Laboratorul nr.

Introducere in Haskell

Haskell e un limbaj de progamare functionala, spre deosebire de C/C++, Visual

Basic, Java care sunt imperative. Programarea functionala poate fi vazuta ca un stil
de programare in care principala metoda de calcul o reprezinta aplicarea de functii
asupra unor argumente.

Caracteristicile limbajului Haskell sunt:

Programe concise

Deoarece e un limbaj de programare de nivel inalt; a fost scris cu aceasta trasatura

in minte, avand putine cuvinte cheie si obligand la folosirea indentatiei pentru a
indica structura programelor; dimensiune de 2 pana la 10 ori mai mica a
programelor, in comparatie cu scrierea lor in limbajele curente(imperative).

Sistem de tipuri performant

Majoritatea limbajelor de programare moderne include un sistem de tipuri de date

pentru a detecta erorile de incompatibilitate tipul adunarii unui caracter la un
numar. Haskell are un sistem de tipuri ce necesita putine informatii din partea
programatorului dar permite detectarea unei clase largi de erori de
incompatibilitate, sistem numit type inference (deducerea tipurilor). Acest sistem
de tipuri permite functii polimorfice si supraincarcarea functiilor.

Manipularea listelor

Una din cele mai uzuale metode de a structura si manipula date in informatica este
folosirea listelor. In Haskell lista este conceptul de baza, impreuna cu un mecanism
simplu, dar puternic, de manipulare si generare de noi liste, eliminand de cele mai
multe ori necesitatea recursivitatii.

Functii recursive

In Haskell, mecanismul de baza folosit pentru obtinerea ciclurilor este dat de

functiile recursive. Multe calcule au o definitie simpla, naturala, in cazul folosirii
functiilor recursive.

Functii de ordin inalt

In Haskell functiile pot primi ca argumente alte functii si pot intoarce drept rezultat
alte functii. Prin folosirea functiilor de ordin inalt se poate defini compunerea a doua
functii ca o functie.

Monadic effects

Lazy evaluation

Programele Haskell sunt executate folosind o tehnica numita lazy evaluation

(evaluare intarziata) care se bazeaza pe ideea ca nici un calcul nu trebuie realizat
pana nu este nevoie de el. Pe langa evitarea calculelor inutile, aceasta tehnica
asigura terminarea programelor atunci cand e posibil si permite folosirea structurilor
cu un numar infinit de elemente.

In cadrul laboratorului vom folosi interpretorul WinHugs, disponibil impreuna

cu o interfata grafica la adresa [Link]

La pornire sistemul Hugs incarca fisierul [Link] apoi asteapta expresii

pentru a le evalua. Acest fisier, incarcat la initializare, defineste functii care
opereaza asupra numerelor intregi precum: adunare, scadere, inmultire, impartire,
ridicare la putere:

>2+3

>2-3

-1

>2*3

> 7 div 2

>2^3

Se observa ca functia div rotunjeste prin scadere pana la cel mai apropiat intreg.

Ridicarea la putere are prioritate mai mare decat inmultirea si impartirea, care la
randul lor au prioritate mai mare decat adunarea si scaderea. Mai mult, ridicarea la
putere e asociativa la dreapta ( 2^3^4 inseamna 2^(3^4) ) pe cand celelalte 4
operatii sunt asociative la stanga ( 2-4+3 inseamna (2-4)+3 ).

In plus fata de functiile pentru lucrul cu numere intregi fisierul de librarie defineste
functii de lucru cu liste. In Haskell elementele unei liste sunt inchise intre paranteze
patrate si separate prin virgula. Cele mai uzuale sunt:

Selectarea primului element dintr-o lista nevida

> head [1,2,3,4,5]

Eliminarea primului element dintr-o lista nevida

> tail [1,2,3,4,5]

[2,3,4,5]

Selectarea elementului n dintr-o lista (pornind de la 0)

> [1,2,3,4,5]!!2

Selectarea primelor n elemente dintr-o lista

> take 3 [1,2,3,4,5]

[1,2,3]

Stergerea primelor n elemente dintr-o lista

> drop 3 [1,2,3,4,5]

[4,5]

Lungimea unei liste

> length [1,2,3,4,5]

Suma elementelor listei

> sum [1,2,3,4,5]

15

Produsul elementelor listei

> product [1,2,3,4,5]

120

Concatenarea listelor

> [1,2] ++ [3,4,5]

[1,2,3,4,5]

Inversarea ordinii elementelor unei liste

> reverse [1,2,3,4,5]

[5,4,3,2,1]
Aplicarea functiilor

In Haskell, aplicarea functiilor are prioritate mai mare decat a oricaror altse
functii(operatori).

