Universitatea Al. I.

Cuza
Facultatea de Geografie si Geologie
Geografia Turismului

Tropicul Racului

Coordonator: Lect. Dr. Nica Dragos Constantin

Student: Galaction Alexandra, GT22

Iasi
2016
Cuprins

I. Introducere
1. Latitudinea
1

Latitudinea este una dintre cele dou coordonate geografice care descriu poziia unui
punct de pe suprafaa Pmntului. Latitudinea unui punct este unghiul dintre direcia de la
centrul Pmntului spre acel punct i planul ecuatorului. Dac punctul este situat la nord de
ecuator, latitudinea se numete latitudine nordic, notat N, sau se d cu semnul plus; dac
punctul este situat la sud de ecuator, latitudinea se numete latitudine sudic, notat S, sau se d
cu semnul minus.
Punctele de pe Pmnt avnd o aceeai latitudine alctuiesc un cerc numit paralel.

2. Latitudini importante
a. Ec

ua

t
Fig. 1 Punctele cu aceeasi latitudine

orul
Ecuatorul (lat. "nivelator") este cercul imaginar situat la mijlocul distanei dintre poli care
mparte o planet (un glob) n dou emisfere egale, el fiind prima i cea mai lung linie de
latitudine geografic (paralela) de 0.
Axa de rotaie a unui obiect astronomic definete centrul normal, i n general i centrul de
greutate al unui nivel care este numit nivel ecuatorial; linia ecuatorului este linia care marcheaz
acest centru. Prin proiecie geometric se poate determina i ecuatorul bolii cereti.
Ecuatorul, ca i tropicele nu este fixat cu precizie. Planul ecuatorial adevrat este
ntotdeauna perpendicular pe axa de rotaie a Pmntului; aceast ax este relativ stabil, dar
poziia polilor pe Pmnt are o variaie de ordinul a zeci de metri anual, care nseamn o variaie
similar pentru poziia ecuatorului, cauzat de precesia echinociilor, nutaie, geodinamic i de
ali factori. In lungul liniei ecuatoriale, arcului de cerc cu valoarea de 1 minut i corespunde o
distan de o mil marin (aproximativ 1852 m). La fel ca n cazul polilor, exist i un ecuator

magnetic precum i un ecuator climatic. Monumentul din Quito din fotografia alturat se afl la
numai 200 m de ecuator.

b. Tropicele
Tropicele sunt cele dou paralelele de 2327 latitudine nordic i respectiv sudic. Paralela
de 2327N se numete tropicul de nord, tropicul racului sau, mai rar, i tropicul
cancerului. Paralela de 2327S se numete tropicul capricornului sau i tropicul de sud.
Punctele de pe tropicul de nord au Soarele la zenit la momentul amiezii la solsti iul din
iunie (solstiiul de var pentru emisfera nordic). Punctele de pe tropicul de sud au Soarele la
zenit la amiaz la solstiiul din decembrie (solsti iul de iarn pentru emisfera nordic). n
punctele de pe Pmnt situate ntre cele dou tropice, Soarele se afl la amiaz la sud de zenit n
timpul unei pri din an i la nord de zenit n restul anului. Pentru punctele situate la nord de
tropicul de nord, Soarele se afl la amiaz totdeauna la sud de zenit, iar pentru punctele situate la
sud de tropicul de sud, Soarele se afl la amiaz la nord de zenit.
Denumirile tropicelor (racului i respectiv capricornului) provin de la numele constelaiilor
n care se afl Soarele n momentul solstiiilor de var nordic, respectiv iarn nordic, conform
zodiacului european.

Fig. 2 Tropicele

c. Cercurile polare
Cercurile polare sunt dou paralele ale
Pmntului, la distan egal de ecuator. Cercurile
polare delimiteaz n jurul polilor respectivi dou
regiuni n care cel puin o zi din an lumina zilei
dureaz 24 de ore i, similar, cel puin o zi din an
ntunericul nopii dureaz 24 de ore. Latitudinea
cercurilor polare este determinat de unghiul de
23 26' 22" dintre planul orbitei Pmntului i axa
sa de rotaie. Astfel, cercurile polare se gsesc la
66 33' 38" N n emisfera nordic i la 66 33' 38"
S n emisfera sudic.
Distana dintre poli i cercurile polare
respective este de 2.600 km, iar cea de la ecuator
la fiecare din cercurile polare msoar 7.385 km.
n prezent din cauza oscilaiei lente a axei de
rotaie terestre (precesie) cercurile polare se
apropie de polul respectiv cu 14,4 m anual.
Punctele de pe Pmnt situate la nord de
cercul polar de nord i cele situate la sud de cercul
Fig. 3 Cercul Polar de Nord
polar de sud au o perioad, n jurul solstiiului de
var, n timpul creia soarele nu apune deloc cteva zile la rnd. Aceast perioad se numete zi
polar. Similar, n jurul solstiiului de iarn exist o perioad numit noapte polar, n timpul
creia soarele nu rsare cteva zile la rnd.

d. Polii geografici
Un pol geografic este unul dintre cele dou puncte
imaginare de la extremitile axei de rotaie a unui
ceresc (de exemplu Pmntul). Polii sunt
localizai la 900 fa de ecuator, n punctele n
care axa de rotaie intersecteaz suprafaa
corpului respectiv. Din punct de vedere
cartografic, cei doi poli sunt considerai
puncte absolute de msurtoare. Polii
geografici nu coincid n general cu polii
magnetici.

