[Link]

html
Nu, nu este o gluma. Chiar se intampla, si este bine ca se intampla. Viermicultura, caci astfel se numeste
stiintific cresterea ramelor, are principalul rol de a interveni in reciclarea deseurilor si producerea
ingrasamintelor organice - biohumusul. Tehnologia se bazeaza pe capacitatea taratoarelor de a se hrani cu
deseuri organice care de multe ori polueaza mediul.
Suntem siguri ca pescarii vor fi primii entuziasti in domeniu, cu toate astea viermiculturatrebuie luata foarte in
serios si privita ca o metoda fiabila, suta la suta ecologica, de a scapa de deseurile care pe zi ce trece sunt tot mai
multe si afecteaza grav mediul inconjurator. In lume tehnologia este folosita pe scara larga in agricultura, si in
special in legumicultura, unde calitatea solului este foarte importanta.
Va redam in continuare un scurt articol al doamnei Larisa Cremeneac, din cadrul Institutului National pentru
Zootehnie si Medicina Veterinara din Republica Moldova.
"Viermicultivarea este o metoda biologica de prelucrare a deseurilor organice cu ajutorul viermiculturii
(ramelor). Ea se bazeaza pe capacitatea biologica a ramelor de a folosi in calitate de hrana diverse genuri de
deseuri organice din agricultura, industria alimentara, de la abatoare, industria lemnului, deseurile menajere,
transformindu-le in ingrasaminte organice pretioase - biohumus (biocompost, viermicompost).
La etapa actuala in Moldova se acumuleaza anual mai mult de 30 mln tone de deseuri organice ([Link], 2000).
Un rol special apartine deseurilor acumulate in localitatile rurale,care se caracterizeaza prin continutul in ele a
unei parti considerabile de substante organice extrem de pretioase pentru agricultura. In localitatile rurale o
pondere mare in volumul deseurilor organice o au cele animaliere. Din lipsa de mijloace pentru evacuarea
deseurilor si necunoasterea consecintelor depozitarii lor in apropierea surselor de apa, in ograzile proprii,
locuitorii de la sate contribuie la poluarea apelor freatice si a solurilor cu compusi ai azotului (nitriti, nitrati,
nitozoamine si amoniac), bacterii patogene si alte toxine.
In legatura cu aceasta este necesar de mentionat ca prelucrarea deseurilor organice menajere, din agricultura si
din diverse ramuri ale industriei, este o problema actuala si de perspectiva.
Una dintre caile de solutionare a acestei probleme este viermicultura, care este un bun transformator al deseurilor
organice in biohumus. In calitate de transformator al deseurilor organice serveste rama, Hibridul rosu de
California, care foloseste in procesul de nutritie diverse genuri de deseuri organice, care au trecut etapele
procesului de fermentare. Durata perioadei de fermentare depinde de tipurile dejectiilor folosite in calitate de
substrat nutritiv pentru rame. Pentru dejectiile vitelor mari cornute perioada de fermentare alcatuieste 5 - 7 luni,
cailor - 5 - 6, ovinelor - 3 - 4, porcinelor - 10 - 11, pasarilor - 14 - 16 luni.
Dejectiile iepurilor pot fi folosite in calitate de substrat nutritiv imediat dupa colectare, fiind supuse stropirii
abundente, in caz daca contin o cantitate sporita de urina. Un substrat excelent pentru rame este cel care contine
celuloza. In calitate de celuloza pot servi paiele, deseurile vegetale si rumegusul din lemn (cu exceptia celui
obtinut

din lemnul speciilor de conifere). Aceste adaosuri sunt amestecate cu dejectiile in proportie de 1:3 si sunt supuse
procesului de fermentare pentru a regla nivelul aciditatii
active si continutului de azot amoniacal. Activitatea vitala a ramelor este asigurata de anumite conditii ale
substratului nutritiv (temperatura, aciditare, umiditate, cantitatea azotului amoniacal).
Temperatura optima pentru prelucrarea normala a substratului nutritiv de catre rame constituie + 20... + 25 grade.
La temperatura de + 14... +18 grade are loc oprimarea activitatii de reproducere, iar la +7... + 12 grade ramele nu
se inmultesc, iar la temperaturi mai scazute ele cad in hibernare. Cresterea sau scaderea esentiala a temperaturii

influenteaza negativ atat asupra reproducerii cat si asupra gradului de prelucrare a deseurilor organice. O
importanta deosedita pentru activitatea normala a ramelor are umiditatea substratului nutritiv, care trebuie sa
constituie 70 - 80 % (adica, atunci cand se strange in pumn, apa sa curga printre degete). Micsorarea nivelului
umiditatii conduce la scaderea greutatii corporale si activitatii de prelucrare a substratului.
O alta conditie, care influenteaza procesul de prelucrare a deseurilor organice, este mentinerea aciditatii active
(pH), care trebuie sa constituie 7 - 8 unitati. Devierea aciditatii active a substratului nutritiv cu o unitate de la cea
optima nu provoaca schimbari esentiale, in modul de viata si activitate a ramei.
Sporirea aciditatii pana la 5 - 6 unitati si lipsa aeratiei in substratul nutritiv conduce la micsorarea numarului de
indivizi tineri si a greutatii corporale a ramelor mature.
Pentru a regla nivelul aciditatii active a substratului nutritiv pina la nivelul optim se recomanda la cel cu mediu
acid de adaugat creta sau var, iar la cel bazic - sol cu aciditatea marita sau turba. Cantitatea de azot amoniacal,
dupa ce s-a terminat procesul de fermentare, trebuie sa oscileze de la 4,0 pina la 17,0 mg/kg.
Tehnologia virmicultivarii nu este un proces copmlicat, daca se iau in consideratie conditiile expuse mai sus. In
procesul viermicultivarii trebuie sa se respecte urmatoarele etape:
a) pregatirea substratului nutritiv;
b) formarea parcelelor, lojelor, sectoarelor, gramezilor;
c) plasarea in substrat a ramelor si transferarea lor pe parcursul procesului bioconversiei in sectoare noi;
d) colectarea biohumusului si pregatirea lui pentru utilizare sau pastrare.
Substratul nutritiv de baza poate fi alcatuit din dejectiile animalelor, dupa fermentare. Dejectiile care nu au fost
supuse fermentarii (cu exceptia celor de iepure) nu pot fi folosite in calitate de substrat nutritiv. Dupa fermentare
substratul nutritiv este supus analizelor chimice. Daca aceasta nu este posibil, atunci pentru a determina calitatea
substratului nutritiv se foloseste testul "50 rame", care consta in urmatoarele: intr-o lada se plaseaza o cantitate
anumita de substrat nutritiv, pregatit pentru viermicultivare (3-5kg), in care se plaseza 50 rame mature.
Dupa 24 ore indivizii sunt numarati si se determina starea lor fiziologica. Daca toate ramele sunt vii si active,
atunci substratul nutritiv poate fi folosit in procesul de viermicultivare. Atunci cand ramele au parasit substratul
sau sunt pasive, pregatirea substratului trebuie continuata, pana la momentul cand rimele nu vor parasi mediul de
trai. A doua etapa a tehnologiei viermicultivarii este formarea lojelor si sectoarelor in care se plaseaza substratul
nutritiv.
Pentru gospodariile mari, dimensiunile sectoarelor constituie 1 m latime si 50 m lungime, in care grosimea
substratului nutritiv trebuie sa fie de 25 - 35 cm (vara) si 35 - 45 cm (iarna). Sectoarele se impart in loje,
dimensiunile constituind 1 m latime si 2 m lungime. Asadar, un sector este alcatuit din 25 loje.
Sectoarele pot fi situate la suprafata solului, pe suprafete asfaltate, putin inclinate, sau pe suprafete de pe care a
fost inlaturat stratul afanat. Sectoarele de asemenea se pot situa in santuri cu adancimea de 40 - 50 cm, betonate,
avand aceleasi dimensiuni. Inainte de plasarea substratul nutritiv pe fundul sectorului se asterne un strat de 5 cm
paie. Pentru gospodariile mici (particulare sau de fermieri) se pot practica gramezile de dejectii (gunoi de grajd,
baligar), care au fost supuse fermentarii, cu latimea 1 m, iar lungimea 2 si mai multi metri.
Grosimea substratului nutritiv nu trebuie sa depaseasca 50 cm. Intr-o loja trebuie sa fie plasat pana la 1 tona de
substrat nutritiv. Alegerea locului pentru viermicultivare joaca un rol important in procesul de prelucrare a
deseurilor organice. Locul ales trebuie sa fie situat intr-o zona accesibila pentru a folosi deseurile organice, sa fie
putin inclinat pentru a da posibilitate apei de a se scurge in timpul stropitului si ploilor abundente. Daca conform
testului "50 rame" substratul este calificat benefic pentru viermicultivare, in el se plaseaza ramele.
Inainte de plasarea ramelor substratul se stropeste abundent. Plasarea ramelor se efectueaza ziua, deoarece sub
influenta luminii ele se ascund repede in substrat. Pe parcursul procesului tehnologic de prelucrare a deseurilor
organice trebuie de tinut cont de respectarea cerintelor expuse mai sus. Daca intr-o loja au fost plasate 30 - 100
mii indivizi, atunci procesul de prelucrare dureaza 6 luni.