Pentru a intelege notatia folosita in limbaj priviti tabelul de mai jos care face o
paralela intre notatia matematica si cea Haskell.

In matematica
In Haskell

f(x)
fx

f(x,y)
fxy

f(g(x))
f (g x)

f(x,g(y))
f x (g y)

f(x) g(y)
fx*gy

Se observa ca parantezele sunt necesare in expresia Haskell f (g x) deoarece f g x ar

fi interpretat ca apelul functiei f cu 2 parametri g si x, cand ceea ce dorim a obtine
este aplicarea functiei f asupra rezultatului functiei g cu argumentul x. Observatia e
valabila si pentru f x (g y).
Haskell Scripts

Din linia de comanda a intrepretorului Hugs nu este posibila definirea unor

functiilor. Functiile trebuie define in scripturi Haskell, fisiere text ce contin o
secventa de definitii. Prin conventie, aceste fisiere vor avea extensia .hs .

Sa presupunem saq vrem sa definim doua functii double si quadruple.

Pentru aceasta creem un fisier text in care scriem definitiile acestor 2 functii:

double x = x + x

quadruple x = double (double x)

si poi salvam fisierul cu numele [Link].

Pentru a incarca fisierul in Hugs dam comanda:

> :load [Link]

In acest moment atat [Link] cat si [Link] sunt incarcate. Putem scrie de
exemplu:

> quadruple 10

40

> take (double 2) [1,2,3,4,5]

[1,2,3,4]

Adaugam inca 2 functii scriptului nostru:

factorial n = product [1..n]

average ns = sum ns `div` length ns

Observatie: functie average se mai poate scrie si

average ns = div (sum ns) (length ns)

O functie cu 2 argumente se poate scrie si infixat prin incadrarea numelui intre

apostroafe intoarse(stanga tastei 1).

Pentru a folosi functiile nou adaugate trebuie sa reincarcam scriptul:

> :reload

> factorial 10

3628800

> average [1,2,3,4,5]

Tabelul urmator insumeaza cele mai uzuale comenzi. Precizez ca fiecare comanda
poate fi folosite abreviat prin prima sa litera: :edit prin :e.

Comanda
Semnificatie

:load name
incarca scriptul name

:reload
reincarca scriptul curent

:edit name
editeaza scriptul name

:edit
editeaza scriptul curent

:type expr
afiseaza tipul lui expr

:?
afiseaza toate comenzile

:quit
inchide Hugs

Conventii de nume

La definirea unei noi functii, numele functiei si a argumentelor functiei

trebuie sa inceapa cu o litera mica si poate fi urmat de zero sau mai multe
litere(mici sau mari), cifre, underscor sau apostrof . Nume valide sunt:

myFunc

fun1

arg_2

Nu pot fi folosite ca literali cuvintele cheie:

case class

if import

data

in infix

let module

default deriving do else

infixl

infixr

newtype of then

instance

type

where

Prin conventie argumentele de tip lista au adaugat sufixul s la nume pentru

a sublinia ca pot contine mai multe valori. De exemplu o lista de numere poate fi
notata ns, una de valori arbitrare xs, iar o lista de liste de caractere css.
Comentariile

Un script Haskell poate contine 2 tipuri de comentarii:

Pe o singura linie, din momentul aparitiei pana la sfarsitul acesteaia sunt

marcate prin --

Pe mai multe linii incep prin {- si se termina prin -}

Exercitii
Cum adaugati 4 la sfarsitul listei [1,2,3] ?
Gasiti cel putin 2 definitii echivalente pentru functia de librarie last(intoarce ultimul
element al unei liste nevide), folosind functiile explicate in acest laborator.
Gasiti cel putin 2 definitii echivalente pentru functia de librarie init(sterge ultimul
element dintr-o lista nevida), folosind functiile explicate in acest laborator.
Scrieti o functie fib n care intoarce al n-lea element din sirul lui fibonacci.

