Academia de Studii Economice din Bucuresti
Sesiunea de comunicari stiintifice
Aprilie 2016
-Participarea cetateneasca-
Elevi: Merisan Sorin-George
Mircea Emilia
Moise Maria-Laura
Coordonator stiintific: Lector univ. dr. Pacesila Mihaela
Facultatea de Administratie Publica si Management.
Participarea cetateneasca
The paper at hand aims to analyze citizens participation, with a focus on the electoral
process, as a means of achieving citizens involvement in the decision-making process sat the
local, national and European level. Citizens' participation - means of involving the citizen in the
decisional process.1
Keywords: citizens participation, citizens consultation, European governance, decisional
process, transparency, citizens involvement.
Prezentul document i propune s analizeze "participarea, cu accent pe procesul
electoral, ca un mijloc de a castiga ceteni precum si implicarea acestora n procesul de luare
a deciziilor la nivel local, naional i european. Participarea cetenilor mijloc de implicare a
acestora n procesul decizional.
Cuvinte cheie: "participarea cetenilor, consultarea cetenilor , guvernana european,
procesul decizional, transparena, implicarea cetenilor.
Introducere
Lucrarea de fata abordeaza tema participarii cetatenesti, tema de mare actualitate in zilele
noastre. Participarea cetateaneasca este un element esential al unei bune guvernari si al unei
dezvoltari locale. Pentru a intelege importanta participarii cetatenesti in activitatile si deciziile
administratiei publice locale, se poate porni de la ideea de baza conform careia participarea
confera calitate guvernarii,iar o buna guvernare poate aduce investitii, afaceri profitabile, resurse
financiare, toate acestea contribuind la dezvoltarea economica locala.
Articolul conine o serie de subcapitole, pornind de la aspecte generale asupra participarii
cetatenesti, responsabilitatea cetatenilor asupra acestei teme, tehnici de participare publica si
ajungnd la partea practic, un chestionar realizat pe 59 de persoane.
In acest fel, lucrarea incepe cu definitia conceptului de participare cetateneasca si
prezentarea acestuia in termeni generali. Vom mentiona de-a lungul lucrarii valorile de baza
1
***[Link]
pentru participarea publica, costurile si beneficiile acesteia, precum si CiC-urile, CCC-urile,
focus-grupurile si dezbaterile publice. Am decis s realizam un chestionar care s cuprind 10
ntrebri cu scopul de a afla gradul de implicare a cetatenilor in alegerile statului. Rezultatele au
aratat ca populatia este bine in formata asupra acestei teme.
Literatura de specialitate
Conceptul de participare cetateneasca are la baza necesitatea consultarii cetatenilor si
exprimarea de catre acestia a opiniilor in legatura cu deciziile care se adopta la diferite nivele si
de care ei pot fi afectati in mod direct sau indirect.
Intr-o comunitate sanatoasa, cetatenii participa la procesul de luare a deciziilor de interes
public, informandu-se cu privire la problemele care ii afecteaza, solicitand autoritatilor sa adopte
masurile pe care el le considera de cuviinta si participand efectiv la punerea in practica a
deciziilor [Link] frecvent ideea ca imaginea unei tari este data de administratia acesteia.
Acest fenomen administrativ se afla intr-o stransa legatura cu problematica puterii. In
democratiile din toata lumea,populatia joaca un rol foarte important in guvernare.2
O societate democratica implica participarea celor carora li se adreseaza decizia, la
adoptarea acesteia. Esenta democratiei o reprezinta un sistem de guvernare cu si pentru oameni.
Guvernarea cu si pentru oameni trebuie sa devina si sa ramana un parteneriat intre cetateni si
alesii in care acestia si-au investit increderea.
Aceast ncredere trebuie s se extind la toi funcionarii publici i la toate instituiile
administrative. n rile democratice de oriunde n lume, aceast ncredere se realizeaz prin:
onestitate;
transparen din partea aleilor;
oportunitatea oferit oamenilor de a juca un rol important n procesul guvernrii,
i chiar n activitatea de zi cu zi.3
Etapele participarii cetetenesti
Participarea cetatenilor la luarea deciziilor intr-o democratie este un proces gradat, care
presupune parcurgerea anumitor [Link] etape se suprapun peste cele doua niveluri de
participare, ca parte a unui model ideal de implicare a cetatenilor.
