initial al patratului?"

Desenul de aceasta data este un patrat cu latura L, iar deasupra acestuia am desenat un alt patrat cu latura L+2 .

Din textul problemei stiu ca diferenta intre prima arie (L patrat) si cea de-a doua arie ( (L+2) patrat) este de
36mp.

Din desen se abserva ca aceasta diferenta (36mp) este o suma de trei arii (cele doua dreptunghiuri albastru
deschis si patratul albastru inchis).
- aria unui dreptunghi albastru deschis = 2xL sau 2L
- aria patratului este = 2x2 = 4

deci:
36 = 2L + 4 + 2L
36 = 4L + 4
4L = 36-4
4L = 32

L = 32:4
L = 8 (latura - lungime initiala)

(Perimetrul = 8+8+8+8 = 4x8 = 32)

Problema se putea finaliza si fara aflarea unei laturi vezi partea scrisa cu rosu mai sus, dar eu as merge pana la
aflarea unei laturi pentru a putea verifica rezultatul.

Verificare:
A initiala = 8m x 8m=64mp
A dupa marire = (8m+2m) x (8m+2m) = 10x10 = 100mp
100mp - 64mp = 36mp (adevarat)

Textul problemei preluat din comentariu anonim 2 iunie 2014 "Afla doua numere naturale, stiind ca impartindu-le
obtinem catul 9 si restul 176. Daca primul numar ar fi micsorat cu 1801 si al doilea cu 175, atunci catul ar fi 8. "
Datele problemei se prezinta astfel:
a:b=9 r 176
(a-1801): (b-175)=8

Desenul meu:

cu albastru e primul set de date, iar partea cu verde se suprapune peste primul desen pentru a arata ce valori
cunoastem si cum putem afla o parte

1801 - 175x8 - 176 =1p

225 = 1p (adica b)
225x9+176=2201 (a)

Verificare:
2201:225=9 r(176)
(2201-1801) : (225-175)=400:50=8

*****
P.P.S - iata un nou exemplu care merita sa stea in galeria tipurilor de probleme care pot fi rezolvate prin
metoda grafica, in ciclul primar. Aceasta problema se rezolva (cel mai simplu) prin sistem de ecuatii cu doua
necunoscute, in clasele gimnaziale, de aceea mi s-a parut foarte interesant sa aplic metoda grafica specifica
clasei a IV-a.
Dorel avea 63 de lei. Cu 2/3 din suma a cumparat un album de arta, iar cu 3/7 din banii ramasi o cutie de
bomboane. Cati bani mai are Dorel? (Culegere de exercitii si probleme pentru clasa a IV-a - Mariana Mogos si
Stefan Pacearca)

Rezolvare:

Reprezentam suma de bani (63lei) printr-un segment

I---------------------I

impartim acest segment in trei parti egale

I-------I-------I-------I
1/3 1/3 1/3

apoi impartim ultimul segment in sapte parti egale

I-------I-------I-I-I-I-I-I-I-I total 63 (lei)

2/3 3/7 ?

dupa ce am reusit sa trecem toate datele problemei in grafic, trecem la rezolvarea ei.

In legatura cu desenele, la metoda grafica, noi folosim urmatorii pasi pentru avea un desen corect si a putea
copilul rezolva problema mai usor:

folosim intotdeauna o coala de matematica (avantajul este ca foaia este deja liniata)

facem desenul prima data pentru a putea vedea cum arata in ansamblu

refacem desenul la scara corecta --> In cazul de mai sus de la sfarsit la inceput vedem ca avem sapte
segmente egale, un patrat pentru fiecare segment, apoi construim primele doua segmente mari care vor
avea fiecare cate sapte patrate (deoarece sunt egale cu ultimul).

Astfel avem un desen reprezentat corect si putem rezolva mai usor. Aceasta e vocea experientei deoarece ni s-a
intamplat la metoda grafica sa facem un desen aproximativ si sa ni se para din desen ca avem o cu totul alta
solutie decat cea corecta. (Si apoi a trebuit sa raspund la o gramada de Da' de ce e asa? si Da' de ce nu e
asa?)

