ALCANI
Alcanii sunt hidrocarburi aciclice saturate cu formula generala CnH2n+2.
Seria omogloaga a alcanilor se obtine pornind de la formula generala a acestora CnH2n+2in
care i se atribuie lui n valori intregi successive( n= 1,2,3).
n = 1 : CH4
metan
n = 2 : C2H6 : CH3-CH3 etan
n=3 : C3H8 : CH3-CH2-CH3 propan
n=4 : C4H10 : CH3-CH2-CH2-CH3 butan
n=5 : C5H12 : CH3-CH2-CH2-CH2-CH3 pentan
n = 6 : C6H14 : CH3-CH2-CH2-CH2-CH3 hexan
n = 7 : C7H16 : CH3-CH2-CH2-CH2-CH2-CH2-CH3 heptan
Izomerii = substane care au aceeai formul molecular, dar
structur i proprieti fizico-chimice diferite
Exemplu: Butanul: C4H10
CH3-CH2-CH2-CH3
CH3-CH-CH3
CH3
n-butan
2 metil-propan sau izobutan
Proprietati fizice
n = 1 4 -> termini gazosi
n = 5 15 +: termini lichizi
n 16 -> termini solizi
p.f. si p.t. cresc cu numarul atomilor de C din molecula
ramificarea catenei micsoreaza p.f.
termenii lichizi si solizi au densitatea mai mica decat a apei
alcanii lichizi si solizi sunt insolubili in apa, solubili in solventi organici
alcanii inferiori sunt inodori, iar cei superiori
Proprietati chimice
alcanii au reactivitate mica.
Reactii de substitutie
Halogenarea (X=Cl, Br)
Conditii de reactie: lumina(h) sau 300 - 600C
Mecanism de reactie: substitutie radicalica SR
o CH4 + Cl2 h > CH3 Cl + HCl
metan monoclormetan (clorura de metil)
o CH3 Cl + Cl2 h > CH2Cl2 + HCl
clorura de metil diclormetan (clorura de metilen)
o CH2Cl2 + Cl2 h > CHCl3 + HCl
clorura de metilen clorura de metin (triclormetan, cloroform)
o CHCl3 + Cl2 h > CCl4 + HCl
cloroform tetraclorura de carbon
Nitrarea (cu HNO3)
o Mecanism de reactie: substitutie radicalica SR
o CH4 + HONO2 - tC > CH3 NO2 +H2O
o metan nitrometan
Sulfoclorurarea (+ SO2 + Cl2) SR
o CH4 + SO2 +Cl2 > CH3 SO2Cl + HCl
o metan sulfoclorura de metil
Reactii de izomerizare
o Mecanism de reactie: transpozitie T
o Conditii de reactie: AlCl3, 50 - 100C
o CH3 CH2 CH2 CH3 <= AlCl3, t => CH3 CH CH3
o [Link]
Descompunerea termica dehidrogenare + cracare
t<650 > cracare
t>650 > piroliza CH4 +CH2 = CH CH3
>cracare
CH3 CH2 CH2 CH3 CH3 CH3 + CH2=CH2
H2 + CH2 = CH CH2 CH3
>dehidrogenare
H2 + CH3 CH = CH CH
Reactii de oxidare
Oxidari => produsi ce apartin altor clase de substante
o CH4 + 1/2O2 60 atm, 400C > CH3 OH
Metanol (alcool metilic, hidroxi-metan)
o CH4 + O2 400-600C, oxizi de azot >CH2 = O + H2O
metanal(aldehida formica, formaldehida)
o CH4 + 1/2O2 > CO + 2H2
gaz de sinteza
o CH4 + O2 > C + 2H2O
negru de fum
o CH4 + NH3 + 3/2O2 pt, 1000C >HCN + 3H2O
amonoxidare
o CH4 + (N2, O2) > CO2 + 2H2O +N2
o CH4 + H2O Ni, 650-900C > CO + 3H2
gaz de sinteza
o R CH3 100C, catalizatori, oxidare > R COOH
alcan superior
Arderi => CO2 + H2O + caldura (Q)
o CH4 + 2O2 > CO2 + 2H2O + Q
o CnH2n+2 + 3n+1/2O2 > nCO2 + (n+1)H2O
r acid gras
Metode de obtinere:
Din clorura de aluminiu
Din hidrocarburi nesaturate (care contin legatura dubla sau tripl
Din derivati halogenati
Acizi carboxilici
Electroliza Kolbe a carboxilatilor de Na
ALCHENE
Alchenele sunt hidrocarburi aciclice, nesaturate care contin o legatura dubla intre doi atomi de carbon si
au formula generala CnH2n.