2 Mora, C, 2014, Studiul administratiei publice, Bucuresti, Editura Occent
3 ***[Link]
Primul nivel se refera la informare. Aceasta presupune eforturi atat din partea cetatenilor
cat si din partea administratiei [Link] publica este datoare sa emita informatii catre
cetateni privind activitatile sale.
Al doilea nivel se refera la consultarea cetatenilor, aceasta fiind actiunea autoritatilor
pentru identificarea necesitatilor cetatenilor pentru evaluarea prioritatilor unor actiuni sau
colectarea a de idei i sugestii privind o anumit problem.
Patru lucruri stau la baza participrii ceteneti. Acestea sunt:
Administraia local deschis spre implicarea cetenilor n activitatea complex a
procesului de guvernare.
Transferul continuu de informaii de la administraie la ceteni.
Modaliti eficiente prin care administraia culege informaii de la ceteni.
Ceteni informai care i onoreaz obligaia de a participa ca parteneri egali n
activitile administraiei, deoarece neleg problemele.
Participarea ceteneasc reprezint combinaia acestor elemente - informaie,
comunicare i implicare n relaia care se stabilete ntre administraie i ceteni, iar
activitile administraiei sunt dezvoltate i susinute n aa fel nct s corespund ct
mai mult posibil nevoilor i dorinelor cetenilor. Aceste elemente sunt prezentate pe
scurt n urmtoarea definiie:
Participarea Ceteneasc este procesul prin care preocuprile, nevoile i valorile
cetenilor sunt ncorporate n procesul decizional al administraiei publice locale.
Exist dou direcii de comunicare (ntre ceteni i administraie), cu scopul general
de mbuntire a deciziilor (administraiei publice locale) susinute de ctre ceteni .4
De ce este necesar participarea ceteneasc?
La nivelul administraiei locale, ideea participrii ceteneti n procesul guvernrii are un
neles adnc. Aceasta deoarece oamenii locuiesc n orae, comune i sate, iar aici:
Deciziile administraiei au cel mai vizibil impact asupra oamenilor
Contribuia cetenilor se obine mai uor, dac administraia i dorete aceasta.
Desigur, trebuie ca i cetenii s neleag care le sunt responsabilitile n acest proces
democratic de guvernare. Aceasta nseamn c administraia local trebuie s educe cetenii n
rolul lor de participani activi n activitile administraiei - nu numai n alegeri, ci i n derularea
4 ***[Link]
procesului de guvernare. ntr-o comunitate local, unde administraia i cetenii sunt implicai
activ n procesul participrii ceteneti, administraia local va fi pregtita:
s mprteasc informaiile ntr-o manier onest, complet i clar;
s ofere cetenilor posibilitatea de a-i exprima opiniile i de a influena deciziile
administraiei ntr-un mod corect i deschis;
s ncurajeze cetenii s profite de aceste posibiliti;
s se angajeze n explicarea modului in care s-a luat decizia, furniznd toate argumentele
care au fundamentat aceast decizie.5
Valori de baza pentru participarea publica
1. Pblicul ar trebui s aib un cuvnt de spus n deciziile cu privire la acele aciuni care le
afecteaz viaa.
2.
Participarea public include promisiunea c aceasta va influena decizia.
3. Procesul participrii publice comunic interesele i vine n ntmpinarea nevoilor tuturor
participanilor.
4. Procesul participrii publice descoper i faciliteaz implicarea acestor persoane
potenial afectate.
5. Procesul participrii publice invit participanii s-i defineasc modul propriu de
implicare.
6. Procesul participrii publice arat participanilor felul n care contribuia lor a afectat
decizia.
Responsabilitile cetenilor sunt:
S observe ce face administraia local i n ce scop.
S fie pregtii s i aduc o contribuie cnd administraia planific s fac ceva ce
poate s le afecteze interesele.
S abordeze reprezentaii administraiei cu o atitudine pozitiv.
S manifeste interes n a nelege problemele, incluznd restriciile cu privire la ceea
ce poate s fac administraia.
S-i exprime interesele i ideile clar i complet.
n situaiile potrivite, s ncerce s colaboreze constructiv cu oficialii administraiei
locale pentru a gsi i implementa soluii satisfctoare pentru ambele pri.6
5 Profiroiu, A, 2010, Bazele administratiei publice, Bucuresti, Editura Economica, pg
15-17
6 ***[Link]
Deoarece aceste idei sunt noi pentru muli ceteni romni, oficialii administraiei locale
ar trebui s fie gata s ncurajeze, s conduc i s educe cetenii n ceea ce privete aceste
responsabiliti.
