Scribd
Încărcați
16 vizualizări8 pagini

Temp

Temp

Încărcat de

Florin Stancu
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
16 vizualizări8 pagini

Temp

Temp

Încărcat de

Florin Stancu
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
"ARATE SI ECHIPAMENTE DE LA BORDUL AERONAVELOR LUCRAREA 5: _MASURAREA TEMPERATURIL Sco. lucrarii Prin realizarea acestei Iucrari se asiguri experimentarea metodelor de masurarea a temperaturii la bord. Totodata, se asigura formarea deprinderilor practice privind manuirea instalatiilor precum si explicarea erorilor care apar in procedeul de masurare 2. Partea teoretica a lucrarii Pentru masurarea temperaturii se pot utiliza mai multe metode, care in principiu folosesc orice fenomen fizic conditionat de variatia temperaturii, printre care amintim J. Metoda volumeiricd — se bazeazi pe legitura dintre modificarea volumului V a unui corp sub actiunea temperaturii. Funcfie de starea de agregare a corpului, termometrele care functioneazii pe aceast metoda pot fi: — cu mercur; — cualcool; — cu bimetale. Metoda manometricd — face corespondenta intre variatia presiunii unui gaz sau lichid la volum constant si temperatura. In acest caz termometrele pot fi cu vapori, gaz sau lichid Metoda termorezistiva — consti in variatia rezistenfei clectrice a unui conductor sau semiconductor cu temperatura. 4. Metoda eleciricd — se bazeazA pe aparitia unei tensiuni electromotoare, la un termocuplu, proportional cu diferenta de temperatura dintre cele doua capete reci 5. Metode radiagiei — temperatura se misoara indirect prin masurarea energiei radiante. Dintre metodele prezentate anterior in aviafie se utilizeazi in exclusivitate meroda termorezistiva si metoda electricé. Nv we 2.1. TERMOMETRE CU TERMOREZISTENTA Termometrele cu termorezisten{a functioneazi pe baza metodei termorezistive, respectiv pe proprictatea ce o au conductoarele si semiconductoarele de a-si modifica rezistivitatea (rezistenta R) in functie de variatia temperaturii. Termistoarele sunt amestecuri de materiale semiconductoare din oxizi de metale grele aglomerate obtinute prin presare in forma de sfere sau discuri de dimensiuni de 1...5 mm, previzute cu doua terminale. Ele au constante de timp foarte mici (circa 10 ms), iar caracteristica de temperatura are forma: s RC)=ae", a unde temperatura T se ia in K, iar a si b sunt constante de material. Prin derivarea ecuatiei (1), se obtine coeficientul de variatie a rezistentei cu temperatura: 1 dR_b @s=—-—= . R eT eee @) care este negativ si cu aproape un ordin de marime superior coeficientului « al metalelor. Termorezistenfele (metalice) sunt realizate din fier, cupru, nichel sau platind la care dependenta de temperatura a rezistenfei electrice reprezentat in Fig. 1 se poate exprima prin relatia: RAT)=R hb +a-AT +B-(aTy +... @) ee — —— _ Lucrarea 5 . Masurarea temperatur Daca termorezistorul este din plating, iar temperatura variazi in limitele 0,..650°C, 2 caracteristica R(AT) are forma: ROT)=Rl+e-ar+p-(ary] (4) ry unde 0=3,968-10° grd”' si B=-5,847-10grd? R/Ro=f(T Pentru nichel aceasta caracteristicé are o ‘cupru;— forma gi mai complicata. Pentru intervale mici de temperatura AT = T~Ty se poate considera latin’ 9 8 7 6 5 4 3 2 1 c4 functia R(A7) este liniara, sensibilitatea ° dR © 100 200 300 termorezistorului fiind S=-S% = gp. d(aT), i 4 ‘ethti a UnOt materiale In Tabelul I sunt date cateva Proprietati a trei metale dintre cele mai utilizate in domeniul termometriei. 