Scrieti o functie fibonacci n care intoarce lista cu primele n elemente din sirul lui
fibonacci (folosind, eventual, functia fib)

Resurse:

[Link] pagina limbajului

[Link]/tutorial - A Gentle Introduction to Haskell

[Link]/~ndm/projects/[Link] WinHugs

Laboratorul nr.2

Variabile, tipuri de date

Deoarece Haskell e un limbaj de programare pur functional, toate calculele

sunt efectuate prin evaluarea unor expresii(termeni sintactici) pentru a obtine
valori(entitati abstracte pe care le privim ca raspuns). Fiecare valoare are un tip de
date asociat. Exemple de expresii:

valori atomice precum: valoarea intreaga 5, caracterul a

functia: x -> x + 1

structuri precum lista [1,2,3] si perechea (b, 4)

Cum expresiile desemneaza valori, expresiile cu tipuri desemneaza tipuri.

Exemplele de expresii de tipuri cuprind:

tipuri atomice: Integer(numere intregi cu precizie infinita), Char(caractere),

Integer->Integer(functie ce mapeaza Integer la Integer);

structuri de tipuri precum:

[Integer] (lista omogena de Integer),

(Char, Integer) (perechi caracter, nr. intreg);

In Haskell toate valorile pot fi trimise ca argumente functiilor, intoarse ca rezultat al

unei functii, folosite in structuri de date. Tipurile de date, insa, nu se pot folosi in
acest mod, ele descriu valori, iar asocierea dintre o valoare si un tip de date se
numeste typing. Exemple:

5 :: Integer

a :: Char

inc :: Integer -> Integer

[1,2,3] :: [Integer]

(b,4) :: (Char, Integer)

Semnul :: poate fi citit precum este de tipul.

Functiile Haskell sunt, de obicei, definite prin ecuatii. Functia inc se defineste prin
ecuatia:

inc n = n + 1

O ecuatie este un exemplu de desclaratie. Un alt tip de declaratie este declaratia

signaturii tipului, prin care putem declara explicit tipul lui inc:

inc :: Integer -> Integer

In Haskell toate expresiile trebuie sa aibe un tip, care este calculat inainte de
evaluarea expresiei prin type inference(deductia tipului). In particular, exista un
set de reguli de aplicare a tipului care sunt folosite pentru a calcula tipul unei
expresii pornind de la componentele sale. Regula de baza se refera la aplicarea
functiilor si precizeaza ca daca o functie f primeste un argument de tipul A si
intoarce unul de tipul B, iar e este o expresie de tipul A, atunci aplicare fuctiei f lui e
va intoarce un rezultat de tipul B. Pe scurt:

if f :: A -> B and e :: A, then f e :: B

Deoarece deducerea tipurilor precede evaluarea, programele Haskell sunt type safe,
in sensul ca erorile de tip nu se pot produce in timpul executiei. In practica, deductia
tipurilor detecteaza o clasa foarte larga de erori de programare si este una din cele
mai folositoare caracteristici ale limbajului. De notat ca folosirea deductiei tipurilor
nu elimina posibilitatea aparitiei altor tipuri de erori. Un exemplu il constituie
expresia 1`div`0 care este corecta din punctul de vedere al tipului, dar va produce o
eroare la evaluarea ei deoarece impartirea prin 0 este nedefinita.

Tipurile de baza:

Bool valori logice

Contine valorile logice False si True.

Char caractere

Contine toate caracterele disponibile de la tastatura precum a, _, V, precum si

un numar de caractere de control precum \n, \t.

String siruri de caractere

Acest tip contine toate secventele de caractectere, precum abc, 1+2=3 si sirul
vid .