Dup ce obin contribuia cetenilor, oficialii unei administraii responsabile au obligaia
s asculte ceea ce spun cetenii i s in cont de ideile acestora. O idee venit din partea unui
cetean poate fi acceptat sau respins. Dar dac este respins, reprezentanii trebuie s explice
de ce acea idee nu ar putea sau nu ar trebui s fie pus n aplicare. O sugestie sau o reclamaie
venit din partea unui cetean poate fi acceptat sau respins, dar nu trebuie s fie ignorat.
Multe administraii locale neleg importana participrii ceteneti i au o oarecare
experien n acest domeniu.
n primul rnd, este important ca participarea ceteneasc s se integreze n
evenimentele majore ale activitii administraiei locale, de exemplu n procesul de elaborare a
bugetului. Folosirea participrii ceteneti n aceste situaii ofer reprezentanilor administraiei
implicai n procesul bugetar o experien pe care acetia o vor valorifica n dezvoltarea
planurilor unor iniiative de participare ceteneasc ampl n viitor.
Al doilea pas ctre o participare ceteneasc la scar larg l reprezint identificarea
acelor compartimente ale administraiei care au contact direct cu publicul i care i vor numi un
facilitator pentru participarea ceteneasc n fiecare compartiment (departament, direcie,
serviciu, birou).7
Participarea cetateneasca-costuri si beneficii
Costuri
Lista de mai sus reprezint o eviden real privitor la cum s informm cetenii i cum
s le asigurm accesul la informare. Aceasta nu se realizeaz fr anumite cheltuieli.
Din partea administraiei sunt necesare:
timp;
resurse bugetare;
creativitate;
energie;
dorin politic i curaj.
De exemplu, pentru o simpl audiere pe buget, trebuie pregtite materiale pentru o mai bun
nelegere a coninutului. Trebuie fcute anunuri publice i tot felul de aranjamente logistice.
7*** [Link]
Voin politic i curaj. Cteodat administraiile locale trebuie s mprteasc publicului veti
proaste, ca de exemplu: lipsuri bugetare, proiecte amnate sau chiar greeli care au fost fcute.
Acesta este momentul cnd intervin voina politic i curajul. Cetenii au dreptul s fie
informai despre planuri sau proiecte de la demararea pn la finalizarea lor. Dac un proiect este
mai dificil sau mai costisitor dect se prevzuse, ei au dreptul s tie acest lucru. Pe termen lung,
onestitatea construiete ncredere, chiar dac, pe termen scurt creeaz dificulti.
Beneficii
Nu ar trebui s ne axm doar pe costurile participrii ceteneti. Aici sunt cteva dintre
beneficiile specifice, similare att pentru administraia public local ct i pentru ceteni, cnd
participarea cetenilor n procesul de guvernare este luat n serios:
Restabilete i construiete ncredere ntre administraia public local i ceteni.
Ajut administraia local s devin i s rmn transparent n procesul guvernrii.
Permite fiecrui cetean s aib acces la informaii cu privire la problemele ce trebuie s
fie rezolvate.
Ajut administraia local s identifice nevoile comunitii mai repede i cu o satisfacie
mai mare pentru ceteni.
ncurajeaz dezbaterile fa n fa, astfel nct cetenii pot auzi direct puncte de vedere
diferite.
Direcioneaz comunitatea ctre o decizie responsabil, cu suport politic
Conduce comunitatea ctre consens i nu ctre conflict.
Ajut n promovarea unui cadru legal nou, potrivit unui nou mod de cooperare i
parteneriat.
Ajut administraia local s rezolve nevoile cetenilor nainte de interesele speciale.
Prin colaborare, administraia local i cetenii sunt capabili s fac demersuri creative
n abordarea problemelor i oportunitilor.8
Cic-ul tehnica a procesului de participare cetateneasca
CIC-ul reprezint o interfa ntre administraia local i ceteni, fiind preocupat n mod
direct de a rspunde la ntrebrile cetenilor, ca i nevoilor acestora cu privire la serviciile
publice. Un CIC poate fi o resurs bogat pentru o instituie public i o legtur interactiv cu
publicul. 9
8Mora, C, 2014, Studiul Administratiei Publice, Bucuresti, Editura Occent, pg 15
9 ***[Link]
Oricum, pentru ca liderii administraiei s aib sprijinul cetenilor, este necesar
nfiinarea unui CIC ca un instrument activ i eficient al guvernrii i al participrii ceteneti.