Dupa prelucrarea completa a substratului nutritiv, este necesara reamplasarea ramelor in loje noi. Acest proces
decurge astfel: timp de 14 zile nu se da hrana suplimentara, dupa care de-alungul lojei (sectorului) se adauga
substratul nutritiv, pe centru. Ramele se incadreaza in acest substrat nutritiv si se inlatura impreuna cu el,
plasandu-se in alte loje (gramezi) cu substrat nutritiv.
Aceasta operatie se repeta de 3 - 4 ori pana cand este inlaturata cea mai mare parte din populatia de rame.
Biohumusul obtinut este uscat, cernut si ambalat in saci din polietilena sau este administrat in stare bruta pe
campuri. Pe parcursul a 6 luni, cat dureaza procesul de prelucrare, substratul trebuie permanent stropit. Stropirea
trebuie efectuata dimineata sau seara, cand diferenta de temperaturi nu este mare.
In perioada calda a anului (din martie pana in octombrie) in sectoarele sau lojele noi hrana suplimentara se
adauga regulat, o data la 2 saptamani, prima administrare a ei fiind efectuata la o luna dupa plasarea ramelor. In
perioada rece a anului, sectoarele, lojele sau gramezile de deseuri organice in care se afla veirmicultura se
acopera cu paie, rogojini sau panza de sac.
Dintr-o tona de deseuri organice pe parcursul a 6 luni se pot obtine 500-600 kg de biohumus. In conditiile
climaterice din Moldova tehnologia viermicultivarii poate fi practicata la aer liber si formarea sectoarelor noi
poate fi efectuata de doua ori, in lunile aprilie si octombrie.
Scopul principal al viermicultivarii este prelucrarea completa a deseurilor organice, obtinerea biohumusului si
ameliorarea situatiei ecologice.
In calitate de directie auxiliara este obtinerea adaosului proteic pentru ratia de hrana a animalelor.
Asadar, tehnologia propusa poate fi aplicata in orice tip de gospodarii (ferma, gospodarii particulare si de
fermieri), nu necesita cheltuieli mari si poate fi organizata in aer liber."

[Link]
Industrializarea si urbanizarea intensiva produc degradarea unor importante suprafete de sol, si prin aceasta
eliminarea unor importante cantitati de organisme din sol. Aceasta incetineste sau chiar impiedica descompunerea
deseurilor organice.
In ecosistemul natural al solului ramele au un rol multiplu si foarte important in producerea humusului, care este
componenta structurala de baza a pamantului. De cantitatea acestuia (humusului) depinde viteza de
descompunere a materiei organice si prin urmare, productia organica a ecosistemului.
Humusul produs de rame este cel mai bun ingrasamant oraganic cunoscut pana in prezent, ideal pentru
producatorii de hrana Bio, horticultura, silvicultura, legumicultura , inlocuind atat ingrasamintele organice
precum si pe cele chimice.
Prin traversarea organismului deseurile organice sunt descompuse in componente elementare pe care planta le
poate absorbi direct, deoarece este alcatuit din compusi organici si bacterii care ajuta la descompunerea solului.
Aalizele efectuate la compania olandeza CBB-Bio Consult asupra unei probe oarecare, arata urmatoarele
componente: continut de materii organice 44% azot 1,73% Phosfor 1,42% Potasiu 1,44% Calciu 6,74%
Magneziu 0,98% Fier 1,21% Ph = 7,1 Umiditate 58,52%.
Humusul obtinut de la ramele de o calitate medie contine de 11 ori mai mult potasiu, de 3 ori mai mult Magneziu,
de 7 ori mai mult fosfor si de 5 ori mai mult nitriti fata de gunoiul de grajd! In general, o tona de humus este de 5
ori mai eficace decat o tona de gunoi de grajd, iar pentru obtinerea unei tone de humus se utilizeaza 1,5 t de gunoi
de grajd (ramele asimileaza 40% si 60% elimina) .

Plecand de la studierea ramei autohtone, printr-o selectie amanuntita, cercetatorii americani au obtinut rama
denumita Hibrid rosu de California (Californian red worm) cu un inalt grad de reproducere si capabile sa
descompuna intr-un mod eficace toate resturile (deseurile) organice (chiar si unele sintetice).
Acest hibrid are si alte caracteristici superioare ramei comune: este mai rezistent la oscilatii de temperatura, are o
viata de 3-4 ori mai lunga, habitatul mult mai redus (ex: 100.000 de exemplare de rame pe o suprafata de 2 mp si
la o adancime de numai 25 cm), reproductia de 3 ori mai mare.
Avantaje. Utilizari.
Importanta ramelor in protejarea mediului inconjurator poate fi majora in conditiile actuale in care depozitarea
deseurilor este din ce in ce mai costisitoare. Pornind de la faptul ca fiecare individ lasa zilnic cca 800gr deseuri
solide, asta inseamna ca intr-un oras de 100.000 de locuitori se arunca cca 80t de gunoi din care 55% este de
provenienta anorganica si 45% deseuri organice.
Aceasta cantitate de 36 t de deseuri organice se poate procesa intr-o zi de catre 36 mil de rame care ocupa o
suprafata de numai 720 mp. In urma procesarii se produc 7.700 t de humus pe an care poate fi utilizat apoi in
parcuri, zone verzi, helestee etc. Pretul unei astfel de procesari este la 25% din pretul clasic al arderii.
Unul din avantajele importante ale cresterii ramelor este si imbogatirea solului prin introducerea acestora in
pamant pe terenuri degradate, iazuri de decantare etc. S-a constatat ca 1.000 de rame produc 600gr de humus pe
zi pe mp.
Hibridul rosu de California se foloseste intensiv pentru pescuitul sportiv, reprezinta o hrana extraordinara pentru
pasarile de casa (care ajung foarte rar la proteinele naturale pe care le contin ramele) si se foloseste cu mare
succes pentru intretinerea oricarui tip de gazon (din parcuri si stadioane).
Importanta sa in agricultura este majora, produsele crescand mult mai repede, mai mari si mai sanatoase. Din
rame se obtine faina proteica de cea mai buna calitate care se foloseste ca adaos in toate concentratele ce se
administreaza animalelor.
Hibridul rosu de California, politica de stat in SUA si Japonia
Datorita avantajelor pe care cresterea ramelor le aduce agriculturii, padurilor si in general mediului inconjurator,
Guvernul SUA a format un fond de dezvoltare al acestei activitati prin care subventioneaza Lumbricultura cu
40% mijloace nerambursabile si 60% cu dobanda de numai 4,5%. De asemenea pentru stimularea cresterii
padurilor, Agentia de impadurire a achizitionat de 1 mil $ rame pe care le-a imprastiat prin paduri.
Aceste doua actiuni ale Guvernului SUA au stimulat activitatea de crestere a ramelor, insa piata nici in ziua de
astazi nu este saturata deoarece acestea se cauta din ce in ce mai mult; descoperindu-se insusiri tot mai noi ale
acestora.
Spre exemplu Japonia, a cumparat o cantitate enorma de rame, respective 125 tone (1 rama=1 gram), dupa care
Guvernul SUA a impus un embargo la exportul acestora. Japonia, prin achizitionarea acestei cantitati enorme de
rame a rezolvat in intregime problema deseurilor de celuloza care poluau mediul inconjurator.
Se estimeaza ca industria nipona de celuloza si hartie cheltuia circa 250 mil $ pentru ecologizare. Astazi chiar are
si avantaje materiale, deoarece ramele transforma deseurile de celuloza in humus, acesta reprezentand un
ingrasamant de inalta calitate.
Din pacate, in Romania lumbricultura este aproape inexistenta, doar doi-trei mici importatori si crescatori
abordand aceasta activitate simpla, dar extrem de importanta. De implicarea autoritatilor nici nu poate fi vorba.
Surse folosite la documentare:
Gajenje glista lumbricultura - de Milutin Mitrovic

