Insectele reprezint o clas de animale nevertebrate hexapode[1]aparinnd

ncrengturii Arthropoda, subncrengtura Hexapoda.

Cea mai larg i uniform rspndit categorie taxonomic din cadrul artropodelor,
insectele alctuiesc grupul cel mai divers de animale de pe Pmnt, arealul fiind cu
precdere uscatul, existnd cu mult peste 1.000.000 de specii, dintre care
aproximativ 925.000 au fost cercetate i descrise.
Insectele reprezint, de departe, cel mai numeros grup de animale de pe Pmnt,
reprezentnd 95% dintre artropode i 65% dintre numrul membrilor regnului
animal.
Corpul lor este mprit n 3 pri: cap, torace i abdomen.
Referitor la insecte Plinius cel Btrn spunea: n nici una dintre lucrrile sale
Natura nu i-a artat originalitatea mai mult dect n cazul insectelor.[necesit citare]
Insectele pot fi gsite n aproape toate mediile, dei numrul de specii care s-au
adaptat la viaa n ocean, unde predomin crustaceele, este destul de mic.
Partea Exoptherigota a Neopterei este uneori divizat n Orthopteroida
(cerci prezent) i Hemipteroida (cerci absent), denumite de altfel i Exopterygota
inferioar i Exopterygota superioar.
tiina care se ocup cu studiul insectelor poart denumirea de entomologie.
Exist aproximativ:

400.000 specii de crbui,

1870.000 specii de fluturi,

150.000 specii de mute,

120.000 specii de albine i furnici,

82.000 specii de ploni,

20.000 specii de lcuste,

5.000 specii de libelule,

2.000 specii de calugrie,

2.000 specii de dermaptera.

17

Morfologia unei insecte

Anatomia insectei
A- Cap; B- Torace; C- Abdomen.

1. Antene;
19. Ganglionul abdominal;
2, 3. Ocelli ochi simpli;
20. Sistemul excretor
4. Ochi compui;
(tuburile lui Malpighi);
5. Creier;
21. pillow;
6, 9, 10. Cele trei segmente 22. Gheare;
toracice.;
23. Tarsus;
7. Artera dorsal;
24. Tibia;
8. Trahee (sistemul
25. Femur;
respirator);
26. Trochanter;
11, 12. Aripi;
27. fore-gut (crop,
13. Stomac;
gizzard);
14. Inim;
28. ganglionul toracic;
15. Ovare (sistemul
29. Coxa;
reproductor);
30. Glanda salivar;
16. intestine;
31. Ganglion subesofagial;
17. anus;
32. Aparatul bucal
18. vagin;
.

17

17

17

Buburuza
Areal: Toate continentele
Habitat: In zone umede si paduroase
Hrana: afide, sau paduchi-de-plante
Marime: 0.7 1.2 cm (0.3 0.5 inch)
Reproducere: oua
Alte nume: Gargarita, Mamaruta

