Referat
La Morfologia plantelor
Tema: Polenizarea i
fecundarea la plantele cu flori
A elaborat studenta grupei 13 B : Raoi Nadejda
A controlat: N. Aluchi
Chiinu 2016
Plan:
Esena polenizrii i tipurile ei.
2. Entomofilia.
[Link].
4. Mamaliofilia(Chiropterofilia).
5. Anemofilia.
6. Hidrofilia.
7. Esena fecundrii duble.
8. Formarea embrionului i a
endospermului.
9. Apomixia. Tipurile.
1.
Polenizarea
Prin polenizare are loc transportul polenului de pe anterele
staminelor pe stigmatul gineceului. Dupa proveniena
polenului, polenizarea este de doua feluri: autopolenizare
( polenizare direct) i alopolenizare (polenizare
ncruciat).
Polenizarea direct (autopolenizarea) consta in
transportul polenului de pe anterele unei flori pe stigmatul
aceleiasi flori. Plantele cu polenizare directa se numesc
autogame, iar florile lor sunt bisexuate homogame.
Autopolenizarea sau autogamia, este un fenomen relative
putin raspandit la plante spontane (in special la cele din
zone desertice si din zone cu clima rece), dar este mai
frecvent la plantele din cultura: fasolea, mazarea, graul,
orzul, orezul, tomatele, tutunul, arahidele, bumbacul, inul,
etc. Autogamia prezinta um mare dezavantaj prin faptul ca
plantele ajung in timp la sterilitate si prin urmare la o
scadere drastica a productivitatii. De aceea,se impune ca la
anumite intervale de timp sa se realizeze sic ate o
polenizare incrucisata. Descendentii plantelor autogame
ajung in timp sa prezinte o adaptabilitate tot mai scazuta la
conditiile mediului inconjurator. Adaptari interesante pentru
autopolenizare se intalnesc la florile cleistogame (gr.
Kleistos - inchis; gamos), adica florile care nu se deschid niciodata si trec direct de la
boboc floral la fruct: Viola sp. , Arachis hypogaea, Oxalis
spp. ,etc. Pe acelasi individ, la unele dintre aceste specii, se
gases atat flori chasmogame (deschise) (gr. Chasmaotai a fi deschis; gamos -) cat si cleistogame (inchise).
Polenizarea incrucisata (alogamia sau xenogamia, de
la gr. allos, xenos- strain, altul; gamos-; iar dupa alti autori
geitogamia, geitonogamia derivate de la gr. geito- vecin)
consta in faptul ca polenul de la o floare ajunge pe
stigmatul altei flori, aflate pe acelasi individ sau de pe
individ invecinati, dar care apartin aceleiasi specii sau
[Link] cu polenizare incrucisata se numesc alogame.
Aici se incadreaza, plantele cu flori unisexuate precum si
cele cu flori bisexuate dihogame. Ele sunt heterozygote,
deoarece, la formarea zigotului lor, participa gamete
proveniti de la indivizi diferiti, crescuti in conditii diferite de
mediu, ceea ce confera descendentilor plasticitate
ecologica si posibilitatii de adaptare la mediu marite. In
functie de mediul de viata al plantelor, polenizarea incrucisata se realizeaza datorita mai multor
factori,dintre care se prezinta:
>Gravitatia. Polenul cade pe stigmatul uneia sau alteia
dintre flori, datorita propriei greutati.
>Vantul. Plantele polenizate prin vant se numesc
anemofile (gr. anemos - vant; philein - preferinta, alegere).
Gimnospermele precum si o parte dintre angiosperme sunt
sunt anemofile, ca de exemplu majoritatea poaceelor,
fagaceele, betulaceele, juglandaceele,cannabaceele, etc.
Plantele adaptate la anemofile prezinta o serie de
caracteristici specifice cum ar fi:
florile sunt mici, de obicei unisexuate si grupate in
amenti, fara invelisuri florale viu colorate, fara nectarii;
polenul este mic, se produce in cantitati mari, este
usor, nelipicios si transportat cu usurinta la distante
apreciabile, de ordinal zecilor de kilometric;
stigmatele sunt prevazute cu papile sau perisori
ramificati, marind astfel suprafata pe care este retinut cu
usurinta polenul;
anterele sunt oscilante si se misca usor,imprastiind
polenul. Anemofilia pare a fi predominanta la plantele
care constituie populatii dense si pure, alcatuite dintr-o
singura specie (bradete, moldisuri, fagete,
mestecanisuri, etc.) Numarul mare de indivizi grupati
mareste posibilitatea polenizarii si fecundarii, reducand
astfel pierderile.
>Insectele. Plantele polenizate prin insecte se numesc
entomofile (gr. entomos - insecta; philein-).