II.

corp

Descriere
4

Fig. 4 Polii geografici

Tropicul Racului sau Tropicul de nord, mai rar Tropicul Cancerului, este una din cele 5
paralele importante ale Terrei, reprezentnd cea mai nordic paralel, la care Soarele poate s
apar la zenit la amiaz, lucru ce se ntmpl doar n momentul solstiiului de var. Este la
latitudinea de 23 26 22 N.
Aceast linie a fost numit tropicul cancerului, deoarece nainte Soarele se afla n direc ia
constelaiei cancerului n momentul solstiiului de var.

III.

Geografie

Tara, teritoriu sau mare

Oras, Rau sau Forma de Relief

Algeria
Niger
Libia
Egipt
Marea Rosie
Arabia Saudita

Cel mai nordic punct al Ciadului, Desertul Libiei

Fluviul Nil, Lacul Naser

Emiratele Arabe Unite

Oman
Oceanul Indian
India
Bangladesh
Myanmar
China
Stramtoarea Taiwan
Taiwan
Oceanul Pacific
Statele Unite ale Americi
Mexic
Golful Californiei
Mexic
Golful Mexicului
Stramtoarea Florida
Bahamas
Cuba
Oceanul Atlantic
Sahara de Vest
Mauritania
Mali
Algeria

Ryadh (trece la Sud), trece intre deserturile Nefud si Rub Al

Khali, Desertul Dahi, [Link] Tuwaiq,
Abu Dhabi
Muscat (trece la Sud), Golful Oman, [Link] Hajar
Marea Araba
Calcutta (trece la Nord), [Link] Vindhya, Raul Son
Dhacca (trece la Nord), Delta Gange-Brahmaputra
Muntii Birmaniei, Raul Salween
Fluviul Mekong, Guangzhou, Raul Yuanjing, Raul Xijiang,
Fluviul Rosu, Raul Xi Jiang, [Link] Ailaoshan
Taiwan
Hawaii, printre insulele Nihoa si Necker
Peninsula Baja California
Statele Sinaloa, Durango, Zacatecas, San Luis Potosi, Nuevo
Leon si Tamaulipas, [Link] Sierra Madre de Vest si de Est
Str. Yucatan, Str. Floridei, Bancul Capeche, Bancul Bahama
Mare
Insulele Exhuma si Long Island
Havana (trece la sud)
Desertul El Djouf
[Link] Ahagar, Vf. Tahat (3005m), Podisul Tasili

IV.1. Orase importante strabatute de Tropicul Racului

5

a. Riyadh
Riad este capitala i cel mai mare ora din Arabia Saudit, localizat n
regiunea Najad i aproximativ n centrul Peninsulei Arabe pe un platou
inalt si este casa a 7.3 milioane de oameni. Riad are cea mai mare
universitate integral pentru femei din lume: Princess Nora bint Abdul
Rahman University.

Fig. 6 Palatul Regelui Abdulaziz

Fig. 5 Sus- Stema orasului Riyadh, Jos- Vedere asupra orasului

Extinderea in afara zidurilor orasului a fost lenta desi au existat unele oaze mici si in
localitatile din jurul orasului Riad. Prima mare constructie dincolo de zidurile palatului a fost
Murabba King Abdulaziz. Acesta a fost construit in 1936 si finalizat in 1937, moment in care 800
de persoane s-au mutat aici. Palatul a fost construit cu o grandoare deosebita. In timpul regelui
Abdulaziz, palatul a fost supus la numeroase extinderi. In prezent, palatul este acum o parte
dintr-un complex mai mare, numit Centrul Istoric King Abdulaziz. In jurul orasului Riad existau
sate si orase la care, in prezent, extinderea urbana a ajuns si cuprinde: Diriyah, Manfuha si Wadi
Laban.
Turistii pot vizita: Cetatea Masmak, cu o structura din caramida si pamant, adaposteste un
muzeu interesant; Palatul Murabba, o structura cu doua etaje; Muzeul National; Centrul AlMamlaka, care prezinta o arhitectura uimitoare.
Orasul este ghidat dupa un cod islamic, moral si cultural, iar vizitatorii trebuie sa respecte
normele de timp; femeile au accesul restrictionat in unele moschei si site-uri.
Clasificat ca avand un climat cald, de desert, in Riad, remperaturile in lunile de vara ajung
pana la 43.6oC, perioad in care pot fi intalnite si furtuni de nisip. Iernile sunt calde, cu vanturi in
timpul noptii. Climatul este arid, ploile sunt foarte rare in timpul verii, insa in lunile martie si
aprilie, orasul primeste precipitatii care ating in jur de 300-400 mm.

Inca din anii 90, orasul s-a confruntat cu o serie de atacuri teroriste, incluzant localnici si
turisti, dar chiar si familia regala. Pe 13 noiembrie 1995, o masina care avea la bord o bomba, a
fost detonata langa cladirea Garzii Nationale Saudite, lasand in urma 6 morti si 60 de raniti. La
data de 12 mai 2003, 34 de oameni au murit intr-un atac sinucigas care viza cetatenii americani.
Mai tarziu in acest an, gruparea terorista al- Qaeda si-a asumat raspunderea pentru atacurile
provocate. In data de 23 iunie 2006, serviciile de securitate au gasit o ascunzatoare a gruparii alQaeda in cartierul al-Nakhil, unde s-s dus o lupta in care au murit un politist si 6 teroristi.
b. Abu Dhabi
Abu Dhabi este capitala Emiratelor Arabe Unite i centru administrativ al emiratului cu
acelai nume. Este condus de ctre Khalifa bin Zayed al Nahyan, n acelai timp i emir al
Emiratelor Arabe Unite.