CIC-urile trebuie s fac parte integrant din activitile administraiei i s fie dotate cu
echipamente, personal suficient i alte resurse care s le fac viabile i funcionale.
Exist 3 tipuri de CIC-uri:
1.
2.
3.
CIC-uri care ajut cetenii s depun cereri, serviciile oferite fiind informaii,
sprijin, formulare, persoane de contact, ca i soluii urgente atunci cnd situaia
o cere. Majoritatea CIC-urilor furnizeaz aceste servicii de baz.
CIC-uri care, pe lng activitile realizate de cele din prima categorie,
urmresc petiiile cetenilor n timp, informndu-i despre stadiul rezolvrii lor.
CIC-uri care furnizeaz serviciile de baz i se ngrijesc de prelucrarea actelor
pentru ceteni (clieni). Mai mult dect att, cteva CIC-uri furnizeaz
informaii de interes comunitar, ca de exemplu, despre evenimente importante
n care urmeaz s fie implicat comunitatea, ONG-uri, oportuniti
educaionale, evenimente culturale i sportive, festivaluri, trguri, etc.
Comitetele Consultative Ceteneti (CCC)
ntr-un sistem democratic, administraiile locale folosesc comitetele consultative
ceteneti pentru a furniza consiliilor locale / judeene i primriilor opinii de dezvoltare legate
pe aspecte ct mai diferite. Aceste grupuri vor fi numite n continuare Comitete Consultative
Ceteneti (CCC). Acestea reprezint un mijloc important folosit de ctre administraia local
pentru a angaja cetenii n procesul de guvernare i pentru a-i informa n permanen despre
schimbrile nevoilor publice dintre perioadele electorale. Exist primrii care au cte un CCC
care asist fiecare departament al administraiei.10
Pentru o comunitate urban de mrime medie din SUA, 20 sau 30 de CCC diferite nu constituie
un lucru neobinuit. Unele administraii folosesc mai mult aceste comitete consultative fa de
altele care le folosesc mai puin.
Cteva exemple de CCC din Romnia
Folosirea unor CCC-uri este o noutate pentru Romnia, dei un numr surprinztor de
administraii locale au experimentat aceste comitete. Iat cteva exemple:
I.
Grupul Consultativ Cetenesc pentru colaborarea cu CIC la Sibiu Consiliul
Judeean Sibiu a nfiinat un comitet consultativ cetenesc care i desfoar
activitatea pe lng CIC-ul Consiliului. Comitetul se ntlnete n mod regulat
cu directorul CIC-ului i furnizeaz asisten pentru problemele care ar putea
solicita atenia CIC-ului. Comitetul susine activitatea CIC-ului i exist un
10 ***[Link]
II.
III.
schimb de informaii eficient ntre comitet i Centru. n cteva rnduri,
comitetul a ridicat probleme care au atras atenia Consiliului. 11
Sfatul Btrnilor la Media i Piteti. n Media i Piteti, exist CCC-uri care
sunt formate din persoane vrstnice - pensionari - persoane care doresc s
colaboreze ca voluntari cu administraia local. n Media, grupul este format
din 27 de membri. Ei se ntlnesc trimestrial, sau mai des, dac primarul solicit
acest lucru. Cteodat exist o preocupare specific pentru ntlniri. De
exemplu, o ntlnire s-a axat pe problemele de mediu la care au fost invitai i
civa directori ai unor instituii private locale. Au fost abordate probleme legate
de mediu. Au rezultat cteva mbuntiri. Membrii grupului au fost invitai i
informai despre planurile i iniiativele administraiei. Ei au fost ntiinai de
locul i timpul ntlnirii pentru a putea participa. n Piteti, grupul este format
din 30 de membri, toi liceniai, care se ntlnesc lunar pentru a dezbate
problemele desemnate de primar i problemele identificate de ei nii.
Problemele cu care s-au confruntat: pregtirea srbtorilor, curarea strzilor,
reziduurile, problema cinilor vagabonzi i a mbuntirii traficului.12
Comitetul consultativ Cetenesc pentru amenajarea punii Comuna Cristian,
judeul Sibiu Comuna Cristian (jud. Sibiu) a nfiinat un CCC care s se ocupe
de rezolvarea problemei de meninere i administrarea a trei puni comunale.