Int numere intregi intre -231 si 231 -1

Integer numere intregi cu precizie infinita

Float - single-precision floating-point numbers

Tipul lista:

Secventa(chiar si infinita) de elemente de acelasi tip:

[True, False, False] :: [Bool]

[a,b,c,d] :: [Char]

[unu, doi, trei] :: String

[[]] este diferita de []

nu exista restrictii asupra tipurilor ce pot forma liste!

[[a, b], [a, c, d]] :: [[Char]]

3:(2:(1:[])) , lista construita cu cons.

datorita evaluarii tarzii listele infinite sunt posibile in Haskell.

Tipul uplu:

secventa finita de componente, posibil de tipuri diferite:

(False, True) :: (Bool, Bool)

(False, a, True) :: (Bool, Char, Bool)

(Yes, True, a) :: (String, Bool, Char)

numarul de componente dintr-un uplu se numeste aritate

uple de aritate 1 precum (False) nu sunt permise deoarece intra in conflict cu

folosirea parantezelor pentru a forta ordinea unei evaluari. Ex. (1+2)*3

tipul unui uplu ii denota aritatea

(Bool, Bool) ulpu de aritate 2

(String, Bool, Char) ulpu de aritate 3

nu exista restrictii asupra tipurilor ce pot forma uple:

(a, (False, b)) :: (Char, (Bool , Char))

([a, b], [False, True ]) :: ([Char ], [Bool ])

Tipul functie:

functia este o mapare de la argumente de un tip la rezultate de alt tip.

T1 -> T2 este tipul tuturor functiilor ce mapeaza argumente de tipul T1 la

rezultate de tipul T2:

isDigit::Char->Bool

and::[Bool]->Bool

nu exista restrictia ca functiile sa fie totale (sa fie definite ptr orice argument
valid). Functia de biblioteca tail nu e definita ptr lista vida.

In Haskell e standard ca functiile sa fie precedate de declaratia de tip, care e

verificata la compilare cu cea obtinuta prin type inference.

functiile cu mai multe argumente se pot defini in 2 feluri:

impachetand argumentele in uple sau liste:

add :: (Int, Int) -> Int

add (x,y) = x + y

sum :: [Int] -> Int

sum x:xs = x + sum xs

prin functii Curry (metoda nativa Haskell):

sunt functii ce intorc alte functii

add :: Int->(Int->Int)

add x y = x + y

declaratia functiei ar fi identica chiar si fara paranteze, fiind asociativa la

dreapta.

definitia functiei e asociativa la stanga:

((add x ) y) = add x y

in afara de cazurile in care trimiterea parametrilor sub forma de uple e strict

necesara, toate functiile in Haskell cu parametri multipli sunt definite ca functii
curry.

Tipuri polimorfice:

functiile pot fi definite pentru mai multe tipuri: functia length trebuie sa poata
fi aplicata pe orice tip de lista!

este posibil prin definirea functiei pe tipuri variabile:

length :: [a] -> Int

head :: [a] -> a

id :: a -> a

fst :: (a,b) -> a

variabilele de tip incep prin litere mici si se noteaza de obicei: a, b, c

un tip ce contine unul sau mai multe tipuri/variabile de tip se numeste

polimorfic.

Tipuri supraincarcate:

operatorii +, -, *, ^ se aplica mai multor tipuri

tipul acestora contine variabile de tip supuse unor constrangeri de clasa ce se

scriu sub forma:

C a unde C este numele clasei si a variabila de tip


(+) :: Num a => a-> a->a adica pentru orice tip a, instanta a clasei Num,
functia (+) are tipul a->a->a

acestea se numesc tipuri supraincarcate

Obs: tipul unei expresii se poate afla prin comanda :type <expresie>

Elemente de sintaxa Haskell prin exemple:

repeat :: a -> [a]

repeat x = xs where xs = x:xs

doubleLen :: [a] -> Int

doubleLen xs = let n=length xs in n+n

isPositive :: Num a => a -> Bool

isPositive n = case signum n of

1 -> True

_ -> False
Exercitii:
Care este tipul urmatoarelor date:

[a, b, c]

(a, b, c)

[(False, O), (True, 1)]

([False, True ], [0, 1])

[tail , init , reverse ]

Functia

map :: (a -> b) -> [a] -> [b]

aplica o alta functie pe toate elementele unei liste, rezultand o noua lista. Scrieti o
definitie echivalenta e functiei de librarie length folosind functia map.