Serie omoloaga: termeni care fac parte dintr-o serie numita srie omoloaga si se deosebesc printr-un atom
de carbon.
Exemplu: etena este omologul inferior al propenei, iar butena este omologul superior;
n=2 C2H4 etena
n=3 C3H6 propena
n=4 C4H8 butena
n=5 C5H10 pentena
n=6 C6H12 hexena
n=7 C7H14 hectena
n=8 C8H16 octena
n=9 C9H18 nonena
n=10 C10H20 decena
Izomerii sunt compusi organici care au aceeasi formula moleculara, dar structura diferita (propietati fizice
si chimice).
Alchenele prezinta izomeri de catena si pozitie. Acestia se deosebesc intre ei prin modul de aranjare a
atomilor de carbon in catena, ramificare, dar si de pozitia dublei legaturi.
Exemplu:
CH2=CH-CH2-CH3 1butena
CH3-CH=CH-CH3 2butena
CH3=C-CH3 izobutena / 2metilpropena
CH3
Radicalii sunt resturi de hidrocarburi formate prin indepartarea unor atomi de hidrogen din molecula unor
hidrocarburi.
Exemplu: C2H4 etena
Propietati fizice:
3 stari de agregare: C2-C4 = stare gazoasa; C5-C16/C17 = stare lichida; C17/C18-n = stare
solida;
insolubile in apa, dar solubile in solventi organici;
punctele de fierbere si topire sunt mai mici decat la alcanii cu acelasi numar de atomi de carbon;
Propietati chimice:
Aditia = consta in ruperea legaturii si transformarea alchenei dintr-un compus nesaturat in unul saturat.
aditia
a) aditia hidrogenului
CH2=CH2 + H2 -- Ni CH3-CH3 etan
CH2=CH-CH3 + H2 -- Ni CH3-CH2-CH3 propan
b) aditia halogenilor (F, Cl, Br, I = X)
(x2) = compusi dihalogenati vicinali (atomii de halogen sunt vecini)
CH2=CH2 + Cl2 CH2CL-CH2CL 1,2dicloroetan
CH3-CH=CH2 + Br2 CH3-CHBR-CH2BR 1,2dibromopropan
c) aditia hidracizilor (HCl, HBr = HX corpuri monohalogenate)
La alchenele nesimetrice, aditia hidracizilor se face dupa regula lui Markovnikov care spune ca atomul
de halogen din hidracid se leaga de carbonul cel mai sarac in hidrogen de la dubla legatura
d) aditia apei (alcooli)
Aditia apei se face tot dupa regula lui Markovnikov; gruparea OH din apa se leaga la carbonul cel mai
sarac in hidrogen de la dubla legatura.
[Link] de polimerizare: consta in unirea unui numar foarte mare de molecule de alchena
printr-o aditie repetata, cu formarea unui compus macromolecular (cu molecula mare) numit
polimer.
CH2 = CH2 ( CH2 CH2-)-n
nCH2=CH2 ( CH2 CH2-)-n polietena
Metode de obtinere:
1. reactia de dehidrohalogenare (a compusilor halogenati consta din eliminarea de la 2 atomi de carbon
vecini a unui atom de H si a unui atom de halogen)
2. deshidratarea alcoolilor (eliminarea apei dintr-un alcool)
ALCADIENE
[Link] numesc alcadiene hidrocarburile nesaturate cu doua duble legaturi in molecula, in care
raportul dintre numarul atomilor de carbon si de hodrogen se exprima prin formula:
CnH2n-2
Tinand seama de aceasta particularitate structurala se intelege ca primul termen din aceasta serie va avea
trei atomi de carbon .