Fig. 7 Vedere panoramica asupra orasului

Abu Dhabi se afl pe o insul n form de T, cu deschidere ctre Golful Arabiei (Persic).
Populaia oraului era de 860,000 de persoane, n 2007 i se estimeaz c pn in 2030 numrul
celor ce vor locui n acest ora va depi 3 milioane. n vederea adaptrii oraului pentru o astfel
de populaie, n prezent se desfoar vaste proiecte de modernizare a infrastructurii.
Din punct de vedere economic, Abu Dhabi s-a bazat n mod tradiional pe petrol, deinnd
rezerve uriae, a cror exploatare se estimeaz c va mai dura 100 de ani, dar n acela i timp a
ncercat n mod activ s i diversifice investiiile n servicii financiare i turism.
n 1939, eicul Shakhbut Bin-Sultan Al Nahyan a dat drepturi de cercetare i exploatare a
resurselor de petrol, iar prima descoperire a petrolului a avut loc n 1958. La nceput, banii
obinui din petrol au avut un efect minim asupra economiei. Cteva cldiri cu nl imi mici au
fost construite i primele drumuri asfaltate au aprut n 1961. n ultimii ani aten ia s-a concentrat
ctre gaz deoarece consumul intern pentru producerea electricitii, desalinizarea apei de mare i
reinjectarea gazului n puurile de petrol a crescut cererea pentru aceast resurs. Extrac ia
gazului nu este lipsit de dificulti, aa cum s-a demonstrat n perimetrul de extragere Shah unde
gazul este bogat n sulfat hidrogen i este scump prelucrarea sa.
Una dintre cele mai importante structuri arhitecturale este Moscheia Sheikh Zayed, cea mai
opulenta din lume. Proiectul a fost initiat de presedintele EAU, HH Sheikh Zayed bin Sultan Al
Nahyan, zis si tatal Emiratelor. Designul si contrustia uneste artizani si materiale din Italia,
Germania, Maroc, Pakistan, India, Turcia, Iran, China, Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei
de Nord, Noua Zeelanda, Grecia si Emiratele Arabe Unite. Mai mult de 3000 de muncitori si 38
7

de companii de constructii au luat parte

la constructia acestei moschei gigantice.
Materialele din care este construita au
fost alese pentru calitatile lor de a
ramane neschimbate in timp, cum ar fi
aur, marmura, piatra, pietre semipretioase, cristale si ceramica. Moscheia
are o capacitate de 41.000 de oameni,
intr-un total de 22.412 metri2.
Incepand cu anul 2009, Abu Dhabi
a fost gazda etapei de Formula 1, in
fiecare an in noiembrie, pe circuitul Yas
Marina. Motorsportul este foarte popular
in intreaga tara, iar circuitul a fost
Fig. 8 Moscheea Sheikh Zayed
utilizat si pentru evenimente care
includeau supermasini cu motoare V8 si V12.
In Abu Dhabi au avut loc filmari ale
filmelor Fast & Furious 7 (2015), Sex and the
City 2 (2010) iar planeta Jakktu, din Star
Fig. 9 Circuitul de Formula 1
Wars: The Force Awakens a fost filmat langa
Abu Dhabi.
Abu Dhabi are un climat cald, de desrt. Din iunie pana in septembrie, temperaturile sunt
extrem de ridicate, media fiind la 38 oC, timp in care se pot intalni furtuni de nisip. In sezonul
rece, lunile noiembrie-martie, temperaturile scad pana la 30oC, cand se pot intalni fenomene
precum ceata.

c. Muscat
Muscat este capitala statului Oman. Este de
asemenea sediul guvernului i cel mai mare
ora din guvernoratul de Muscat. ncepnd din
2008, populaia din zona metropolitan
Muscat a fost 1,090,79. Zona metropolitan se
ntinde pe aproximativ 1.500 km i include
ase vilaiete. Muntii stancosi Al Hajar de Vest
domina teritoriul Muscatului. Orasul este
asezat in Marea Arabiei, in Golful Oman si are
o pozitie strategica in stramtoarea Hurmuz.
Cunoscut inca din secolul I, i. Hr. drept
Fig. 10 Vedere asupra orasului
un port de schimb intre vest si est, Muscat a
fost sub conducerea mai multor triburi indigene, dar si a fortelor straine, cum ar fi Persanii,
8

Imperiul Portughez si Imperiul Otoman. Influentele Muscatului ajung pana in estul Africii si
Zanzibar, cand militatii au ajuns acolo in secolul al XVIII-lea. Drept un oras-port in Golful
Oman, Muscat atrage multi vanzatori straini, insa dupa ascensiunea la tron a lui Qaboos bin Said,
sultanul Omanului in anul 1970, orasul a experimentat rapid o imbunatatire a infrastructurii, care
a dus la inflorirea economiei si la o societatea multi-etnica.
Muscat dispune de un climat cald, arid cu veri lungi i foarte fierbin i i ierni calde.
Media precipitaiilor anuale n Muscat este de aproximativ 10 cm, acestea cad n special n luna
martie. Precipitaiile, n general, sunt rare n Muscat. Clima, n general, este foarte cald, cu
temperaturi care ajung pn la 49 C n timpul verii.
Economia Muscatului, ca si a intregului Oman, este dominata de schimburi de marfa. In
mod traditional, se exporta perle si peste. PDO (Petroleum, Development Oman) se ocupa cu
schimbul de petrol, inca din anul 1962 (benzinaria Shell face parte din PDO) iar productia zilnica
se ridica la 114.000 m3 pe zi.
Orasul are numeroase moschei, inculzant
Sultan Qaboos Grand Mosque, Ruwi Mosque,
Saed bin Taimoor si Zawawi Mosque. De
asemenea, Muscat are si un numar de muzee,
precum Museum of Omani Heritage, National
Museum of Oman, Oman Childrens Museum al
Zubair, Oman oil and Gas Exhibition Centre,
Omani French Museum, Sultans Armed Forces
Museul si Oman Aquarium and Marine Scrience
and Fisheries Centre. Printre proiectele recente,
se numara si Opera din Oman, deschisa in anul
2011.
Fig. 11 Opera din Muscat