Origine
Da, dragii mei, buburuza nu este o insecta oarecare. E o delicata, o pasionala, o
bezmetica, o nesatula si doar cand oboseste si isi impreuneaza aripile pe o frunza, e
resemnata. Nu are astampar. Ea trebuie sa zboare, sa afle, sa se scalde in razele soarelui,
si sa-si bronzeze bulinele negre la stralucrirea picaturilor de ploaie. Ati vazut vreodata o
buburuza fericita? E zgomotoasa. Flutura neostenit din aripioarele dure care ascund inca
o perecehe de aripi transparente ca o pereche de manusi de dantela purtate de o regina.
Fericta fiind, zboara sus, tot mai sus, isi simte aripile usoare si uita de catusele timpului.
Ati vazut vreodata o buburuza trista? E mai bine sa nu o fi vazut. Mai stie sa zboare, dar
nu se avanta. Da greoi din aripile solzoase, si se misca haotic, cat mai aproape de pamant.
Inaltimile o ametesc si ii displac. Se ascunde in umbra frunzelor si nu scoate niciun sunet.
Ati vazut vreodata o buburuza indragostita? Se scalda in fecare dimineata intr-o picatura
de roua, apoi isi pudreaza piciorusele cu polen de cale, apoi isi lusruieste aripile cu petale
catifelate de floarea soarelui si, inainte de a decola, se parfumeaza cu seva florilor de
trandafir. E asortata, aranjata, parfumata si indragostita. O buburuza fericita o sa va
indice directia unde e ascuns norocul, o buburuza trista va va indrepta spre locul
adevarurilor nespuse, iar o buburuza indragostita o sa va lase balta, pentru ca nu ii pasa
decat de iubirea ei si astfel va va indemna sa va cautati propria iubire, fara a cere ghidare,
directii si reguli de circulatie.
Buburuza-ruza,
Zboara de pe frunza
Unde tu vei zbura
Acolo m-oi marita.
In Marea Britanie, aceasta micuta insecta colorata este cunoscuta sub numele de ladybird,
care inseamna pasarea doamnei. In Romania i se spune buburuza sau mamaruta. Desi
gandacii nu se numara printre insectele noastre preferate, buburuzele fac excepaie, fiind
privite cu drag. Ele ii fascineaza pe copii, iar gradinarii si agricultorii le primesc cu
bratele deschise.

Hrana Buburuza
In general, buburuzelor le place la nebunie sa manance afide, sau paduchi-de-plante,
niste insecte minuscule, cu corpul moale, care devoreaza culturile din gradini si de pe
camp. Unele buburuze adulte pot consuma in timpul vietii lor mii de afide, chiar si
larvele lor au mare pofta de mancare. Buburuza se hraneste cu multe alte insecte

17

daunatoare. O buburuza consuma zilnic 250-300 paduchi de plante. Atunci cand se

hranesc, buburuzele isi misca gura dintr-o parte in alta, nu de sus in jos ca oamenii.

Caracteristici Buburuza
Micutele buburuze sunt fie rotunde, fie ovale, corpul lor avand forma semisferica. Desi
au o nepotolita pofta de mancare, majoritatea nu depasesc 12 mm in lungime.
Delicatele aripi posterioare cu care zboara sunt acoperite de elitre, aripi tari lucioase, cu
modele colorate, dupa care recunoastem buburuzele. Cand insecta vrea sa zboare,
elitrele se deschid in sus, si astfel ea poate da din aripi. Desi buburuzele sunt cunoscute
ca fiind rosii cu puncte negre, cele aproximativ 5 000 de specii se diferenaiaza printr-o
varietate de combinatii de culori. Unele sunt portocalii sau galbene cu puncte negre.
Altele sunt negre cu puncte rosii. Exista si buburuze fara puncte, iar unele au dungi sau
patratele cum sunt cele de pe tabla de sah.

Reproducere Buburuza
Ciclul de viata al multor specii nu dureaza mai mult de un an. Iarna, exemplarele adulte
hiberneaza in locuri uscate, ferite. Cand vremea se incalzeste, ele se trezesc si incep
sa zboare in cautare de plante pline de afide. Dupa imperechere, femela depune pe
partea de dedesubt a unei frunze, langa o rezerva buna de afide, un ciorchine de oua
galbene minuscule. Din fiecare ou iese o larva cu sase picioare care seamana mai mult
cu un mic aligator fioros, din care nu te-ai astepta sa iasa o buburuza. Intrucat mananca
intruna afide, larva creste in scurt timp asa de mult ca nu mai incape in piele, iar dupa
ce naparleste de mai multe ori, se prinde de o planta si produce invelisul de pupa. In
interiorul pupei, larva continua sa creasca, pana cand in final iese adult. La inceput are
corpul moale si fara culoare si de aceea ramane pe planta pana cand acesta i se
intareste. Punctele caracteristice apar intr-o singura zi.
Dusmanii nu vor sa aiba de-a face cu colorata buburuza. Cand este amenintata,
buburuza improasca de la incheieturi un lichid galben, urat mirositor si cu un gust
ingrozitor. Pradatorii, cum ar fi pasarile sau paianjenii, nu uita niciodata prima lor
intalnire cu buburuza. Culorile ei vii le amintesc mereu de neplacuta intalnire.
Cum puteti atrage buburuzele in gradina voastra? Plantele cu flori sunt o sursa
imbietoare de polen si nectar. Un petic de pamant plin de buruieni, dar si o farfurie cu
apa pot fi o ispita pentru ele. Daca este posibil, nu folositi pesticide. Cateva frunze
moarte lasate pe plante ori pe sol in timpul iernii le pot oferi buburuzelor locuri placute
de hibernare. Nu striviti orice gandacel sau oua pe care le gasiti in gradina. Buburuza
femela depune pana la 100 de oua de-a lungul vietii.

