Universitatea de Stat de Medicin i Farmacie Nicolae
Testemianu
REFERAT
La tiinele
comportamentului
Tema: Tipurile psihologice
ale lui Jung
Panu Galina,
S1504
Chiinu, 2016
Cuprins:
Introducere.......................................................................................
....................... 3
Tipuri de atitudini generale: introvertit si
extravertit.. 3
Cele patru tipuri
funcionale...
. 4
Cele opt tipuri psihologice ale lui Jung..
5
Cele 16 tipuri de personalitate ale lui
Jung... 6
Concluzie
. 7
Introducere
Teoriile psihologului si medicului elvetian Carl Gustav Jung stau la baza
majoritatii sistemelor de personalitate de mare prestigiu de astazi.
Jung este unul dintre marile personalitati care s-au inspirat din modelul
grecesc antic al celor patru temperamente sau umori si interpretarea
acestora de-a lungul secolelor. Cercetarile sale in aceasta privinta sunt
incluse in volumul Tipuri psihologice, publicat in anul 1921. Acesta face
parte dintr-un set mai larg de idei privind energia psihica, in cadrul
caruia Jung a dezvoltat concepte importante pentru psihoterapie si
psihanaliza clinica - diagnosticul si terapia psihiatrica.
Jung a abordat tipurile psihologice din perspectiva psihanalizei; acesta
era un colaborator principal al lui Sigmund Freud, un alt ganditor
prolific in domeniul psihanalizei, psihologiei si comportamentului uman.
Oameni de stiinta pasionati, Jung si Freud erau preocupati de
descoperirea, dezvoltarea si cunoasterea profunda a mintii umane si a
modului in care aceasta functioneaza.
Dovada a durabilitatii valorii si importantei teoriilor lui Jung sunt faptul
ca structura tipurilor psihologice continua sa fie o baza a celor mai
importante sisteme si instrumente psihometrice utilizate astazi,
inclusiv Myers Briggs si Keirsey.
Tipuri de atitudini generale: introvertit si extravertit
Jung a impartit energia psihica in doua `tipuri de atitudini generale` de
baza: introvertit si extravertit. Aceste tipuri sunt imbinate cu celelalte,
explicate mai tarziu, pentru a crea tipurile de personalitate Jung.
extravertit
introvertit
energia psihica este directionata
extern, spre lumea din afara
persoanei
energia psihica este directionata
intern
obiectiv - spre exterior
subiectiv - spre interior
"... pastreaza o relatie pozitiva cu
obiectul. Isi afirma importanta atat de
pregnant, incat atitudinea sa
subiectiva este orientata si
relationata in mod continuu fata de
obiect...." (Jung)
".... atitudinea fata de obiect este de
abstractie.. se confrunta permanent
cu dilema distantarii libidoului fata de
obiect...." (Jung)
"o atitudine extravertita este
motivata din exterior si este
directionata de factori obiectivi si
externi, precum si de relatii" (Hyde)
"un introvertit este motivat din
interior si directionat de chestiuni
subiective, interne" (Hyde)
"comportamentul este directionat
spre exterior, pentru a influenta
factorii si evenimentele din afara"
(Benziger)
"comportamentul este directionat
spre interior, pentru intelegerea si
administrarea sinelui si a
experientelor" (Benziger)
Cele patru tipuri funcionale
Pe langa cele doua atitudini - introvertit si extravertit, Jung a mai
dezvoltat si un cadru de `patru tipuri functionale` ale psihicului.
Acestea sunt:
- reflexiv si
- afectiv,
acestea ajutandu-ne sa decidem si judeca (au fost numite functii
`rationale`), precum si
- senzorial si
- intuitv,
despre care Jung a spus ca sunt necesare pentru a percepe si judeca (a
aduna informatia si a decide), in scopul de a supravietui si a avea un
comportament normal. Potrivit psihologului elvetian, fiecare dintre noi
prefera una din doua modalitati prezente in fiecare pereche.
analitic,
semnificat obiectiv,
Reflex ceea ce
ia si
principii,
iv
este ceva
intelegere standarde,
criterii
subiectiv,
daca este
personal,
Afecti
greutate si
bun sau
apreciaza
v
valoare
nu
intimitatea,
uman
ambele se opun functiilor
dejudecata si rationament oamenii prefera in mod
constient una sau cealalta - Jung
a numit aceste
functii`rationale`
Senzo ceva
rial
exista
realistic,
perceptie rational,
senzoriala practic,
sensibil
intuitii,
de unde
posibilitati viitor,
Intuiti vine si
si
speculativ,
v
unde se
atmosfera fantezie,
indreapta
imaginativ
ambele se opun functiilor
deperceptie - oamenii prefera
in mod constient una sau
cealalta - Jung a numit aceste
functii `irationale`
Functia `Reflexiv` este un proces `rational` de
intelegere a realitatii, implicatiilor, cauzelor si
efectelor, intr-un mod logic si analitic. Este
Reflex
sistematic, evalueaza adevarul si este atat de
iv
obiectiv, incat evaluarea este bazata pe inteligenta si judecativ
intelegerea personala. `Reflexiv` este opusul lui
`Afectiv.
(functiile
Functia `Afectiv` emite judecati pe baze subiective si `rationale`
ale lui Jung)
personale. Este un proces `rational` de formare a
Afecti opiniei subiective personale in legatura cu un lucru:
v
daca este bun sau rau, acceptabil sau inacceptabil,
etc. Implica sentimentalism si umanitate. `Afectiv`
este opusul lui `Reflexiv`.
