W3TS Alexandru POZDIRCA Kalman ALBERT Paul CHETAN Inventor — Modelare parametrica Colectia CAD&CAM — Modul 04 } Editura Universitatii "Petru Maior" Targu-Mures 2004 UNIVERSITATEA "PETRU MAIOR” a /H458lReferenti stintfici: [Link]. Constantin Stineeseu _— Universitatea POLITEHNICA din Bucuresti [Link]. Mircea Mrenes ~ Universitatea Tehnica din Cluj Napoca [Link]. Gheorghe Ungureanu — — Universitatea Tebinica ,Gh. Asachi lagi Deserierea CIP a Bil POZDIRCA, ALEXANDRU Inventor - modelare parametricd / Alexandru Pozdirea, Kalman Albert, Paul Chetan. - Targu-Mures : Editura Universitatii "Petru Maior", 2004 ISBN 973-7794-15-X. jotecii Nationale a Romaniei 1. Kalman Albert IL Chetan, Paul 004.42 AUTODESK INVENTOR Comenzile de carte pot fi adresate telefonic, prin fax [Promax S.R.L., 540091 Te-Murey sau prin e-mail, la adresat Str. Avram lancu, Nr. 45/2 Tel/Fax: 0265.210289 office’@[Link], www promax.r0 Consilier editorial: Vasile Gatina ‘Tehnoredactare computerizata: Autorii Coperta: Riizvan Ceontea Tiparul executat la S.C, CROMATIC TIPO Tg-Mures ISBN 973-7794-15-X Copyright © Autorii Ezitura Universiti" Str. Nicolae Forgan. 1 540088 Tg-Mures, ROMANIA tru Maior" Tg-MuresAcest manual a fost elaborat in cadrul Centrului de Instruire CAD&CAM al Universitat “Petru Maior” din Tg-Mures si are drept obiectiv initierea in modelarea parametrica, folosind programul Inventor Release 8. Inventor este cel mai recent produs pe linia proicetirii asistate de aleulator elaborat de firma Autodesk. Autodesk Ltd. este o firma americana de software pentru proiectare asistata de calculator, ale carei produse reprezinta un standard intemational in domeniu.. Manualul este gandit pentru a fi parcurs in 30 ore de studi, ca suport de lueru al modulului de ‘modelare parametric in Inventor, inlocuind oferta de instruire bazata pe suportul de curs AutoCAD ~ Modelare spajiatd, dorind astfel s& promoveze noile soluii de proiectare asistata de calculator bazate pe modelarea parametric’. Prin modelare parametric se infelege posibilitatea de a modifica geometria unei piese prin modificarea de cote. © modificare asupra piesei se reflecta automat in desenul de executie sau in ansamblul din care face parte. Modulele Autodesk Inventor permit: ‘Modelarea 3D parametric’ a solidelor si suprafejelor; Modelarea parametrica a reperelor de tabla, cu calcul de desfaigurate: Modelarea ansamblurilor; Realizarea desenelor de executie: ‘Realizarea reprezentarii in explozie a ansamblurilor. Suportul de curs contine un set de 10 lectii i teste de evaluare. Pentru parcurgerea lectiilor sunt suficiente noyiuni generale de utilizare a calculatorului: lucrul eu fisiere si directoare, elemente de baza in Excel. Nu este necesara parcurgerea modulelor bazate pe AutoCAD (modulele MOL, M02, M03). Dupa parcurgerea lectiilor cursantul va sti sd reprezinte in spatiu piese de tip solid relativ complexe, s& editeze geometriile acestora, si genereze documentajiile de executie si ansamblu, s4 compuna piese in cadrul unui ansamblu. Testele de evaluare” de la final vor determina masura in care nofiunile au fost temeinie insusite. parte din lectii fac apel la fisiene suport care pot fi descarcate liber prin Internet de pe site-ul www [Link], De remarcat c& in Inventor, piesele modelate intr-o anumita versiune nu pot fi sallvate sau deschise in versiuini inferioare. Cei care din diferite motive nu pot deschide fisierele suport, vor gisi in cadrul lecfillor sau anexelor informafii suficiente pentru reconstituirea acestora. Lectiile vor presupune ca ai copiat fisierele suport fntr-un director cu numele C:\cad&cam\Mo4, ‘cu 0 excepfie: fisierul [Link] trebuie copiat in directorul ... utodesk\Inventor xocx\Template, ‘reat odatd cu instalarea programului Inventor si depozitar al sabloanelor Inventor. Versiunea Inventor pentru care a fast seris manualul este Release 8. Manualul poate ins& fi parcurs cu succes si pentru versiuni anterioare, fr’ mari diferente. Manualul prezinta bazcle lucrului in Inventor, cu accent pe reprezentarea solidelor. Autori intenfioneaza continuarea cu module dedicate reprezentarii pieselor de tabla (Sheet Metal), ansamblurilor sudate (Weldment), precum si tehnicilor avansate de reprezentare mixta a solidelor si suprafetetor. ‘Au mai aparut in colectia CAD&CAM, in aceeasi editura: © Modul 02: AutoCAD ~ Modelare spatial, 2000 © Modul 03: AutoCAD ~ Programare tn AutoLISP, 2001 " Desenele din testele de evaluare 2, 3, 4,5, 6,7, 8,9 au fost preluate din luerarea: Niulescu, Th. Precupetu, P.. Album de reprezentiti axonometrice in desenul tehnicd, Bucuresti, 1978. luteal, EditaraCuprins Pagina: Lectia nr. 1: Principiile model parametrice. 1 Lectia nr. 2: Modelarea unei piese din tablé "1 Lectia nr. 3: Modelarea unei piese tumate 19 Lectia nr. 4: Realizarea desenelor de executie 27 Lectia nr 5: Crearea unui ansambiu 35 Lectia nr. 6: Studiul unui mecanism in Skeich 43 Loctia nr. 7: Caracteristici repetitive (Features) 47, Lectia nr. 8: Realizarea unei biblioteci (iParts) 55. Lectia nr._9: Piese derivate (Derived Parts) 63 Lectia nr. 10: Desenul de ansambiu 62 Anexa nr. 1: Desenele pieselor de la Lectia nr. 5 73 Testele de evaluare 1...9 74Lectia nr. 1 Principiite modetirii parametrice Lectia nr. 1: Principiile modelarii parametrice Inventor este cel mai recent produs CAD elaborat de firma Autodesk pentru domeniul inginerici mecanice. Prima lectie Inventor face o prezentare general a produsului si interfefei sale, fixeaza terminologia, si explicd principiile care stau la baza = modelarii parametrice. Ca aplicatie, veli modela piesa din figura alaturat. Introducere Autodesk Inventor este ultimul produs Autodesk pe linia ingineriei mecanice, oferind 0 alternativa produselor AutoCAD si Mechanical Desktop. Personalul unei firme primeste cu ooarecare iritare trecerea 1a un nou produs, atita vreme edt exist acumulate experienf si rutin fntr-un produs vechi, Nou! produs Autodesk Inventor poate fi socotit o solutie stabild in timp din cateva considerente: are o simplitate deosebita, cu principii de lucru optimizate de marile case de CAD: modeleazi zeometrii 3D care pot fi modificate usor in iteratile de concepere a unui now proiect: ‘© ofera soluti de lucru in echip8 la un proiect complex, cu functii superioare de management al proiectului: ‘© are integrate si promoveaza tehnologii de dezvoltare software de ultima ora (ACIS, COM si VBA): Aceasi lectie este dedicat modelarii parametrice si deschide seria unor lecjii de prezentare prin ‘exemple a posibilitajilor de lucru in Inventor (modelarea parametrica, modelarea reperelor din, tabla, realizarea ansamblurilor, realizarea desenelor 2D, etc.). Lectile vor fi astfel serise, inedt 4 nu presupund neapéirat cumoasterea de catre cititor a vre-unui program de modelare. Interfata Inventor Lansati Inventor si alegeti optiunea New pentru a incepe un nou fisier. Inventor afigeazd un set implicit de fisiere sablon (template), care pun in lucru urmatoarele module (figura 1): ‘Sheet Metal. ipt — pentru modelarea pieselor din tabla; ‘Standard iam — pentru asamblarea reperelor unui ansamblu;, ‘[Link] — pentru realizarea desenelor pe hiirtie; [Link] — pentru prezentarea explodatf a ansamblurilor; ‘Standard ipt ~ pentru modelarea pieselor. a exe | Ma | eres | tester | ena | a 8 a Oo lewcraiset srcncion Sandi Scuden Saedet —STASion Wetec Figura 1 ‘Aceste sabloane pot fi modifieate pentru a le personaliza pe specificul unei societati. Cel mai clocvent exemplu de personalizare se refera la fisierul .IDW, care s8 permita lucrul pe planseLectianr. 