Poljoprivredni List (Revista Agriculturii-Serbia)

site-ul [Link]/
documentare postate pe [Link]

[Link]
Rosii, lungi, subtiri, cu niste dungi galbene, aproape insesizabile, pe spate. Ceea ce nu este insa deloc insesizabil ba, dimpotriva, te trasneste pe loc - este mirosul ramelor de balegar.
Si daca o casoleta cu 100 de rame miroase asa, imaginati-va cum trebuie sa fie aerul intr-o ferma de rame.
Intr-adevar, mirosul e partea cea mai grea de suportat in afacerea cu rame", ne confirma primele
a
impresii olfactive Petru Diaconita, ieseanul care i-a convins pe cei de la Registrul Comertului ca
a
producator de rame" e o meserie in toata puterea cuvantului.
De profesie chimist, angajat ca portar la filiala din Iasi a Academiei Romane, pasionat iremediabil de pescuit si
crescator a
semiprofesionist" de rame. Aceasta este cartea de vizita a lui Petru Diaconita, din Iasi, un afacerist
cel putin ciudat. Unic pana acum in Romania, desi, pe Internet, ofertele de la profesori in ale a
fermelor de
rame" se insiruie la un singur clic.
Mi-am luat si eu teapa cu ofertele astea pe Internet. Iti vand un curs din care nu afli mare lucru. Oricum, nu e
a
suficient pentru a te apuca de o asemenea afacere", ne spune Petru.
De ce crescator a
semiprofesionist"?
a
Ca sa aiba rame, orice pescar poate pune o roaba de balega de cal intr-o rasadnita de 3 mp, sa ude pana cand
fermenteaza si sa puna niste rame. Varianta cu adevarat profesionista, insa, presupune hale industriale, clocitoare
din plastic, asa cum am vazut eu in Olanda sau in Ungaria, unde din cresterea ramelor se scot milioane de euro",
ne explica Petru.
Este ceea ce incearca ieseanul sa faca din afacerea inceputa cu doi ani in urma, cand, in comuna Baia din
colonizat" 3.000 de metri patrati cu rame de balegar. La un metru cub de compost,
Suceava, barbatul a a
obtine 10.000 de rame, iar o casoleta cu 100 de rame se vinde cu 3 lei, fara TVA.
a
In acest moment, sunt bucuros ca imi asigur inca un salariu pe luna din afacerea cu rame. Dar potentialul
este urias. Vreau sa-mi extind afacerea printr-un proiect cu fonduri de la Uniunea Europeana, dar lucrurile merg
destul de greu, din pricina birocratiei".
Cine are nevoie de rame? Pescarii, fireste. Iar la ramele rosii de balegar trag o multime de pesti a
pasnici", de
la caras si crap pana la rosioara si biban. Iar asta nu e singura calitate a ramelor neplacut mirositoare. Pamantul
curatat de ele este perfect pentru culturi de legume. a
Pamantul de la rame contine 14% humus, in conditiile in
care humusul din cel mai fertil sol este in proportie de numai 3,5%", ne lamureste ieseanul, proprietarul unei
afaceri pe cat de urat mirositoare, pe atat de ecologica si de profitabila.
Cum se cresc ramele?
Pentru cei 3.000 m2 cat masoara ferma lui Petru Diaconita, barbatul cumpara de la satenii din Baia balega de cal
in valoare de 70 de milioane de lei vechi pe an. Se pune balegarul in rasadnite si se uda pana la saturatie. Se lasa
pana fermenteaza, se aduga ramele si se mentine o umiditate crescuta in rasadnita. Iarna, ramele hiberneaza.
Primavara, depun coconi, iar ramele noi ajung la maturitate sexuala in 6 luni. In fiecare saptamana se face
recoltarea, iar ramele nu trebuie tinute la o temperatura mai mare de 25 de grade Celsius, pentru ca se degradeaza
foarte repede.
[Link]

Suceveanul Petre Diaconia deine singura cresctorie din ar i susine c afacerea e serioas de la dou hectare
de rme n sus.

Atunci cnd nu este la pescuit, Petru Diaconia e n spatele casei printeti i, de diminea pn seara trziu, are
grij de rme. Stenii din comuna sucevean Baia s-au minunat cnd au aflat c vecinul lor i-a nfiinat, pe 3.000
de metri ptrai, nu o ferm de vaci sau de porci, ca tot omul, ci una de rme. Unde mai pui la socoteal c i-a dat
peste cap i pe cei de la Registrul Comerului, care nu tiau unde s-i nregistreze afacere, aa c l-au trecut la
ferme mixte i alte animale.
Dac unora la provoac repulsie, pentru Petru rma e obiectul muncii, o adevrat afacere i, dincolo de orice, a
nceput s devin o pasiune. Secretul fermei, pe care l tie doar el, st n dozarea cu atenie a umiditii,
rscolirea stratului vegetal i prezena unei bacterii, altfel rma pleac.
Marfa se transport cu aer condiionat
Acum are gnduri de extindere. Pentru c treaba asta devine serioas de la dou hectare de rme n sus. i-a
cumprat teren
i vrea s-i mute ferma din grdina prinilor pe un cmp din apropiere.
Din pcate, iarna e un punct mort pentru mine, trebuie s le in n hibernare, s nu nghee. Trebuie s pun
platform mai groas, pentru c stau n zon de munte i ajunge temperatura i pn la -26 de grade C. Dac a fi
putut s accesez nite fonduri europene, mi-a fi construit o cldire i a fi cumprat o culegtore de rme. Se
gsete n Ungaria i cost vreo 7.000 de euro, explic fermierul.
Pn acum a investit aproximativ un miliard de lei vechi i aproape tot profitul l-a reinvestit. Cea mai important
achiziie e Loganul cu aer condiionat, primordial la transportul
mrfii.
Am comenzi de la mai multe magazine din zona Moldovei, dar i din ar. Am primit oferte i din strintate,
dar din cauza distanei mi-ar fi foarte greu s le onorez.

