INGINERIA PROIECTELOR DE CONSTRUCTII

TEMA PROIECTULUI:

FABRIC DE COMBUSTIBIL BIODIESEL

-2015-

CUPRINS

1. Tema proiectului..............................................................................................3
2. Biodieselul. [Link] biodiselului...................................................3
3. Managementul companiei...............................................................................6
4. Identificarea proceselor tehnologice. Tehnologie de obtinere.....................8
5. Procesul tehnologic..........................................................................................9
6. Instalatia.........................................................................................................10
7. Modul de organizare a proiectului...............................................................14
8. Concluzii.........................................................................................................18
9. Bibliografie.....................................................................................................19
10. Anexe.............................................................................................................20

FABRIC DE COMBUSTIBIL BIODIESEL

1) Tema proiectului: Fabric de combustibil biodiesel
Obiectivul : asigurarea premiselor obtinerii cantitatii de 60 000 t/an ulei vegetal (in primul
an de la implementarea proiectului), urmand sa creasca la 120 000 t/an ulei vegetal (in al
doilea an), pentru ca apoi sa se ajunga la 200 000 t/an ulei vegetal pentru a fi utilizat de
beneficiarii proiectului in momentul implementarii acestuia in productie.
2) Biodieselul reprezinta o sursa de combustibil lichid complet regenerabil care poate fi
folosit ca o alternativa la combustibilul diesel obtinut din petrol. Acesta se obtine din lipide
naturale , ca uleiuri vegetale sau grasimi animale, noi sau folosite, prin procese industrial de
esterificare si [Link] poate folosi in substituirea totala sau partiala a petrodieselului.
Istoric
Procesul de fabricatie a combustibililor din materii prime regenerabile se utilizeazainca
din anii 1800 iar principiile in mare sunt aceleasi de astazi. Istoria biodieselului estemai mult
politica si economica decat tehnologica. Inca de la inceputul secolului XX incepeintroducerea
benzinei pentru alimentarea automobilelor. Companiile petroliere s-au vazutobligate sa rafineze
suplimentar titeiul in speranta obtinerii unui surplus de distilat de tipbenzina. Ceea ce au obtinut a
fost un combustibil excelent pentru motoarele diesel la unpret mult mai mic decat uleiurile
vegetale. Pe de alta parte folosirea resurselor egenerabileprezenta inca de atunci o preocupare a
fermierilor pe piata noua impreuna cu petrolistii.
Producerea biodieselului din uleiuri vegetale nu este un proces nou. Conversia uleiurilor
vegetale si a grasimilor animale in esteri monoalkilici sau biodiesel estecunoscuta
catranesterificare. Duffy si Patrick au realizat transesterificarea inca de lainceputul anului 1853.
Totusi motorul Diesel apare abia in anul 1893, cand faimosul inventator german Dr. Rudolf
Diesel publica articolul intitulat "Teoria si Constructia unuiMotor TermicRational". Acest articol
descrie un motor revolutionar in care aerul va ficomprimat cu ajutorul unui piston la o foarte
mare presiune, care va da nastere uneitemperaturi ridicate ce ducea la aprinderea combustibilului.
In cazul Dr. Diesel, acest motorfunctiona cu ulei vegetal. Diesel a primit patent pentru acest tip de
motor in 1893 si i-ademonstrat functionalitatea in 1897.1
Dr. Diesel folosind ulei de alune ca si combustibil, a expus la Paris in 1900 acestmotor(Nitsche
and Wilson 1965). Datorita inaltului grad de compresie si a temperaturiimari create, motorul era
capabil sa functioneze cu o mare varietate de uleiuri vegetale. In1911 la Expozitia Mondiala de la
Paris, Dr. Diesel a pus in functiune motorul cu ulei dealune si a declarat "Motorul Diesel