Stiati ca .. Buburuza

Buburuza (gargarita) este cea mai buna prietena a gradinarului. Ea apara

plantele din gradina mancand nenumarate omizi si viermi.
O buburuza consuma zilnic 250-300 paduchi de plante.
Culorea rosie este predominanta la buburuza, insa in unele cazuri, aceasta poate
fi in totalitate neagra.
Buburuza adulta poate atinge o lungime de 0,7 1,2 cm.

17

Octombrie- Februarie: buburuzele adulte petrec iarna ntr-o stare

lent, cunoscut sub numele de "Hibernare".
Martie- Aprilie: Buburuzele adulte devin active .
May: Reproducerea.
Iunie-Iulie: Femelele imperecheate depune oua care se mpart n etape
imature numite "larve". Larvele se hrnesc cu afide i apoi forma
"pupe".
August: Noua generaie de buburuzele adulte ias din pupe.
September: Aceste noi bububuruze se hrneasc, dar nu se
mperecheze pn n primvara anului viitor, dup ce au hibernat.

17

Licuriciul
Areal: Toate continentele
Habitat: In zone umede si paduroase
Hrana:
Marime: 2.5 cm (1 inch)
Reproducere: oua
Alte nume: Licurici, Firefly, Lightning bug,

Origine
Lampyridae (licurici) sunt o familie de insecte, care cuprind ca. 2.000 de specii. Nu toate
speciile de licurici pot sa transmita semnale luminoase. Licuricii se pot intalni pe toate
continentele cu exceptia continentului Antarctida.
Lumina cu intensitatea cea mai mare este produsa de specia Photinus pyralis, care
traieste in America Centrala si America de Sud.
In pesterile din Australia si Noua Zeelanda construieste pe tavan tuburi luminoase din
mucus matasos care pot avea lungimea de 1m. Aceste tuburi seamana cu niste picaturi
lipite sau cu un sir de perle, sunt de o frumusete extraordinara. Le construiesc in locuri
intunecoase ca cu lumina lor insectele cu care se hranesc. Aceste tuburi matasoase au
devenit atractie turistica chiar daca licuricilor nu le place.
La unele specii femelele nu au aripi, ele trebuie sa lumineze pentru a atrage masculi.
Se mai numesc viermi lucitori.

Hrana Licurici
Cei mai multi adulti nu se hransec deloc, nu au gura si nici sistem digestiv, in schimb
larvele care traiesc in sol pradeaza melci, viermi si omide. Isi injecteaza prada cu
enzime digestive care paralizeaza si descompun tesuturi apoi sug fluidele din interiorul
acestora. Unele larve de licurici mananca acarieni sau chiar particule de polen.