d. Calcutta
Calcutta este un ora n India cu o populaie de peste 4.600.000 de locuitori. Pn n 1911 a
fost capitala coloniei India Britanic i reedina guvernatorului general al East India Company.
n prezent este capitala provinciei federale Bengalul de Vest din India.

9
Fig. 12 Atractii turistice

Calcutta este centrul

principal de comer, afaceri
i
finane al Indiei de est i
al statelor nordestice. Este sediul
Bursei din Calcutta, a
doua burs ca mrime din
India.
De asemenea oraul este un
port
Fig. 13 Drapelul orasului
major comercial i militar,
i conine singurul aeroport internaional din regiune. Dei
Calcutta era la un timp capitala Indiei i cel mai dezvoltat
ora, a trecut printr-un declin economic dup independena
statului din cauza situaiei politice instabile i creterii
micrilor sindicale i laburiste. ntre anii 1960 i anii 1990,
foarte mult capital a ieit din ora din cauza nchiderii
fabricilor i mutarea afacerilor spre alte centre precum
Bombay. Totui, din anii 1990 ncoace, economia oraului a
redevenit dinamic din cauza liberalizrii economice din
India i alegerea unui Ministrul ef reformist, Buddhadeb
Bhattacharya.
Calcutta a fost construita in jurul fortului William. Pe parte vestica se afla plaja si raul
Hugli, un afluent al Gangelui, pe artea este se afla parcul Maidan.
La prima vedere, oraul pare srac, murdar, aglomerat,
crend impresia de sufocare,
ins, la o privire mai profund, aceast
civilizaie ne dezvluie tainele uneia dintre cele mai vechi religii din
lumeHinduismul. Majoritatea hinduilor cred ntr-un spirit suprem, numit
Brahman, care exist nainte de toate i se gsete pretutindeni,
cei mai
importani zei, cu toii reprezentani ai lui Brahman, sunt Brahma,
Vinu i iva. Pentru a slvi zeii, n fiecare cas exist un altar cu
imaginile divinitii care ocrotete [Link] acesteia se
roag de dou ori pe zi, la rsritul i apusul soarelui. Aezat
turcete,fiecare recit textele sacre arznd beigae de
tmie, iar apoi ofer zeului mncare, flori, ap i grune.
Societatea este mprit n caste: n vrf, brahmanii, apoi
ksatriya, format din nobili i militari, vaisya, constituit din
negustori i agricultori i n final sudra, format din slujitori
ai celorlalte caste.

10

n Calcutta se gsesc multe cldirii n stil

gotic, baroc, roman, oriental i indo-islamic.
Fig. 14 Spiritul Brahma
Calcutta este supranumit i Oraul palatelor
datorit cldiilor coloniale. n 1814, Museul
Indian a fost declarat cel mai vechi muzeu din
Asia. Victoria Memorial este cea mai mare
atracie turistic din Calcutta, avnd un muzeu cu
istoria oraului. A fost construit n onoarea
Reginei Victoria a Regatului Unit, care a fost
numit chiar mprteas a Indiei. Grdinile
Botanice din Calcutta au fost fondate n 1787, i
Fig. 15 Victoria Memorial
sunt cele mai mari din Asia i pe locul 2 ca
mrime n lume. Ele conin aproximativ 50,000 de plante, iar turul ntreg dureaz o zi. Cea mai
mare atracie este copacul Bayan, n vrst de 200 de ani, care este considerat cel mai mare din
lume.
In Calcutta, clima este de doua
tipuri: tropical umeda si tropical uscata.
Din aceasta pricina, din iunie pana in
septembrie ale loc sezonul musonic, in
care furtunile se desfasoara la o intensitate
extrem de mare. Restul lunilor prezinta un
climat uscat si calduros.
Cele mai populare sporturi in
Calcutta sunt footballul si cricketul.
Orasul este casa celor mai bune cluburi de
football, precum Mohun Bagan A.C., East
Fig. 16 Copacul Bayan
Brngal F.C., Prayag United S.C. si
Mohammedan Sporting Club. Calcutta Football League, care si-a inceput activitatea in anul
1898, este cea mai veche liga de football din Asia.
Frumuseea i magia Calcuttei este o surs inepuizabil de inspiraie pentru muli scriitori,
cum ar fi i Mircea Eliade, proeminen a culturii romne, care este fascinat de acest ora. n
Nopi la Serampore, pentru Eliade, Calcutta era nsoit de o magie fa de care nu se putea n
nici un chip apra "mai ales ctre mijlocul toamnei, nopile Calcuttei ajungeau nenchipuit de
frumoase. Nu le poi asemui cu nimic, cci se mpleteau n vzduhul lor melancolia nopii
mediteraneene i sonoritatea nopii nordice."