Ne intoarcem la rezolvare si aflam cat reprezinta

varianta 1:
1/3 din 63,
adica 1/3 x 63 = 63 : 3 x 1 = 21 (lei)

varianta 2 (grafica):
un segment din cele trei,
daca trei segmente egale au suma 63 (lei), atunci un segment 63 : 3 = 21 (lei)
dupa ce am aflat ca fiecare din cele trei segmente reprezinta 21 lei (implicit si ultimul), aflam cat reprezinta

varianta 1:
1/7 din 21,
adica 1/7 x 21 = 21 : 7 x 1 = 3 (lei)

varianta 2 (grafica):
un segment mic din cele 7,
ultimul segment (mare) este impartit in sapte parti egale care insumeaza 21 (lei), atunci segmentul mic este 21 :
7 = 3 (lei)

ajungem la intrebarea problemei Cati bani mai are Dorel?

varianta 1:
7/7 - 3/7 = 4/7,
aflam 4/7 din 21, adica 4/7 x 21 = 21 : 7 x 4 = 12 (lei)

varianta 2 (grafica):
daca un segment mic este egal cu 3 (lei), ramanand 4 segmente, atunci 3 (lei) x 4 = 12 (lei)

Raspuns: 12 lei

Verificare

12 lei (restul de bani) + 9 lei (cutia de bomboane) + 42 lei (albumul) = 63 lei

Verificarea este ultimul pas care nu trebuie sa lipseasca de la nici o problema, indiferent de protestele si
rugamintile celui mic. In acest caz, copilul meu a crezut ca scapa de calculele pentru a afla cat a costat
albumul si cutia de bomboane, dar eu am castigat.

Metode de rezolvare a problemelor de matematica: metoda

figurativa
Expresia *cu att mai mult* nseamn o adunare;
Expresia *cu att mai puin* nseamn o scdere;
Expresia *de attea ori mai mult* nseamn o nmulire;
Expresia *de attea ori mai puin* nseamn o mprire.

Urmtoarele exprimri ar nsemna:

*mrii cu 2 numrul X* X+2;

*micorai cu 2 numrul X*, X-2;
*mrii de 2 ori numrul A*, Ax2;
*micorai de 2 ori numrul A*, A:2.

Atenie mare deci la exprimrile ce apar n text!

De regul atunci cnd avem de rezolvat o problem ncercm s o ncadrm ntr-un anumit tip.

Voi prezenta acum rezolvarea unei probleme prin metoda figurativ. Esenial n rezolvarea problemelor cu
aceast metod este realizarea unui desen, o figur, care corespunde enunului dat.

Problem: Un numr este cu 3 mai mare dect altul. S se afle numerele, tiind c suma lor este 25.

Rezolvare(I) . Din enun ne dm seama c nu cunoatem 2 numere, c unul dintre ele este cu 3 mai mare i c
suma celor 2 numere este 25. Realizm urmtorul desen:

Observm c, dac am elimina din suma numerelor 3, adic am lua din numrul mai mare 3 uniti, cele dou
numere devin egale.

Vom scrie:

25-3=22

apoi

22: 2=11.

Am aflat n acest mod numrul mai mic.

Cellalt va fi

11+ 3= 14.

n concluzie numerele sunt 11 i 14, ceea ce se verific uor (11+14=25). Nu uitai, dup ce ai rezolvat o
problem, verificai ntotdeauna rezultatul obinut!

Rezolvare(II) . Se poate realiza i urmtorul desen:

Observm c, dac am aduga la numrul mai mic 3 uniti, suma ar crete cu 3 i numerele devin egale.
Vom scrie

25+ 3=28

apoi

28: 2=14.

Am aflat n acest mod numrul mai mare. Cellalt va fi

14-3=11

Deci, numerele sunt 11 i 14, rezultate obinute i prin prima variant de rezolvare.
n final a atrage atenia c nu este de ajuns s tiu n ce const metoda figurativ i s rezolv o problem,
dou Fiecare problem aduce un element de noutate i trebuie s ne punem n ct mai multe situaii, adic s
rezolvm ct mai multe, pentru a nu fi luai prin surprindere!