Caracteristici Licurici
De obicei licuricii sunt negrii sau maro si au corpurile alungite. Daca ai tine un licurici in
mana ai observa ca au corpurile destul de fragile spre deosebire de celelalte tipuri de
gandaci. Este necesar sa fie tinuti in mana cu grija deoarece se strivesc foarte usor.
Privite de sus, Lampyridele par a avea capul protejat de un scut mare, o caracteristica a

17

familiei licuricilor. La cei mai multi licurici ultimele doua sau trei segmente abdominale
sunt modificate ca organe generatoare de lumina.
Larvele de licurici traiesc in locuri intunecate si umede in sol, sub scoarta copacilor,
chiar si in zone mlastinoase. La fel ca si adultii, larvele de licurici produc lumina. De fapt
licuricii produc lumina in toate stadiile.
Lumina produsa este o bio luminiscenta, care este realizata cu ajutorul unei enzime
numite luciferaza, care cu acidul trifosforic (ATP) in prezenta oxigenului, prin oxidare,
elibereaza enegie sub forma de lumina intr-un procent de 95 % cu un procent foarte
redus de caldura. Pana in prezent nu s-a reusit cu tehnica actuala sa se produca cu un
randament atat de ridicat lumina. Lumina produsa de un licurici socotita la dimensiune
este de 1.000 de ori mai puternica ca lumina produsa de o lumanare.
Larvele au culoarea negru catifelat sau maroniu. Larvele si femelele adult au lungimea
de numai 25mm, iar un mascul are lungimea de doar 15mm. Greutatea lor, indiferent
daca sunt adulti sau larve este de cateva grame. Traiesc in colonii alaturi de alti licurici
si larve si cunt foarte stricti cu teritoriul.
In Europa Centrala traiesc trei specii:
Lamprohiza splendidula
Lampyris noctiluca
Phosphaenus hemipterus

Reproducere Licurici
Licuricii depun oua in sol umed. Aceste oua eclozeaza dupa cateva saptamani devenind
larve. Acestia raman in stadiul de larva timp de cativa ani inainte de a deveni pupe
primavara. Intr-o perioada cuprinsa intre 10 zile si cateva saptamani ies adultii care
traiesc doar cat sa depuna oua.
Licuricii sunt cel mai cunoscuti pentru cea mai interesanta adaptare a lor emit lumina.
Licuricii masculi emit lumina din abdomen in tipare specifice speciei in speranta de a
atrage atentia femelelor care se ascund prin iarba. Femela interesata va semnaliza in
aceeasi maniera astfel ajutand masculul sa o gaseasca in intuneric.
Unele femele folosesc acest comportament in scopuri mai sinistre. Femelele unor specii
mimeaza tiparele de luminat ale altor specii ademenind masculii altor specii. Cand
ajunge masculul, aceasta il va manca. Masculii licurici sunt dotati cu substante chimice
de aparare care consumate de catre femelele pradatoare le vor ajuta sa-si protejeze
mai bine ouale. Cele mai multe femele nu sunt canibale.

tiai c .. Licuriciul

Entomologii americani au descoperit cu surprindere ca fiecare licurici mascul are

pregatit pentru viitoarea sa partenera nu dar, celule spermatice dar i o porie de
hrana.
Lumina emisa de licurici degaja cea mai putina caldura
Lumina emisa de licurici este de 1000 de ori mai puternica decat lumina unei
lumanari.

17

Furnica

Areal: Toate continentele

Habitat: Toate habitatele
Hrana: insecte, plante, paduchi-de-plante,
ciuperci, etc.
Marime: 2 mm 2 cm (0.1 1 inch)
Reproducere: oua
Alte nume: Furnica

Origine
Furnicile traiesc pe Pamant de peste 100 de milioane de ani, fiind considerata specia
care a evoluat si s-a adaptat cel mai bine la conditiile aparute de-a lungul timpului in
evolutia Terrei. Sunt descoperite peste 20.000 de specii, dintre care cele mai cunoscute
sunt cele negre si rosii, precum si furnicile albe, sau termitele. Sunt rude cu albinele si
viespile, dovada fiind organul in forma de ac cu venin, din varful abdomenului. Fiinte
sociabile, furnicile traiesc in grupuri mari, numite colonii, in care organizarea muncii este
foarte bine pusa la punct. Nu degeaba sunt considerate ca si in fabula Greierele si
furnica insectele cele mai harnice.