1 [Link]

functioneaza cu ulei vegetal si va fi de un considerabilajutor pentru dezvoltarea agriculturii in

tarile cu acest potential".2
Una din primele utilizari a uleiurilor vegetale transesterificate intr-un motor are loc
in Africa de Sud inaintea celui de-al doilea Razboi Mondial. Numele de biodiesel (bio-ingreacaviata si diesel motorul lui Diesel) a fost dat uleiurilor vegetale transesterificatepentru a descrie
posibilitatea utilizarii lui ca si combustibil pentru motorul lui Diesel(Demir Bas 2002). Uleiul
vegetal se folosea in motoarele diesel inca din anii 1920. Dupa1920 producatorii de motoare
diesel preiau distilatul cu vascozitate scazuta din petrolmotorina-mult mai ieftin si mai accesibil
decat uleiul vegetal.
Reluarea experimentala a uleiului vegetal ca si combustibil alternativ are loc lainceputul
anilor '80. In paralel in aceeasi perioada se deschid mai multe instalatii deproducere
abiodieselului in Europa iar cateva orase importante incep folosireabiodieselului la autobuze in
locul [Link] aproape de noi Renault si Peugeot aprobautilizare biodieselului la cateva
dintre motoarele lor de autocamioane.
In fapt concurenta dintre biodiesel si motorina nu a dezvoltat un suport tehnologic
global din considerente politico-economice, cunoscut fiind ca principalii producatori de
motoare si echipamente diesel au ca actionar principal companii petroliere.
Ca termen general biodieselul poate fi definit ca un combustibil domestic regenerabil
pentru motoare diesel, derivate din uleiuri naturale. In termeni tehnici, biodieselul este un
combustibil pentru motoare diesel constand din esteri monoalkylici ai acizilor grasi derivatidin
uleiuri vegetale si grasimi animale. Chimic vorbind sunt in special metili sau etili esteriai acizilor
grasi derivati din surse de lipide regenerabile prin procesul de transesterificare.
In mod tipic lanturi lungi ai acizilor grasi ca: uric, palmitic, stearic, oleic, etc. din ulei de
rapita, de soia, de floarea soarelui, de palmier, mai recent din alge si grasimi animale, sub
forma de amestecuri sunt convertite chimic in biodiesel prin reactia cu metanol sau etanol
in prezenta hidroxidului de Na sau K ca si catalizator.
Materii prime
Alegerea materiei prime este probabil decizia cea mai importanta de luat in cadrul
procesului de fabricatie, deoarece costul materiei prime reprezinta, in mod obisnuit, 60 -80% din
costul total de productie. De asemenea, disponibilitatea pe termen lung a materiei prime este un
element care trebuie luat in consideratie atunci cand se face selectiareactantilor. In plus, in timpul
realizarii planului de afaceri, trebuie sa se tina cont de felulin care cresterea pietei de biodiesel
influenteaza costurile pe viitor ale materiei prime (si aglicerinei).
Cele mai obisnuite uleiuri folosite ca materie prima, in procesul de fabricare
abiodieselului, sunt cele de soia, de canola, porumb, rapita si de palmier.
Noile uleiuri deplante potentiale pentru acest proces includ: uleiul din seminte de mustar, alune
americane,floarea soarelui, alge si seminte de bumbac.
2 [Link]

In plus exista si alte materii prime din care se pot extrage ulei. In selvaamazoniana sunt folosite
ca materie prima: pin, sacha inchi, mamona, si palmierul deulei.
De asemenea se pot folosi si uleiuri folosite (ex. uleiul uzat la bucatarie) in cazul lui materia este
ieftina, in plus in acest mod se recicleaza cea ce altfel ar fi fost [Link] este surprinzator ca in
America de Nord, materia prima cea mai folosita pentrufabricare de biodiesel este uleiul de soia,
avand in vedere ca acesta reprezinta 75% dintotalul uleiurilor vegetale obtinute anual in aceasta
tara. La nivelul anului 2002, uleiul de soia (8,3 x 10" kg) este urmat, in ordine descrescatoare, de
uleiul de porumb (1,08 x 109kg), uleiul de seminte de bumbac (458 x 106 kg), de floarea soarelui
(453 x 106 kg) si de alune americane (99,8 x 106 kg).
Cercetatorii de la Technische Universitat Munchen au prezentat un nou proces catalitic,
care permite conversia microalgelor in combustibil diesel. Metoda a fost descrisa in publicatia
Angewandte Chemie de echipa profesorului Johannes A. [Link] sunt o alernativa
interesanta la biocombustibilii obtinuti din soia si rapita. Elesunt celule individuale sau lanturi
scurte de celule din algele care se gasesc in apa, relateaza [Link]. Apar in aproape orice
apa si pot fi cultivate foarte usor.
Lantul de restaurante fast-food McDonald's si compania Neutral Fuels au format un
joint venture pentru producerea de combustibil biodiesel, folosid uleiul vegetal reciclat din
restaurantele din Emiratele Arabe Unite. Fabrica va avea o capacitate de productie anualade 1
milion de litri de biodiesel, potrivit lui Karl Feilder, presedintele Neutral Group, din Dubai,
relateaza Bloomberg. Pentru inceput, combustibilul va fi vandut doar catre anumitecompanii si
nu va fi disponibil pe piata larga, a adaugat Feilder. Cele 90 de restaurant McDonald's din
Emiratele Arabe Unite folosesc peste 20.000 de litri de ulei vegetal.3

