Scribd
Încărcați
366 vizualizări3 pagini

Jean Jacques Rousseau

Jean-Jacques Rousseau a fost un filozof francez de origine geneveză, scriitor și compozitor, unul dintre cei mai influenți gânditori ai Iluminismului. El a susținut libertatea individuală și statul atotputernic, influențând revoluția franceză și romantismul. A scris lucrări importante precum Contractul social și Émile sau despre educație.

Încărcat de

Anonymous bbjF17sZ
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
366 vizualizări3 pagini

Jean Jacques Rousseau

Jean-Jacques Rousseau a fost un filozof francez de origine geneveză, scriitor și compozitor, unul dintre cei mai influenți gânditori ai Iluminismului. El a susținut libertatea individuală și statul atotputernic, influențând revoluția franceză și romantismul. A scris lucrări importante precum Contractul social și Émile sau despre educație.

Încărcat de

Anonymous bbjF17sZ
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

Jean-Jacques Rousseau

Jean Jacques Rousseau (n. 28 iunie


1712 - d. 2 iulie 1778) a fost un
filozof francez de origine genevez,
scriitor i compozitor, unul dintre
cei mai ilutri gnditori ai
Iluminismului. A influenat
hotrtor, alturi de Voltaire i
Diderot, spiritul revoluionar,
principiile de drept i contiina
social a epocii; ideile lui se
regsesc masiv n schimbrile
promovate de Revoluia francez din
1789.
Susintor fervent al libertii
individuale i teoretician al statului atotputernic, novator n
materie de educaie i de politic, Rousseau a pus bazele
dramaticelor schimbri aduse de revoluie i a deschis calea
romantismului.
Rousseau mbrieaz vederile lui Montesquieu privind cauzele
rzboiuli i diferenierea rzboaielor drepte i nedrepte. El
ndeamn popoarele la adunrile ce le reprezint s reziste, s-i
apere patria. Rousseau protesteaz mpotriva cosmopoliilor ca
Voltaire care afirm c nu mai exist francezi, germani, spanioli
sau englezi, oamenii avnd cu toii aceleai moravuri! Potrivit lui
Rousseau, acesta este un internaionalism njositor pentru
popoare. Dragostea fa de patrie d substan existenei omului,
el nu triete dect prin patrie, nu triete dect pentru ea i, de
ndat ce este singur, nu mai nseamn nimic.
1750 - Ctig premiul Academiei din Dijon i ajunge faimos.

1752 - Compune opera Ghicitorul satului.


1754 - Se ntoarce la Geneva, unde redobndete cetenia i
reintr n comunitatea calvinist.
1755 - Academia din Dijon refuz s i premieze un al doilea eseu
despre originea inegalitii.
1759 - Enciclopedia este formal interzis. Relaiile lui Rousseau
cu ceilali enciclopediti se deterioreaz.
1761 - Public Julie sau Noua Heloise, un roman epistolar, care
va avea un succes extraordinar.
1762 - Apar dou dintre cele mai importante cri ale lui
Rousseau: Despre contractul social i Emile, un roman
pedagogic. Scrie un proiet pentru o Constituie a insulei Corsica.
n urma criticilor vehemente la adresa celor dou cari, care au
culminat cu interzicerea lor n Frana i la Geneva, Rousseau e
nevoit s fug..

mile sau despre educaie (roman pedagogic) - (1762)


Iulia sau noua Eloiz (roman epistolar) - (1761)
Visrile unui hoinar singuratic - postum - (1782)
Discurs asupra originii i fundamentelor inegalitii dintre

oameni - (1755)
Contractul social - (1762)
Consideraiuni asupra ornduirii din Polonia - (1772)

Citate
Ne natem slabi i avem nevoie de putere; ne natem neputincioi
i avem nevoie de ajutor; ne natem mrginii i avem nevoie de
judecat. Ceea ce ne lipsete cnd venim pe lume, i de care avem
nevoie mai trziu, ne este oferit prin educaie.
Ai impresia c un copil nu face nimic important n primii ani de
via? Cum aa? S fii fericit nseamn nimic? S nu faci altceva
toat ziua dect s sari, s te joci i s fugi ct te in puterile?
Niciodat n via nu vei mai fi att de ocupat.
O mare pasiune nefericit este un bun mijloc de a deveni nelept

S-ar putea să vă placă și