Hrana Furnica
In general, furnicile sunt insectivore, dar se hranesc si cu plante, iar unele specii isi
cultiva singure hrana, crescand paduchi de plante sau cultivand ciuperci, pentru a
produce o dieta nutritiva pentru colonie. Astfel ca, mai multe specii de furnici europene
ingrijesc paduchi, pe care ii mulg, mangaindu-i cu antenele pentru a incuraja productia
de miere extraflorala, sursa lor de hrana. Desi este bogata in zaharuri, mierea are, in
general, putine proteine. Pentru a compensa aceasta lipsa, o specie de furnici din Asia
cara viermii de pe frunzele mai vechi, pe cele tinere, bogate in proteine, asigurundu-se
astfel ca mierea rezultata are un nivel proteic ridicat.
Furnicile taietoare de frunze din America de Sud transporta frunzele taiate si alte
fragmente vegetale in colonie. Cand ajung la cuib furnicile depun recolta intr-una dintre
camerele subterane destinate cultivarii fungilor. Furnicile mai mici maruntesc frunzele,
altele si mai mici le mesteca si le framanta, facand cocoloase, pe care le imprastie prin
camere. Aceste cocoloase reprezinta mediul ideal de crestere pentru o ciuperca
asemanatoare cu mucegaiul de paine. Ciuperca digera celuloza si proteinele din
materia vegetala, producand nutrientii necesari furnicilor. Micutele furnici ale coloniei
plivesc gradina de alte ciuperci intruse. Ciupercile cu mierea extraflorala hranesc cei
aprox. 5 milioane de indivizi ai coloniei.

17

Caracteristici Furnica
Ca al oricarei insecte, corpul furnicii este format din trei parti: cap, torace si abdomen.
Cele sase picioare, care pornesc din torace, sunt acoperite cu perisori fini, cu care
furnica isi curata cele doua antene din varful capului. Antenele sunt organe foarte
importante pentru pipait, mirosit sau auzit si inlocuiesc functiile ochilor, multi si adunati
la un loc, care sunt putin dezvoltati. De asemenea, antenele le folosesc furnicilor pentru
a comunica prin atingere cu celelalte surate din colonie. In afara de ochi si antene,
capul se termina cu un fel de falci, ca niste clesti, arme cu care furnica se apara de
dusmani. Tot un fel de clesti, mai dezvoltati si mai ascutiti, au la fiecare picior furnicilesoldati, cele care pazesc musuroiul.
Partea de mijloc a corpului, toracele, este sectiunea in care se gaseste inima, de forma
unui tub lung, care pompeaza un fel de sange incolor in tot corpul. Interesant este ca
acest proces nu se face prin vase sanguine (ca la alte animale si la om).
Furnica nu are plamani, respiratia fiind facuta prin porii membranei ce acopera tot
corpul insectei.
Durata de viata a unei colonii depinde in mod direct de viata reginei. Cand aceasta
moare, musuroiul nu va rezista mai mult de cateva luni, deoarece foarte rar regina este
inlocuita de o alta furnica. Astfel, fara regina, furnicile parasesc musuroiul, urmand sa
aiba aceeasi soarta ca si conducatoarea lor.