Avantajele biodieselului
Reducerea emisiilor poluante (GHG) combustibil ultra curat, nu contine nicisulf si nici

aromatice
Toxicitatea Biodieselul nu este toxic.
Biodegradabilitatea Biodieselul este de 4 ori mai biodegradabil decat motorinaclasica.
Siguranta mai mare in ceea ce priveste stocarea, manevrarea si utilizarea punctul de

inflamabilitate mai ridicat (130 C fata de 60 C pentru motorina)

Reducerea dependentei energetice de piata mondiala a petrolului
Usurinta in utilizare Biodieselul poate fi utilizat fara a modifica infrastructurade alimentare
a vehiculelor ce au in constructie motoare diesel, cu mici sau faramodificari ale motorului din
acest punct de vedere.

3 [Link]

Performante demne de incredere ale motoarelor care utilizeaza biodieselul Biodieselul are o
cifra cetanica ridicata si calitati de ungere ridicate, ceea ce conferaperformante, siguranta si

economie de combustibil.
Mai curat si re-innoibil" Biodieselul produce emisii de evacuare reduse,micsoreaza fumul
negru, efectul de sera si emisiile de particule si de noxe si nuproduce SO2 (raspunzator de ploile
acide).
3) Managementul companiei este formata din urmatoarele persoane, ocupand functii dupa cum
urmeaza:
A. Ganea Gabriel Director general;
Domenii de competenta in companie: Management; Dezvoltare; Promovare si marketing;
Organizare interna; Produse noi; Analiza financiara; Comunicare.
B. Barbu Stefan Director Adjunct;
Responsabilitati:
Control intern; Conduce si mentine activitatea companiei inspre zona business si propune
strategii in acest sens; Reprezinta firma in relatiile protocolare cu furnizorii, clientii si alte
organisme cu potential asupra rezultatelor firmei.
C. Vasile Marian Director Economic;
Responsabilitati:
Control intern;
D. Dobre Florentina Director Compartiment Contabil;
Responsabilitati:
Intocmeste rapoartele cerute de auditoria interni si externi ai companiei, precum si de organelle
de control ale statului;
Asigura intocmirea si depunerea declaratiilor privind taxele si impozitele si a situatiilor financiare
semestriale si anuale;
Desfasoara activitate de consultant financiar-contabila pentru clientii aflati in portofoliul firmei.
E. Alexandru Virgil Director Resurse Umane;
Responsabilitati:
Armoniseaza misiunea/viziunea departamentului de resurse umane cu cea a companiei;
Elaboreaza si propune spre aprobare procedurile de resurse umane si urmareste respectarea lor;
Propune, planifica si coordoneaza procesul de mentinere a structurii organizatiei: planificarea
resurselor umane, recrutarea si selectia personalului, training si dezvoltare;
Monitorizeaza legalitatea tuturor activitatilor legate de dreptul muncii;

 Monitorizeaza desfasurarea procesului de evaluare a performantelor, ofera coaching

managerilor si monitorizeaza resultatele.
F. Olteanu Andreea Manager Marketing;
Responsabilitati:
Stabilirea politicii comerciale si promotionale;

Dezvoltarea, elaborarea si implementarea conceptelor si mixului de marketing;

Stabilirea politicii comerciale si promotionale a companiei, pe produse si grupuri de produse.