11

e. Dhaka
Dacca este capitala Republicii Populare
Bangladesh, centrul administrativ, economic
i cultural al acestui stat cunoscut cndva ca
Pakistanul de Est. Dacca este un ora situat
n aproprierea fluviului Gange. Are circa
11.000.000 de locuitori, inclusiv suburbiile.
Vechi centru meteugresc textil, acum
Dacca adpostete diverse industrii: a hrtiei,
a
sticlei,
alimentar,
de
postavuri
(muselinuri). De asemenea este un important
nod de comunicaii.
Reprezinta centrul comercial al tarii si
unul dintre liderii de piata in ceea ce priveste
producerea bunurilor de lux, unde peste
jumatate din forta de munca a orasului este
alcatuita din persoane angajate in gospodarii,
la micile magazine, negustori ambulanti, in
transportul ricselor etc., in timp ce,
aproximativ 800.000 de localnici lucreaza in
industria textila. Cu toate acestea, rata
somajului este destul de ridicata, atingand un
procent de 19 %.
Majoritatea rezidentilor vorbesc limba
bengaleza, ca si lima oficiala a tarii, limba
Fig. 17 Obiective turistice
engleza fiind folosita doar de un anumit
segment al populatie, in scop de afaceri. Peste 90 % din populatia orasului practica credinta
islamica, majoritatea apartinand sectei sunita, hinduismul fiind cea de-a doua mare religie a
orasului ce detine un procent de 9 % din totalul credinciosilor.
Dhaka se bucura si de existenta foarte multor institutii de invatamant, dintre care 52 sunt
universitati:Dhaka College, cea mai veche institutie din oras, fondata in anul 1841; Universitatea
Dhaka, una dintre cele mai mari universitati publice
ale tarii, cu peste 30.000 de studenti si 1.300 de
angajati;
Universitatea
Jagannah;
Colegiul
Medicilor din Dhaka.

12

Dhaka este recunoscuta pentru multitudinea de edificii religioase spectaculoase, iar

Moscheea cu sapte cupole este una dintre ele. Fortul Lalbagh se numara printre cele mai vizitate
obiective turistice din Bangladesh, fiind emblematic pentru epoca dinastiei mogulilor. Cunoscut
si sub numele de Fortul Aurangabad, acesta se afla in centrul istoric al capitalei Dhaka, pe malul
raului Buriganga. Ridicarea fortului a debutat in timpul domniei printului Muhammad Azam, in
anul 1678.
f. Havana
Havanna (n spaniol: La
Habana) este capitala, un ora-port
major, provincie i principalul centru comercial al Cubei. Cu o
populaie de 2,1 milioane de locuitori, i o suprafa total de 728,26
km2 Havana este cel mai mare ora din Cuba att dup suprafa
ct i dup numrul populaiei, dar i cea mai mare zon
metropolitan din Caraibe. Oraul a fost fondat n 16 noiembrie 1519
Fig. 19 Drapelul
de conquistadorul spaniol Diego Velzquez de Cullar. Havana are
orasului
2.201.610 de locuitori (2002), fiind al patrulea ora ca mrime din
Caraibe dup Caracas i Maracaibo (din Venezuela) precum i Santo Domingo (din
Republica Dominican). Partea veche a oraului Havana se afl din 1982 pe lista de
locuri din patrimoniul mondial.

Fig. 18 Moscheea cu 7 cupole

Fig. 20 Sus- Stema orasului Jos- Vedere panoramica asupra orasului

Numeroase festivaluri se desfasoara in Havana. Gusturile tuturor turistilor pot fi satisfacute

aici, pentru ca muzica, dansul, teatrul, filmele, toate se imbina frumos, conturand arta intr-un
mod deosebit. Un targ international de carte se desfasoara de la sfarsitul lui ianuarie pana la
inceputul lunii urmatoare, asa ca amatorii de lectura pot veni aici sa rasfoiasca operele si
eventual sa cumpere ce le este pe plac. Pentru amatorii de tutun exista Festivalul Tigarilor, care
se desfasoara la sfarsitul lui februarie. Acesta este unul dintre evenimentele noi din Havana,
oferind publicului informatii despre istoria tigarilor, plantatii si fabrici. De asemenea, de aici se
pot cumpara trabucuri.
Havana, ca si intreaga Cuba se bucura de temperaturi placute tot timpul anului din cauza
climatului tropical, asa ca temperatura medie se situeaza intre 22 si 28 oC. Rareori iarna

13

temperaturile sunt sub 10oC. In iunie si octombrie sunt semnalate de obicei mai multe
precipitatii, asa ca acestea sunt lunile in care turistii au nevoie de o umbrela.
Cele mai importante produse de aici, care sunt si simbolul Cubei, sunt trabucurile, romul
cubanez si cafeaua.
O vizita in Havana seamana
cu un salt in trecut. Dodge, Chevy
Impala, Buick-uri cu cel putin 60
de ani vechime defileaza alene pe
strazi. Un peisaj care ar putea
starni invidia oricarui iubitor de
masini clasice si un adevarat
dezastru pentru un colectionar
pasionat. Cifra oficiala a masinilor
clasice care circula pe ramurile
Cubei se apropie de 60.000. Chiar
Fig. 21 Masini vechi

si cu embargoul american ridicat,

legea cubaneza emisa in 2010 prin
care masinile clasice nu au voie sa
parasesca insula este inca in vigoare.
DeSoto, aproape orice model de
Chevy din anii 50, Ford-uri din
aceeasi perioada, Plymouth-uri sau
Fig. 22 Masini vechi

Oldsmobile-uri se rotesc pe strazi

ca intr-un carusel al epocii clasice
auto. Legea auto cubanez prevede
c numai vehiculele care dateaz
dinaintea revoluiei lui Fidel
Castro (1959) pot fi vndute la
liber, pentru alte modele costurile
ajung i pn la 200.000 de dolari.
Fig. 23 Masini vechi
Cubanezii au gasit o modalitate
perfecta de a le pastra in stare de functionare, cu toate ca nu au acecs la piese de schimb sau bani
pentru combustibil: o masina cu patru portiere poate avea un singur maner, care se plimba de la
un ocupant al vehicului la altul, poate functiona cu gaz lampant si fara niciun fel de ceas pe bord.