Reproducere Furnica
Rolul fiecarui locuitor din furnicar (musuroiului) este foarte bine stabilit si respectat in
cadrul grupului. Astfel, colonia este condusa de o singura furnica, regina musuroiului, a
carei unica sarcina este aceea de a face oua, fiind mereu ingrijita si aparata de toate
celelalte furnici. Tot ea este cea care, la inceput, a format colonia. Dar cum apare, de
fapt, si se formeaza o noua familie de furnici ? In timpul zborului nuptial, femela se
imperecheaza cu o furnica-mascul, dupa care coboara pe pamant, iar dupa un timp ii
cad aripile, ea nemaiputand sa zboare niciodata. Aici incepe cautarea unui adapost (sub
o piatra sau intr-un lemn scorburos, in cazul termitelor) sau sapa un tunel subteran. Din
acest tunel principal, care poate avea si 5 metri adancime, se formeaza apoi asanumitele camere subterane, legate prin alte tuneluri mai mici. Aceste camere vor avea
diferite intrebuintari, pe masura ce colonia creste ca numar de furnici: depozitarea
hranei, hibernare sau depunerea oualor.
Majoritatea celorlalte furnici din musuroi sunt muncitoare, hrana adunata de acestea
fiind impartita frateste intre toti membrii coloniei. Grija pastrarii oualor intra tot in
atributiile furnicilor muncitoare, care le sterg frecandu-le cu corpul, pentru a nu se
depune pamant pe ele.
Ouale se transforma apoi in larve (stadiu in care oul este imbracat intr-un fel de invelis
oval, numit cocon), din care vor iesi viitoarele furnici.

tiai c.. Furnica

Furnica poate sa impinga o greutate de 30 de ori mai mare decat a ei si sa ridice

o greutate mai mare de 50 de ori decat propria greutate.
Furnicile traiesc in colonii, conduse de regina.

17

Regina traieste in jur de 10 20 ani iar furnicile muncitoare in jur de 1 5 ani.

Majoritatea speciilor de furnici sunt feroce, duc razboaie, unele luand chiar
prizonieri, furnici din specii mai mici, pe care le
pun la munca in coloniile lor.
Furnicile sunt renumite pentru fapte lor de
inteligenta colectiva, unii oameni de stiinta chiar
fac comparatie intre neuroni dintr-un creier
uman si cel al unei furnici .
Furnica poate sa supravietuiasca pana la doua
saptamani sub apa.
Stiinta care studiaza furnicile se numeste
mirmecologie
Furnicile mananca aproape orice, dar prefera mancarurile dulci.

Casa Furnici,Viziune subteran

narul
17

Areal: Toate continentele mai putin Antarctica

Habitat: Mai ales in mlastini si zone umede
Hrana: sange si nectar
Marime: 1.5 cm (0.6 inch)
Reproducere: oua

Origine
Tantarul traieste in mlastini in principal in Africa,America de Sud si Sudul Asiei. Tantarii
pot fi intalniti oriunde in lume, mai ales in zonele umede. In cadrul speciei, exista o
puternica discriminare.

Hran nar
In timp ce masculii se multumesc sa se hraneasca cu nectar de plante si apa si sa
trandaveasca, femelele au nevoie de sange pentru a-si procura proteinele
indispensabile maturizarii aparatului reproductiv si producerii de oua. Ele sunt dotate cu
un sistem senzorial complex pentru detectarea donatorului de sange si sunt atrase in
special de caldura, de umiditate, de culori si de parfumuri intense. Tantaroaica
aterizeaza pe piele si inteapa folosindu-se de o trompa dotata cu mici dintisori prin care
suge sangele. Pentru ca intepatura nu ajunge la terminatiile nervoase, victima nu simte
durerea si persoana, de multe ori, nici nu-si da seama ca este intepata, decat ulterior,
cand apare mancarimea. Dupa ce se hraneste cu sange ca un mic vampir, femela
tantar isi depune ouale. Prin intepatura pot fi transmise multe boli infectioase, unele
deosebit de grave, cum ar fi malaria, febra galbena si diferite forme de encefalite.
Specialistii spun ca nu se transmite si virusul HIV.