[Link]

Specialistii in vermicultura sustin ca humusul de rama este unul dintre cei mai buni fertilizatori, deoarece contine
concentratii inalte de bacterii benefice si alte microorganisme, stimulenti biologici activi pentru plante.
"Practic, orice posesor de ferma zootehnica, cu o investitie minima si cu o tehnologie buna se poate transforma in
producator de fertilizanti, fungicide sau insecticide, prin infiintarea unei ferme de rame.
In plus, astfel isi rezolva pentru totdeauna si problema dejectiilor animaliere pe care ferma le produce si care dau
din ce in ce mai multa bataie de cap", arata specialistii in vermicultura citati de [Link].
Metodele aplicate in vermicultura se bazeaza pe capacitatea biologica a ramelor de a folosi ca hrana materii
organice provenite din diverse surse - dejectii animale, resturi de culturi vegetale, reziduuri de la industria carnii
si de la industria de vinificatie, deseuri de incubatie -, transformandu-le in biohumus, denumit vermicompost, cu
o valoare fertilizanta deosebita.
Potrivit specialistilor citati, infiintarea unui metru patrat de o asemenea ferma costa circa 100 dolari si produce
aproape 400-600 litri de humus anual, timp de 20 de ani.
In conditiile in care achizitionati humusul de rama cu un pret de 1,8 lei/litrul, costul de producere a extractului
necesar pentru o suprafata de 1.000 mp este de 1 leu! Costul instalatiei de producere a extractului necesar acestei
suprafete este de circa 50 lei, iar durata ei de folosire este de 20 ani.
Extractul lichid de humus de rama se produce din humusul ramei din specia Eisenia foetida.

In activitatea de vermicultura se folosesc si rame din alte specii, cum ar fi: Lumbricus rubellus, Dendrobaena
veneta, hibridul rosu de California. Humusul de rama obtinut are proprietati diferite in functie de specia de rama
folosita.

[Link]
Rama, indiferent de specie, a fost si este o momeala clasica in pescuitul recreativ - sportiv.
Desi la ora actuala ramele pot fi cumparate de-a gata, pentru un pescar pasionat, care sta la curte, infiintarea
unei crescatorii proprii insemna un real castig pe multiple planuri: economie de bani, rame disponibile la orice
ora, reciclarea ecologica a deseurilor vegetale din gospodarie si nu in ultimul rand obtinerea unui subprodus
respectiv pamant pentru flori (compost), care va fi mult apreciat de consoarte.
Nu intentionez sa prezint o metoda ultra stiintifica, costisitoare si care necesita multa munca, cele descrise mai
jos se bazeaza in mare parte pe experienta proprie, subsemnatul beneficiind de o astfel de crescatorie multi ani,
cu rezultate uimitoare.
Ce crestem
Este foarte important ca in crescatoria nostra sa inmultim specia Lumbricus rubellus, care este ruda apropiata cu
rama de pamant (Lumbricus terestris).
Numita de unii rama de litiera sau rama de frunzar ea este cunoscuta de pescarii vorbitori de engleza, sub
diverse denumiri: Driftworm, Garden Worm, Angle Worm sau Leaf Worm;
Unde o gasim, cum arata, ce avantaje are
Lumbricus rubellus este un locuitor al solului si in special al frunzarului, la degradarea careia contribuie in mare
masura. Asadar, intr-o zi frumoasa de primavara - vara, dupa o ploaie, facem o excursie intr-o padure de foioase
unde vom cauta in stratul de frunze moarte de pe sol (litiera) si mai ales intre frunzele maronii, umede si lipite
intre ele, un numar cat mai mare de rame. Daca vom cauta in zonele mai putin circulate, daca avem putin noroc si
suntem atenti, pe un metru patrat putem gasi pana la 100 de exemplare. Le vom aduna fara a le indeparta de pe
frunzele pe care le-am gasit si fara sa uitam sa adunam si 1 - 2 saci de frunzar din aceasi zona (sursa de hrana
pentru inceput).
Rama de frunzar seamana mult cu rama de pamant. Are un aspect lucios, de culoare purpurie sau rosu-maronie,
pe partea ventrala culoarea fiind mai deschisa. Lungimea corpului este de 6 - 12 cm, cu o grosime medie de 4 - 6
mm. Apartine de viermii inelati si poseda
o formatiune specifica perioadei de maturitate sexuala numita clitelum, care reprezinta o ingrosare tegumentara
cu rol in reproducere (v. fig. 1 si 2). Aceasta formatiune are, impreuna cu alte caractere, un rol important in
recunoasterea ei, deoarece indivizii speciei Lumbricus rubellus poseda clitelum numai pe partea dorsala a
corpului. Daca se face o observatie la lupa, se constata ca ea se afla situata pe inelele 26-33, caracter propriu
speciei respective.

Cresterea ei a fost studiata si perfectionata in scopul obtinerii compostului, in intreprinderile de bio-reciclare a

deseurilor vegetale. Spre deosebire de rama comuna (de pamant) prezinta urmatoarele avantaje:
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o

traieste la suprafata solului, sau aproape de suprafata;

este mai putin sensibila fata de lumina, datorita pigmentarii puternice;
se hraneste predominant cu resturi vegetale in descompunere;
devine matura reproductiv la aprox. 179 de zile;
logevitatea variaza intre 682 - 719 zile;
depune 79 - 106 coconi /an /individ;
iarna hiberneaza in sol, in mici caverne globulare, la mica adancime (40 - 50 cm);
primavara revine la suprafata in stratul de frunzar;
daca are hrana suficienta nu migreaza;
prin consumarea resturilor vegetale, genereaza un compost de culoare
neagra-bruna, de buna calitate.

Din punct de vedere al pescarului sportiv, nu sunt de neglijat urmatoarele aspecte:

o
o
o
o

tegumentul fiind relativ gros, sta bine pe carlig;

rezista mult in apa, inclusiv in apa sarata, fiind viabila si la 3-4 grade celsius;
nu are miros neplacut, iar prin intepare sau rupere, nu elimina acel
lichid puternic mirositor caracteristic ramei de balegar;
tinut in pamantul in care a crescut, poate fi pastrat in frigider sau la temperatura
camerei, cateva saptamani.

Metoda de crestere
Cautam in curte (gradina) un loc umbros si relativ ferit de curenti de aer (preferabil langa un zid, gard, etc.) unde
construim din scanduri sau cu zidarie usoara (BCA) un tarc direct pe pamant. Dimensiunile sunt la alegere, dar
recomandabil este un volum de aprox. 2 mc, cu o inaltime de 0,7 - 0,8 m.
Spatiul rezultat se imparte transversal in doua, printr-un perete despartitor din scanduri distantate intre ele la 1 - 2
cm. Depozitam in unul dintre spatii frunzarul si ramele adunate in padure, dupa care udam usor crescatoria si
totul este gata.
Logica celor doua spatii este simpla: vom incepe cresterea ramelor in unul dintre ele, iar cand acesta se va umple
cu compost (pamant organic) vom incepe depozitarea resturilor vegetale in spatiul alaturat, ramas gol. Ramele
vor migra spre sursa de hrana iar compostul rezultat, poate fi utilizat in gradina. Prin utilizarea alternativa a celor
doua spatii, crescatoria poate functiona un numar mare de ani.
Ce vom face in continuare ? practic mai nimic. Vom avea doar grija ca in aceasta incinta sa depozitam toate
resturile vegetale din gospodarie, provenite in cursul anului, respectiv: iarba cosita; frunzele si lastarii de vita de
vie
(daca nu a fost recent stropita cu pesticide); frunzele pomilor fructiferi, cazute toamna; toate frunzele si tulpinile
legumelor etc. Dintre speciile de foioase sunt preferate in primele saptamani dupa moarte, frunzele de cires si de
par, dintre speciile furajere trifoiul rosu, iar dintre resturile de legume, frunzele de ceapa. Numai frunzele de fag
sunt consumate nedegradate, imediat dupa cadere.