1 Principille modelrii parametrice avand cartugul si indicatorul societatii preinserate. Alegeti sablonul [Link] in vederea ‘modelarii unei piese; extensia .ipt este acronimal de la Inventor Par. Pe ecran apare o interfata diferita de @ AutoCAD-ului; nu mai je de comanda si toate comenzile se dau selectind butoane cu. mouse-ul. Figura 2 fixeaz4 terminologia interfetei Inventor. O alta caracteristica importantd fn operarea cu Inventor este lucrul mult cu butoanele ‘mouse-ului. Principiile generale ale modelarii parametrice Cei_ care s-au limitat 1a utilizarea AutoCAD-ului, vor gisi in Inventor noile concepte ale ‘modelarii parametrice, introduse odata cu Mechanical Desktop. Modelarea parametrica este dedicata modelarii unor solide ale caror cote pot fi modificate oricind. in AutoCAD, un solid ‘data: modelat nu putea Fi corectat 5 trebuia refBcut. S-ar putea ca obiceiurile deprinse in AutoCAD si va incurce infelegerea noilor principii de imodelare, Astfel, nofiunile de coordonate sau sistem de coordonate, nu mai au aceeasi ‘importanta. In privinta modelarii, am spune c& principial AutoCAD poate fi bun pentru a ‘eprezenta un corp gata conceput, iar Inventor este bun pentru a-l concepe. Primul pas in modelarea cu Inventor este desenarea unui contur plan, pe baza ciruia se va {genera prima caracteristicd 3D a piesei concepute. Conturul plan desenat se numeste schiti (sketch), iar volumul generat se numeste earaeteristicd (feature). Planul ales pentru schitare se rumeste plan de sehitare (sketch plane). Prin modificarea schifei, se va modifica automat si caracteristica rezultatd. Ne propunem pentru modelare piesa data in figura de referint®. Sunt marcate dimensiunile Initiale ale piesei, desi, pentru inceput, in mintea proiectantului conteazd forma si gabaritul piesei, iar dimensiunile stau in plan secund. Dimensiunile pot fi oricdnd modifieate cu Inventor, in iteraiile de optimizare a piesei sau ansamblului conceputLectia nr. 1 Principiite modelari parametrice Pasii_ propusi pentru modelarea piesei sunt ‘urmatorii (figura 3): modelarea paralelipipedului 1; realizarea tesituri realizarea racordatii 3; realizarea giturii 4; Modelarea oricdrei piese in Inventor incepe cu o schit@. Schita este un contur plan inchis, realizat a prim pas spre erearea unei caracteristici 3D a Piesei. Figura 3 Pregatiri pentru schitare La inceperea modelarii unei noi piese, interfata Inventor este pregatité pentru schifare prin urmatoarele elemente: «Este activ panel bar-ul 2D Sketch Panel, contindnd comenzile schitari; aceste comenzi permit desenarea unor entitafi plane, editarea lor, eotarea conturului si fixarea ‘constringerilor (figura 4). Unele comenzi din panel bar-ul 2D Sketch Panel au in dreptul Jor un triunghi innegrit, care selectat provoaca afigarea unor variante de lueru pe tema ‘comenzii respective. © Zona graticd are aspectul une foi milimetrice, trasata in planul de schitare. Implicit, planal initial de schitare este XY. Desimea linilor ajutitoare poate fi modificaté din ‘meniu! Tools»Document Settings. iar setarile initiale depind de fisierul sablon [Link]. Grilei i se mai adauga sun sistem de axe, centrat pe ecran, la intersectia axelor aflandu-se originea sistemului de coordonate. x= al as Sets | rect | Geta arnce | oo ‘sono etomty = ME [2 meee 9 [ree Mary To oesreae Stamens Dit ocr Sceaere Si mae | eaten Figura § Figura 4 Pentru inceput, folesiti optiunea de meniu, Tools>Document Settings din panel bar-ul 2D Sketch Panel. Pe ecran apare caseta de dialog Document Settings, care controleaza unitafile deLectia nr. 1 Principle modelarii parametrice ‘masurd, setarile schifari si modelarii. Selecta fila Sketch si verificati ca setarile s8 fie identice ccu cele din figura 5. Cu aceste setari, foaia milimetric€ pregatiti pentru schijare va avea 0 liniatura usoara din 2 in 2 unitati (snaps per minor), o liniatur’ intérité din 10 in 10 unitayi (minor lines), iar mouse-ul va misca cursorul cu cate o unitate (Snap Spacing). Grila este un element de mare ajutor in schitare. in general in modelare nu este recomandat s& va indepartati prea mult de gabaritul dorit al piesei si in acest sens grila va ajuta s8 apreciati dimensiunile contururilor trasate. Realizarea unei schite Primul pas in modelarea piesei din figura 3 este schifarea unui dreptunghi. Folesiti comanda ~~ Two point rectangle. de pe pane! bar-ul 2D Sketch Panel, pentru a schita un dreptunghi de aproximativ 40x30. mm (figura 6a). Pentru primul colt punctafi cu. mouse-ul in originea sistemului de coordonate, iar pentru al doilea colt v8 ajutai de gril (liniatura usoard este cu pas de 2, iar liniatura intritd este eu pas de 10 ram) Remarcafi saltul cursorului cu o unitate si faptul c@ Inventor “simte” dorinja noastrd de a desemna punct in originea sistemului de coordonate. De asemenea, remarcati ca Inventor mane setat pe comanda Two point rectangle. Apasati tasta Ese pentru a dezactiva comanda, in reprezentarea facuta, schitei i s-au aplicat o serie de constringeri de la sine infelese: laturile dreptunghiului sunt paralele intre ele, iar capetele laturilor coincid. in rest, schita este liber la ‘modifiedri. Editarea unei schife se face prin selecjie si tragere cu mouse-ul. De exemplu, daca selectati latura de sus, prin tragere (click pe laturd si deplasarea mouse-ului cu pick-butonul apasat). vefi putea indlfa dreptunghiul ~ fra ca sf fle afectate caracteristicile de paralelism sau coincidenta de capete (figura 6b). Figura 6a Figura 6b =| Pentru a cunouste constringerile deja aplicate, folositi comanda Show Constraints de pe panel bar-ul 2 Sketch Panel, si selectati un element al schifei. Selectati spre exemplu latura din stnga, In dreptul ei va fi afigat un set de simboluri, care indica trei constriingeri: paralelismul ei cu latura opusd si coincidenta capetelor cu ceapetele liniilor vecine. Apropiind cursorul de una. dintre constrangeri, Inventor evidentiazd la ce se referd constrangerea indicatd (figura 7). Pentru a renunja la afigarea constrangerilor, facefi un click ras pe simbolul x Un mod practic de a cere afigarea tuturor constringerilor este cu un click-dreapta in zona sgrafica si selectarea, din meniul contextual apairut, 4 opfiunii Show All Constraints. Operatia trebuie fAcutd fd ca vre-o comand’ Inventor si fie Figura activa.Lectia nr. 1 Principiite modeldrii parametrice Aplicarea constrangerilor si cotelor suplimentare Schita poate fi protejata impotriva modificarilor de orice fel prin aplicarea de noi constringeri sau cote. Cu o singura limitare: nu poate fi supraconstransé sau supradimensionata. Completam imaginea operafilor posibile, spundind c& orice constrangere sau cota poate fi oricdind stearsa. Pe schita desenata aplicati urmatoarele noi const ingeri si cote: ‘* _ fixati colful din stnga-jos al dreptunghiului th originea sistemului de coordonate; © dimensionati laturile dreptunghiului, | in vederea aplicarii primei constringer, selectati triunghiul din dreptul comenzii Perpendicular, pentru a accesa comanda Fix. In cimpul Message de pe Command Bar, mesajul ajutitor “Select curve or point to fix", ne invita sa selectm o curba sau un punet. Selectati colful din stinga-jos al dreptunghiului; prin aplicarea acestei constriingeri, coljul dreptunghiului este fixat la “batiu”, in originea axelor. 