400 800 600 700 T°C Fig. 1 Variafia cu temperatura a rezisten{ei Tabelul 1 Metalul Rezistivitatea Coeficientul de Domeniul de temperatura in care (Q-mm? temperatura mediu [ee] al rezistentei in Limita intervalul 0...100 inferioara superioara [grd"] [°c] Platina 0,0981 3,91x10> =250 Cupru 0,018 =150 Nichel 0,12 —200 214, SCHEMELE DE MASURARE A TERMOMETRELOR = CU TERMOREZISTENTA Ca scheme de masurare la bordul aeronavelor se intdlnese cateva variante de termometre cu termorezistenta (Fig. 2). De regula, elementul termosensibil (transmitatorul) se conecteazA in una Fig. 2 Scheme de masurare folosite in termometrele —punte cu semidiagonala; b — punte complexa cu rezistentA electrica: APARATE $I ECHIPAMENTE DE LA BORDUL AERONAVELOR din laturile unei punti de masurare, celelalte laturi fiind formate din rezistoare avnd coeficientul de temperatura zero (manganina). Aparatul indicator este un logometru magnetoelectric cu magnet permanent mobil 2.2. TERMOMETRE CU TERMOCUPLE Daca punctul de sudurd sau de contact dintre doua conductoare din aliaje diferite este plasat la o temperatura T diferita de temperatura Ty a capetelor libere, numite reci deoarece, de obicei, T > To, intre capetele libere apare 0 te.m. de valoare Er dependent de diferenta de temperatura AT = T ~ Tp printr-o relatie de forma: Ex = adT + b(AT) + c(AT)*+...= KAT 6) unde a, b, ¢, ...sunt constante de material. Conform Tabelului 2 existi materiale cu potential clectropozitiv, dar si cu potential electronegativ Tabelul 2 Materialul Potentialul de electrod pentru AT = 100°C [mV] Constantan (55% Cu, 45% Ni) -3,47...-3,04 Nichel (Ni) =i e120 Platina (Pt) 0 Platinrhodiu (90% Pt, 10% Rh) + 0,65 Cupru (Cu) +0,12...4 0,77 Fierul (Fe) + 1,87...+ 1,80 Nichel — Crom (85% Ni, 10% Cr, adaosuri) +2,20 In aviatie cele mai utilizate termocupluri sunt formate din materialele: cromel — copel, crome] — alumel, cupru — constantan, fier — copel, cupru — copel. in Tabelul 3 sunt date caracteristicile Ey(A7) pentru cAteva termocupluri. Tabelul 3 Temperatura Tensiunea termoclectromotoare [mV °C] Cromel — copel | Cromel-alumel | _NiCo— As 100 6,95 4,10 0,00 200 14,66 8,13 0,00 300 22,91 12,21 0,38 400 31,49 16,40 1,60 500 40,16 20,65 3,41 600. 49,02, 24,91 5,36 700 57,77. 29,15 7,39 800 66,42, 33,32 900. “= 37,37 Din tabel se observa ca in cazul termocuplurilor NiCo — AS (nichel cobalt — alumel special) si FeNi — CS (fier niche! — copel special) valoarea Iui Er este foarte mica pentru o variatie a temperaturii AT< 200°C, ceea face ca eroarea produsi de variatia temperaturii lipiturii reci (in limitele — 60°C...+ 60°C) si fie neglijabilé. Principala eroare a termometrelor cu termocupluri se datoreaz variafiei temperaturii lipiturilor reci. Cu exceptia aparatelor care folosesc termocuplurile NiCo — AS, la toate termometrele se prevede compensarea acestor erori. Sg —————— Lucrarea 5 SM Masurarea temperaturii La bordul aeronavelor termometrele de acest tip se utilizeaz4 pentra mésararea temperaturs gazelor la iesirea din turbina MTP sau MTR, precum si Pentru mésurarea temperaturii chinlaselor le motoarele cu piston. Aceste aparate se impun prin simplitatea constructiva, pnn lntaritaiea scieii si prin inerfia termica foarte redusa. 