Botogan Ana-Maria

Daraban Andrei Lucian

[Link] dezastrului.
Cutremurul din Oceanul Indian din 2004 (supranumit de catre comunitatea stiintifica marele
cutremur Sumatra-Andaman) a fost un cutremur submarin care a avut loc pe data de 26
decembrie, la ora locala 07:58, cu epicentrul in coasta de vest a Sumatrei, Indonezia. Cutremurul
a declansat o serie de tsunami-uri devastatoare de-a lungul coastelor statelor care aveau granite
cu Oceanul Indian, devastand tarmurile Indoneziei, Sri Lankai, Indiei si Thailandei.
Aceasta catastrofa naturala este considerata a noua cea mai mortala din istoria moderna si al
doilea cel mai mare cutremur inregistrat vreodata de un seismograf. Totodata este considerat
cutremurul cu cea mai mare durata inregistrata (intre 8.3-10 minute), suficient de mult incat sa
perturbe miscarea de rotatie a pamantului. Din acesta cauza au fost declansate alte cutremure,
inclusiv in Alaska (la peste 11.000 de km distanta), insa cele mai indepartate decese au survenit
in Africa de Sud, la peste 8000 km distanta de epicentru, unde 8 persoane au murit din cauza
nivelului ridicat al marii si al valurilor.
Epicentrul cutremurului a fost la aproximativ 160 km V de Sumatra, la o adancime de 30 km sub
nivelul marii. Aceasta regiune geografica este cunoscuta pentru frecventa activitatilor seismice,
deoarece este situata intre extremitatea vestica a Cercul de Foc al Pacificului si de-a lungul
insulelor nord-estice adiacente. Cercul de Foc este cea mai intinsa si activa zona vulcanica de pe
Pamant, concentrand 62% din toti vulcanii activei existenti in prezent (peste 350 din cei 600 de
vulcani activi).
Cutremurul a acoperit o suprafata neobisnuit de mare ca intindere geografica. Fractura aparuta in
scoarta pamantului ca urmare a miscarilor tectonice s-a intins pe aproximativ 1600 km, unde
faliile de pamant au alunecat aproximativ 15 m de-a lungul intregii zone afectate. Fractura a
depasit ca intindere statul California, propagandu-se cu o viteza de aproximativ 2 km / secunda.
Pe masura ce fractura s-a propagat, a deplasat fundul oceanului la fel de brusc, determinand o
miscare asemanatoare cu un sughit, impingand apa in sus. Aceasta impingere gigant de apa a
generat o serie de valuri tsunami, dintre care primul a lovit Sumatra, la 25 de minute dupa
inceperea cutremurului, valurile ajungand la peste 30 de metri in anumite zone. Thailanda a fost
lovita doua ore mai tarziu, apoi restul tarilor din jurul Oceanului Indian.