Atentie ! nu se vor depozita aici frunzele de nuc, tulpinile si frunzele de rosii si cartofi.
Dintre resturile menajere, pot fi adaugate cojile de legume, fructe, produsele cerealiere. Deosebit de utile sunt
cojile de oua zdrobite sau macinate fin, ele constituind un important aport de calciu.
Daca este foarte cald, sau nu a ploat de mult, vom uda periodic crescatoria avand grija ca surplusul de apa sa se
scurga in sol sau prin peretii de scandura. n general este de preferat sa mentinem o usoara umiditate si o reactie
neutra sau slab alcalina in crescatorie, deoarece daca solul devine acid ramele raman mult mai mici, iar in caz de
uscaciune excesiva ele se retrag in sol. Trebuie stiute de semenea urmatoarele: Lumbricus rubellus rezista la
temperaturi limita cuprinse intre 2 si 30 gr. celsius, temperatura optima fiind de 18 - 22 gr. Sub 10 grade adultii
nu mai formeaza coconi iar ritmul de crestere a formelor tinere scade. Crescatoria se acopera cu o bucata de
nailon de culoare inchisa sau un covor uzat, pentru a pastra umezeala, a tine mustele la distanta si sa impiedicam
evadarea ramelor din noul lor mediu de viata. Acestea vor fi la inceput foarte active (mai ales noaptea), dupa
acomodare insa se vor grupa in stratul cu umezala optima, unde se vor si inmulti. O aglomerare excesiva a
ramelor intr-un spatiu
restrans indica faptul ca ceva nu este in regula: prea multa umezeala, mediu prea uscat, prea acid, prea cald, prea
rece, prea compactat sau lipsa de aer, in ultimele doua cazuri fiind necesara afanarea masei vegetale. Daca toate
conditiile de viata sunt intrunite, ramele se vor inmulti din primavara pana in toamna. Desi sunt organisme
hermafrodite, ramele se inmutesc exclusiv pe cale sexuata, prin alaturarea a doi indivizi si schimb reciproc de
spermatozoizi. Dupa acuplare fiecare individ va secreta la nivelul clitelum-ului o substanta numita albumina, din
care se va forma coconul. Acesta are forma rotunda, culoare alba, si contine cate 8 - 10 oua, din care dupa
eclozare supravietuiesc de regula 3 - 4 exemplare. Pe durata maturarii oualor, in aprox. 3 saptamani (functie de
temperatura), coconul se mareste si isi schimba culoarea, devenind galben, maro si rosu in ultima etapa, cand are
marimea unui sambure de strugure. La eclozare ramele tinere au culoare alba cu nuante roz.
Ramele au, in sol si in afara solului, numerosi dusmani naturali. Multe rame sunt mancate in sol de cartite,
soareci, gandaci si larvele acestora, iar la suprafata solului cad adeseori prada pasarilor.
Daca depozitam in crescatorie o cantitate mare de fructe stricate, riscam o inmultire excesiva a musculitei de
otet (Drosophila melanogaster) care nu dauneaza ramelor, dar ne poate deranja prin numarul mare de indivizi.
n acest caz putem folosi o capcana simpla, realizata dintr-o sticla de plastic, astfel: in zona de mijloc a sticlei, cu
un cui subtire, incalzit, facem numeroase gauri; turnam in sticla suc de fructe, bere sau vin acrit, adaugam 2
picaturi de sapun lichid si inchidem sticla cu dopul sau. Gaurile vor fi suficient de mari pentru ca musculitele sa
intre in sticla atrase de hrana, dar nu vor mai gasi calea de iesire, sfarsind inecate in lichidul din interior
.
Pentru a avea o crescatorie eficienta vreme indelungata, trebuie sa avem grija de doua aspecte: sa asiguram
permanent sursa de hrana si sa nu extragem o cantitate excesiva de rame, periclitand astfel perpetuarea populatiei.

[Link]

Ramele rosii pe care dorim sa le crestem sunt de doua feluri. Primele se pare ca sunt Dendrobaena Veneta ,
celelalte Eisenia foetida. Amandoua sunt rosii, amandoua se folosesc cu succes la pescuit.
Ce mananca? Celuloza, modificata in intestinele ierbivorelor sau de catre mucegaiuri si bacterii. Eu le cresc in
galeti de var lavabil, cat mai mari, neaparat cu capacele originale perforate cu cateva sute de gauri de 2-3 mm.

Se recomanda ( nu de catre mine, de alti oameni mai destepti si cu mai multa experienta) sa se aseze pe fundul
galetilor( recipientilor) bucati mici de carton grofat( carton rupt cu mana), umezite, cativa centimetri( vre-o 510).
Acela va fi stratul ce se numeste pat , in care se vor refugia ramele cand au nevoie. Deasupra patului se aseaza
mancarea. Ce mananca ramele, am mai spus, celuloza. Adica compost, adica balegar de cal sau vaca, care a stat
in soare, s-a oxidat, s-a inegrit si s-a transformat partial in pamant.
Am recoltat balegarul de pe unde au pascut animalele, daca nu era uscat l-am lasat sa se usuce ( prin uscare
dispare mirosul dezagreabil), apoi l-am pus la soare, in saci de palstic, cu multa apa.
Conditiile de transformare a balegarului in compost sunt: caldura, umiditate ridicata( nu excesiva),aerisire. Cand
e descompus, dupa 2-3 saptamani de tratament , mirosul pe care il simtiti e cel de pamant . Acum se poate
folosi la hrana ramelor sau la fel de bine la gradinarit.
Cateva cuvinte despre rame. Nu suporta sub nici o forma soarele, caldura peste 30 grade, frigul sub 1 grad, lipsa
umiditatii. Deci, un beci ( totusi e cam frig in beci), o magazie adapostita sau o gramada mare de tot de balegar,
stropita den belsug cu apa.
Cum se inmultesc? Pot si singure, dar mai bine la gramada. Daca le vedeti stranse in ghem, lasati-le in pace, sunt
pe drumul cel bun. Se inmultesc prin depunerea unui ou de 2-3 mm, cafeniu, din care iese o singura rama. Bine
ca aceste oua apar cu frecventa de unul la 2-3 saptamani.
Cresc destul de repede, daca nu ma insel ating maturitatea sexuala in max 6 luni, ciclul complet de viata
intinzandu-se la 2-5 ani. De mancat mananca bine, hranirea fiind puternic influentata ( ca de altfel metabolismul)
de temperatura mediului in care traiesc. Sub 10 grade devin lente, sub 5 devin inerte, sub 1 grad mor.
Mananca cu atat mai bine cu cat este mai cald( pana in 30 grade). Cat mananca? MULT! cu cat sunt mai multe,
cu atat mai des trebuie hranite. Cum se face hranirea? In recipientul pe care il folositi, dati la o parte pamantul
folosit( cat mai adanc), in spatiul creat introduceti compostul nou.
Compostul e consumat atunci cand are consistenta nisipoasa, de fapt cand e format din granule de 1-2 mm,
rezultat al hranirii [Link] uitati sa adaugati apa, totusi pamantul nu trebuie sa fie cleios sau mlastinos, adica
sa balteasca apa. Pentru asta, o gaura mica sau o taietura fina in fundul galetii e de real folos.
Intr-un vas mai incapator, se poate lucra mai bine la schimbarea pamantului. Se aduna tot pamantul ( si ramele
intr-o parte a vasului) in spatiul liber se indeasa compostul nou. Ramele vor avea grija singure sa migreze in
restaurantul astfel creat. Dupa 3 saptamani se scoate pamantul granulat, in care au stat ramele pana atunci.
Aceasta este versiunea html a fiierului [Link]
G o o g l e genereaz automat versiuni html ale documentelor cutate pe Web.
Anexa
la ordinul Ministerului
Agriculturii i Industriei
Alimentare al [Link]
nr.___ din _____________