Scrieti o functie mapAll asemanatoare cu map, dar care primeste o lista de functii
ca prim argument.
Scrieti o functie Haskell care testeaza daca un numar intreg este palindrom.
Definiti o functie

block :: Int -> [a] -> [[a]]

astfel incat block n xs imparte xs in blocuri de n elemente. De exemplu:

block 3 hello clouds = [hel, lo , clo, uds]

Turnurile din Hanoi. Se dau trei tije si n discuri de diferite dimensiuni, stivuite pe tija
STANGA n ordine descrescatoare a dimensiunilor lor, formnd un <turn> ca n
figura. Sa se scrie o functie Haskell care care calculeaza cate mutari sunt necesare
pentru a muta cele n discuri de pe tija STANGA pe tija DREAPTA, astfel nct ele sa
fie ordonate ca la nceput.

Mutarile se fac cu urmatoarele restrictii:

la fiecare miscare se muta doar un disc;

un disc nu poate fi plasat peste unul mai mic;

tija MIJLOC poate fi utilizata ca pozitie intermediara.

Problema mutarii celor n discuri poate fi redusa la problema mutarii a n-1 discuri,
astfel:

se muta primele n-1 discuri n pozitia MIJLOC, folosind tija DREAPTA;

se muta discul ramas n pozitia DREAPTA;

se muta cele n-1 discuri din pozitia MIJLOC n pozitia DREAPTA, folosind tija
STANGA drept pozitie intermediara.

Puteti gasi o strategie bazata pe recursivitate pentru a rezolva puzzel-ul?

Daca mai adaugam o tija cum se modifica strategia? Cate mutari sunt necesare de
aceasta data?

Laboratorul nr.3

Clasele de baza din Haskell

O clasa este o colectie de tipuri ce suporta anumiti operatori supraincarcati numiti

metode.
Eq clasa care contine tipuri ale caror valori pot fi comparate pentru egalitate sau
diferenta folosind urmatoarele doua metode:

(==) :: a -> a -> Bool

(/=) :: a -> a -> Bool

Toate tipurile de baza: Bool, Char, String, Int, Integer si Float sunt instante ale clasei
Eq, la fel ca si listele si uplele ale caror elemente sunt instante ale clasei.

De exemplu:

> False == False

True

> a == b

False

> "abc" == "abc"

True

> [1, 2] == [1, 2, 3]

False

> (a, False) == (a, False)

True
Ord aceasta clasa contine tipuri ce sunt instante ale clasei Eq si in plus ale caror
valori sunt total ordonate si astfel pot fi comparate folosind urmatoarele 6 metode:

(<) :: a -> a -> Bool

(<=) :: a -> a -> Bool

(>) :: a -> a -> Bool

(>=) :: a -> a -> Bool

min :: a -> a -> a

max :: a -> a -> a

Toate tipurile de baza: Bool, Char, String, Int, Integer si Float sunt instante ale clasei
Ord, la fel ca si listele si uplele ale caror elemente sunt instante ale clasei.

De exemplu:

> False < True

True

> min a b

> "elegant" < "elephant"

True

> [1, 2, 3] < [1, 2]

False

> (a, 2) < (b, 1)

True

> (a, 2) < (a, 1)

False

A se observa ca sirurile de caractere, listele si uplele sunt ordonate lexicografic!