2 Urmatorul pas este cotarca. Folositi comanda General Dimension de pe panel bar-ul 20 Sketch Panel. Selectati latura de jos si trageti aldturi cota. ‘Apoi cu un click pe cota, pe ecran apare caseta Eclt Dimension, care permite modificarea valorii cotei; Ii valoarea cotei la 40 mm, Selectati apoi latura din stinga si fixati valoarea cotei la 30 mm. (figura 8). Primei cote create, Inventor fi asociaza automat un Parametru cu numele dO, iar pentru cea de-a doua cota dl. Pentru moment cei doi parametri au valorile d0=40 si d1=30. Urmatorii parametri se vor numi a2, d3, 44 ete. Valorile atribuite parametrilor pot fi oricdind schimbate, aceasta ducind la schimbarea dimensiunilor piesei modelate. Cu aceste noi constringeri si cote aplicate, schita este definita complet. Orice sar adauga ar insemna supraconstringere sau supracotare. Pentru a sublinia definirea complet’, Inventor recoloreaza in acest moment intreaga schita. lesirea din schifare se poate face apisind butonul Sketch de pe Command Bar. Prin terminarea Schitérit se trece la etapa adjugirii unei caracteristici 3D (Feature). Apasati butonul Sketch: | Beech ddrept urmare, hirtia milimetricd ajutatoare schitarii dispare, iar panel bar-ul 2D Sketch Panel este inlocuit eu panel bar-ul Part Features. in adiugarea unei caracteristiei 3D se poate trece chiar daca schija nu este complet defini prin cote si constringeri. Adaugarea unei caracteristici 3d Pregatiti Iucrul tn 3D prin vizualizarea modelului dintr-un alt pumet de vedere decit cel Perpendicular pe planul schitarii. Inventor pune la dispozifia utilizatorului trei solu: * folosirea butonului Rotate de pe toolbar-ul Standard, pentru a roti dinamie piesa pe ecran: * folosirea butonului Look At de pe tolbar-ul Standard, pentru a privi plan asupra unei entitati selectat © unclick-dreapta in zona graficd, care aduce un meniu din care se poate alege optiunea Isometric View (Figura 9a); folosti aceasta solujie pentru a obtine o imagine in perspectiva asupra schijei ~ rezultatul este cel din figura 9b, Panel bar-ul Part Features confine un larg set de comenzi de modelare 3D, din care o parte se bazeaza pe existenta unor schife predefinite. Comenzi cum ar pot opera pe o singura schita, alte comenzi cer predefinirea mai multor schite.Principiite modelarii parametrice Figura 94 Figura 9b BJ Folositi comanda Extrude de pe panel bar-ul Part Features pentru a extruda dreptunghiul. Pe ecran apare caseta de dialog Extrude, care permite in principal definirea distantei si sensului de ‘extrudare, Alegeti setarile din figura 10a pentru a dezvolta un paralelipiped cu inalfimea de 20 ‘mm. in sens pozitiv axei Z, planul XY find planul schitei. Figura 10b 51, Reineadraji pe eeran volumul obtinut prin extrudare folosind comanda Zoom All de pe tollbar-u Standard. Prin pasii de mai sus s-a obfinut © prima caracteristica 3D a piesei din figura 3, ‘numitd caracteristiea de baza, la care se vor aduga noi caracteristici. {in ccea ce priveste modul de afisare al unei piese, Inventor pune ia dispozitia utilizatorului trei solutii, accesibile prin toolbar-ul Standard: * folosirea butonului Shaded Display. pentru o imagine randati a piesei, fara evidenticrea muchiilor ascunse; jo + folosiea butonului Hidden Edge Display, pentms oimagine [Link] gy ‘evidentierea tuturor muchiilor pieseis a + folosirea butonului Wireframe Display. pentru reprezentarea piesei doar prin muchiile sale, {ncereati efectul uilizirii flecarai buton asupra volumului reprezentat pe ecran. Adaugarea tesiturii si racordarii BD] Tesirea si racordarea sunt operatiuni directe, care mu necesitA realizarea vreunei schife. Pentru tesire, folositi comanda Chamfer de pe panel bar-ul Part Features. Pe ccran apare caseia Chamter; alegeti in caseta optiunea de a defini tesitura prin doua distanfe diferite si selectati poi muchia care dispare prin tesire: completafi valorile pentru cele doua distange de tesre: 10 si 5 mm. (figura 11a). La completarea cdmpurilor casetei, Inventor evidentiazd modul in care se aplica distanfele de tesire (figura 11b). Apasafi butonul OK al casetei Chamfer pentru a tesi efectiv.Principiite modeldrii parametrice Figura 11b D Penins racordare folositi comand Filet din pane! bar-ul Part Features. In caseta de dialog Fillet, care apare pe ecran, alegeti fila Constant pentru a racorda cu raza constantd. Selectati pe piesa muchia de racordat, iar in coloana Radius a casetei fixati valoarea razei la 8 mm. (figura 12a). Ca ajutor, Inventor previzualizeaza trei arce ale racordari (Figura 12b). Figura 12b Notiunea de parametru in tot rastimpul modelarii, dimensiunile indicate au fost salvate si flecdrei dimensiuni i s-a asociat automat un nume (parametru). Referitea la aceste dimensiuni se face cu termenul de Parametru — pentru a sublinia posibilitatea de a modifica oricénd valoarea parametrului, Modelarea facut in acest spirit se numestc modelare parametric. Controlul global asupra parametrilor unei piese modelate in Inventor, se poate face cu butonul Parameters, de pe panel bar-ul Part Features (figura 13).Lecfia nr. 1 Principitie modelarii parametrice Ag} Sclectati butonu! Parameters amintt. Pe ecran apare cascta de dialog Parameters, contindind un tabel cu parametri si valorile lor. Dac pasii urmati in modelare au fost identici cu cei propusi, geometria de pind acum s-a ales eu 7 parametri, ale caror nume si valori sunt probabil identice ‘eu cele din figura 13: * d0=40 mm, reprezentind lungimea dreptunghiului schitat init 130, reprezentind lajimea dreptunghiul 62-90, reprezentand indlfimea extrudarii; 68-0, reprezentind conicitatea extrudarii: d4=10, reprezentind distanta I de tesire; 5-5, reprezentind distanta 2 de tesire: 4725, reprezentind raza de racordare. Numele atribuite de Inventor au o logicd: incepind cu d0, in ordinea definirii dimensionale. Pot SA apara salturi tn numerotare prin stergeri in procesul de modelare. De exemplu, Ia stergerea tumei caracteristici sunt stersi parametrii asociafi. iar numele folosite nu se mai reiau, Valoarea unui parametru poate fi oricdnd sehimbata si in tabelul din figura 13. La iesirea cu Done din caseta Parameters, efectul schimbarii valorilor unor parametri se resimte dupa tastarea butonului Update de pe Command Bar. Adaugarea gaurii Inainte de a comanda gaurirea, Inventor solicita definirea in modul Sketch a centrului ghurii, Revenirea in modul schifare o puteti face folosind butonul Sketch din Command Bar, sau cu un click-dreapta in zona grafica si alegerea optiunii New Sketch, Pe ecran, in locul cursorului, un simbol sugestiv va invitd si indicati noul plan de schijare. Dorim sa selectim baza: apropiind ccursorul de fetele piesei, acestea sunt pe rind evidenfiate. Baza nu poate fi selectata insa, find ascunsd de alte fefe. Pentru a avea acces la bazA, in timp ce cursorul este in dreptul bazei, un repaus al mouse-ului determina aparitia unui simbol pe ecran (figura 14a); acesta din urma permite comutarea selectiei de fete prin click pe sAgeti, $i acceptarea (bifurea) fefei dorite. Figura 14a Figura 140 Selectati baza si, drept urmare, “hirtia milimetrica” cu care ne-am obisnuit la schitare, apare Suprapusa bazei selectate. Reapare si panel bar-ul 2D Sketch Panel, cu comenzile schiarii, in yederea plasarii gaurii, treceli_intr-o reprezentare wireframe a geometriei modelate, prin selectarea butonului Wireframe Display din toolbar-ul Standard (figura 4b). “B| Alezeti de pe pane! bar-ul 20 Sketch Panel comanda Point, Hole Center. Fuceti un click undeva in mijlocul bazei. Inventor plaseaza un marcaj in cruce, abia vazut: iesifi cu Ese din comanda Point, Hole Center. Verificati cu mouse-u! prezenta marcajului — apropiind mouse-ul ‘de mareaj, acesta va fi evidentiat de Inventor prin schimbarea culori Alegeti apoi comanda General Dimension pentru a cota pozitia centrului gaurii faji de lavurile bazei. La cotare selectati centrul gAurii latura fata de care cotati, si trageti alaturi cota, Cu dublu-click pe cote veti edita cotele, astfel incat gaura s& ead in mijlocul buzei. Pentru aceasta,Lectianr. 