In mod obisnuit fac polenizarea
albinele'bondarii,mustele,fluturii,viespile. Florile plantelor
entomofile sunt mari, au invelisuri florale viu colorate si
puternic mirositoare. Cand sunt mici, florile acestor plante
sunt grupate in inflorescente mari, vizibile de la
distanta,alcatuind floarea biologica. Pentru numeroase
cazuri florile prezinta glande nectarifere, situate atat in
floare cat si extrafloral. Insectele culeg din flori nectarul (un
suc dulce poliglucidic), polenul, care prezinta sursa de
proteine pentru insecte sau atat polenul cat si nectarul.
Inca de la Darwin, este cunoscut modul cum se face
polenizarea la ciubotica cucului (Primula veris). Aceasta
prezinta doua feluri de flori: longistile (cu stilul mai lung
decat staminele) si brevistile (cu stilul mai scurt0. Insecta
intra intr-o floare brevistibila, ia pe cap polenul de pe
antere si apoi, trece le o floare longistica, se loveste cu
capul plin de pollen si stigmatul acelei flori, realizand astfel
polenizarea. La angiospermele cu flori bisexuate,
proportiad genuri cu flori anemofile este foarte mica in
raport cu cele entomofile.
>Pasarile au rolul important in polenizarea unor specii, in
special a celor subtropicale (Tecoma spp.,Fuchsia spp.,
Bignoniaceae, etc.). De obicei, fac polenizarea unor unele
pasari mici (colibri). Acestea cauta, in corolele florilor, cu
ciocul lor lung, micile insecte care intra in aceste, dar sug si
putin nectar. Polenizarea prin intermediul pasarilor se
numeste ornitofila ([Link] - pasare; philein -).
>Apa este un factor polenizator la unele plante acvatice,
cum ar fi Vallisneria spilaris (Sarmulita0, cu flori unisexuate
dispuse dioic. Florile femeiesti sunt asezate pe un
peduncullung spiralat. La maturitate, floarea femeiasca
prin despiralizarea pedunculului ajunge la suprafata apei.
Florile barbatesti se desprind de pe peduncul, ies la
suprafata apei si purtate de valuri ajung la cele femeiesti,
avand loc polenizarea. Dupa polenizare, pedunculul florilor
femeiesti se rasuceste din nou, ducand florile la fundul apei
unde are loc fecundatia si fructificarea. Plantele polenizate
prin intermediul apei se numesc hidrofile (gr. hidros - apa;
philein - ).
Polenizarea artificiala practicata inca din antichitate,
este facuta de om in mod constient la unele plante de
cultura in scopul maririi prodctiei.
Germinarea polenului si cresterea tubului polemic
La scurt timp dupa ajungerea grauncioarelor de pollen pe
stigmat, are loc germinarea acestora. Ajunsi pe stigmat
graunciorii de pollen sunt retinuti de lichidul vascos si
lipicios de la suprafata papilelor acestuia. Graunciorii de
pollen se umfla prin absortia apei la nivelul stigmatului,
determinand cresterea turgescentei acestora. Germinarea
polenului consta in formarea tubului polemic, care se
realizeaza prin alungirea intinei. Tubul polenic strabate
peretele extern, rigid (exina) al graunciorului, pe la nivelul
crapaturilor formate la nivelul santurilor si inainteaza catre
avar. Concomitent, in tubul polemic patrunde mai intai
celula vegetative, care are rol in hranirea si alungirea lui.
Tubul polenicse mareste continuu, strabate stigmatul, apoi
prin stil ajunge pana la ovar. Daca nu axista canul stiliar,
tubul polemic patrunde printer celulele stilului care se
gelifica, usurand inaintarea acestuia si hranindu-l. In
conditii prielnice (temperatura,umiditate, substante
hranitoare, etc.), tuburile polenice ajung la ovar intr-o zi,
cel mult in 4-5 zile. Lungimea acestora variaza de la cativa
mm pana la 20-30 cm. In ovul, tubul polemic patrunde de
obicei prin micropil, fenomenul numindu-se porogamie.
Cazurile de chalazogamie, adica patrundera tubului polenic
prin chhalaza, sunt rare launele monochlamidee
(alun,mesteacan,ulm,etc.). Sunt situatii cand tubul polemic
poate patrunde lateral, prin integumente, procesul fiind
denumit mezogamie. In timpul inaintarii tubului polenic
pana la ovul, are loc si patrunderea celulei generative.
Cand tubul polemic a ajuns la sacul embrionar, celula
generative se divide mitotic si formeaza doi gamete
barbatesti neciliati, haploizi, numitinuclei spermatici sau
spermatii.