Nomenclatura. Denumirea alcadienelor se face prin inlocuirea
sufixului an, din numele
alcanilor cu aceelasi numar de atomi de carbon,cu sufixul [Link] exemplu:
CH3 CH2 CH3 .. CH2=C= CH2
propan
propadiena
CH3 CH2 CH2 CH3 .. CH2 =CH CH= CH2
butan
butadiena
[Link] prezinta izomeri de pozitie, a caror existenta este determinat de locul acupat in
molecula de cele doua duble legaturi.
Acestea pot ocupa trei pozitii distincte :de exemplu hexadiena ,C6H10 ,prezinta urmatorii izomeri de
pozitie:
CH2=C=CH-CH2-CH2-CH3
1,2-hexadien
CH3-CH=C=CH-CH2-CH3
2,3-hexadien
Termenii in a caror structura cele doua duble legaturi sunt cumulate,adica au un atom de carbon
comun;
CH2=CH-CH=CH-CH2-CH3
1,3-hexadien
CH3-CH=CH-CH=CH-CH3
2,4-hexadien
Termenii in a caror structura cele doua legaturi duble
sunt conjugate,adica sunt despartite de pintr-o singura
legatura simpla:
CH2=CH-CH2-CH=CH-CH3
CH=CH2
1,4-hexadien
CH2=CH-CH2-CH21,5-hexadien
Proprietati fizice:
Butadiena este gaz, iar termenii superiori pana la 14 atomi de carbon sunt lichizi.
Punctele de fierbere sunt mai scazute decat ale alcanilor corespunzatori si cresc odata cu
lungimea catenei.
Sunt insolubile in apa,dar solubile in solventi organici.
ALCHINE
Definiie.
Alchinele sunt hidrocarburi aciclice nesaturate care conin n molecul o legatur tripl
-CC- (covalena tripl este alcatuit din dou covalene i una ).
Denumire.
Formula general este CnH2n-2 (n2).
Aceast formul determin o serie omolog:
C2H2
HCCH etina (acetilena)
C3H4
HCC-CH3 propina
(metilacetilena)
C4H6
HCC-CH2-CH3 1-butina
(etilacetilena)- este o alchin marginal
C4H6
CH3-CC-CH3
2-butina
(dimetilacetilena)- este o alchin intern
(disubstituit)
n sistemul IUPAC denumirea alchinelor
se realizeaz prin nlocuirea sufixului an din
numele alcanului corespunztor cu sufixul
ina. Alchinele cu structura ramificat se denumesc alegnd catena cea mai lung care conine legatur
tripl.
CH3
H3C
H3C CH2 CH CH3
C
H3C
C CH CH3
4,4-dimetil-1-pentina
4-metil-2-pentina
3-metil-1-pentina
CH
CH3
CH3
CH
C CH2 C
Structur. Izomerie.
Atomii de carbon ai triplei legturi a alchenelor se gsesc n stare de hibridizare sp i formeaz 2
legturi covalente simple C-C, C-H i 2 legturi .
Geometria moleculei este digonal, cu unghiul de valen de 180 o
Molecula acetilenei este coliniar i planurile celor dou legturi sunt perpendiculare ntre ele i
perpendiculare pe planul .
=1800
180o
H C C H
1,2
1.08
1.22
Alchinele cu cel puin patru atomi de carbon n molecul prezint izomerie de poziie, iar
alchinele cu mai mult de patru atomi de carbon prezint i izomerie de caten.
Alchinele sunt izomeri de funciune cu alcadienele, cicloalchenele.
Exemple:
HC
CH2 CH2
1-pentina
CH3
H2C
CH
CH
CH
1,3-pentadiena
CH3
ciclopentena
Proprietile fizice ale alchinelor.
Starea de agregare: acetilena, propina i 1-butina sunt gaze, 2-butina i alchinele cu pn la 14 atomi de
carbon n molecul sunt lichide, iar restul sunt solide.
Constantele fizice: temperatura de topire, temperatura de fierbere i densitatea sunt mai mari dect ale
alcanilor i ale alchenelor corespunztoare.
Densitatea este mai mic dect a apei, punctul de fierbere crete cu masa molar, scade cu ramificarea
catenei.
Solubilitatea: acetilena i alchinele inferioare cu tripl legtur marginal sunt parial solubile n ap
datorit polarizrii legturii C-H, care se hidrateaz prin legturi de hidrogen. Toate alchinele se dizolv
n solveni organici (aceton).