1 in loc de valori, veti introduce ecuatille d0/2 si respectiv d1/2. in care dO este dupa cum am vazut, ungimea bazei, iar dl este latimea dreptunghiului (figura 15). Parasiti modul schijare, prin apaisarea butonului Sketch din Command Ber. Selectati apoi comand Hole din pane! bar-ul Part Features, Pe ecran xe cascta de dialog Holes, in care interveniti in mpal Termination cu alegerea optiunii Through All (gaurd. stripunsd) si moditiednd diametrul implicit oferit, a valoarea dorita de 10 mm. (Figura 16a). Rezultatul final al modelarii este cel din figura 16b, fntr-un format de afigare de tip Shaded Display. le airman a) = [0 Tiel), ah Figura 16a Modificarea parametrilor piesei Jnaimte de a continua, salvati desenul sub numele LOtipt. Acest nume se va inserie gi in browser-ul Inventor, ca nuume al piesei la care lucraf (figura 17a), Structura afisatd in browser seamand cu structura de directoare din Windows. Un click pe semnul + din dreptul numelui unui director, duce la afisarea subdirectoritor sai. Faceti tn asa fel inci structura pieseiafigatd in browser-ul Inventor sa fie identicd cu cea din figura 17a. Conform structurii din figura 17a, piesa prezinta urmatoarele caracteristic! © Extrusion —caracteristica objinuta prin extrudarea schitei Sketeht; © Chamfert —o tesitura, # Fillett-o racordare; ‘* Holet —o gaurd, a cdrei pozitie este precizatd prin centrul sau, defini in ‘Sketch2. Numele dat de Inventor acestor caracteristici Ero poate fi schimbat de utilizator. Un click pe nume Fonte duce, ca si in Windows, la posibilitatea de aedita | 37" numele. Dacd apropiati mouse-ul de una dintre cf oat caracteristicile arborelui de structura din browser, | O*#*** Inventor evidentiazd pe ecran la ce se referd caracteristica in dreptul eareia va aflati. Un click Figura 170 Greapta pe o caracteristicl oferd un meniu cu multiple posibilitati de editare, inclusiv stergerea Figura 176 tts Principiite modelari parametrice om etouien cae stone Berane tt |Leefia ne. 1 Principiile modelarii parametrice acesteia (figura 17b). Un dublu-click pe o caracteristica, conduce spre mecanisme de modificare a caracteristici selectate Astfel, de exemplu, un dublu-click pe Extrusion, determina ca pe ecran sa apart trei cele care definesc extruziunea: dimensiunile dreptunghiului extrudat (40x30 mm.) si i de extrudare (20 mm.); apoi, un dublu-click pe o cota, permite modificarea cotei. Dar atentie! Moditficarea unor caracteristici nu este urmata intotdeauna de modificarea piesei pe ecran! Pentru a avea efect modificarile efectuate, folositi butonul Update de pe Command Bar. Drept exercitiu, cu dublu-click pe numele caracteristicii Inventor, modifica: (i) baza piesei, de la 40x30 la 40x32 mm. 5x12 mm. (iii) diametrul gauri, de la 10 Ia 12 unita espunzaitoare din browser-ul cotele tesituri, de la 5x10 la Rezumat ©} Modelarea parametric’ cu Inventor este potrivita muncii de concepfie a unui produs. in ‘munca de conceptie se revine des asupra formei si dimensiunilor produsului, din ra de esteticd, functionalitate sau rezistenta. © Pasi modelarii parametrice sunt: (i) realizarea unei schite; (ii) cotarea si constrangerea schifei, pentru a defini clar maniera in care schita se supune modificarilor: (iii) generarea nei caracteristici 3D, pe baza sehifes (iv) adugarea de noi schife i earacterstici modelului 3D; (v) modificarea dupa nevoie a modelului 3D. © Reatizarea unei schife inscamna reprezentarea unui contur plan, fara fi necesara folosirea unor coordonate exacte ~ de aici si termenul de schifé. Planul in care se reprezinta conturul se numeste plan de sehitare. + Prin cotarea unei schite, acesteia i se adaugii 0 serie de parametri dimensionali, care au asociate valori numerice sau ecuati, si care pot fi oricdind schimbate in vederea modificdrii schiei (si implicit modificarea caracteristicilor 3D dezvoltate pe baza schitei). Constriingerile pot fi privite ca pe niste impuneri pozitionale ale enttayilor care ‘compun schita © Oschita poate fi folosita pentru generarea unor earacteristici 3D. Prima caracteristica _generata poate fi numita caracteristica de baza. Caracteristicii de baza i se pot adauga noi ‘caracteristici, fie din categoria tesiri racordari, etc. fie plecind de la desenarea unei noi schite si generarea unei caracteristici prin extrudare,rotire ete ‘© Caracteristicile unei piese modetate parametric cu Inventor, pot fi modificate. Browser- ul Inventor permite un aeces direct la editarea unei caracteristici.Lecfia nr. 2 Modelarea nei piese din tabla Lectia nr. 2: Modelarea unei piese din tabla esa modelata in cadrul primei lecti in terminologie CAD, are caracteristicile unui solid. O categorie distinct de piese este a celor obsinute din tabla. Astfel de piese se obtin prin procedee de decupare, indore, fetc., @ unui semifabricat de tip tabla. Inventor instrumenteaz modelarea cu functii specifice, deosebit de utile, inclusiv cca care calculeazi in final desfigurata piesei — utild la executia acesteia. Piesa obiectiv este prezentaté in figura alaturata. Lectia introduce $i notiunea de proiect Inventor. Notiunea de project in Inventor fn ineles Inventor, un proiect (Project) permite definirea unor directoare — locale staiei pe care lucrafi sau din rejea — in care se vor salva fisierele asociate proicetului. Prin precizarea proiectului la care lucrati, Inventor va fi intotdeauna capabil s8 giseascd figierele asociate acestuia Lansati Inventor si alegeti in caseta Open opjiunea Projects. in caseta Open, zona denumiti Projects — Select a project fle va prezintd proiectele deja definite. Printre proiectele prezentate ‘mai jos in figura La apar + Default © Catalog ‘© Jucarie-Incarcator cscs posroncreitey Sewer iponbeaveoncre ceed Dae es ‘ipeebeaPRONCTE Aco awe ae (ipetraPROECTE Dare tt ———— Figura 1b Figura 1a Dintre toate proiectele doar unul poate fi curent; acesta este cel bifat. In figura La, proiectul ccurent este Default ‘Dorim si adaugim listei de proiecte unul nou, aviind numele MO4, care s devind project curent. Pentru aceasta, alegeti butonul New al ferestrei Projects ~ Select a projact file si acceptati cu ‘Next oferta implicita a casetei Inventor project wizard. Pe ecran apare o noua casetd Inventor uLectia nr. 2 Modelarea unei piese din tabla project wizard, in care puteti edita, in principal, numele proiectului si directorul in care se vor salva fisierele acestuia. Introduceti pentru nume si director urmatoarcle texte (figura 1a): Moa Ccad&camimo4 dupa care parasiti caseta odata cu apasarea butonului Finish, Noul proiect este adaugat liste si Poate fi facut curent cu un dublu-click pe numele sau (figura 1b) Unul dintre rezultatele acestei manevre este ca s-a generat un fisier cu numele [Link],salvat in directorul Cead&cam\Mo4. Orice proiect are asociat un fisier cu extensia IPJ (Inventor Profect), care refine efi de directoare unde se afla depozitate fisierele proiectului ~ reprezentind piese xx IPT, desene de executie x0. IDW, sau ansambluri x0.1AM, Lansarea modulului specific pieselor din tabla Revenind in caseta Open, alegeti optiunea New pentru a incepe un nou figier. Inventor afiseaza setul eunoscut de fisiere sablon, care pun in lucru modulele de modelare, asamblate, desenare etc. Pentru a fi active functiile modelarit piesclor din tabla, exist dou posibilitayi: + alegerea sablonului Sheet [Link]; + alegetea sablonului [Link], urmind ca apoi si fie activaté aplicatia specifica tablelor, prin opfiunea de meniu Applications>Sheet Metal. Propunem si alegeti sablonul Sheet Metalipt. Pe ecran apare interfafa specific’ Inventor, avind pregatite instrumentele schitarii, prin panel bar-ul 2D Sketch Panel. Rezultatul modelirii piesei de la Lectia nr. 1 era un figier cu extensia IPT (un acronim de la Inventor ParT). Prin modelarea unei piese din tabla se genereaza acelasi tip de figier. Dacd instrumentele modelirii solide stateau pe panel barul Features. instrumentele model pieselor din tabla se afla pe panel bar-ul Sheet Metal Features. Cele doud seturi de instrumente pot fi folosite combinat la modelarea unei piese ~ de aceea, Inventor nu pune o frontier’ de netrecut éntre ele. Trecerea de la un set la altul este oricdnd posibild, alegind una dintre optiunile cde meniu Applications>Sheet Metal, respectiv Applications>Modeling, Regulile de modelare deprinse in prima lectie rman valabile: ‘© orice piesa se incepe prin schitarea unui contur plan, folosind instrumentele de pe panel bar-ul 2D Sketch Panel: ‘*lniesirea din modul schitare, sunt permise funciile 3D, cum ar fi extrudarea conturului la nivelul grosimii declarate a table, indoiri g’uriri,tesii, rotunjiri de colturi ete. + piesa finald rezulti dintr-o suitd de pendulari intre schite realizate in diferite plane de schitare gi adugarea de caructeristici 3D. Schita de plecare Ecranul este pregatit pentru schitare prin aspectul zonei grafice ~ asemanatoare unei hartii milimetrice — si prin prezenta panel bar-ului 2D Sketch Panel. Pistrind setirile implicite, “foaia milimetric&” are o liniaturd usoara din 2 in 2 unitati o liniatura intaita din 20 in 20 de unitati, iar saltul cursorului purtat de mouse este de I unitate Prima schif& propusa este cea data in figura 2a. Aceasta schifd, format din dou® contururi fnchise, se incadreaza in aria de desenare vizibilA implicit. 