Caracteristici nar
Corpul este alcatuit din cap, torace si abdomen. Prezinta doua aripi, iar aparatul bucal
este specializat pentru intepat si supt. Prezinta schelet extern din chitina. Capul este
format din doi ochi compusi, doua antene articulate si o gura cu piese chitinoase. Pe
partea dorsala a toracelui se prind aripile, iar pe partea ventrala se prind trei perechi de
picioare articulate. Abdomenul este format din opt segmente, la fiecare segment, pe
partea ventrala, se afla o pereche de orificii respiratorii numite sigme. Respiratia este
traheeana
Copiii sunt tinte ideale pentru tantari: au pielea subtire, vasele sanguine superficiale,
usor de patruns si un somn adanc. Copilul nu suporta mancarimea, asa ca se va
scarpina mai mult decat un adult, cauzandu-si mici rani ce favorizeaza infectarea cu
bacteriile aflate in mod normal pe piele. Prin intepatura, tantarii pot inocula omului
agenti patogeni care provoaca boli ca malaria, febra galbena si altele, mai ales in
zonele geografice tropicale si subtropicale in care astfel de maladii sunt raspandite. Dar
acum cativa ani a existat si la noi o severa epidemie de encefalita, cauzata de virusul
West Nile, transmis prin intepatura tantarilor. La persoanele foarte sensibile, mai ales
daca intepaturile sunt numeroase, zonele afectate se umfla si starea de rau se
generalizeaza (urticarie, scaderea tensiunii sanguine). Atunci trebuie sa ne adresam
medicului.

17

Expuneti cat mai putin pielea, in special dupa ce se insereaza; purtati haine albe, din
tesaturi din fibre naturale. Evitati parfumurile pe baza de alcool, deodorantele, fixativul
de par: mirosul acestora atrage insectele. Asigurati-va ca in casa, gradina sau pe
balcon nu sunt zone umede. Pentru o protectie eficienta si de lunga durata, medicii
recomanda folosirea produselor repelente, care aplicate direct pe piele tin insectele la
distanta. Acestea nu fac parte din categoria insecticidelor si au un miros placut. De
exemplu, gama de produse Autan Family, lotiune, emulsie si stick, lansata de SC
Johnson Wax, potrivita pentru orice tip de piele, chiar si pentru copii sau persoane cu
piele sensibila.
Unii oameni au reactii mult mai severe la muscaturile de tantari decat marea majoritate.
Pentru multi dintre noi, o muscatura de tantar inseamna mancarime locala si o
umflatura mica care se atenueaza in cateva ore. Dar exista si posibilitatea unor reactii
alergice mai grave, precum Sindromul Skeeter, care face ca umflatura cauzata de
muscatura sa devina foarte mare, cam de dimensiunea unei prune, si foarte
[Link] e cauzata de compusii care se afla in saliva tantarilor. Efectele nu
sunt altele mai grave pe termen lung, dar pe moment reactia este mai mult decat
neplacuta.

Reproducere nar
Tantarii se inmultesc in mlastini, lacuri sau oriunde exista apa statatoare. In numai sapte
zile, un tantar ajunge adult, iar femela supravietuieste pana la trei saptamani vara si
multe luni peste iarna, pentru a-si depune ouale primavara. Pentru a preintampina un
atac al tantarilor, e bine sa improspatam periodic apa din recipiente, sa asanam locurile
unde aceasta balteste, sa avem grija ca iarba sa fie tunsa deoarece le place sa se
ascunda acolo.
De asemenea, trebuie sa alegem locuri de petrecere a timpului in aer liber care sa
beneficieze de o usoara briza sau de curent, pentru ca tantarii nu pot zbura cand bate
vantul.

tiai c.. nar

Tantarii au dinti.

Tantarii sunt mai mult atrasi de persoanele care tocmai au mancat banane?