Fecundatia la plante
Momentul strapungerii sacului embrionar de catre tubul
polemic, este insotit de urmatoarele procese: celula
vegetative se resoarbe, varful tubului polemic se gelifica
permitand evacuarea celor doi gamete barbatesti
(spermatii). Ulterior, un nucleu spermatic se uneste cu
oosfera (gametul femeiesc) si formeaza zigotul primar (o
celula diploida) din care, prin diviziuni mitotice successive,
ia nastere embrionul. Al doilea nucleu spermatic se
deplaseaza catre nucleul secundar al saculuiembrionar
(diploid), cu care se contopeste, si da nastere la zigotul
secundar sau zidul accesoriu (triploid). Din diviziunile
successive ale zigotului accesoriu se formeaza un tesut
nutritive special, numit endosperm secundar sau albumen.
Antipodele si sinergidele incep sa se dezorganizeze inainte
de fecundarea oosferei. Procesul de fecundatie poarta
numele de amfimixie si consta in doua etape
principale: plasmogamia (contopirea citoplasmelor)
si cariogamia (contopirea nucleilor).
Esenta fecundatiei consta in cariogamie si formarea unui
nucleu diploid, respective triploid. La angiosperme,
deoarece ambii gamete barbatesti (spermatii) se contopesc
cu cate un element al sacului embrionar, procesul a fost
numit dubla fecundatie de la gimnosperme. Dubla
fecundatie a fost descoperita, independent, de doi
botanisti: S.G. Navasin (rus) in anul 1898 la planta Fritillaria
tenella si Guignard (francez) in 1899 la Lilium martagon.
Cercetarie ulterioare au aratat ca dubla fecundatie este
caracteristica tuturor angiospermelor,intalnindu-se foarte
rar si la unele gimnosperme evaluate (Ephedra
campylopoda).
Abateri de la tipul general de fecundatie.
Tipul general de fecundatie la angiosperme se
numeste amfimixie (gr. amphiambii; myxis - amestec),
adica contopirea a doi gamete de sexe diferite, in urma
careia rezulta zigotul primar. Asa dupa cum am vazut, prin
diviziuni mitotice successive ale zigotului ia nastere
embrionul.
La angiosperme, au fost semnalate cazuri in care embrionii
se formeaza din elemente nefecundate cazuri in care
embrionii se formeaza din elemente nefecundate ale
saculuiembrionar (oosfera, sinergide, antipode), sau chear
din cellule ale nunucelei sau integumentelor, fenomen
numit apomixie (gr. apo-fara, absent; myxis-).
Cu alte cuvinte, are loc formarea embrionului fara
fecundatie. Apomixia are loc prin cateva procese:
partenogeneza, apogamia, aposporia, embrionia
adventiva,poliembrionia, partenocarpia.
a. Partenogeneza prezinta procesul de formare a
embrionului din oosfera nefecundata.
Partenogeneza poate fi: haplioda si diploida. Cand
embrionul se formeaza din oosfera haploida, care face
parte dintr-un sac embrionar rezultat in urma meiozei,
avem de-a face cu partenogeneza haploida, descrisa la:
Datura stramonium, Triticum spp., Zea mays, etc.
Partenogeneza dipolida sau somatica inseamna formarea
embionului dintr-o oosfera diploida, care apartine unui sac
embrionar rezultat din apospori, fara meioza si fara
formarea macrosporilor. Se intalneste la genurile;
Hieracium spp., Alchemilla spp., Ficus spp., etc.
b. Apogamia inseamna dezvoltare embrionului din
sinergide sau antipode. Afost descrisa la: Plantago
lanceolata, Lilium regale, L. martagon si la multe orchidee.
c. Aposporia este procesul de dezvoltare a sacului
embrionar dintr-o celula vegetaiva a nucleului sau a
integumentelor, fara meioza si fara formarea macrosporilor.
Din oosfera diploida a sacului embrionar diploid, se
formeaza, fara fecundatie, embrionul.
d. Embrionia adventiva inseamna formarea
embrionului in afara sacului embrionar.
Acesta poate fi nucelara sau integumentara.
e. Poliembrionia se intalneste la citrice si reprezinta
formare mai multor embrioni intr-o samanta, atat prin
apogamie cat si prin aposporie.
f. Partenocarpia este procesul de formare a fructelor din
ovar in lipsa fecundatiei, lipsind astfel semintele. Se
intalneste la vita de vie, agris, mar, par, smochin.
Partenocarpia este un fenomen constant si ereditar le
unelle soiuri de pomi, vita de vie.
Bibliografie:
[Link]://[Link]/educatie/biolog
ie/[Link]
2. [Link]