CCC-ul a vizitat punile pentru a determina cu exactitate natura problemelor
existente. Apoi, CCC-ul s-a ntlnit cu grupurile de interes - proprietarii
punilor, vitelor i oilor, primarul i personalul primriei - pentru a realiza un
plan pentru nfiinarea comitetelor pastorale pentru fiecare pune.13
Focus-grupurile
Focus-grupurile (interviurile de grup) sunt ntlniri interactive facilitate, cu grupuri mici
de ceteni. Moderatorul lor conduce participanii la discuii printr-un set de ntrebri
despre un anumit subiect. Cetenii sunt invitai s ia parte la astfel de discuii n grup i
numai cei invitai pot participa, pentru c focus-grupurile nu sunt ntlniri deschise.
Iniial, sunt 7-12 participani care provin dintr-o anumit categorie social sau un grup de
interes (ex. profesori, pensionari, membrii ai unor asociaii de proprietari, studeni, tinere
11 ***[Link]
12 ***[Link]
13 ***[Link]
mame, etc.). Participanii sunt rugai s ia parte la o discuie care se structureaz pe un set
de ntrebri - chestionar.14
Moderatorul focus-grupului, sau un asistent, realizeaz o transcriere sau un rezumat scris
al ntrebrilor. Focus-grupul este repetat de cteva ori, folosinduse acelai set de
ntrebri, pn cnd acesta nu mai genereaz alte noi rspunsuri. n acel moment,
organizatorii focus-grupului pot s fie satisfcui de faptul c au informaii complete
despre atitudinile i opiniile participanilor referitoare la subiectele dezbtute n cadrul
discuiilor de grup.15
Focus-grupurile reprezint o modalitate relativ simpl, rapid i ieftin de a avea un
feedback din partea cetenilor. Ele pot fi folosite ntr-o varietate de situaii.
Sondajele de opinie
Sondajele sunt folosite pentru a descoperi realitile (incluznd atitudini i preri)
despre membrii unei categorii a populaiei.
Exist trei feluri de sondaje:
a. Sondaje pentru ntregul grup -Cnd iniiatorii sondajului doresc s descopere
realitatea dintr-un grup mai mic, ei realizeaz un sondaj care se adreseaz fiecrui
membru n parte.
b. Sondaje eantionate - realizate pe un eantion reprezentativ n general, un
sondaj este folosit pentru a evalua opiniile unui grup mai larg, ca de exemplu ntreaga
populaie a unei comuniti, ori o parte nsemnat a acesteia. Pentru aceasta, un sondaj
este de obicei realizat pe un grup considerat a fi un eantion reprezentativ al populaiei i
nu pe fiecare persoan n parte. Astfel, informaiile colectate de la o parte a populaiei
sunt considerate a fi reprezentative pentru ntreaga populaie.16
c. Sondaje aleatorii- Pentru a obine rezultate reale, putem spune c un chestionar
trebuie s fie distribuit unei majoriti semnificative, unui eantion reprezentativ pentru
populaia sondat. Opusul unui sondaj care se realizeaz pe un eantion reprezentativ este
un sondaj n cadrul cruia chestionarul se distribuie oricui l solicit.
14 ***[Link]
15 ***[Link]
16 ***[Link]
Astfel de sondaje se mai numesc cteodat i sondaje aleatorii. Rezultatele unor
astfel de sondaje pot fi interesante, dar nu constituie o baz real pentru prezicerea
comportamentului unei mari majoriti a populaiei. Chiar dac 50% dintre cetenii
oraului ar rspunde acestui sondaj, acest 50% din populaie nu ne informeaz neaprat
n mod real despre opiniile celeilalte jumti care nu rspunde la acest sondaj.17
Audieri i dezbateri publice
"Audierile publice" i "dezbaterile publice" sunt ntlniri care faciliteaz schimbul
de informaii ntre reprezentanii administraiei i cetenii interesai. Reprezentanii
administraiei trebuie s realizeze aceste ntlniri ntr-un mod creativ i trebuie ales sau
conceput un format prin care cea mai bun form s corespund scopului ntlnirii i
nevoilor cetenilor.