G. Dobroiu Valentin Director Productie;

Responsabilitati:
Coordoneaza proiecte pentru industria energetica;

Coordoneaza activitatea de modernizare si investitii;

Conduce activitatea de mentenanta a utilajelor si instalatiilor tehnologice.

H. Vasile Anca Avocat;

Responsabilitati:
Ofera servicii de consultant;

Este avocat pledant

4) Identificarea proceselor tehnologice
Tehnologie de obtinere
Biodieselul se obtine prin reactia de transesterificare a uleiurilor vegetale sau a grasimilor

de origine animala. Reactia in sine este foarte simpla:

100 parti de uleiuri sau grasimi +10 parti metanol (alcool metilic) = 100 parti biodiesel
+ 10 parti glicerol (glicerina)
sau
100 Kg ulei + 10 Kg metanol = 100 Kg biodiesel + 10 Kg glicerol.
In realitate, tehnologia de obtinere a biodieselului este un pic mai complicata.
Uleiurile vegetale sau animale sunt compuse in principal din trigliceride esteri aiglicerolului sau
asa numitii acizi grasi. In reactia de transesterificare, un ester reactioneazacu un alcool,
obtinandu-se un alt alcool si un ester derivat din alcoolul utilizat in reactie.
De exemplu, la reactia dintre un ester al etanolului si metanol, se obtine un ester al
metanolului si etanol.

In reactia de obtinere a biodieselului, esteri ai glicerolului (grasimile vegetale

sauanimale) reactioneaza cu metanolul, obtinandu-se esteri de metanol (biodiesel) si glicerol.
Reactia de transesterificare are loc in asa numitele reactoare, unde grasimile sau uleiurile
sunt amestecate la anumite temperaturi cu alcoolul metilic in prezenta unuicatalizator (de obicei o
baza). Cantitatea reziduala de glicerol permisa in biodieselulobtinut prin reactia de
transesterificare, este de maxim 0,24 %.
Cei mai folositi catalizatori la obtinerea biodieselului sunt hidroxidul de sodium NaOH (soda
caustica) si hidroxidul de potasiu KOH. Catalizatorii au rolul de a accelerareactia dintrealcool si
ester. In urma acesteia, se obtine un produs bazic ce trebuie neutralizat cu ajutorul unui acid. In
urma neutralizarii se obtine o sare. La neutralizareahidroxidului de sodiu (NaOH) cu
acidclorhidric (HCl) se obtine sare de bucatarie ( NaCl)si apa.
HCl + NaOH = NaCl + H2O
In concluzie, pentru obtinerea a 100 Kg de biodiesel sunt necesare urmatoarele
ingrediente in proportiile specificate:
100 Kg grasimi vegetale sau animale ;
10 Kg alcool metilic;
0,3 kilograme de catalizator (soda caustica NaOH);
0,25 kilograme acid mineral (acid clorhidric HCl);
Conform definitiei standardizate, biodieselul este un combustibil compus din esterimonoalchilici derivati ai grasimilor animale sau vegetale B100.
Denumirea B100 sefoloseste pentru biodieselul necombinat cu motorina.
Pentru amestecurile cu motorina in diverse proportii sunt folosite urmatoarele notatii:
B2 =amestec format din 2 % biodiesel si 98 % motorina;
B5 =amestec format din 5 % biodiesel si 95 % motorina (prevazut delegislatia din Romania);
B20 =amestec format din 20 % biodiesel si 80 % motorina;
Uleiurile vegetale, grasimile animale, alcoolul si catalizatorii utilizati la
obtinereabiodieselului, sunt alese dupa considerente economice.
Ca sursa de trigliceride se pot utiliza uleiuri vegetale (uleiul de rapita, uleiul defloarea
soarelui, uleiul de soia), grasimi animale rezultate in procesul de prelucrare a carniisi grasimi
reciclate.
Ca si alcool, se pot folosi metanolul, etanolul, izopropanolul si [Link]
preferatmetanolul (alcoolul metilic) datorita pretului mic pe Kg.

Ca si catalizatori pot fi folosite baze (NaOH, KOH), acizi sau enzime.