7 Folositi comanda Line de pe pane! bar-ul 20 Sketch Panel, pentru a reprezenta secventa de linii data in figura 2b. Nu uitati ¢@ coordonatele curente ale cursorului purtat de mouse, sunt indicate de Inventor in partea din dreapta-jos a ecranului. Sugeram alinierea conturului la axele X gi Y. asa cum apare in figura 2b. Sa reamintim citeva principii de schitare: ‘© 0 comanda odata lansata ramine activa pina la selectarea unei noi comenzi, sau pana la ‘apiisarea tastei Ese ~ drept urmare, cele 4 linit din figura 2b pot fi desenate pe rind, ca fect al aceleiagi comenzi Line: 12Lectia nr. 2 Modelarea unei piese din salir ‘+ nu-este necesar ca dimensiunile conturului schitat sa coincida cu cele finale, date in figura 2a; este bine Tns@, conturul desenat si nu se abata exagerat de la gabaritul dorit pentru piesa. ‘© dupa incheierea conturului, acesta va putea fi complet definit prin addugare de cote (dimensions) $i constrangeri (constraints); © oserie intreaga de constrdngeri sunt addugate in mod automat de Inventor, in cursul schitarii; acestea pot fi mentinute sau sterse, dupa voie. Figura 2a Figura 2b Pasul urmitor este addugarea unui are de racordare, cu raza de 10 unitati. Folositi in acest sens comanda Fillet. Drept urmare, pe ecran este afisata caseta 2D Filet, care permite definirea razei arcului de racordare. Introduceti raza de 10, in locul razei implicit oferite de 2 unitati, dupa care selectati cu mouse-ul cele dou linii de racordat. Cu comands Fillet, surplusul linilor racordate este in mod automat sters. In plus, arcul de racordare apare cotat (Figura 3a). or ‘igura 3a Figura 3b © Incheiem prima schita prin desenarea cercului de diametru 10 mm. Lansafi comanda Center point Circle de pe panel bar-ul 2D Sketch Panel. Alegeti pentru centrul cercului, punctul reprezentiind centrul arcului de racordare realizat in pasul anterior; raza se indic’ aproximativ, din deplasarea mouse-ului (figura 3b). Urmeazit sA adugafi schitei dimensiunile date in figura 28. Noile dimensiuni vor modifica dimensional schita. Pentru a pastra aliniat conturul la cele doud axe de coordonate, adaugati colfului din stanga-jos al conturului, constrangerea Fix ~ 0 comanda care poate fi accesata de pe panel bar-ul 2D Sketch Panel, din dreptul constrangerii Perpendicular, oferita in mod implicit de Inventor. © Pentru a defini cote, Folositi comanda General Dimension. Miscarile necesare sunt © selectati un element de contur; © indicati alaturi cu mouse-ul pozitia liniei de cota: © faceti click pe cota pentru a 0 putea modifica la valoarea doritd, in cadrul casetei Edit Dimension.Lectia nr. 2 Modelarea unei piese din tabla Pasii de mai sus trebuie repetati pentru toate cele patru cote indicate in figura 2a (cotele 20, 40, 6 $i diameirul gaurii de 10 mm). Constringerea Fix gi cele patru noi cote adiugate, vor defini Schita complet. Orice alta constringere sau coti adiugate, vor insemna supradeterminare (supracotare). Inventor evidenfiaza aceasta stare - de contur complet definit - prin recolorarea schifei fn negra. Parasiti modul de lueru schitare, pentru a putea adiuga caracteristici 3D conturului desenat. Pentru a iesi din schitare, aveti trei variante: * cu mouse-ul in zona de desenare, aceti un click-dreapia si alegeti Finish Sketch din ‘meniul care apare pe ecran: + folositi butonul Sketch de pe Command Bar: ‘* apasati simultan tastele + si §, data cu iesirea din schijare, dispare de pe ecran planul histici milimetice, iar panel bar-ul 2D Sketch Panel este inlocuit cu Sheet Metal Features. Setarile legate de tabla O piesa din tabla are o serie de parametri, dintre care poate cei mai uzuali sunt grosimea tublei si ‘uza indoirilor. Acesti parametri pot fi setati cu ajutorul comenzii Styles de pe panel bar-il Sheet Metal Features. Apasati acest buton: drept urmare, pe ecran este afigata caseta Sheet Metal Styles, care conjine tei file (vezi figura 4a si figura 4b pentru terminologia folosita): ‘* Sheet, cu cimpurile Sheet si Flat Pattern. Parametrii cimpului Sheet sunt tipul ‘muterialului, $i grosimea tablei. Parametrii cimpului Flat Patter permit definirea ‘modului in care se caleuleaza desfayurata piesei. Fixati grosimea tablei (thickness) la 3 mm. © Bend, fila. carei parametri permit definirea modului in care se realizeazi indoirile. Pot A introduse valori pentru raza de indoire, forma si marimea degajarilor tehnologice. Raza de indoire este implicit egal cu grosimea tablei. Pot fi introduse gi relafii de determinare ~ vezi cazul parametrului Minimum remnant ‘* Comer. fild a carei parametri permit detinirea degajarilor in zonele de colt ale unei piese din tabla; zonele de colt sunt cele in care se intalnese tre fe. | end relief remnant he relief |<} tend tines corner relief Mean Figura 4h Figura 4a Caseta permite definirea si salvarea mai multorstilur. Stlul implicit oferit se numeste Default Parametrii stabiliti in caseta Sheet Metal Settings vor oferi in modelare o serie de valori implicite. Astfel, in eazul realizarii unei indoiri, raza de indoire este in mod implicit cea setata in aseta; raza poate fi oricind modificata, in maniera comuna de editare a unei caracteristict Inventor. 4Lectia nr. 2 Modelarea unei piese din tabla Caracteristicile 3D ale unei table Dupa realizarea unei prime schife, prima caracteristica 3D adaugatd este cea prin care conturul desenat capata grosime, cu o comanda aseminstoare extrudarii. Restul comenzilor specifice modulului de tabla ramin pentru moment dezactivate. lati o scurtt prezentare a catorva dintre comenzile ailate pe panel bar- ul Sheet Metal Features (figura 3) * Flat Pattern, permite realizarea desfasuratei uni piese indoite din tabla; + Face. permite extrudarea unui contur plan (schita), pentru a deveni tabla cu grosime constant; * Cut, pentru realizarea unor decupaje, aga cum se {ntalnese in practica stanyari; © Flange, pentru a adauga unei fefe o aripa indoita, [Link] unghi care poate s difere de cel drept; © Comer Seam. pentru a realiza decupaje {chnologice in zonele de colt ale unei piese din tabla: ‘* Bend, pentru a realiza racordarea a doua fefe: ‘+ Hole, pentru a perfora piesa dupa un contur circular, central gduriifiind definit in modul ‘Sketch; © Comer Round, necesar pentru rotunjirea ccolturilor; * Comer Chamfer, necesar pentru tesirea colturilor. Dintre comenzile de mai sus, in lecfia de fata sunt necesare doar urmitoarele: Face, Flange, Hole, Corner Round si Flat Patter, Pregititi luerul cu caracteristicile 3D ale tablei, alegind lun mod izomettic de privire. Folositi in acest sens mouse-ul si faceti un elick-dreapta in zona grafica: din meniul aparut pe ecran alegeti optiunea Isometric View. Un contur plan odata schitat. va deveni tabla, eu grosimea constanti, prin utiizarea comenzit Face de pe panel bar-ul Sheet Metal. Comanda lucreaza asemenea extrudarii, Lansaji comanda Face: caseta care apare pe ecran confine dou cfmpuri (figura 6a): * Shape. care permite selectarea profilului de extrudat, precum si inversarea directiei de extrudare; grosimea de extrudare este cea impusé prin comanda Settings;Leetia nr. 2 Modelarea unei plese din abla © Bend, care permite definirea modului in care fata modelata prin extrudarea curenta, se va compune cu fete deja modelate. Pentru cd in acest moment nu mai exista alte fete, parametrii cimpului Bend sunt dezactivat Selectafiintreaga schita punctind in interiorul ei, pentru a nu selecta doar unul dintre cele dows ‘contururi desenate (figura 6b). Alegeti o extrudare in sensu pozitiv axei Z. in pasul urmator, parti deja descnate i se va adauga o tap pland. Este de remarcat c& operatia ‘nw presupune realizarea vreunei schife. Va fi un moment fn cure efortul de modelare vi se va parea optimizat prin folosirea functilor specifice tablelor. Folositi comanda Flange: caseta ‘| Flange care apare pe ecran permite in principal (figura 7a): ‘© Selectarea muchiei la