Verbul

- verbul este nucleul central in urul caruia se grupeza in procesul de

comunicare toate celelalte unitati lexico-gramaticale
- verbul exprima: fenomene, stari, exitente, toate vazute si comunicate
dinamic subforma de proces
- se clasifica :
1, etimologic
- distingem verbe mostenite din latina pl.: a incepe, a putea, a lauda, a
avea, a canta,
- luate din substrac pl.: a baga, a cruta, a rabda
- verbele inprumutate din diversele limbi in etape diferite pl.: vechea slav
pl.: a citi, a privi, limba maghiara pl.: a banui,
neo greceasca pl.: a pedepsi, a ursi,
slavi sudici pl.: a zvarli
din germana pl.: a absolvi
din franceza pl.: a maltatra, a garanta
- sunt verbe care au fost creata pe terenul limbi romane prin derivare pl.:
a desface, a intrerupe, a preface,
si create prin compunere pl.: a bine cuvanta, a bine voi, a prea mari, a
bine merita

2, psihologic-empiric
- verbe concrete pl.: a inota, a canta, a ploua
- verbe abstracte pl.: a medita, a parea, a fi, a avea

3, dupa criteriul sintactic

a) dupa relatia verb-obiect direct distingem verbe tranzitive si intranzitive

- verbele tranzitive se mai numesc obiective si verbele intranzitive

subiective
- verbele care pot avea un compliment direct sunt tranzitive pl.: Maria
citeste o poveste.
- unele verbe tranzitive pot avea 2 complemente directe adica pot
guverna 2 substantive in acuzativ dintre care unul este al persoanei
pl.: a face, a rupe, a intreba
- cand complementul direct nu este exprimat atunci verbului tranzitic i se
spune tranzitiv absolut pl.: Povesteste frumos. Aude bine.
- verbele care nu pot avea compliment direct sunt intranzitive
- sunt cateva verbe ntranzitive care pot avea un complement direct format
din aceias radacina cu verbul si de obicei determinat
- unui astfel de complement direct i se spune complement intern ia
constructia se numeste figura etimolociga
b) dupa relatia verb- ubiect distingem verbe personale si verbe
inpersonale
- verbele personale sunt acelea care pot fi legate de fiecare din cele 3
persoane pl.: eu cant, tu canti, el ea canta,
- verbele inpersonale care se mai numesc si uni personale au numai
persoana 3 si deaceia sunt inpersonale fiindca arata fenomene ale naturi
pl.: fulgera, ploua si la aceste verbe nu este facuta de o anumita
persoana
C) dupa posibilitatile lor combinatori distingem verbe cu distributie uni
directioanala si in acesta categori intra toate verbele limbi romane si
verbe cu distributie bi directionala aici intra verbele copulative pl.: a fi, a
deveni, aparea, a ajunge,
D) dupa capacitatea sau incapacitatea de a forma singure nucleul
comunicari distingem I. verbe predicative sau autonome acestea pot
forma singur un predicat verbal pot guverna un substantiv la nominativ

sunt verbe desinestatatoare pline cu independeta lexico-gramaticala pl.:

Merg la facultate. Ei cerceteaza dosarele.
II. sunt insa si verbe care in anumite inprajurari si-au pierdut complet sau
aproape complect continutul lor material si de aceeia pentru a forma
predicatul unei propoziti au nevoie de un nume predicativ aceste verbe se
numesc verbe ne predicative sau aoxiliare si pot guverna 2 sudstantive la
nominativ pl.: a fi, a ajunge, a dovedi
- aceste verbe ajutand la legarea numelui predicativ de subiect is se
spune copula sau aoxiliar sintactic
- verbele a fi, a avea, a vrea, a voi pierzandus sensul lor propiu pot
ajunge simple instrmene gramaticala care ajuta la formarea modurilor si
timplurilo de oarece dezinentele existente ale verbelor de conjucat nu
sunt uficiente
- de aceeia aceste verbe se numesc verbe ajutatoare sau aoxiliare
morfologice pl.: Sunt ascultat. Am ascultat. Voi asculta.