Alegereacatalizatorilor se face functie de pret si functie de produsul obtinut in urma reactiei
deneutralizare.

5) Procesul tehnologic:
Se incalzeste si se mentine uleiul la 60 grade Celsius in Preincalzitorul de ulei.
Apoi,se introduce o sarja de 400 litri printr-un contor debitmetric in Reactor (acesta este creierul
instalatiei). Tot in Reactor se introduce si Metanolul, dar si Metoxidul de sodiu (nemtesc, marca
Degussa), apoi se mixeaza, temperatura scazand la 30 grade Celsius. Se incalzesc toate acestea
pana la 85 grade Celsius, cand, la presiunea de 1.2-1.3 Bari, amestecul trecand prin niste sectiuni
special proiectate, are loc o reactie chimica denumita si TRANSESTERIFICAREA uleiului, adica
transformarea acestuia in doua componente cu densitati diferite: Biodiesel si Glicerol.
Apoi se transvazeaza in unul din cele 5 Bazine de decantare de cate 600 litri, unde compusul dens
al uleiului numit glicerol, dupa 2 ore se aduna la fundul acestora, iar biodieselul brut ramane
deasupra lor. Apoi, se transvazeaza mai intai glicerolul si dupa aceea biodieselul. Glicerolul se
poate folosi drept combustibil pentru incalzire, ca materie prima pentru fabricarea sapunului sau
se poate purifica (cu oalta instalatie) in vederea obtinerii de Glicerina pura ( care se poate folosi
la fabricarea medicamentelor si in industria cosmeticelor).
Urmeaza "spalarea uscata" sau purificarea biodieselului, care se face cu Silicat de
magneziu, prin balbotare, cand se elimina eventualele urme de: acizi grasi, metanol si vapori de
apa din biodiesel. Apoi, se face filtrarea la un micron, in vederea inlaturarii urmelor de magnesol,
dupa care urmeaza Filtrarea finala a produsului si stocarea acestuia.
6) Instalatia contine: preincalzitor de ulei, presa si filtre ulei + un reactor Fast Breeder
(sau 2 Reactoare fara presa), 5 bazine decantare glicerol, 2 bazine colectare glicerol, 3 bazine
purificare magnesol, compresor aer, filtru magnesol, bazin intermediar, 2 bazine biodiesel si
pompele de transvazare, conductele si contorul aferente si 2 rezervoare a cate 33000 litri fiecare
si o pompa transvazare biodiesel de 40 tone pe ora.
Utilaje pentru obtinerea Biodieselului
Instalatii de productie biodiesel necesare:
-instalatii de productie ulei vegetal.
-preincalzitoare si mixere materie prima sibiodiesel

-reactoare procesare biodiesel,

-reactoare ultrasonice procesare biodiesel,
-centrifuga separare biodiesel glicerina.
-centrifuga tubulara separare biodiesel glicerina
-filtre cu rasini schimbatoare de ioni purificarebiodiesel,
-filtre finale biodiesel cu placi filtrante si cartusfiltrant
-sisteme neutralizare ffa cu acizi si rasini,
-sisteme purificare glicerina cu rasini sirafinare,
-piese de schimb si consumabile: rezistente electrice antiex, pompe biodiesel, pompeglicerina,
pompe electrice si cu actionare manuala metanol, pompe lichide vascoase, pompepneumatice,
bazine decantare biodiesel, tablouri electrice, contoare particule biodiesel,contoare ulei vegetal,
contoare metanol, bazine biodiesel, bazine ulei vegetal, bazinemetanol, centrifuga corpuri straine,
sisteme de monitorizare si control reactoare, filtre curasini schimbatoare de ioni.