2.3. Erorile termometrelor Erorile principale ale termometrelor cu rezistenta sunt urmétoarele- ~ ¢roarea metodica — datoraté inedlzirii clementului termosensibil de catre curemmal c= trece prin el; —dinamica; ~ erorile instrumentale — de temperatura produse de variafia sti texmi rezistoarelor din schema datorit2 schimbani tempera mediului ambiant; ~erorile produse de cdmpurile clectrice erorile instrumentale ~ crorile datorate existenfei tensiunilor tem. parazite (de contact) care apar in punctele de conexiune a termocuphilui cu conductoarele de legatura: ~ erorile datorate influentei campurilor magnetice exterioare, ce se anuleaza folosind ecranele izolatoare: ~ etorile instrumentale de temperaturé ce apar datorita variatici Parametrilor electrici si mecanici ai indicatorului la schimbarea temperaturii mediului ambiant, 3.__Aparatura necesar4 executirii luc! Se utilizeaza urmatoarele materiale: — Cuva de laborator pentru incilzirea uleiului de aviatie; — Diferite tipuri de termometre; — Surse de alimentare de ayiatie; — Cabluri de legatura; — Termometrul etalon; — Aparate de masura. APARATE $I ECHIPAMENTE. A. DELA BORDUL AERONAVELOR 3.1. Deserierea instalafiei de laborator bared Instalajia permite verificarea functionrii aparatelor de misurarea a temperaturii de la bordul aeronavelor. Instalafia se alimenteaza de la tensiuni de aviatie -27V c.c. : In componenfa instal atic: intra urmatoarele parti mai importante: 1- sursa de alimentare de aviatie —27Vc.c. 3- cuva unde se introduce fluidul de aviatie; 4 - ohmetrul pentru J determinarea rezistentei; 5 - termorezistenta; 6 - termometrul etalon; 7 - voltmetrul pentru determinarea caderii de tensiune; 8 - termocuplul; 9 - ampermetrul. 3.2. Modul de lucru + inaintea de inceperea lucrului se cupleaza cablurile pentru realizarea montajului prezentat mai sus; + se alimenteaza cu tensiune din 1, termotranzistorul pentru realizarea polarizarii: «+ se citegte temperatura pe termometrul etalon 6; se m&soara diferitele marimi electrice care variazi, respectiv rezistenta pe ohmetrul 4 gi ciderea de presiune pe voltmetrul 7. 3.3, Probleme de studiat Pe timpul lucrarii se vor executa determinarile: i) ridicarea caracteristicilor R=/(T) $i U=f(7) att la incalzire cat si la racire; ii) verificarea experimentala a ecuatiilor de etalonare 4 si respectiv 5, si de asemenea determinarea erorilor relative; - ijii)de ce caracteristica de incalzire nu corespunde cu cea de racire? Lucrarea 5 Ss Masurarea temperaturii 4. Date experimentale si rezultate 4.1. La incalzire ‘aa Restsurats | Reeoretc cra fos ep &u Et [Q] [Q] mV] mV) [%] [%] 20 30 40 50. 60. 70 80 90 100 110 120 130 140 150 160 170 180 190 200 210 220 230 SS SS ee eee ——__- MT te Se DE LA BORDUL AERONAVELOR 4.2. La racire pe toasurati | Rmasuraa | Rrcoretic Unasuraca Geeoretic ER ep rc) [Q] [Q] [mv] [mV] [%] [% 230 220 210 200 190 180 170 Masurarca temperaturii 43.1. La incalzire Rezistenta R[ohmi] Tensiunea U[V] 20 40 60 80 100 120 140 160 180 200 220 Temperatura T[C] 4.3.2. La racire Rezistenta R[ohmi] Tensiunea U[V] 20 40 60 80 100 120 140 160 180 200 220 Temperatura T[C] ee

S-ar putea să vă placă și