REGLEMENTAREA TEHNIC

VIERMICOMPOST (BIOHUMUS)

I DOMENIUL DE APLICARE
1 Prezenta Reglementare tehnic stabilete cerine obligatorii de calitate, de prezentare i etichetare, care
trebuie respectate la producerea i/sau comercializarea ngrmntului organic obinut prin viermicultivare
(viermicompostului).
2 Cerinele obligatorii prescrise n prezenta Reglementare tehnic nu se aplic ngrmintelor organice
obinute prin utilizarea altor tehnologii.
II TERMINOLOGIE
3 n sensul prezentei Reglementri tehnice, termenii folosii se definesc dup cum urmeaz:
bioconversia prelucrarea industrial a deeurilor organice prin utilizarea metodelor biologice n scopul
obinerii ngrmintelor organice, gazului biologic i substanelor proteice;
coprolite degeciile viermiculturii constituite din partea organic i mineral a deeurilor prelucrate;
data ambalrii data n care produsul este plasat n recipientul n care el va fi vndut sau livrat;
deeuri organice deeurile din agricultur, industria prelucrtoare i gospodria comunal utilizate n
procesul bioconversiei;
lot - orice cantitate de produs, omogen dup indicii calitativi i nsoit de certificat de calitate;
substrat componentul ecologic de baz a deeurilor organice, care constituie mediul nutritiv pentru
viermicultur;
testul 50 de rme testul prin care se determin calitatea substratului cu ajutirul a 50 rme, plasate ntr-un
anumit vas. Dac pe parcursul a 24 ore ele pstreaz starea activ, atunci substratul este bun pentru viermicultur;
viermicultivare prelucrarea (bioconversia) prin viermicultivare (utiliznd n calitate de biotransformator
rmele) a diverselor tipuri de deeuri organice cu obinere a ngrmintelor organice (viermicompostului);
viermicultura comunitate biocenotic complex limitat de biotipul ecologic n componena biocenozei n
care mai conveuiesc i alte organisme, dar rolul principal i revine rmelor;
viermicompost ngrminte organice cu indici calitativi superiori obinute prin viermicompostarea
deeurilor organice.

III GRUPELE DE PRODUSE DIN

DOMENIUL REGLEMENTAT
4 Prezenta Reglementare tehnic stabilete cerine obligatorii de calitate, prezentare i etichetare, crora
trebuie s se conformeze produsul obinut n rezultatul bioconversiei deeurilor organice prezentat n tabelul

nr.1:

Tabelul nr.1
Poziia tarifar din
310100000

Codul NM MD

Denumirea produsului
ngrminte de origine animal i vegetal

IV CERINELE ESENIALE
5 Productrii ncadrai n producerea viermicompostului snt obligai s asigure utilizarea bunelor practici, s
ntreprind msuri performante pentru realizarea calitii, formelor de prezentare i etichetare corespunztoare a
produsului.
6 Calitatea produsului presupune asigurarea respectrii i conformrii cerinelor prescrise, igienei sanitare pe
ntreg procesul tehnologic de producere, de la materia prim pn la produsul final.
7 Calitatea i inofensivitatea trebuie obinute i monitorizate prin sisteme de management al produciei i prin
metode, care s asigure o tratare sistematic a pericolelor poteniale i s prezinte informaii referitor la
identificarea ntreprinderii, echipei de producere, data fabricrii, lotul de produs, cantitatea produs, tipul i
calitatea produsului.
8 Productorii viermicompostului trebuie s asigure meninerea nregistrrilor, referitoare la identificarea
produsului timp de 3 ani i dup caz s ofere dovezi documentare ale respectrii cerinelor de calitate prescrise n
prezenta Reglementare tehnic.
9 Managerii i personalul tehnico-administrativ trebuie s cunoasc destul de bine cerinele prescrise, crora
trebuie s corespund produsul final, s aib o viziune clar despre potenialele riscuri i s poat lua msuri
corespunztoare de prevenire, s asigure monitorizarea i supravegherea pe tot lanul procesului tehnologic.
10 Amplasarea gospodriilor pentru viermicultivare trebuie efectuat n conformitate cu prevederile expuse n
actele normative n vigoare.
11 Productorul dup caz, trebuie s ofere dovezi documentare despre autorizarea construciei i amplasarea
gospodriei pentru viermicultivare n modul stablit.
12 La amplasarea gospodriei pentru viermicultivare trebuie luate n consideraie urmtoarele condiii :
-s fie ferit de aciunea crtielor, guzganelor, psrilor, erpilor, broatelor, furnicilor;
-s fie distanat de zonele n care exist pericolul de inundare.
-zona pentru depozitarea i pstrarea deeurilor organice se amplaseaz n partea joas a terenului cu scopul
de a mpedica scurgerea surplusului de ap n timpul ploilor sau topirii zpezii n zona de producere a
viermicompostului;
-apa, care se scurge din zona de pstrare a deeurilor organice, poate fi colectat n anuri (gropi) speciale i
folosit ulterior la stropirea deeurilor organice supuse fermentrii;
-n gospodriile mari suprafaa acestor zone trebuie s permit depozitarea a cca 1,0-1,2 mii tone de deeuri
organice pregtite pentru viermicultivare;
-zona de producere a viermicompostului ocup partea principal a teritoriului;

-n aceast zon se localizeaz sectoarele, seciile pentru viermicultivare, resursele de ap i ncperea unde se
plaseaz viermicompostul dup colectare, pn la pregtirea lui pentru utilizare i/sau comercializare;
-pentru viermicultivare se recomand sectoare cu limea de 1 m i lungimea de 50 m, practicndu-se sectoare
perechi. Distana dintre 2 sectoare trebuie s constituie 1 m, iar dintre 2 sectoare-perechi - 4,0-4,5 m. Fiecare
sector, convenional se mparte n secii cu dimensiunele 1,0 x 2,0 m;
-gospodriile pentru viermicultivare pot fi organizate att n ncperi ct i la aer liber;
-n sectoare naintea plasrii deeurilor organice se atern paie, rumegu sau alte deeuri vegetale;
-substratul plasat n sectoare se acoper cu paie sau rogojini din stuf pentru a micora evaporarea - vara i al
feri de ngheuri iarna.
13 n gospodriile pentru viermicultivare utilajul i echipamentul tehnologic trebuie plasat n aa mod ca s
asigure practicile de bun igien pe tot lanul tehnologic.
14 Echipamentul i recipientele utilizate n procesul bioconversiei deeurilor organice trebuie s corespund
cerinelor stipulate n actele normative n vigoare.
15 Aprovizionarea cu ap poate fi efectuat din diverse surse (fntn, ru, izvor, bazin acvatic articicial etc.).
16 Gospodriile pentru viermicultivare trebuie s fie dotate cu mijloace de transport, lopei, hrlee, furci,
inventar pentru stropire, mnui, halate, salopete, cizme de gum.
17 Gospodriile pentru viermicultivare trebuie s fie dotate cu aparate de msurat i control al greutii,
temperaturii, umeditii, aciditii active i altor indici ce influeneaz calitatea materiei prime i produsului final.
18 Aparatele utilizate pentru controlul parametrilor calitii trebuie s corespund prevederilor actelor
normative i legislative n vigoare.
19 Personalul din gospodriile pentru viermicultivare care vine n contact att cu materia prim ct i cu
produsul final, trebuie s respecte regulile stabilite de Organul central de specialitate al administraiei publice n
domeniul ocrotirii sntii, care se refer la :
-respectarea regulilor de igien n timpul lucrului;
-igiena personal i folosirea corespunztoare a spaiilor social-sanitare;
-igien echipamentului de protecie;
-educaia sanitar igienic.
20 Activitile desfaurate n cadrul gospodriilor pentru viermicultivare trebuie s conduc la :
-prelucrarea complet a deeurilor organice;
-reanimarea i ameliorarea solurilor;
-obinerea ngrmintelor organice ecologice cu aciunea ndelungat;
-sporirea produciei culturilor agricole;
-protecia mediului ambiant (anexa nr.3).