1 - rezervor depozitare materie prima V=35000L

2 - preincalzitor de ulei V=1000L
3 - reactor biodiesel
4 - bazine decantare glicerol V=500L
5 - rezervor glicerina V=500L
6 - searor magnesol V=500L
7 - filtru magnesol
8 - rezervor depozitare V=500L
9 - centrifuga magnesol
10 - filtru final
11 - rezervor metanol
12 - rezervor metoxid
13 - rezervor depozitare biodiesel V=35000L
14 - recuperare metanol

Schema instalatiei de obtinere a biodieselului in flux continuu ( din ulei de florea-soarelui)

Situatia pe plan intern privind utilizarea biodieselului.
Avand in vedere diminuarea productiei proprii de titei a Romaniei, cat si epuizarea rezervelor sale
intr-un viitor apropiat, se impune cu stringenta realizarea unor combustibili alternativi avand la
baza materii prime provenite din resurse regenerabile, de tipul uleiurilor vegetale.
Necesitatea reducerii poluarii mediului datorita gazelor de esapament, cat si alinierea la
normativele Uniunii Europene in acest domeniu, recomanda de asemenea inlocuirea motorinei cu
un combustibil ecologic.
In prezent, Romania colaboreaza cu ICECHIM in ceea ce priveste aplicatiile pemotoarele
diesel indigene. De asemenea,este la inceput de drum intr-o colaborare internationala intr-un
parteneriat din care fac parte: MASTER SA Bucuresti, UniversitateaPolitehnica" Bucuresti,
Universitatea Tehnica din Perugia si Universitatea din Torino, princare se urmareste realizarea
unor modele de simulare numerica a functionarii motorului alimentat cu biodiesel, precum si
dezvoltarea unor metode de evaluare a diversilor biocombustibili obtinuti din uleiuri vegetale si
din uleiuri arse rezultate in industria FastFood".
Proiectul se va desfasura pe o perioada de 5 ani si va avea ca partener principal
coordonator membrii colectivului Mangus Sol. Mangus reprezinta un grup de expertiza care ofera
consultant in domeniul solutiilor sustenabile in productia agricola (sisteme de productie integrate,
tratarea deseurilor, acvacultura, hidroponie, atestare pentru productia de produse bio).

Metodologia cercetarii este asigurata de directorul de proiect si cercetatorii cu experienta,

alaturi de membrii colectivului de lucru implicat in tematica de cercetare.

Respnsabilul de proiect va stabili metodologia de lucru, elaborand procedure pentru

utilizarea cercetarilor specific, conform tematicii si obiectivelor proiectului, in vederea
cumularii rezultatelor si prezentarii lor unitare.

Activitatile de management sunt prevazute la fiecare etapa, pe intreaga perioada si vor

urmarii desfasurarea proiectului conform planului de realizare, atat din punct de vedere
stiintific, cat si din punct de vedere financiar. Luand in considerare complexitatea ridicata
a prezentului proiect, se va apela la principia de management modern, care vizeaza
urmatoarele aspect:
a) Coordonarea stiintifica: corelarea obiectivelor tehnico-stiintifice intre membrii

colectivului cu experienta si tinerilor cercetatori, prelucrarea rezultatelor partiale si finale, precum

si diseminarea pe scara larga a rezultatelor cercetarii;
b) Coordonarea economica: utilizarea corecta si eficienta a resurselor proiectului,
corelarea activitatilor tehnico-stiintifice cu alocatiile bugetare pee tape, precum si respectare
legislatiei cu privire la achizitiile pentru proiect;
c) Monitorizarea si evaluarea rezultatelor: evaluarea periodica a stadiului realizarii
obiectivelor la parteneri, corelat cu obiectivele generale ale proiectului.
Structura bugetului se prezinta dupa cum urmeaza:
-

Fonduri SAPARD: 180.000.000 lei;

Surse proprii: 180.000.000 lei

7) Modul de organizare a proiectului (managementul proiectului):

PLANUL DE LUCRU
Ani
2015

Obiective (denumirea
obiectivului)
Modelare teoretica si
1
experimentala a
echipamentlor si
cheltuielilor

Activitati asociate
1.1 Achizitia utilajului si materialelor
necesare realizarii procesului tehnologic
1.2 instruirea personalului
1.3 Cercetari experimentale cu privire la
aceasta investitie (realizarea a 60000 t/an