care sf se adauge 0 aripd indoitd a piesei (butonul Edge); selectai muchia de jos a fei deja modelate. ¢Fixarea marimii aripii (Distance); stabiliti valoarea de 25 mm pentru distantA; cei care doresc sf se exprime in em..o pot face inscriind valoarea 2.5 em, Marimea aripit poate fi definita si folosind mouse-ul. # Unghiul pe care noua arp si-| facd eu fata a etrei muchie a fost selectata (Angle). In ‘mod normal, valoutea implicit oferta este de 80 grade. Figura 7b Figura 7a Dupa selectarea unei muchii, butoanele Apply si OK ale casetei Flange devin active. Diferenta ‘ntre cele doua butoane este simpli: Apply permite rmanerea in modul de adaugare de indoir pistrind caseta Flange pe ecran, in timp ce OK va determina renuntarea la servieile comenzii Flange. Folosiji OK pentru a parisi caseta Flange, dupa realizarea talpii de 25 mm. ‘Nowa fata va fi automat racordatd la prima, raza de racordare find egalA cu cea setata in Styles ~ egalii cu grosimea tablei. Raza de racordare poate fi modificata fata de cea implicit oferita, in dou feluri © intervening in cémpul Bend Radius al casetei Flange, editiind valoarea numeric’ dorita in locul celei implicite; © acceptiind raza aga cum e gi modificdnd-o ulterior prin tehnica editarii oricdrei ‘caracteristici— cu un dublu click pe numele caracteristiii, in browser-ul Inventor. Adéugarea de gauri si rotunjiri Dupa cum se stie deja din prima lectie de modetare, 0 gaurd poate fi addugata dupa ce in modul Sketch este precizat® pozitia centrului gfurii. Apasati_butonul ‘Sketch de pe Command Bar. Panel bar-ul 20 Sketch Panel ia locul lui Sheet Metal Features. Cursorul Figura 8 16Lectia ne: 2 Modelarea une piese din tabla sigeata se transforma si sugereaza o cerere de selectie a unui plan de schitare. Selectaji fata de sus a tilpii plane modelata in pasul anterior. Planul de schijare este evidentiat prin aparitia “foil milimetrice”, a carei liniatura este din 2 in 2 mm. Lansafi comanda Point, Hole Center de pe pane! bar-ul 20 Sketch Panel. Ajutati de grila planului de schitare, marcati dou puncte, ficcare situat la 8 mm de marginea tablei (Figura 8). [esiti din modul schijare apasind butonul Sketch de pe Command Bar. Panel bar-ul Sheet Metal Features reapare, de unde alegeti comanda Hole, pentru a realiza doud gauri cu diametrul de 7 mm. in caseta Holes care apare, interveniti in (figura 9a): © cimpul Termination, pentru a alege o gaurire strpunsa, prin opjiunea Through All: + valoarea diametrului din figura gaurini, fixdnd diametrul la 7 mm. Figura 98 Figura 9 Dupa un OK, rezultatul trebuie sa fie cel din figura 9b. Folasiti butonul Save de pe toolbar-ul Standard; alegeti numele LO2ipt pentru fisierul salvat, Salvarile trebuie sé fie facute in directorul M04 pregatit pentru lectile de modelare parametrica in Inventor. Browser-ul Inventor evidentiaza partie piesei LO2: o fata (Facet), 0 talpa (Flanget) si o gaurd (Holet). Cele dowd gauri modelate apar ca una singura deoarece au fost realizate in cadrul aceleiasi comenzi Hole. Centrele celor doua gauri au fost definite in cadrul schitei Sketch (Figura 10a). ‘ Sar |e Figura 10a Figura 10b eh ks Pe masura modelarii si cotarii partilor piesei din tabla, au fost definiji o serie de parametr. Folositi butonul Parameters de pe toolbar-ul Standard pentru a analiza numele si valorile parametrilor (figura 10b), Regdsim in cadrul tabelului afisat, optiunile noastre privind grosimea 0Lectia nr. 2 Modelarea unei piese din abla tublei, raza de racordare implicita, etc. Ultimul parametru din tabel (presupunem 413), a fost alocat diametrului celor dowd gauri. Reamintim c& pentru a modifica valoarea unui parametru, ‘modificati valoarea inscrisd in coloana Equation. Cateva idei importante care rezulta din analiza tabeluluis * Grosimea tablei poate fi modificata, dar se aplica uniform intregii piese; parametrul care refine grosimea tablei este Thickness — primul din list ~ $i poate intra cu acest nume in ccuafile de definire a valoriloraltor parametri. ‘+ Raza unei racordiri poate fi modificatd in mod particular; astfel, parametrul d retine valoarea razei de racordare dintre fata si talpa, egali cu raza de racordare impli rejinuta de parametrul cu numele BendRadius. Puteti modifica la 5 mm, de exemplu, valoarea acestet raze. Efectul modificari se va simi dupa iesirea din caseta Parameters si apasarea butonului Update de pe Command Bar. ‘ _Lipsese acei parametri care definesc poritiile celor dona gauri. Acestia nu aparin lista deoarece nu au fost cotate povitiile centrelor gaurilor, la definirea lor in modul Sketch de lucru, Efectul acestei omisiuni se simte indatd ce se modifica piesa, gdurile rimindind pe loc, fara a se supune unor constrangeri inteligente. Pentru a defini pozitile celor dou’ centre, editafi schita Sketch3 din browser-ul Inventor (dublu-click) ~ vezi figura 10a, Li] Pasul urmator in modelare poate ti rotunjrea colturilor tipi, Pentru aceasta folositi comanda =" Corner Round de pe panel bar-ul Sheet Metal Features. in cascta Comer Round care apare pe ecran (figura 11a), fixati valoarea razei de racordare a 41341, dupa care selectati cele dou muchii care vor disparea dupa rotunjire, Inventor traseaza linii ajutdtoare care anticipeaza racordarea (figura 11b). Acceptati cu un OK rotunjirile, daca totul este in ordine. Remarcati utitizarea parametrului 613, reprezentind diameteul gaurilor. Figura Ha Figura 11b Desfaisurata unei piese din tabla Una dintre cele mai utile comenzi specifice modulului de table, este cea prin care poate fi obfinutd desfsurata unei piese din tabla, 10) Presupundnd ca panel bar-ul Sheet Metal Features este activ, apasafi butonul Flat Pattern. Drept urmare, Inventor suprapune ferestrei grafice cu piesa [Link]. 0 noua fereastrd numita Flat Patter: [Link]. care conjine desfasurata piesei (figura 12). Desigur, piesa modelata este dintre cele extrem de simple, iar adevarata valoare a ‘comenzii devine evident la piese mai complexe. Salvati-va munca, folosind butonul Save de pe toolbar- ul Standard.Leetia nr. 3 Modelarca unei piese turnate Lectia nr. 3: Modelarea unei piese turnate in cadrul acestei lectii ne propunem si realizam modelul 3D al unei piese tumate utilizind edt’ mai multe dintre facilitaile oferite de Inventor. Piesa Propust este. cea reprezentati in figura aldturata, Partie corpului piesei tumate le vom denumi dupa cum uurmeaza: bara, ilindru inferior, placa, nervura si cilindru superior, Prin parcurgerea lectiei, vor putea fi clarificate problemele legate de utilizarea tn comun a nei schite, pentru modelarea ‘mai multor caracteristici ale unei piese Realizarea celor trei cilindri Pasii propusi pentru modelarea piesei sunt urmatori ‘* realizatea celor tei cilindri: baza, inferior, superior: © crearea placii de legatura si a nervuri: © siuriile: Incepeti cu New un nou solid, folosind sablonul [Link]. Primul pas este realizarea bazei lindrice. In Inventor un cilindru poate fi modelat ca solid in doua feluri: (i) extrudind un cere: (ii) rotind un dreptunghi in jurul unei laturi Vom folosi cea de a doua metoda pentru a modela cei trei cilindri. Cei treicilindri se vor baza pe o schi(& comund. Folositi butonul Two point rectangle pentru a schita trei dreptunghiuri; coltul din stinga-jos al primului cilindru st coineida cu originea sistemului de axe. incercati si dimensionaji dreptunghiurile la cote apropiate celor finale, asa cum sunt date in figura de referintd. Folositi butonul Fix al constrangerilor pentru a imobiliza colful in origine (figura 1a), Fiecare drepiunghi va avea una din laturi axa de revolutie. in acest sens, apasati tasta Ctrl si selectati cele tei laturi care vor deveni axe, dupa care alegeti din Command bar stilul de linie Centerline (cimpul Style). Liniile selectate vor fi reprezentate cu tipul linie-punct, aga eum se indica in figura 1b, Tipurile de linie listate sunt: (i) Normal; (i) Construction; (iii) Centerline. Liniile de constructie sunt nigte linii ajutdtoare in detinirea contururilor care se supun editdrii 3D. Liniile de