Show clasa ce contine tipuri ale caror valori pot fi convertite in siruri de caractere
folosind urmatoarea metoda:

show :: a -> String

Toate tipurile de baza: Bool, Char, String, Int, Integer si Float sunt instante ale clasei
Show, la fel ca si listele si uplele ale caror elemente sunt instante ale clasei. De
exemplu:

> show False

"False"

> show a

"a"

> show 123

"123"

> show [1, 2, 3]

"[1,2,3]"

> show (a, False)

"(a,False)"
Read clasa duala cu Show, contine tipuri ale caror valori pot fi convertite din siruri
din caractere folosind urmatoarea metoda:

read :: String -> a

Toate tipurile de baza: Bool, Char, String, Int, Integer si Float sunt instante ale clasei
Read, la fel ca si listele si uplele ale caror elemente sunt instante ale clasei. De
exemplu:

> read "False" :: Bool

False

> read "a" :: Char

> read "123" :: Int

123

> read "[1,2,3]" :: [Int ]

[1, 2, 3]

> read "(a,False)" :: (Char, Bool )

(a, False)

S-a folosit :: in exemple pentru a specifica tipul rezultatului. Adesea, in practica,

nu e necesar deoarece tipul e dedus automat din context. Exemplu: not (read
True) .
Num tipuri numerice. Contine tipuri ce sunt instante ale claselor Eq si Show si in
plus contin valori numerice ce pot fi procesate cu urmatoarele 6 metode:

(+) :: a -> a -> a

() :: a -> a -> a

() :: a -> a -> a

negate :: a -> a

abs :: a -> a

signum :: a -> a

Tipurile Int, Integer si Float sunt instante ale acestei clase. De exemplu:

>1+2

> 1.1 + 2.2

3.3

> negate 3

> abs (3)

> signum (3.3)

Clasa Num nu are o metoda pentru impartire, aceasta este implementata in

urmatoarele doua clase.
Integral numere intregi. Contine tipuri instante ale clasei Num ce in plus suporta
urmatoarele 2 metode:

div :: a -> a -> a

mod :: a -> a -> a

Tipurile Int si Integer sunt instante ale acestei clase.

Fractional aceasta clasa contine tipuri instante ale clasei Num, dar in plus ale caror
valori nu sunt intregi si astfel suporta metodele de impartire si reciproca:

(/) :: a -> a -> a

recip :: a -> a

Tipul de baza Float este instanta a acestui tip. De exemplu:

> 7.0 / 2.0

3.5

> recip 2.0

0.5

Exercitii:

Scrieti o functie powers cu proprietatea ca powers n = [n1, n2, n3,]

Definiti o functie longest care intoarce cele mai lungi cuvinte dintr-o
propozitie(String). Exemplu:

> longest examples of functional algorithms

[functional, algorithms]

Ajutor: puteti folosi functia de biblioteca words.

Scrieti o functie care calculeaza intersectia a doua multimi(liste).

Ajutor: puteti folosi functia de librarie elem.

Scrieti o functie care transforma o lista de valori Bool intr-un numar intreg,
considerand lista ca fiind reprezentarea lui in baza 2. De exemplu: [True, True, False]
se va evalua la 6.

Scrieti apoi functia inversa.

Scrieti o functie care calculeaza cel mai mare divizor comun a doua numere.
Implementati unul din algoritmii de sortare cunoscuti. Datele se vor reprezenta sub
forma de lista.

Scrieti o functie ce evalueaza expresii sub forma poloneza postfixata. Expresia de

calculat va fi transmisa functiei sub forma unui sir de caractere. Exemplu:

1 2 3 + * se va evalua la 7, adica 1+2*3

1 3 + 2 * se va evalua la 8, adik (1+3)*2

Laboratorul nr.4

Definirea functiilor
pornind de la functii existente:

and, or :: [Bool] -> Bool

and

or

= foldr (&&) True

= foldr (||) False

prin expresii conditionale: if condiie then res1 else res2

until

until p f x

:: (a -> Bool) -> (a -> a) -> a -> a

= if p x then x else until p f (f x)

guarded ecuations

dropWhile

:: (a -> Bool) -> [a] -> [a]

dropWhile p []

= []

dropWhile p xs@(x:xs')

|px

= dropWhile p xs'

| otherwise = xs

pattern matching

null

null []

null (_:_)

:: [a] -> Bool

= True

= False

lambda expresii

> (\x-> x+x) 2

>4

sectiuni

(1+) = \y -> 1+y

(1/) = \y -> 1/y

(*2) = \x -> x*2

(/2) = \x -> x/2

Exercitii
Se considera o functie safeTail::[a]->[a] ce se comporta similar cu functia de librarie
tail, cu exceptia ca in cazul listei vide safeTail va intoarce aceeasi lista vida, pe cand
tail genereaza eroare. Definiti safeTail folosind:

o expresie conditionala

guarded ecuations

pattern matching

Scrieti o functie subList care verifica daca o lista e inclusa in alta.