Senzo
rial
Functia `Senzorial` transforma semnalele simturilor
in date efective. Nu exista o judecata despre
caracterul bun sau rau, implicatii, cauze, directiuni,
context, posibilitati, teme sau concepte relationate.
Senzorialul vede ceea ce este, asa cum este.
`Senzorial` este opusul lui `Intuitiv`.
Functia `Intuitiv` transforma lucrurile, datele efective
si detaliile in imagini conceptuale mai largi,
Intuiti posibilitati, oportunitati, misticism si idei noi. Intuitia
v
ignora in mare parte faptele si detaliile esentiale,
logica si adevarul. `Intuitiv` este opusul lui
`Senzorial`.
perceptiv
(functiile
`irationale`
ale lui
Jungs)
Cele opt tipuri psihologice ale lui Jung
Informatia prezentata pana acum duce la cele opt Tipuri Psihologice
majore ale lui Jung, construite adaugand cate unul din cele patru tipuri
functionale la un tip de atitudine generala introvertita sau extravertita.
Astfel sunt realizate cele opt tipuri psihologice principale. Acestea nu
includ functiile auxiliare si prin urmare nu reprezinta tipuri de
personalitate complete.
denumirea
tipului
caracteristicile tipului
Reflexiv
Extravertit
analitic, strategic, planifica, implementeaza, ii
organizeaza pe ceilalti
Reflexiv
Introvertit
contemplativ, descopera, teoretic, urmareste
autocunoasterea
Afectiv
Extravertit
sociabil, sentimental, urmareste succesul personal si
social
Afectiv
Introvertit
inaccesibil, enigmatic, autonom, urmareste intensitatea
interioara
Senzorial
Extravertit
practic, participativ, cauta placerea, inflexibil
Senzorial
Introvertit
intens, obsesiv, detasat, cunoscator, expert
Intuitiv
Extravertit
aventuros, inovativ, cauta noutatea, propune schimbarea
Intuitiv
Introvertit
idealist, vizionar, esoteric, mistic, rezervat
Cele 16 tipuri de personalitate ale lui Jung
Aceste tipuri reies din teoria lui Carl Gustav Jung, desi psihologul
elvetia nu le-a evidentiat in mod special. Acestea ne ajuta sa avem o
privire de ansamblu completa asupra teoriei lui Jung si sunt legate in
mod direct de interpretarea Myers Briggs si echivalentele aferente
acestor tipuri (pentru echivalentele respective Myers Briggs a utilizat
doua dimensiuni aditionale: Judecativ - Perceptiv, pentru a determina
dominanta intre cele doua tipuri funtionale preferate, dupa atitudinile
introvertit sau extravertit).
1. Extravertit Reflexiv Senzorial - ET(S)
2. Extravertit Reflexiv Intuitiv - ET(N)
3. Extravertit Afectiv Senzorial - EF(S)
4. Extravertit Afectiv Intuitiv - EF(N)
5. Extravertit Senzorial Reflexiv - ES(T)
6. Extravertit Senzorial Afectiv - ES(F)
7. Extravertit Intuitiv Reflexiv - EN(T)
8. Extravertit Intuitiv Afectiv - EN(F)
9. Introvertit Reflexiv Senzorial - IT(S)
10.
Introvertit Reflexiv Intuitiv - IT(N)
11.
Introvertit Afectiv Senzorial - IF(S)
12.
Introvertit Afectiv Intuitiv - IF(N)
13.
Introvertit Senzorial Reflexiv - IS(T)
14.
Introvertit Senzorial Afectiv IS(F)
15.
Introvertit Intuitiv Reflexiv - IN(T)
16.
Introvertit Intuitiv Afectiv - IN(F)
Cu ajutorul acestor informatii despre tipurile functionale si de atitudini,
fiecare dintre noi poate identifica si intelege mai bine propriul tip de
personalitate Jung.
Desi teoriile lui Jung sunt utilizate pe scara larga in testele
psihometrice si de personalitate, acestea au fost initial destinate
cercetarilor clinice pentru intelegerea si tratarea afectiunilor mintale,
precum si imbunatatirea calitatii existentei umane. Prin urmare Jung a
pus un accent mai profund pe subconstient decat se obisnuieste in
psihometria moderna si teoriile comerciale ale personalitatii.
Daca privim dincolo de acest model de categorisire a personalitatilor,
putem observa ca acceptarea si constientizarea celor patru functii sunt
importante pentru a beneficia de o existenta sanatoasa, chilibrata. In
schimb, reprimarea uneia dintre aceste patru functii, de catre sine sau
de cineva din exterior, este nesanatoasa si duce mai devreme sau mai
tarziu la aparitia unor probleme.
Concluzie
Dovada celor spuse anterior este conditionarea parintilor care isi
forteaza copiii sa adopte un anumit comportament sau cazurile in care
adultii isi reprima sau neaga sentimentele. Alte exemple de iesire la
suprafata si patrundere a subconstientului in comportamentul
constient sunt starile aflate sub influenta alcoolului sau a stresului.
Subconstientul este un element principal in teoriile analizei
tranzactionale; acestea, impreuna cu teoriile lui Jung, ofera o
perspectiva importanta asupra personalitatii si comportamentului.
Scopul studierii si invatarii acestor idei duce chiar la obiectivele lui Jung
si la recomandarile acestuia de a incerca sa dezvoltam functiile care au
fost reprimate si de a accepta toate cele patru functii ca facand parte
integranta a unei persoane normale.