Tantarii pot consuma de doua ori mai mult sange decat greutatea lor
[Link] au si o digestie foarte rapida: ei elimina repede excrementele,
astfel ca pot zbura imediat mai departe. Iar aceasta caracteristica este comuna
tuturor tipurilor de tantari.
Numai femelele tantari musca. Ele au nevoie de sange, ca sa perpetueze specia
si sa aiba forta necesara pentru a-si depune ouale.
Fiecare specie de tantari are propriul mod de a se hrani. Unele specii nu se
hranesc cu sange deloc, iar alte specii nu se hranesc cu sange uman.
Exista specii care se hranesc numai noaptea, altele, numai pe perioada zilei.

17

Omida
Areal: Toate continentele
Habitat: In zone de padure si pasune
Hrana: frunze
Marime: 3 6 cm (1 2 inch)
Reproducere: oua
Alte nume: Omida, Caterpillar

Origine
Omizile sunt larve care fac parte din ordinul Lepidoptera (ordin care cuprind si fluturii
sau moliile). Majoritatea exemplarelor sunt erbivore, dar sunt si cateva specii
insectivore. Originea etimologica a cuvantului omida isi are radacinile in secolul 16 din
cuvantul englez catirpeller sau cuvantul francez catepelose. Traducerea din latina este
cattus, care inseamna pisica si pilosus care inseamna paros.
Omida = pisica paroasa. In grecia sunt numite sau au fost cunoscute ca geometrizi
(geometrids) care se traduce prin masuratori ai pamantului.

Hran Omida
Dupa cum toata lumea stie marea majoritate a omizilor traiesc in pomi si se hranesc cu
frunze. In afara de frunze unele specii se hranesc cu insecte. Avand in vedere apetitul
urias, care se regaseste in pagubele pe care le lasa in urma, daca au hrana din
abundenta omizile cresc destul de repede si naparlesc de mai multe ori in acest timp .

Caracteristici Omida
Omizile sunt intalnite in diferite marimi, forme si culori in functie de zona in care le vom
cauta. Marimea lor variaza de la 1mm la 10cm. Corpul lor este lung si moale si este
format din straturi inelare pe care intalnim o pereche de picioare. Unele omizi au parul
mai lung sperand ca astfel sa se apere de pradatori, dar unele pasari (unele zburatoare
si gaini, curcani si alte animale domestice.) le prefera chiar asa paroase pentru
continutul ridicat de proteine. Alte omide au glande cu venin si sunt toxice. Acestea pot
fi recunoscute avand culori distincte, mai vii precum rosu, glben, negru, etc. Pentru
protectie unele specii colaboreaza cu furnicile dandu-le in schimb hrana.
Omizile provoaca daune economice prin consumul de frunze. Sunt specii care
afecteaza terenurile agricole si produc pierderi enorme. Ele au fost tinta de combatere a
oamenilor prin utilizarea de pesticide, dar in timp multe specii au devenit rezistente la
pesticide. Plantele au evoluat pana si ele producand toxine si mecanisme de rezistenta,
precum tepi sau fire de par, pentru a nu fi mancate de omizi.
Unele omizi sunt folosite in industrie. Industria de matase se bazeaza pe viermii de
matase omizi.

17

Reproducere Omida
Ca si reproducere am putea spune ca omida se reproduce. Din specii de omizi/larve ies
fluturi, albine, furnici sau viespi, dar si alte omizi. Fluturii, de exemplu, depun oua, din
oua ies omizile care cresc pana la stadiul de larva, din larve ies fluturii si ciclul se reia.

tiai c .. Omida

Omida mananca frunze bogate in proteine pentru a-si construi celulele corpului

Aveti mai putini muschi decat o omida?

Cand omizile ataca frunzele unui arbore, acesta incepe sa fabrice frunze cu o
compozitie diferita: mai putin nutritive si mai greu de digerat, aceste frunze, provoaca
treptat moartea omizilor. Se crede chiar ca un arbore atacat de omizi reuseste sa-si
avertizeze vecinii, prin emanarea unui gaz care foloseste drept semnal de alarma.

17

17

17