14

g. Guangzhou
Guangzhou este al treilea ora
din China, ca putere economic
(fr Hong Kong). Aflat in Sudul
Chinei intr-o zona de coasta,
Gungzhou
este
o
adevarata
metropola
care
gazduieste
aproximativ
12.700.000
de
locuitori, fiind al 3-lea oras ca
marime, dupa Shanghai si Beijing.
Chiar daca perioada verii este
acaparata, de obicei, de sezonul
musonic, iar ploile tind sa nu se mai
Fig. 24 Vedere panoramica
opreasca, temperaturile nu scad,
adeseori, sub pragul de 14 – 15 grade Celsius. De fapt, in 2012 in luna Iulie au fost
inregistrate temperaturi de peste 25 de grade Celsius, aspect ce i-a suprins placut pe turistii veniti
in vacanta. Asadar, din punct de vedere climatic, Guangzhou este un loc prielnic pentru orice
turist, indiferent de locul de provenienta al acestuia.
Moneda oficiala din China si, totodata, din Guangzhou, este renmibiul (rmb). Dar, din
cauza modernizarii si a dezvoltarii acestei metropole, pot fi gasite banci si schimburi valutare la
fiecare colt de strada.
Aeroportul din Guangzhou este unul dintre cele mai mari din Sudul Chinei, primul fiind cel
din Hong Kong. Acesta se afla la aproximativ 28 de kilometri de centrul orasului Guangzhou si
face legatura cu multe orase importante din Asia, Europa si America.
Cel mai mare dar si cel vechi templu din Guangzhou, Gunagxiao are o importanta
deosebita in randul practicantilor budisti din China. Sala mare a templului este situata pe o
platforma inalta, marginita de Turnul cu clopot si Turnul cu tobe. In Sala mare se gasesc trei
statui uriase ale lui Buddha in diferite ipostaze. Pagodele de fier ale templului, situate una la est
si alta la apus, sunt cele mai vechi de acest fel pastrate astazi pe teritoriul tarii. Cea din vest are o
valoare artistica deosebita, in timp ce pagoda din est are o forma patrata si este dispusa pe sapte
niveluri si atinge o inaltime de 8 m. Localnicii obisnuiesc sa spuna ca intai a fost construit
Templul Gungxiao si apoi a luat nastere orasul Guangzhou. Vechi de un mileniu si jumatate,
lacasul este un adevarat loc de pelerinaj pentru credinciosi si calugarii budisti veniti din toate
colturile lumii si se numara printre cele amai renumite obiective turistice din zona.

15
Fig. 25 Templul Guangxiao

Unul dintre obiectivele turistice cele mai vizitate

din Guangzhou este Mausoleul regelui Nanyue, unul
dintre cele mai vechi si mai bine conservate edificii
istorice din oras. Situat pe culmea unui deal, mormantul a
fost studiat de arheologi si deschis tuturor celor interesati
sa-l viziteze. Desi acoperisul a fost grav afectat de
trecerea timpului, portiuni mari din ziduri mai pot fi Fig. 26 Mausoleul regelui Nanyue
admirate, in conditiile in care cea mai mare parte a structurii este aproape intacta. Mormantul a
fost decoperit intamplator in timpul sapaturilor efectuate in vederea contruirii unui hotel.
Conform istoricilor, aici se odihneste Zhao Mo, nepotul lui Zhao Tuo, membru al dinastiei Qin si
fondatorul regatului Nanyue. Centrul sau de putere se afla in actualul Guangzhou si a rezistat
aproape un secol inainte de a fi inlaturat de Dinastia chineza Han.

16

IV.2. Rauri sau forme de relief majore prin care trece tropicul Racului
a. Desertul Libian
Deertul Libian este situat n
regiunea de est din Africa de Nord la
marginea de rsrit a deertului
Sahara. Ea cuprinde o parte din
Sahara de est ntinzndu-se din nord
de la rmul mediteran pn la
grania de nord a Sudanului de la
Wadi Huwar. Spre est este mrginit
de cursul Nilului. Din teritoriul
Deertului Libian, 75 % se afl n
Egipt, iar restul de 25 % de Libia.
Topografia regiunii este deluroas
Fig. 27 Dune de nisip din Desertul Libiei
cu altitudinea de medie de 260 m
deasupra nivelului marii. In partea de sud-vest altitudinea regiunii ajunge la 1.000 de m. Din
punct de vedere geomorfologic Deertul Libian este privit ca un podi (platou) format din roci
calcaroase n partea de vest, Platoul Egiptean cu Gilf Kabir, Abu-Ras-Plateau i Abu-SaidPlateau. Nivelul apei freatice este mai aproape de suprafa n regiunile joase, unde apar oaze ca
de exemplu Oaza Siwa (ca. 180 km2) care se afl
sub nivelul mrii, la ncruciarea drumurilor de
caravane i a fost amintit n timpul lui
Alexandru cel Mare (331 .Hr.). Cel mai nalt
punct al deertului este Gabal (1934 m), iar
punctul cel mai jos este Qattara cu altitudinea de
145 m sub nivelul marii.. In deert se afl
numeroase dune de nisip numite erguri care
formeaz
adevrate mri de
nisip, cu suprafee
ca Marea Nisipoas
Fig. 28 Oaza de vegetatie
(114400
km),
Selima (63200 km), Qattara-Sud (10400 km), Farafra (10300
km),
i Ghard Abu Muharrik (6000 km) care are o lungime de aproape
600
de km. Din punct de vedere climatic Deertul Libian aparine de
regiunile cele mai aride de pe glob, cantitatea medie anual de
precipitaii fiind ntre 0 i 5 mm. Sunt ani n care n-a plouat de loc
n regiune sau sunt uneori numai averse scurte de ploaie.