Audierile publice sunt de obicei mult mai formale dect ntlnirile publice. O
audiere public este caracterizat prin ascultarea atent, de ctre alei, a opiniilor
exprimate de cetenii participani la audiere. O audiere public este de obicei organizat
atunci cnd administraia are un plan, se ocup de campania de informare public i
intenioneaz s fac un angajament. Aceasta trebuie s fie organizat nainte ca
administraia s semneze o aprobare pentru o construcie nou, sau nainte ca primria s
admit un buget propus spre aprobare consiliului local. n acest context, o audiere
public permite cetenilor interesai s-i exprime punctele de vedere asupra planurilor
aproape finalizate i permite reprezentanilor administraiei s aud punctele de vedere
ale cetenilor i s aprecieze dac planul necesit modificri de ultim moment.18
Caracteristica esenial a unei audieri publice este posibilitatea oferit
reprezentanilor administraiei locale de a asculta i de a lua n considerare prerile
cetenilor nainte s fie luat decizia final.
Metodologia de cercetare
Pentru acest articol am ales ca metoda de cercetare chestionarul. Scopul acestuia
este de a arata in ce procent cunosc cetatenii informatii referitoare la participarea
cetateneasca. In acest contex, am realizat un chestiuonar cu 10 intrebari la care au
reactionat 59 de persoane.
Pornind de la aceasta, obiectivele prezentului studiu sunt urmtoarele:
17 ***Richard, A, 2005, Metoda focus grup, Bucuresti, Editura Polirom, pg 104-105
18 ***[Link]
gradul de constientizare a dreptului de a participa la alegerile autoritatilor locale;
estimarea nivelului de cunoatere de ctre populaie a dreptului de acces la informaiile
cu caracter public i de exercitare n practic a acestui drept;
evaluarea opiniei publice privind transparena autoritilor publice, inclusiv prin
asigurarea accesului la informaii, receptivitatea funcionarilor publici la solicitrile de
informaii, etc.;
identificarea principalelor surse de informare, despre Cic si CCC;
estimarea percepiei populaiei privind transparenta n administrarea public local.
Structura chestionarului
Fiind o tehnica de cercetare sociologica, chestionarul cuprinde urmtoarele subiecte:
informarea i accesul la informaii privind activitatea administraiei publice
locale;
participarea societii civile n procesul de luare a deciziilor;
transparenta si activitatea autoritilor publice locale;
date generale despre respondeni.
Rezultatele si interpretarea acestora
La intrabarea Ce inteleg cetatenii prin participare cetateneasca? majoritatea a raspuns
exprimarea opiniilor in legatura cu deciziile statului. In procent de 58,5 % din totalul
participantilor participarea cetatenilor in activitatea statului se suprapune liberei exprimari
Participarea cetateneasca este un drept si
totodata o responsabilitate a fiecarui
locuiutor al tarii. Aceasta afirmatia a fost
verificata in sondajul nostru, peste 60% au
considerat ca este un drept funfamental in
sociatatea democratica.
Participarea cetateneasca prin
exercitarea dreptului de vot poate fi
analizata ca o modalitate de participare la
sistemul decizional local, national sau
european, inca din faza incipienta a
acestuia,cetanetii putand decide prin
participarea la vot viitoarea configuratie a
organismelor decizionale. Este exprimata
astfel orientarea de catre un anumit program
politic, catre un anumit set de masuri
sociale, exprimarea votului fiind asociata cu
delegarea puterii de decizie de la populatie
catre anumiti reprezentanti ai acesteia,pentru
o perioada determinata de timp. Acest fapt a
fost evidentiat si in chestionarul realizat,
Informarea presupune eforturi att
din partea cetenilor, ct i din partea
administraiei locale. Administraia public
are datoria de a transmite informaii
cetenilor privind activitatea si deciziile lor
pentru ca acetia s poat nelege direciile
prioritare ale politicii administrative a
aleilor lor. Iar acest proces de informare
decurge destul de bine, majoritatea
cetatenilor condiserand ca sunt bine
informati.
55,8% considerand dreptul la vot un factor
fundamental in consultarea cetateneasca.