Puterea cutremurului din 26 decembrie 2004 poate fi comparata cu efectul care ar fi putut fi
provocat de lansarea a unui million de bombe atomice de marimea celor lansate in Japonia in
timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial.
[Link] dezastrului
Numarul persoanelor decedate confirmate s-a ridicat la aproximativ 185.000, dintre care cele mai
multe victime au fost inegistrate in Indonezia (130.000 victime), Sri Lanka (35.000 victime),
India (12.000 victime) si Thailanda (5.000 victime), insa numarul estimat al victimelor este de
aproximativ 230.000 de persoane (45.000 persoane disparute), la care se adauga si cei 125.000
de raniti confirmati. Alte decese survenite in urma valurilor provocate de cutremur au avut loc in
Somalia (78), Myanmar (61), Maldive (82), Malaezia (68) si Tanzania (10).
Cercetarile au raportat faptul ca 1 mort din 3 era copil, acest fapt fiind rezultatul proportiei mari
de copii inregistrata in zonele afectate de cutremur. Printre victime s-au numarat si 9000 de
turisti care erau in vacanta. Statele europene care au suferit cele mai mari pierderi omenesti au
fost Suedia si Germania, fiecare avand peste 500 de morti sau disparuti. De asemenea, numarul
persoanelor ramase fara adapost s-a ridicat la peste 1.7 milioane.
Inafara de pierderea enorma de vieti omenesti, cutremurul a avut un impact devastator si asupra
mediului inconjurator, care va afecta regiunea zeci de ani. Au fost afectate recifele de corali,
padurile, vegetatia dar si animalele marine. De asemenea, au fost raspandite deseuri solide si
lichide si produse chimice industriale, apa fiind poluata si prin distrugerea colectoarelor de
canalizare si a statiilor de epurare a apei.
Totusi, prejudiciul cel mai serios din punct de vedere al mediului a fost considerat infiltrarea apei
sarate in apa dulce si depunerea unui strat de sare pe terenurile arabile, facand imposibila
prelucrarea pamantului. Puturile de apa au fost invadate de apa de mare, nisip si pamant, iar solul
a devenit steril in regiunile afectate, fiind necesari ani de zile si pentru restabilirea echilibrului,
dar si procese lungi si costisitoare pentru a putea fi practicabila din nou agricultura.
Din punct de vedere economic, tsunami-ul a lovit zone economice relative nedezvoltate si nicio
infrastructura sau obiectiv industrial major. Impactul economic direct a fost asupra consumului si
al afacerilor, principalele domenii de activitate afectate fiind pescuitul si turismul. Insa, in
sprijinul celor afectati de cutremur, natiunile din intreaga lume au donat peste 7 miliarde $.
Impactul social al cutremurului, desi a fost o consecinta mai putin discutata, a fost poate chiar
mai importanta decat pierderile economice si cele de vieti omenesti : cei ramasi in viata au
trebuit sa se confrunte cu disparitia celor dragi, a bunurilor si chiar a propriilor identitati.
Desi este mult spus ca exista o parte pozitiva a tsunami-ului din decembrie 2004, cea mai
semnificativa a fost incetarea rebeliunilor din Indonezia, grupul rebelilor GAM reluand discutiile
de pace cu guvernul indonezian, mentionand tsunami-ul ca pe o justificare. Totodata, in India,

tsunami-ul a scos la suprafata ramasitele unui oras antic din secolul VII, ceea ce pentru domeniul
arheologiei a reprezentat o mare realizare.
[Link] raspunzatoare pentru dezastru
Cutremurul urmat de tsunamiul din 26 decembrie 2004 a avut loc in principal din cauza faptului
ca zona din care fac parte statele afectate este cunoscuta ca o zona cu un grad ridicat de activitate
seismica. De asemenea, numarul mare de morti post-cutremur a survenit din cauza faptului ca
trecusera mai bine de 100 de ani de cand un tsunami din Oceanul Indian afectase coastele, tarile
afectate nefiind pregatite pentru un astfel de seism.
Un alt factor important se refera la incapacitatea populatiei civile de recunoastere a semnalelor
care avertizau tsunami-ul (de ex : retragerea apelor cu cateva zeci de metri de la tarm, crearea
unor valuri gigant care au fost vizibile cu mult inainte sa loveasca tarmul, etc.).
Alaturi de lipsa instruirii guvernelor si a populatiilor afectate, lipsa unor sisteme de avertizare
care ar fi putut salva multe vieti, a contribuit la numarul mare de decese.
Multi oameni si-au dat seama prea tarziu sa se adaposteasca rapid in zonele mai inalte, iar altii au
ramas pur si simplu impietriti in fata une mari pe care au vazut-o mai intai retragandu-se, dupa
care, deasupra lor s-a abatut un adevarat zid de apa.
Alti factori care au contribuit la amploarea dezastrului au fost : inalturarea dunelor de nisip de pe
coasta - pentru a face loc turismului, distrugerea arborilor de mangrove - pentru a face loc
resedintelor care ar fi putut micsora impactul tsunamiului in anumite locuri, precum si
distrugerea barierelor de corali care inconjurau plajele pentru a face loc fermelor de creveti,
etc.
[Link] in cadrul crizei
[Link] de acoperire media al dezastrului
[Link] luate pentru a fi evitate pe viitor astfel de dezastre
[Link]-grafie
1. [Link]
[Link]://[Link]/entry/2004_Indian_Ocean_earthquake#Signs_and_war
nings
[Link]://[Link]/19060341/CONSECIN%C5%A2E_SOCIALE_
%C5%9EI_ECONOMICE_ALE_FENOMENULUI_TSUNAMI_%C3%8EN_ASIA_DE_SUDEST