H
+
H
-
C
-
C
+
H ...
O
H
Proprietile chimice ale alchinelor.
Alchinele au caracter chimic nesaturat i dau reacii de adiie, oxidare, polimerizare. Din cauza
polarizrii legturii C-H, hidrogenul acetilenic are caracter slab acid i poate fi substituit cu metale.
1) Reactii de adiie
Adiia hidrogenului (hidrogenarea) la alchine conduce la cis-alchene (hidrogenare parial) sau
la alcani (hidrogenare total), n funcie de catalizatorul folosit.
H + H2
Pd/Pb2+
R CH CH2
alchina
alchena
Ni
H + 2H2
(sau Pd, Pt)
R CH2 CH3
alcani
Adiia halogenilor (brom sau clor) la alchine conduce la derivai dihalogenai nesaturai de tip
trans sau la derivai tetrahalogenai, n funcie de raportul molar alchina:halogen.
+ X2
X + X2
R
R
dihalogenoalchena (trans)
tetrahalogenoalcan
Adiia hidracizilor (HCl, HBr) la alchine este catalizat de HgCl 2 i decurge n dou etape.
Adiia la alchinele nesimetrice decurge conform regulii lui Markovnikov.
Cl
H3 C
CH
+ HCl
HgCl2
2000C
H2C
CH3
Cl
2-cloropropena
+ HCl
H3C
CH3
Cl
2,2-dicloropropan
Adiia apei la alchine (hidratarea) sau reacia Kucerov duce la compui carbonilici: acetilena
formeaz acetaldehid, iar omologii acetilenei formeaz cetone.
HC
CH3
+HOH
H2SO4
H2 C
HgSO4
tautomerie
CH3
H3C
OH
C R + HOH
propanona
H
R
C C
HO
enol instabil
C CH2 R
O
cetona
Adiia acizilor organici conduce la esteri vinilici.
HC CH + CH3 COOH
H2 C
CH
O C
CH3
O
acetat de vinil
Adiia acidului cianhidric conduce monomeri vinilici.
HC
CH + HCN
H2C CH
CN
acrilonitril
2) Reacii de oxidare se realizeaz n prezena ozonului sau a permanganatului de potasiu n mediu
alcalin i conduc prin scindare oxidativ la acizi carboxilici.
O 3, H2O
R C C R'
KMnO4, HO-
RCOOH + R'COOH
3) Reacii de polimerizare depind de condiiile de reacie i conduc la anulene.
CH3
2-propenol (enol instabil)
Dimerizarea acetilenelor conduce la enine i poliine.
2H C C H
CuCl/NH4Cl
H C C CH CH2
vinil-acetilena
Trimerizarea acetilenelor conduce la benzen sau alchil-benzeni.
3H C C H
tuburi ceramice
600-800 oc
Tetramerizarea acetilenei conduce la ciclooctatretraena.
4H C C H
Ni(CN)2
70 oC, 12 at
4) Reacii ale hidrogenului acetilenic
Legtura C-H marginal din alchinele terminale este relativ polar, avnd un caracter slab acid,
care se poate evidenia prin formarea srurilor cu metalele, numite acetiluri.
a) Formarea acetilurilor metalelor alcaline are loc la tratarea cu sodiu metalic.
C C
H + Na
-1/ 2H 2
C C Na+
+ Na
-1/2H2
acetilura monosodica
Na+ C C Na+
acetilura disodica
b) Formarea acetilurilor metalelor tranziionale
Acetilurile metalelor tranziionale sunt stabile n ap dar n stare uscat sunt uor explozibile la
lovire. Cele ale metalelor alcaline reacioneaz violent cu apa.
C C
H + [Ag(NH3)2 ]OH
R. Tollens
R C C Ag++ H2O + NH3
acetilura de argint
Reprezentani.
Acetilena se obine prin descompunerea metanului sau prin reacia carburii de calciu (carbid) cu
apa. Este folosit la sudur (arztorul oxiacetilenic), la fabricarea aldehidei acetice i a
monomerilor vinilici
n natur se regsesc puine substane cu structur alchinic, rspndite n mediul animal i
vegetal