axa servese in general aplicarii unor caracterstici de tip revolutie. Trasarea unui tip de linie poate fi facuta prin preselectarea tipului dort, sau desenarea cu linie normald si schimbarea ulterioard a tipului de linie.Lectia nr. 3 Modelarea unei piese turnate Figura ta Figura tb La reprezentarea celor trei dreptunghiuri, o serie de constringeri poritionale au fost deja aplicate: coincidente, paralelisme, perpendicularitafi, etc. Pentru a defini complet schita, vom adéuga cote suplimentare. Incepem cu cotarea bazei prin aplicarea a dou cote: diametrul de 40 si indlfimea de 12 mm. La cotarea diametrului trebuie selectatd latura desemnata ca axa gi latura Figura 2a Figura 2b ‘opust. Rezultatul trebuie si fie identic cu cel din figura 2a, Cotarea continua pind la definirea cotelor pentru fiecare dreptunghi in parte, si pentru pozifile relative ale acestora (figura 2b). Astfel, dreptunghiul care permite modelarea cilindrului inferior, este definit prin: © cotele de pozitionare relativa 23 si 22.5 mm.; ambele cote se indica ea distante intre © linie gi un punct (capatul laturii declarata ax © cotele de definire a dimensiunilor cilindrului, @25 si 60 mm; diametrul se indica selectind o latura si axa, [GB Parasiti schitarea, folosind butonul Sketch de pe Command Bar. Din panel bar-ul Part Features alegeti Revolve: pe ecran apare caseta Revolve, care permite selectarea unui profil si a unei axe (figura 3a). Subiectul rotirii este dreptunghiul bazei, avand dimensiunile @40%x12 unitafi (Figura 3b) ~ selectati prin urmare interiorul dreptunghiului la cererea Profile, si latura la cererea Axis. ncheiati comanda cu un OK. 20Lectia ne. 3 Modelarea unei piese turnate eel rp + pe Pasa bas Figura 3b Figura 3a Be eeran se genereez@ un solid de revolute, rotirea implicit find de 360", Schija dlispare de pe Sor Gra & mal putea accesa si alte dreptunghiuri pentru revolute. Schita de creel ane Cy carrer chee! 5 as Cum se poate vedea in browser Inventor. Pentru a avea acces si nae dedicat, 1” hill ~ in vederea eredrii de noi caracterstci 3D — se urmeazd o procedina dedicat. Evidentiati in browser schita Sketch1 — ca si componenti a caracteristicii Revolution Apoi un lick-dreapta pe Sketch permite deschiderea unui meniu, din care alegeti Share Sketch (figura 10. Aceastd optiune readuce pe ecran inteaga schia, 51 adauga un nou element trewecrc ia, {eventor sub ramura Origin. De acum, scita este adusd Ja comun”, pentru a putea impeirtita (share) si altor caracteristici 3D (figura 4b). as Figura 4a Ep inct de dou ori comanda Revolve, pentru objinecilindrl interior gi eel superior. Schimbati punctul de vedere, astfel incit sf fie identic eu cel din figura sb. Perens aceasta folositi comanda Rotate de pe toolbar-ul Standard, in aceasti stare, un click-dreapta in zona graficd, face 8 apard un meniu contextual care permite alegereaoptiumii Common View (Figura 5a). cage mare. un cub fmbracd piesa impreund cu un set de sige. Selecta nei sdgeti permite serie nul nou punet de vedere asupra picse. Alege difertesdgeti pentru a ve tes bang, Infelegere a cubului. Sunt utile urmatoarele precizari: ‘ sigetile sunt dispuse in colturile si pe fefele cubului: * Sigetile de pe coluri conduc la vederi in perspectiva, iar cele de pe fete la vederi ortogonale. Alegeti acel punct de vedere care corespunde figuri Sb. acd dort ca noua perspectiva sl fie retinutd drept vederea izometrcd afigat la alegerea unui 'sometric View. faceti din nou un click-dreapta in zona graficd si alegeti dn meniat ‘contextual 2sar. 3 Modelarea une piese turnate ‘opfiunes Redefine Isometric. Cu apasarea tastei Esc sau cu un click-dreapta si Done, iesiti din secventa de definire a punctului de vedere. a. t Figura sa Figura sb Crearea placii de legatura $i a nervurii Pinca de legiturd solicit pentru inceput definirea unui plan de luera. Planul de lucru anticipeaza un plan de schitare. Uneori, planul de schijare poate fi ales planul unei fete rezultate din Procesul de realizar a caracterstcilor 3D. Alteori,planul de schiare se sprijind pe un plan de lueru care poate definit prin tehnici avansate. GB Panu! de tueru care se va defini, trebuie sk fie paralel cu faa circulard din planulapropia al citindrului inferior. Alegeti comanda Werk Plane de pe panel bar-ul Part Features, Selecta fata cieulard a cilindrului inferior, si far a elibera pick-butonul mouse-ului mica planul fetes {i 0 cotd oarecare, dupa care precizati distanja ~48.5 mm in caseta Offeet aliturata (figura 6x), Prin aceasit manevra, afi definit un plan de Iuera parafel cu fafa cilindrulu, la distanta ce 455 unitati. In browser-ul Inventor apare o nou’. ‘component: Work Planet. Selectati Sketch din Command bar si desemnati ca plan al schitarii planul de lueru defint. Pentru buna vizualizare a elementelor ce se vor reprezenta tn planul schitaii, putetiindeperia Portiunile de solid situate in faja planului schitarii. Pentru aceasta, faceti un click-dreapta in zona grafic 51 alegeti optiunea Slice Graphies (Figura 6b). Tor pentru a usura desenarea, pute{t Sybrma vizibilitatea schijei Sketcht, care de acum este nefolositoare. In acest sens, sclectai Sketch’ in browser-ul Inventor si faceti un click-dreapta; din meniul aparut, debifafi optiunea Visibility. ey Figura 6a aS 22Leetia nr 3 Modelarea unei piese turnate Planul schitarii nu confine inca nici un element desenat. In astfel de plane, pot fi proiectate ccontururi ale unor caracteristici deja definite, pentru a putea fi folosite drept sprijin noil schite ce se naste. Aceste contururi obyinure prin proiecjie, vor avea tipul de Tinie Reference. Proiectiile se realizeaza folosind comanda Project Geometry, aflata pe pane! bar-ul 2D Sketch Panel. [2 Folositi Project Geometry si proiectati in planul schirii contururile cilindrilor inferior si superior, ale cdror capete au Supravietuit comenzii Sice Graphics (figura 7a). Apoi completa schita desendnd doua linii tangente la cele doua cercuri proiectate. aoe Figura 7a Figura 7 Desenarea liniilor tingente cere 0 oarecare abilitate de lueru eu mouse-ul — specified produsului Inventor. Selectaji comanda Line 5i apropiati sigeata purtat& de mouse de unul dintre eercuri; poi aplisati click-butonul si far a-l elibera deplasati mouse-ul. Veli constata c& Inventor va {inde s& pomneasc& o linie tangent’ la cere ~ constrangere sugerata printr-un simbol grafic (figura 7b). Daca in continuare va veti apropia de urmatorul cere, prin plimbarea capatului liniet pe cere, Inventor va ciuta la un _moment dat 4 aseze linia tangent si la al doilea cere — cconstringere sugerata din nou prin acelasi simbol. Eliberati fn final mouse-ul. Repetafi migcairile pentru desenarea celei de-a dous linit tangente. Elementele desenate permit modelarea placii de legitura. Schifa este complet definita, fara a mai fi necesare cote sau constrangeri suplimentare. Parasiti schitarea si alegeti comanda Extrude. Conturul de extrudat este dat in figura 8a, Extrudati acest contur in spatele planului de schitare, pe o adincime de § mm. Folositi sAgetile de sens ale extrudarii a . Oren rene Tipiverine ito ae CB ve Figura 8 Figura 8b Urmeaza detinirea unui plan de schitare necesar nervurii. Planul de schijare poate fi definit, in principal, in dowd feluri: ‘© pe baza unui plan de lucru care trece prin axele cilindrilor inferior si superior; © ca plan identic cu planul XY al sistemului de coordonate,Lectia ny. 3 Modetarea unei plese turnate Kr prima variance selectesedcomanda Work AXls de panel bal Part Features sind cilindrul a carui axa devine axa de lucru, Inventor traseazd axa cu aceeasi [i conturul unui plan de lucru. Repetati comanda si pentru ce-a de a doua comanda Work Plane si definiti planul care trece prin cele doud axe. & ous varianta, mai direct, se bazeaza pe faptul c& planul noii schite este planul XY al Trrcmuli de coordonate. De aceea, dupa apasarea butonului Sketch, coberi bs browser-ul fhventor. unde selectati planul XY din ramura Origin. Noul plan de schijare devine efectiv Imediat. Figura 8b sugereaza