21 Produsul obinut (viermicompostul) pentru acces pe pia trebuie s corespund cerinelor de calitate,
formelor de prezentare, de prevenire i informare a consumatorului prescrise de prezenta Reglementare tehnic.
22 Viermocompostul trebuie s fie produs n baza instruciunilor tehnologice elaborate i adoptate, care vor
indica denumirea concret i calitatatea produsului.
23 Materiile prime utilizate la producerea viermicompostului trebuie s corespund urmtoarelor cerine :
-umeditatea deeurilor organice s constituie 73-80%;
-s nu conin impuriti solide (pietre, metal, lemn, sticl, etc);
-aciditatea activ (pH-ul) nu trebuie s depeasc 6,8-7,5 uniti;
-substratul nutritiv trebuie s fie compus din materialul de baz (dejecii solide de bovine, cabaline, porcine,
iepuri, ovine, psri sau din diversele lor combinaii) i pn la 30% de adaosuri paie semifermentate, resturi
organice din legumicultur, turb, fecale, deeuri din industria de prelucrare a crnii, laptelui, industria hrtiei etc;
- coninutul de azot amoniacal n substratul nutritiv iniial trebuie s constituie 10-20 mg/kg;
-coninut de metale grele n substratul nutritiv iniial nu trebuie s depeasc : cupru 5,0; zinc 40,0; cobalt
2,0; plumb 100,0; cadmiu 2,5; nicel 50,0; bor 100,0; mangan 100,0 mg/kg (n substan uscat);
24 Perioada de fermentare a dejeciilor organice, utilizate n calitate de substrat, variaz n dependen de tip :
dejeciile de bovine 6-7; de cabaline 5-6; de ovine 3-4; de porcine 9 -10, de psri 11-13 luni.
25 Dejeciile de iepure poate fi utilizate n stare proaspt (dac n-au fost n contact cu urina) sau dup 6-7
luni de fermentare.
26 Doza virmicompostului ncorporat n sol constituie 3-6 tone la un hectar. n dependen Viermicompostul
s clasific n funcie de doza ncorporat n sol :
-clasa I ncorporarea dozelor obinuite;
-clasa II ncorporarea n doze mai mici;
-clasa III ncorporarea o dat la 5 ani a dozelor mai mici dect cele normale.
27 Valorile indicatorilor fizico-chimici ale viermicompostului trebuie s corespund mrimelor prezentate n
anexa nr.1.
28 Viermicompostul se produce pentru livrare i/sau comercializare cu ridicata i/sau cu amnuntul.
29 Viermocompostul se livreaz i/sau comercializeaz ambalat sau n vrac nemijlocit n mijloacele de
transport.
30 Viermicompostul destinat pentru comercializare se ambaleaz n pungi i/sau saci de polietilen, care
trebuie s fie nchii n modul, care s evite uscarea viermicompostului pe perioada de pstrare.
31 Viermicompostul se livreaz n vrac nemijlocit n mijloacele de transport, n cazul cnd este utilizat pentru
ncorporarea direct n sol, fr a fi pstrat n depozit.
32 Condiiile de ambalare pot fi specificate n contractul de livrare, n limita prevederilor prezentei
Reglementri tehnice i prevederilor legislaiei n vigoare.

33 Viermicomposul destinat comercializrii se ambaleaz n ambalaje cu masa net care oscileaz ntre 1 i 25
kg.
34 ncperile destinate pentru depozitarea viermicompostului trebuie s fie uscate, ferite de precipitaii
atmosferice, cu umiditatea relativ a aerului maximum de 75%.
35 Termenul de utilizare i/sau comercializare a viermicompostului, dac s respect cerinele sus-expuse este
nelimitat.
36 Productorul garanteaz sub propria responsabilitate corespunderea indicilor de calitate a
viermicompostului prescrise n prezenta Reglementare tehnic, pe parcursul terminului de comercializare, n
cazul respectrii condiiilor stabilite pentru depozitare.
37 Viermicomposul destinat comercializrii trebuie s fie etichetat i marcat n mod obligatoriu n
conformitate cu cerinele actelor legislative i normative n vigoare i trebuie s conin cel puin urmtoarea
informaie :
-inscripia Fabricat n Moldova;
-denumirea rii reproductoare;
-denumirea produsului;
-denumirea ntreprinderii productoare;
-adresa, telefonul;
-masa net;
-data ncrcrii;
-numrul lotului;
-data expedierii;
-numrul certificatului de calitate;
-semntura persoanei responsabile.
38 Verificarea indicilor de calitate, formelor de prezentare, marcarea i etichetarea se efectueaz de productor
n conformitate cu regulile stabilite n actele normative n vigoare :
-masa net i corectitudinea etichetrii se determin n fiecare lot;
-umeditatea, acciditatea activ, substana organic, coninurul azotului total, fosforului, potasiului, calciului,
magneziului, nitrocompuilor, florei bacteriene patogene se determin n fiecare lot.
39 Prelevarea probelor i determinarea indicilor de calitate, formelor de prezentare i etichetare se efectueaz
n conformitate cu regulile i metodele de analiz stabilite n actele normative i legislative n vigoare.
40 Viermicompostul neconform prezentelor cerine nu poate fi plasat pe piaa de desfacere n scopul utilizrii.
V EVALUAREA CONFORMITII PRODUSULUI
41 Viermicompostul se accept spre comercializare doar dac este conform cerinelor eseniale prescrise n
capitolul IV al prezentei Reglementri tehnice.

42 Conformitatea viermicompostului se certific de ctre un laborator de ncercri acreditat i desemnat n

activitatea de ncergare a ngrmintelor organice n modul stabilit.
43 Lista laboratoarelor de ncercri se public de ctre Organismul Naional de Asigurare a Conformitii
Produselor, n Monitorul oficial al Republicii Moldova i se actualizeaz dup necesitate.
44 Pentru iniierea procedurilor de certificare, productorul prezint cererea n laboratorul de ncercri
preferat, mpreun cu alte acte necesare.
45 ncercrile pentru verificarea corespunderii produsului cerinelor prescrise n prezenta Reglementare
tehnic se efectuez n conformitate cu regulile i metodele stabilite n standardele corespunztoare (anexa nr.2).
VI CERINELE SPECIFICE PRIVIND
SUPRAVEGHEREA PIEEI

46 Autoritile responsabile pentru activitatea de supraveghere i control privind respectarea cerinelor

eseniale de inofensivitate i calitate pentru viermicompost prescrise n prezenta Reglementare tehnic snt:
Inspectotatul Ecologic de Stat i Centrul Republican de Pedologie Aplicat.
47 Controlul i supravegherea const n verificarea actelor de nsoire a fiecrui lot furnizat spre
comercializare sau livrare, precum i rezultatele analizelor de laborator privind ncadrarea lor n cerinele
eseniale prescrise n prezenta Reglementare tehnic, de inofensivitate i calitate.
48 Viermicompostul neconform cerinelor prescrise de prezenta Reglementare tehnic , urmeaz a fi retras de
pe pia din propria iniiativ a deintorului acestuia sau n temeiul dispoziiei scrise de organul abilitat n
controlul de supraveghere de Stat.
49 Litigiile aprute n urma aplicrii prezentei Reglementri tehnice se soluioneaz n modul stabilit, pe cale
de judecat.
VII DISPOZIII FINALE
50 Prezenta Reglementare tehnic ntr n vigoare la expirarea a 6 luni de la data publicrii.