Definiti o functie pentru calculul produsului a 2 polinoame. Un polinom se va

reprezenta prin lista coeficientilor.
Scrieti o functie pascal :: Int -> [Int] , unde pascal n intoarce randul n din triunghiul
lui Pascal.
Scrieti o functie care genereaza, sub forma de perechi, mutarile necesare rezolvarii
problemei canibalilor si misionarilor (animatie flash la [Link])

Laboratorul nr.5

Exercitii pentru list comprehension:

Scrieti o functie pythagoreans care calculeaza toate tripletele (x,y,z) cu
proprietatea x2+y2=z2, unde x, y, z sunt pana la o limta data. De exemplu:

> pythagoreans 10

[(3,4,5),(4,3,5),(6,8,10),(8,6,10)]

Un numar natural se numeste perfect daca este egal cu suma divizorilor sai,
excluzandu-se pe sine. Folosind list comprehension, definiti o functie perfects::Int>[Int] care o lista cu toate numere perfecte panal la o anumita limita. De exemplu:

> perfects 500

[6,28,496]

Implementati cifrul lui Cezar. Se vor define 2 functii encode pentru criptare si
decode pentru decriptare.

Ajutor: folositi functiile chr si ord.

Laboratorul nr.6

Exercitii:
Definiti o functie care calculeaza valoarea lui ex utilizand seria :

Solutia va trebui sa neglijeze termenii mai mici de 10-6 ai seriei.

Ajutor: puteti folosi functiile zipWith si takeWhile.

Definiti o functie digits :: Integer -> Integer astfel incat digits n sa intoarca numarul
de cifre al celui mai mic multiplu, m, al lui n, cu proprietatea ca m se scrie in baza
zece folosind doar cifra 1. De exemplu:

> digits 9901

12

> digits 3

> digits 7

Considerati urmatorul algoritm pentru generarea unei secvente de numere. Se

porneste de la un numar natural n oarecare. Daca n este par se imparte la 2, alfel
se inmulteste cu 3 si se adauga 1. Repetati pana cand se ajunge la voarea 1. De
exemplu pentru n=22 se obtine urmatoarea secventa: 22 11 34 17 52 26 13 40 20
10 5 16 8 4 2 1.

Definiti o functie solve :: Int -> Int -> (Int, Int, Int) care dandu-se doua numere i si j
va intoarce o tripleta de forma (i, j, k) unde k este lungimea secventei maxime,
generate conform algoritmului de mai sus, considerandu-se ca punct de start, pe
rand, toate numere din intervalul [i..j]. De exemplu:

> solve 1 10

(1,10,20)

> solve 100 200

(100,200,125)

> solve 201 210

(201,210,89)

> solve 900 1000

(900,1000,174)

Definiti o functie isJumper :: [Int] -> Bool care testeaza daca o lista de n > 0 numere
indeplineste conditia ca valoarea absoluta a diferentei dintre elemente succesive ia
toate valorile din intervalul [0..n-1]. O astfel de lista este [1,4,2,3] deoarece
diferentele absolute sunt 3, 2 si respectiv 1. Se va sonsidera ca orice lista cu un
singur element indeplibeste conditia.

> isJumper [1,4,2,3]

True

> isJumper [1,4,2,-1,6]

False

Definiti o functie care, dandu-se o lista de numere intregi si un numar intreg,

intoarce un sir de caractere reprezentand o expresie matematica formata din
numerele din lista si operatorii +, -, *, / ce se evalueaza la valoarea celui de-al
doilea argument, in cazul in care e posibil, altfel intoarce sirul vid. Sunt permise
doar operatii cu numere intregi(se utilizeaza impartirea doar daca rezultatul e
intreg). Exemplu:

> solve [2,4,5,9,75] 658

"(2*(9+(4*(5+75))))"

> solve [9,1,4,8] 26

""

> solve [9,1,4,8] (-17)

"(1-((9*8)/4))"

Laboratorul nr.7

Scrieti o actiune IO() care concateneaza 2 fisiere a caror nume se citeste de la

tastatura.