fixarea planutui XY ca nou plan de schitare Indepartati cu opyiunea Slice Graphies zona din faa planului schitri si, folosind Common ‘edere pland asupra planului schitdri. In plus, puteti trece Intro Nerticala. Aceasta constructie cere proiectarea cercului fejei; desenanea Lune! lint oblice. aplicarea constringerii de eoincidentd si insrierea cote de 29? Linia oblicd desenata sti la baza realizar cu usurinié a nervuri. Parasiti schitarea si alegesi Somanda Ri de pe pane! barul Part Features. Pe ecran apare cascta i Prot care trebuie Sclectat este linia oblica. Grosimea nervurii este de 5 mm. dezvolitd deo parte si alta a Planului schitari Figura 9 - a trcitea buton de selectare a drsctei tn eae ce dezvolta nervura).. Figura 9 Figura 9a ae lo vedere izometric’, sugerata in figura 9b. Géuririle Vrmeaza aplicarea giurilor, incepind eu cea din cilindrul superior. Gaurirea trebuie precedata Pometiares contrului giuri. Planurite de schiare vor fi rind pe vind fete caren trei cilindri Pentru inceput, defini planul de schijare in planul feeicilindrata superior. Figura 10Lectia nr. 3 Modelarea unei piese turnate Mareati cu Hole Center centrul gaurii si pardsii schijarea. Alegeti comanda Hole; in caseta sluririi, alegeti tipal de gaurd cu adancire si definiti dimensiunile gaurii, conform figurii 10a. Tipul de terminafie al gaurii si fie Through All. Rezultatul trebuie si fie cel indicat in figura 10b. ‘A doua gaurd, din cilindrul inferior, este una obisnuita, avand diametrul de 16 mm. Gaura din cilindrul de baza are o terminatie speciala: To (figura 11a). Aceast& optiune solicita selectia unei fete pind in dreptul céreia si se dezvolte gaura. In cazul piesei noastre, fata este suprafata cilindricd a gaurii date in cilindrul inferior. Figura 1b prezintd rezultatul gauririlor. Salvati piesa intr-un figier cu numele [Link]. Figura 11a Figura 1th {in unele prezentari, dar si in proceduri de modelare, sunt utile tehnicile de taiere ale solidelor. Taierea poate fi flcut& pe baza unei schife, a unui plan de lueru sau a unui plan care apartine sistemului de coordonate, Pentru exerciiu, puteji incerea tfierea cu planul XY. [ED Comanda de taiere este Split, uflata pe panel bar-ul Part Features. Cmpurile casetei Split, care apare pe ecran, sunt (figurile 12a, 12b): * Method: alegeti prima variant, eare permite indepartarea unei jumBtafi: # Remove: optiune care permite definirea jumatajil indepartate; * Split Tool: optiune care permite definirea decuparii ~in acest sens, coborfi cu mouse-ul in browser-ul Inventor, de unde alegetiplanul XY. Figura 12b Alegerea materialului, masa ‘Unei piese i se poate asocia material. Efectul alegerii materilului se refleeta asupra modula in care este afigatd piesa pe ecran in conditii Shaded Display (render). precum gi in o serie de caleule eum ar fi determinarea masei piesei Inventor pune la dispozitie un set de materiale, care poate fi insa oricdnd imbogatit. Este util ca setul imbogatit de materiale s& apartind fisierului 25Lectia nr. 3 Modelarea unei piese wrnate Sablon Standard ipt — pentru ca de fiecare dati cu inceperea unei noi piese, aceasta si beneficieze de biblioteca de materiale dort Accestl la biblioteca de materiale se face cu ajutorul optiunii de meniu Format>Materials. Alege{i aceastd optiune: pe ecran apare caseta Materials. Materialul implicit se numeste Default, avand densitatea egal cu 1, Alegefi din listi Steel, Mild (ofel moale); in tabelul din stinga i se ‘Yor afisa caracteristcile, precum si modul de randare asociat: Metal-Steel. Pleciind de la aceste caracteristici, inseriefi numele unui nou material (figura 13a): OL 37 STAS_500/2-80. Cu Save uteti salva noul material, dupa care parasiti cu Close caseta, Noul material nu este asociat automat piesei modelate. Pentru a asocia un material, folositi ‘optiunea de meniu File>iProperties. Fila Phisical a casetei Properties permite atasurea noului material definit. Ca rezultat, eimpul Mass va afisa masa piesei de ofel: 0.085 kg. a 4) Figura 13a Le che it tT 2 ” a seem 2 Figura tab wie [eon a2 Tavera Rezumat * Oschité poate servi realizarii mai multor caracteristici 3D, prin declararea acesteia Share Sketch * Partilecilindrice ale unei piese pot firealizate prin extrudarea unui cere sau prin rotirea cu Revolve a unui dreptunghi in jurul unei laturi. Este utila transformarea laturii de rotire din tipul de linie Normal in Centerine, + In schitare exista mat multe tipuri de linii: normale, de constructie (construction), axe (Centerting). proiectii ale unor contururi de caracteristici 3D deja desenate (reference), * Schitele se realizeaza in plane de schijare. Pentru definirea planelor de schitare pot fi folosite: fete ale caracteristicilor 3D deja desenate, plane de lucru Work Plane, plane ale sistemului de axe. Definirea planelor de lucru, precum si folosirea corecta a acestora este tun subiect important al modelaii in Inventor. *+ in Inventor exist soluti rapide de modelare a unor caracteristici eomplexe, cum ar fi nervurile, numite Rib. Pentru modelarea unei nervuri, poate fi suficient schijarea unui contur deschis, a cfrui pozitionare se poate face pe baza contururilor proiectate de tip Reference. * Tierea unui solid in Inventor se poate face cu plane, profiluri de tire, sau suprafefe complexe folosind comanda Spit. 26Lectia nr. 4 Realizarea desenelor de execufie Lectia nr. 4: Realizarea desenelor de executie ‘in vederea executarii reperelor modelate 3D, se realizeaza desene de executie, constind dintr-o serie de proiectii ontogonale, sectiuni, rupturi, etc., cotate- suficiente pentru definirea completa piesei de executat. Inventor separa clar munca de conceptie de cea de desenare. Adeseori, cele dowd munei se efectueazd de persoane diferite, cu calificari diferite. In continuare, vom folosi termenul de modelare pentru reprezentarea spatiala a unei piese, si desenare - pentru munca de realizare a desenului pe un format de hartie. Desenul de execufie fintd este anexat la sfarsitul lectiei si se refera la o piest deja modelat, aflata printre fisierele suport ale cursulUi ————_ nvr inceperea unui nou desen Fiecare piesa modelatd este salvata intr-un fier cu extensia IPT. Fiecare desen este salvat in un figier cu extensia IDW. Cum orice now figier creat trebuie SA apartind unui proiect,alegeti lucrul la proiectul MO. Se presupune ea acest proiect se afl in ditectorul C:\cad&cam\MOd. Printre fisierele suport ale cursului, se numtra si fisierul [Link]. Dac au fost respectate indicafile paginii introductive, acest figier se afla in directorul ... Autodesk\Inventor 8\Template creat la instalarea programului Inventor. Acest director depoziteaza figierele gablon nevesate modelari, desenarii sau asamblarii in Inventor. Pentru a incepe un now desen in cadrul proiectului MO4, alegeti optiunea New si folositi drept sablon cel avind numele [Link]. (figura 1a). Acest sablon va permite, printre altele, s& lucraji pe formate standard, cu indicator personalizat, Odata inceput un desen cu sablonul [Link], pe ecran este preinetircatd o plans Ad. STAS iw Boe Figura La Implicit, desenul inceput se numeste Drawing1. Desenul se va salva intr-un figier cu numele dort, iar un desen (fisier) poate confine mai multe planse, de diferite formate. Panel Bar-ul Drawing View Panel si Browser Bar-ul Model, proprii unui desen Inventor, sunt prezentate in figure Ib. Browser-ul Inventor indica faptul cd exist o plans pregatita pentru desenare sub numele Plansa:1, avand inserate un chenar numit Default Border si un indicator numit Indicator. Indicatorul este unul creat de autorii cursului. dup modelul standardizat cunoscut. Chenarul este preluat din oferta Autodesk Inventor. Modificarea indicatorului sau definirea unui nou tip de indicator/chenar, pot fi oricdnd realizate in baza urmatoarelor indicatii generale (vezi si lectia nr. 10) * Pentru ca noul format de chenar sau indicator s& apartind unui sablon Inventor, acestea trebuie salvate intr-un fisier IDW, depus in directorul Template al Inventor-ului.