Divizarea respondenilor dup categoria de varsta si cea profesionala este urmtoarea reflectata
pe urmatoarele grafice:
Concluzii
Cetatenii trebuie sa inteleaga care le sunt responsabilitatile in acest proces democratic de
guvernare. Aceasta inseamna ca administratia locala trebuie sa educe cetatenii in rolul lor de
participanti activi in activitatile [Link]-o comunitate locala, unde administratia si
cetatenii sunt implicati activ in procesul participarii cetatenesti, administratia locala va fi
pregatita:
Sa impartaseasca informatiile intr-o maniera onesta,completa si clara
Sa ofere cetatenilor posibillitatea de a-si exprima opiniile si de a influenta deciziile
administratiei intr-un mod corect si deschis
Sa incurajeze cetatenii sa profite de aceste posibilitati
Sa se angajeze in explicarea modului in care s-a luat decizia, furnizand toate argumentele
care au fundamentat aceasta decizie
In acelasi timp cetatenii:
Vor intelege drepturile si obligatiile care le revin pentru a participa la luarea deciziilor la
nivel local,decizii care le pot influenta direct sau indirect vietile
Vor fi pregatiti sa lucreze onest si constructiv pentru a sprijini reprezentantii
administratiei publice locale in rezolvarea problemelor
Procesul prin care se poate determina gradul de participare a cetatenilor este unul de durata
care solitica eforturi concentrate si constante atat din partea autoritatilor publice locale cat si din
partea cetatenilor care isi aduc contributia lor in procesul de planificare a
[Link] altor tari cat si proiectele desfasurate in Romania au scos in evidenta ca
un parteneriat intre administratia publica locala si cetateni poate functiona cu efecte benefice
pentru ambele parti, mai ales pentru comunitate.
Administratia publica a realizat ca participarea cetatenilor in procesul de adoptare a deciziilor
privind investitiile poate furniza elemente noi, solutii care sa corespunda mult mai bine
intereselor [Link] de alta parte exista un numar mult prea mic de persoane dispuse sa se
implice in viata comunitatii,marea majoritate fiind concentrata asupra problemelor personale sau
spre o arie de preocupari mult mai restransa decat aceea pe care trebuie sa o acopere
[Link] prefera sa lase rezolvarea problemelor comunitatii in sarcina autoritatilor
alese, pe care le considera mandatate sa adopte cele mai bune solutii.19
Bibliografie:
[Link]
[Link]
[Link]
[Link]
[Link]
[Link]
[Link]
[Link]
[Link]
[Link]
[Link]
19 ***[Link]
[Link]
[Link]
[Link]
[Link]
Mora, C, 2014, Studiul administratiei publice, Bucuresti, Editura Occent
Mora, C, 2014, Studiul administratiei publice, Bucuresti, Editura Occent
Profiroiu, A, 2010, Bazele administratiei publice, Bucuresti, Editura Economica, pg 1517
Richard, A, 2005, Metoda focus grup, Bucuresti, Editura Polirom, pg 104-105
Participarea cetateneasca
Ce inteleg cetatenii prin participare cetateneasca?
o exprimarea opiniilor in legatura cu deciziile statului
o necesitatea consultarii cetatenilor in alegerile statului
o nu au o definitie clara a acestui concept
Considerati ca participarea cetateneasca este un drept sau o obligatie?
o drept
o obligatie
o Altele:
Sunteti de acord cu afirmatia conform careia participarea cetateneasca poate
imbunatati performanta si imaginea institutiilor democratice?
o da
o nu
Cum se manifesta increderea intre cetateni si alesii acestora?
o prin onestitate
o prin transparenta
o prin oportunitatea oferita oamenilor de a juca un rol important in procesul
guvernarii
Care este cel mai important factor al procedurii de consultare a cetatenilor?
o dreptul de a vota
o dreptul la libera exprimare
Considerati ca cetanetii pot decide prin participarea la vot viitoarea configuratie a
organismelor decizionale?
o da
o nu
Credeti ca sunteti un cetatean bine informat?
o da
o nu
Esenta democratiei o reprezinta un sistem de guvernare cu si pentru oameni.
Sunteti de acord cu aceasta afirmatie?
o da
o nu
Va incadrati in categoria de varsta:
o 14-25 ani
o 26-40 ani
o 41-60 ani
o peste 60 ani
Categoria dumneavoastra profesionala:
o student
o salariat
o liber profesionist
o pensionar
o somer
REMITERE
Anexe
Participarea cetateneasca-factor primordial intr-o societate democratic.
In viziunea cetateniloe, votul reprezinta o modalitate directa de exprimare a dorintelor proprii si
de interventie in administratia publica.
Infiintarea diferitelor organizatii in vederea imbunatatirii participarii cetatenesti este un pas
inainte pentru societatea actuala: CiC. CCC, focus-grup, dezbateri.
Cmunicarea dintre popor si autoritate, precum si invers este cheia succesului administrativ!