2016

Modelarea matematica a
cifrei ca urmare a
cresterii ratei
sustenabile

2017

2018

2019

Modelarea matematica
in functie de cerintele
pietei
Stagnarea cresterii
cantitatii de fabricare a
biodieselului
Idem

combustibil ecologic)
1.4 Realizarea studiilor de piata cu privire
la potentialii clienti sau concurenti
2.1 Realizarea cresterii productiei de la
60000 t/an la 120000 t/an in urma
impunerii maririi procentului de biodiesel
in motorina (de la 2% la 4%)
2.2 valorificarea substantelor rezultate in
urma procesului de fabricatie (glicerina
tehnica si sroturile)
3.1 Adaptabilitatea investitiei in functie
de necesitatile impuse de UE

Tabel1

Prezentarea cheltuielilor (lei)

Denumire
capitol
buget
Cheltuieli
variabile:

2015

2016

2017

2018

2019

242 896
332

28268305
1.36

30768818
4.18

33456751
8.73

36379202
1.5

-ch materii
prime
Rapita

241 472
832
240 000

280754009.
68
278295545.

305454239.
84
302006399.

332142871.
77
328525521.

361161533.
35
357375055.

Metanol
Catalizator
-ch cu
salarii
personal
direct
-prime
pentru
salariati*
-ch cu
energia si
apa
-ch cu
reparatii
-alte
cheltuieli
Cheltuieli
fixe
-ch cu
salarii
personal
indirect
productiv
Director
proiect
Contabili
(2)
Manager IT
(2)
Manager
marketing
(2)
Manager
control
Manager
productie
(2)
Manager
logistica
-asigurare
utilaj
-impozit
hala

000
1 461 600
11 232
240 000

68
2 436 000
22 464
340 800

84
3410400
37440
378000

77
3578400
38950
403200

35
3746400
40078
426720

92176.68

101147.39

110546.1

120766.26

950 000

1235000

1482000

1630200

1793220

48 000

70000

76000

78000

81000

185 500

191065

196796.95

202700.86

208781.88

1 606 400

1606400

1606400

1606400

1606400

932 400

932400

932400

932400

932400

270 000

270000

270000

270000

270000

144000

144000

144000

144000

144000

172800

172800

172800

172800

172800

153600

153600

153600

153600

153600

40800

40800

40800

40800

40800

105600

105600

105600

105600

105600

45600

45600

45600

45600

45600

672000

672000

672000

672000

672000

2000

2000

2000

2000

2000

Tabel 2

Analiza proiectului de investitii

CA
CV
CF
AMO
DOBANZ
I
Profit
brut
Impozit
pe profit
PN
+AMO
CFG
- ACR
=CFD

2015
360 000
000
242896332

2016
406 800 000

2017
468 348 840

278780040

303145415.5

1606400
6 000 000
0

1606400
6 000 000
0

109 497
268
17 519
562.88
91 977
705.12
6 000 000
97 977
705.12
60 000 000

120 413 560

37 977
705.12
37 977
705.12

CFcumul
at
Modificar
e ACR
nete
2015
60 000 000
2016
7 800 000
2017
2018
2019

10 258 140
11 810
196.58
13 597
079.32

1606400
6 000 000
0

2018
539 210
019.49
329640324.8
1
1606400
6 000 000
0

2019
620792495
.44
358450889
.2
1606400
0
0

19266169.6

157 597
024.5
25215523.92

201 963
294.68
32314127.15

260735206
.24
41717633

101147390.
4
6 000 000
107 147
390.4
7 800 000

132381500.5
8
6 000 000
138 381
500.58
10 258 140

169649167.5
3
6 000 000
175649167.5
3
11810196.58

99347390.4

128123360.5
8
265448456.1

163838970.9
5
429287427.0
5

219017573
.24
0
219017573
.24
13597079.
32
205420493
.92
634707920
.97

137 325
095.52

VR
103 465
415.91

IP
1.330343476

TR=4.263854178

VAN
129 723
651.39

Tabel 3
CDF Cash flow-urile disponibile
- fluxul de numerar ramas la dispozitia societatii comerciale pentru remunerarea investitorilor in
capitalurile intreprinderii: actionari si creditorii
S-au previzionat urmatoarele:

Cifra de afaceri va creste in anul 2016 fata de anul 2015 cu o rata sustenabila g=13%,
ratele fiind calculate conform cresterii cifrei de afaceri din anii precedenti, urmand sa se
mentina constanta in urmatorii ani pana in 2019 cu o valoare de 15.13%. Echipa
manageriala si-a propus sa creasca vanzarile cu aceasta valoare mentinuta constanta;

Cheltuielile variabile reprezinta 67.40% din CA;

Cheltuielile fixe raman constant pe toata durata proiectului;

Amortizarea investitiei se va realiza linear pe o durata de 4 ani;

Rata de actualizare, k=11.62%, este constituita din:

- Rata dobanzii la depozite 10.5%;

- Prime de risc:

Risc de faliment 0.01%;

Risc de criza 0.1%;

Riscul de crestere a preturilor la materiile prime 0.3%;

Riscul de aparitie a unui concurrent important 0.7%;

Riscul de scadere a nivelului de trai a populatiei 0.01%;

Riscul aparitiei unor incidente ce pot periclita imaginea companiei 0%.

Indicatorul VAN, atat teoretic cat si practic, este cel mai bine fundamentat si cel mai bun

criteriu de selectie a proiectelor de investitii eficiente, deci selectia celor mai performante
proiecte se face in raport cu maximizarea VAN. Pentru maximizarea acestuia se pleaca de la
ipoteza ca piata financiara este nelimitata in atragerea si plasarea banilor la rata k de dobanda
sip e ipoteza de reinvestire a cash-flow-urilor anuale la aceasta rata k.
n

VAN I 0
t 1

CFDt

1 k

VRn

1 k n

I0 investitia initiala
CFDt = cash flow-ul disponibil generat de investiie la momentul t;
VRn = valoarea rezidual a proiectului de investiii la momentul n;
n = durata de funcionare a proiectului de investiii;
k = rata de actualizare.

Inlocuind in formula VAN cu cifrele obtinute din calculi din tabelele 2 si 3 rezulta o
valoare adaugata neta de 119 092 355.5 lei. Valoarea obtinuta este mai mare decat zero, rezulta ca
proiectul este rentabil si poate fi adoptat.
RIR este rata de rentabilitate specifica proiectului de investitii analizat. Valoarea acesteia
ar trebui sa egalizeze valoarea actuala neta a investitiei cu valoare initiala. Pe baza criteriului RIR
se vor selactiona proiectele de investitii cu un RIR cat mai mare fata de rata de actualizare
considerate drept referinta, deci trebuie indeplinite doua conditii simultan: VAN>0 si RIR>k.
RIR K min (k max K min )

VAN ( k min )
VAN (k min ) VAN (k max )

Calculul RIR s-a facut pentru un k maxim de 25% si un k minim (rata de actualizare) de 11.62%,
obtinandu-se RIR=14.48%, aceste fiind mai mare decat rata de actualizare.
Deci, si criteriul RIR evidentiaza faptul ca investitia este profitabila si merita a fi realizata.
In calculul indicelui de profitabilitate se raporteaza VAN la investitia initiala, rezultand
rentabilitatea investitiei pe toata perioada de exploatare.
Un proiect este rentabil daca prezinta indicele de profitabilitate supraunitar.
IP 1

VAN
I0

Se obtine un IP=1.33, deci valoarea acestuia mai mare decat unu, indicand posibilitatea
realizarii investitiei in conditii rentabile. Termenul de recuperare al investitiei este de 4 ani si 93
de zile, este mai mic decat perioada exploatarii investitiei, rezulta ca si acest criteriu este
indeplinit alaturi de VAN, RIR si IP.
Concluzii:
Din analiza indicatorilor calculati rezulta ca firma de combustibil biodiesel poate realiza
proiectul si ca aceasta isi poate recupera investitia in perioada propusa.

BIBLIOGRAFIE:
1. Dragota, Victor, Ciobanu, Anamaria, Obreja, Laura, Dragota, Mihaela, Management financiar,
Editura Economica, vol. I si II, 2003
2. Stancu, Ion, Gestiunea financiara a intreprinderii, Editura Economica, vol. III, 2007
3. Vasile, Ilie, Gestiunea financiara a intreprinderii, Editura Meteor Press, Bucuresti, 2006
4. [Link]
5. [Link]
6. [Link]
7. [Link]