Fig. 29 Harta desertului si a

oazelor

17

b. Fluviul Nil
Nilul este cel mai lung fluviu din lume. Acesta izvorte din
munii Rwandei i Burundi i se vars n Marea Mediteran
traversnd statele africane: Sudan, Sudanul de Sud, Burundi,
Rwanda, Tanzania, Uganda, Etiopia i Egipt. Cu lungimea de
6.853 km, fluviul Nil este primul fluviu ca lungime din lume,
urmat de Amazon cu 6.440 km. Unele msurtori ale Amazonului
de la izvoare, ar fi stabilit o lungime a acestuia de 7.200 km. La
vrsarea n mare formeaz o delt ntins cu o suprafa de
24.000 km, n care locuiete 85% din populaia Egiptului.
Existena Nilului a favorizat construirea piramidelor din
"Egiptul de nord" prin transportul pe ap a blocurilor imense de
piatr care proveneau din "Egiptul de sud". nc din perioada
roman s-au ntreprins ncercri de a gsi izvorul Nilului; mai
trziu, n 1613, misionarul iezuit portughez Pedro Paez (15641622) a descoperit izvorul Nilului Albastru.
n decursul istoriei consemnate n scris, Nilul a ngheat de
2 ori, pn la nivelul actualului ora Cairo: n 829 i n 1010.
Vechii egipteni au monitorizat revrsrile Nilului de mii de
ani. Ei au observat
c Nilul i umfl apele cnd cea mai
Fig. 30 Fluviul Nil de la
strlucitoare stea
de pe cer, Sirius, apare pe bolta cereasc,
izvoare la varsare
la mijlocul
lui iulie, n zori, dup o lung perioad n care nu putea fi vzut.
Revrsrile atingeau intensitatea maxim
abia in luna septembrie, dup care ncepeau
s scad.
Din pcate nu se tie motivul exact al
revrsrii Nilului. Tot ce se tie este c Nilul
i adun apele din dou mari teritorii:
Fig. 31 Meandrele fluviului

Podiul Etiopiei, de unde provine Nilul Albastru,

iar Nilul Alb i are izvoarele din zona dintre
munii din jurul Lacului Victoria pn la mlatinile
din sudul Sudanului. Nilul Alb regularizeaz
apele, dar se crede c inundaiile sunt produse de
Nilul Albastru din cauza cantitilor mari de ap
adunate din ploile musonice etiopiene.
Fauna Nilului este foarte bogat, de
menionat ar fi crocodilul de Nil, gsca de Nil,
obolanul Nilului, varanul i hipopotamul, ele
fiind considerate animale sfinte de vechii egipteni.
c. Golful Oman

18

Fig. 32 Nilul vazut din spatiu

Golful Oman se gsete n Asia,

ntre Oman, Iran i Emiratele
Arabe Unite. Golful Oman
aparine Mrii Arabiei care la
rndul ei face parte din Oceanul
Indian. Atinge 3.692 m adncime.
Golful Oman comunic cu Golful
Persic prin Strmtoarea Ormuz.
Arheologii au descoperit
aici, epava unei nave care a
aparinut marelui explorator
Vasco da Gama. Nava ar fi fost
folosit de exploratorul portughez n
cea de-a doua cltorie a sa spre
India, n secolul al XVI-lea.
Potrivit primelor date, epava a fost
Fig. 33 Harta golfului
identificat
drept
nava
Esmeralda. Este cea mai veche epav datnd din epoca marilor descoperiri geografice
descoperit pn n zilele noastre.
d. Marea Araba
Marea Arabiei este o regiune a Oceanului
Indian mrginit de India la est, Pakistan i Iran
la nord i Peninsula Arab la vest. La sud este
mrginit aproximativ de o linie ntre Capul
Guardafui, punctul nord-estic al Somaliei, i
Kanyakumari, India.
Limea maxim a Mrii Arabiei este de
aproximativ 2.400 de kilometri, iar adncimea
sa maxim este de 4.652 de ]]metri]], aproape
de Peninsula Arabia, aproximativ la aceeai
latitudine cu extremul sud al Indiei. Indul este
unicul fluviu care se vars n aceast mare.
n nord-est se ngusteaz formnd Golful
Oman, care comunic cu Golful Persic prin
Strmtoarea Ormuz. rile care au coast la
Marea Arabiei sunt: India, Iran, Oman,
Fig. 34 Harta marii arabe
Pakistan, Yemen, Emiratele Arabe Unite,
Somalia i Maldive. Printre principalele orae de pe coast se numr Bombay n India i
Karachi n Pakistan.