- unele verbe adauga verbului principal in plus o idee modala si aceste

verbe se numesc verbe aoxilare pl.: a fi, a trebui, a putea,
- intrucat aceste verbe pastreaza din continutul lor ceva tocmai ce adauga
verbului principal adica ideea de mod ele se deosebesc intru cat va de
verbele aoxiliare propriu-zise si deacea li se mai spune semiaoxiliare de
mod
- sunt niste verbe abstracte care exprima prin continutul lor lexical oricinar
sau dobantid inceputul continoarea sau sfarsitul a procesului si aceste
verbe se numesc verbe semi aoxiliare de aspect pl.: a incepe, a continua,
a inceta, a sfarsi, a termina,
4, criteriul morfologic: a) dupa numarul persoanelor la care se conjuga si
la care fac referire distingem verbe unipersonale si verbe pluripersonale
care se mai numesc tripersonale pl.: a pune, a rasare,
- uni personale sunt si verbele care exprima anumite procese atribuite
obiectelor pl.: se strica, se altereaza

- verbe unipersonale cu continut negativ care exprima procese atribuite

oamenilor pl.: fomfae, morfoleste,
- verbe unipersonale cu continut abstract pl.: consta, rezida, rezulta
- verbele pluripersonale sau tri personale care se conjuga si fac referire la
toate persoanele
b) dupa caracterul paradigmei distingem verbe integrale si defective, sint
integrale acele verbe care au o paradigma completa in flexiune adica
acele verbe care au toate formele felxionare in raport cu categoriile
gramaticale corespunzatoare pl.: a alerga, a tacea, a certa, a dormi
- sunt defective acele verbe care au o paradigma incompleta in felxiune
adica acele verbe care nu au toate formele flexionare in raport cu
categoriile gramatical corespunzatoare astfel exista verbe care exprima
procese ce nu pot fi ordonate pl.: a placea, a putea,
- tot verbe defective sunt acelea care nu au persoanele 1 si 2 ci sunt
folosite la persoana 3
- defectivel sunt si acele verbe care nu pot fi atribuite persoanelor in
general
- defective mai sunt verbele care nu pot fi folosite la tipurile compuse
c) dupa caracterul radacini in flexiune distingem verbe regulate si verbe
ne regulate care se mai numesc si aberante
- verbele regulate sunt celea care nu prezinte in flexiune variati ale
radacini sau care prezinta numai variati ne semnificative pentru
paradigma lor
- ne regulate sunt verbele acaror radacina prezinta in flexiune variati
totale sau partiale sau semnificativa ne regulalitati specifice pl.: a fi, a
avea, a vrea, a bea, a vrea, a manca, a sta, a usca
d) dupa modalitatile de realizare a flexiuni adica sufixul infinitivului acest
criteriu se bazeaza pe conjugarea verberol latinesti
- cele mai multe verbe sunt de conjugare intai si a patra

- in limba romana se manifesta tedinta de trecere a unor verbe de la o

conjugare la alta mai ales de la conjugarea 3
- dentinta aceasta se manifesta si la de la conjugarea 3 la conjugarea 4
- unele verbe au forme si de conjugarea 1 si de conjugarea 4 pl.: a curata
a curati, a datoraa datori, a taraganaa taragani,

- intre cele 2 forme pot aparea uneori diferente de sens pl.: a datora
verbele de conjugare 1. formeaza infinitivul scurt cu sufixul acentoat a pl.:
a canta, a lauda, a cumpara
a) aici intrra verbele lipsite de sufix si dezinenta la persoana 1 singular
indicativ prezent pl.: eu caut
b) aici intra verbe cu sufixul gramatical variabil ez aceste verbe sunt
lipsite de dezinenta la persoana 1 singulat indicativ prezent pl.: desenez,
fumez
verbele de conjugarea2. formeaza infinitivul scurt cu sufixul accentoat ea
pl.: a bea,
- acasta conjugare cea mai saraca, cea mai ne productiva nu da derivate
este o conjugare moarta adica i lipseste forta de acrea verbe no isi de a
pastra mostenirie latina

conj. 3 formeaza infinitivul scurt cu sufixul ne accentuat e si aceasta

conjugare este saraca si ne productiva pl.: merge

con 4. verbele care formeaza infinitivul scurt cu sufixele accentuate i si

pl a fugi si a cobor
grupa a) in care intra verbele lipsite de sufix si dezinenta la persoana 1
singulat indicativ prezent pl.: aud, dorm, fug
b) incare intra verbele cu sufixele gramaticale variabila esc si asc

pl.: citesc, hotarasc

- este a conjugare foarte bogata si foarte productiva prin fondul latin
mostenit, prin inprumuturile mai vechi si prin creatile pe teren romanesc