Definiti o actiune IO() readSort, care citeste numere intregi, de la tastatura, de pe

linii succesive pana la intalnirea unei linii ce nu contine un intreg. Dupa citirea
ultimei linii valide trebuie sa afiseze numerele sub forma unei secvente ordonate.
Construiti un joc de x si zero folosind biblioteca grafica SOEGraphics.

Laboratorul nr.8

Lista de proiecte propuse:

HaskellDoc
Construiti o librarie/aplicatie haskell cu functionalitate similara utilitarului JavaDoc
din limbajul java. Se va implementa posibilitatea de a utiliza template-uri(eventual
in xml) pentru generarea documentelor html.

Se accepta maxim 3 proiecte de acest tip!.

HaskellChart
Dezvoltati o librarie haskell pentru generarea de grafice(gen excel). Datele de
intrare vor putea fi citite atat din fisiere xml cat si text(comma separated sau tab
separated) iar rezultatele vor fi salvate/exportate in fisiere bmp/jpg/gif(se acorda
puctaj suplimentar pentru svg). Se va realiza si o aplicatie GUI ce va exemplifica
utilizarea acestei librarii.

Se accepta maxim 4 proiecte de acest tip!

Game Of Life
Construiti o aplicatie grafica care simuleaza evolutia jocului Game of life pornind
de la o stare(configuratie) initiala data. Se va oferi posibilitatea de introducere de
"vietati" noi in timpul simularii, de modificare a vitezei de simulare, de modificare a
dimensiunii tablei de joc, etc

Ajutor: [Link]

Exemplu in java: [Link]

Se accepta maxim 3 proiecte de acest tip!

GoPlay!
Implementati un joc, la alegere. In fuctie de dificultate se va implementa sau nu
optiunea de a juca cu calculatorul. Exemplu: freecell, hangman, pinball, 4 in a row,
minesweeper, snake, etc. Toate jocurile vor avea interfata GUI.

Se accepta maxim 2 jocuri de acelasi fel!

Exemplu de joc implementat anul trecut.

Image Viewer/Editor
Implementati o librarie(modul haskell) de manipulare a imaginilor in format
bmp/jpg/gif. Se vor implementa operatii precum: rotate/flip, inversare culori, alipire
a doua poze pe verticala sau orizontala, etc.

Se va construi si o aplicatie GUI care va ilustra utilitatea aceastei librarii.

>Se accepta maxim 3 proiecte de acest tip!

HaskellDB
Implementati un server/engine de baze de date in haskell. Proiectul va fi insotit de
un exemplu concret de utilizare. Se vor pune la dispozitie functii de stocare
persistenta, adaugare, cautare, editare, stergere a informatiilor.

Se accepta maxim 3 proiecte de acest tip!

HsGet
Implementati un download manager similar utilitarului wget.

Ajutor: %programfiles%/WinHugs/libraries/Network
Se accepta maxim 3 proiecte de acest tip!

Se accepta si sugestii de proiecte, de dificultate similara, din partea studentilor.

Inscrierea la proiecte se face doar in cadrul orelor de laborator si nu prin mail!

Data maxima de predare este saptamana a 10-a.

Laboratorul 11

Proiecte de implementat:

Parsing (aici gasiti toata documentatia necesara plus cerintele)

Expresii regulate si automate (aici gasiti libraria necesara)

Se pot realiza 2 tipuri de proiecte:

a)

N/A

b)

Implementarea unei functii care primeste la intrare un automat si intoarce

automatul redus corespunzator(adica cu totate starile accesible).(Proiect ptr nota

10).

Data maxima de predare este saptamana a 13-a.

Note finale laborator Programare Functionala