e. Delta Gange- Brahmaputra

19

Delta Gangelui este cea mai

mare delt din lume, situat
n regiunea istoric Bengal
(n prezent 85% aparine
statului
Bangladesh,
i
respectiv 15% Indiei. Este
alctuit din peste 240 de
ruri i este format prin
confluena a dou fluvii
majore
Gange
i
Brahmaputra.
Delta Gangelui are o
form
triunghiular
i
acoper o suprafa de
Fig. 35 Delta fluviilor Gange si Brahmaputra
105.640 km2, sau este de
dou ori mai mare dect Delta Mississippi. Bazinul rurilor care se vars n Oceanul Indian, prin
Delta fluviului Gange, include statele India, China, Bhutan, Nepal i Bangladesh. Delta este
mprit n partea estic (mai activ) i cea vestic (mai puin activ). Ea este constituit dintrun labirint de canale, mltini, lacuri i insule inundabile. Parcul Naional Sunderbans, care
gzduiete cea mai mare padure de mangrove din lume, este situat de asemenea n delta fluviului
Gange.
n ciuda riscurilor de inundaii i cicloane, Delta Gangelui este cas, pentru 150 milioane
de oameni. ntre 1961 i 1991, victime a acestor fenomene naturale, au czut 700.000 de oameni.
f. Fluviul Mekong
Mekong este cel mai lung
fluviu din Asia de Sud-Est.
Izvoarele sale se afl n Munii
Tangla (culmea Tanggula) din
Podiul Tibet, la o nlime de
aproximativ 5.200 de metri.
Prsind teritoriul Chinei, Mekong
marcheaz grania dintre Myanmar
i Laos, i mai departe nspre sud,
dintre Laos i Thailanda, iar apoi
traverseaz Cmpia Cambodgiei,
pentru a forma pe teritoriul
Vietnamului o delt ntins prin care
se vars n Marea Chinei de Sud.
Numele fluviului n vietnamez
nseamn: "rul celor nou dragoni".
Fluviul
parcurge
teritoriul
Fig. 36 Fluviul Mekong
urmtoarelor ri: China, Birmania,
Laos, Thailanda, Cambodgia i Vietnam. Mekong este navigabil pe sectoare, n funcie de
anotimp (n sezonul ploios pn la Vientiane; 1.600 km).
20

Fig. 37 Fluviul Mekong

Lungime: 4.180 km
Altitudinea la care se afl situate
izvoarele: 5.200 m
Debitul anual al apei: 500 miliarde m
Debitul mediu al apei: 17.000 m/sec.
Debitul maxim al apei: 60.000 m/sec.
Bazinul rului: 810.000 km
Suprafaa deltei: 70.000 km
g. Peninsula Baja California
Peninsula Baja California este o
peninsul n Mexic format din doua
state Baja California (numit informal i Baja
California Norte) cu capitala la Mexicali i Baja
California Sur cu capitala n oraul La Paz.
Peninsula, o fie prelung de uscat, poate fi
divizat n trei zone geografice. Nordul, unde se
afl Munii San Pedro Martir, este dominat de
pduri dese, la poalele crora se cultiv vi de vie,
mslini i gru. n anul 1535, Hernn Corts
poposete n oraul La Paz. Aici i la Loreto, situat
mai n nord, ntemeiaz primele aezri de albi din
regiune.

Fig. 38 Peninsula Baja California

h. Muntii Ahagar
Ahaggar este un lan muntos parial vulcanic, parial format din isturi cristaline, situat n
centrul Saharei, pe teritoriul Algeriei. Masivul ocup o sprafa de 480.000 de kilometri ptra i
Munii Ahaggar sunt cei mai nali muni din Sahara algerian. Arabii cnd se refer la masiv,
folosesc denumirea de Hoggar. Cel mai nalt vrf al Munilor Ahaggar este Tahat, care msoar
21

2.918 metri nlime. De Ahaggar se

leag numeroase legende i mituri,
povestite de stpnii de necontestat
ai regiunii, tuaregii. Munii Ahaggar,
neobinuii, aspri i fascinani,
alctuiesc unul dintre cele mai
captivante peisaje ale Saharei.
Ahaggar farmec prin stncile
negre de origine vulcanic i prin
blocuri uriae de bazalt, care se
ridic drept din mijlocul dunelor de
nisip ale Saharei. "Catedralele de
bazalt", cum sunt supranumite aceste
Fig. 39 Relief din muntii Ahaggar
formaiuni de piatr, sunt de fapt
vrfurile craterelor vulcanilor, cndva activi, din regiune. Urmele erupiilor din trecut sunt
vizibile n zona de munte din ntreg sudul Algeriei. Uneori acestea iau forme ciudate de columne
i de conuri, formate prin rcirea lavei vulcanice.
ndeletnicirea dominant este pstoritul, cu care se ocup stpnii adevra i ai deerului,
tuaregii. Regiunea este populat de nomazi. Oraele In-Amguel, Tazrouk, Tahifet i Ideles
numr numai 10.000 de locuitori. Oamenii care triesc n zonele deertice folosesc rezervoare
specifice de ap: adncituri naturale n roc, n care apa de ploaie se pstreaz un timp mai
ndelungat, n ateptarea cltorului nsetat.
Clima este tropical foarte arid, cu mari variaii de temperatur, cantiti mici de
precipitaii (pn la 50 mm pe an). Iarna sunt posibile ngheurile n timpul nop ii i cderile de
zpad. Temperaturile medii anuale: +4C n ianuarie i +35C n iulie.

V.

BIBLIOGRAFIE

[Link]
[Link]
22