Anexa nr.1

Tabelul 1
Indicii de calitate ai viermicompostului
(biohumusului)
Nr.
Indici
d/r

Valori admisibile
standardul intenaional al calitii
viermicompostului

rezultatele cercetrilor
proprii

1. Umiditatea, %
2. Substana
organic,%
3. Aciditatea activ

min.
30

max.
40

min.
40

max.
50

20

30

30

40

6,5

7,5

6,5

8,7

0,9
0,8
0,8
-

1,0
1,5
1,0
4,0
1,0
-

0,7
0,8
1,2
0,2
0,42
0,50
0,50

3,0
2,5
2,5
22,4
3,8
2,50
2,50

2x10

2x10 3x12

(pH)
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.

Azot total, %
Fosfor (P2O5), %
Potasiu (K2O), %
Nitrai, mg/kg
Calciu, %
Magneziu, %
Fier, %
Flor bacterian
nepatogen, colonii

[Link]

Anul acesta, in luna mai, ministrul agriculturii, Ilie Sarbu, a primit vizita unei delegatii din judetul Olt. In cadrul
intrevederii s-a analizat posibilitatea dezvoltarii unui proiect privind producerea de ingrasaminte organice
(humusil) folosite in agricultura ecologica.
S-a luat n calcul posibilitatea infiintarii unei statii pilot, in parteneriat public-privat, la Slatina, pentru prelucrarea
gunoaielor de la herghelia din localitate, administrata de RNP-Romsilva.

Citeste mai mult despre rolul Humusului in gradini.

Afla care au fost rezultatele unui experiment cu HUMUSIL in cultura de tomate, in Teleorman

Produsul final rezultat in urma prelucrarii este un ingrasamant organic pur ecologic HUMUSIL, care contribuie
la cresterea rezistentei plantelor la imbolnaviri, avand calitati fungicide si bactericide. Totodata, Humusil
limiteaza patrunderea nitratilor si a azotului din sol in plante si fructe.
Ce este humusil?
HUMUSIL este un ingrasamant natural obtinut prin descompunerea materiei organice, cu ajutorul
microorganismelor si a viermilor inelati din sol (rame). Procesul de crestere a ramelor mai este numit si

viermicultura.

Viermicultura
Viermicultivarea este o metoda biologica de prelucrare a deseurilor organice cu ajutorul viermiculturii (ramelor),
aflam de la Larisa Cremeneac, cercetator in cadrul Institutului National pentru Zootehnie si Medicina Veterinara
din Republica Moldova. Ea se bazeaza pe capacitatea biologica a ramelor de a folosi in calitate de hrana diverse
genuri de deseuri organice din agricultura, industria alimentara, de la abatoare, industria lemnului, deseurile
menajere, transformindu-le in ingrasaminte organice pretioase biohumus (biocompost, viermicompost).
Un rol special apartine deseurilor acumulate in localitatile rurale,care se caracterizeaza prin continutul in ele a
unei parti considerabile de substante organice extrem de pretioase pentru agricultura. In localitatile rurale o
pondere mare in volumul deseurilor organice o au cele animaliere. Din lipsa de mijloace pentru evacuarea
deseurilor si necunoasterea consecintelor depozitarii lor in apropierea surselor de apa, in ograzile proprii,
locuitorii de la sate contribuie la poluarea apelor freatice si a solurilor cu compusi ai azotului (nitriti, nitrati,
nitozoamine si amoniac), bacterii patogene si alte toxine.
In legatura cu aceasta este necesar de mentionat ca prelucrarea deseurilor organice menajere, din agricultura si
din diverse ramuri ale industriei, este o problema actuala si de perspectiva.
Una dintre caile de solutionare a acestei probleme este viermicultura, care este un bun transformator al deseurilor
organice in biohumus. In calitate de transformator al deseurilor organice serveste rama, Hibridul rosu de
California, care foloseste in procesul de nutritie diverse genuri de deseuri organice, care au trecut etapele
procesului de fermentare. Durata perioadei de fermentare depinde de tipurile dejectiilor folosite in calitate de
substrat nutritiv pentru rame. Pentru dejectiile vitelor mari cornute perioada de fermentare alcatuieste 5 7 luni,
cailor 5 6, ovinelor 3 4, porcinelor 10 11, pasarilor 14 16 luni.
Dejectiile iepurilor pot fi folosite in calitate de substrat nutritiv imediat dupa colectare, fiind supuse stropirii
abundente, in caz daca contin o cantitate sporita de urina. Un substrat excelent pentru rame este cel care contine
celuloza. In calitate de celuloza pot servi paiele, deseurile vegetale si rumegusul din lemn (cu exceptia celui
obtinut din lemnul speciilor de conifere). Aceste adaosuri sunt amestecate cu dejectiile in proportie de 1:3 si sunt
supuse procesului de fermentare pentru a regla nivelul aciditatii active si continutului de azot amoniacal.
Activitatea vitala a ramelor este asigurata de anumite conditii ale substratului nutritiv (temperatura, aciditare,
umiditate, cantitatea azotului amoniacal).
Temperatura optima pentru prelucrarea normala a substratului nutritiv de catre rame constituie + 20 + 25
grade. La temperatura de + 14 +18 grade are loc oprimarea activitatii de reproducere, iar la +7 + 12 grade
ramele nu se inmultesc, iar la temperaturi mai scazute ele cad in hibernare. Cresterea sau scaderea esentiala a
temperaturii influenteaza negativ atat asupra reproducerii cat si asupra gradului de prelucrare a deseurilor
organice. O importanta deosedita pentru activitatea normala a ramelor are umiditatea substratului nutritiv, care
trebuie sa constituie 70 80 % (adica, atunci cand se strange in pumn, apa sa curga printre degete). Micsorarea
nivelului umiditatii conduce la scaderea greutatii corporale si activitatii de prelucrare a substratului.
O alta conditie, care influenteaza procesul de prelucrare a deseurilor organice, este mentinerea aciditatii active
(pH), care trebuie sa constituie 7 8 unitati. Devierea aciditatii active a substratului nutritiv cu o unitate de la cea
optima nu provoaca schimbari esentiale, in modul de viata si activitate a ramei.
Sporirea aciditatii pana la 5 6 unitati si lipsa aeratiei in substratul nutritiv conduce la micsorarea numarului de
indivizi tineri si a greutatii corporale a ramelor mature.
Pentru a regla nivelul aciditatii active a substratului nutritiv pina la nivelul optim se recomanda la cel cu mediu
acid de adaugat creta sau var, iar la cel bazic sol cu aciditatea marita sau turba. Cantitatea de azot amoniacal,
dupa ce s-a terminat procesul de fermentare, trebuie sa oscileze de la 4,0 pina la 17,0 mg/kg.

Tehnologia virmicultivarii nu este un proces copmlicat, daca se iau in consideratie conditiile expuse mai sus. In
procesul viermicultivarii trebuie sa se respecte urmatoarele etape:
a) pregatirea substratului nutritiv;
b) formarea parcelelor, lojelor, sectoarelor, gramezilor;
c) plasarea in substrat a ramelor si transferarea lor pe parcursul procesului bioconversiei in sectoare noi;
d) colectarea biohumusului si pregatirea lui pentru utilizare sau pastrare.
Substratul nutritiv de baza poate fi alcatuit din dejectiile animalelor, dupa fermentare. Dejectiile care nu au fost
supuse fermentarii (cu exceptia celor de iepure) nu pot fi folosite in calitate de substrat nutritiv. Dupa fermentare
substratul nutritiv este supus analizelor chimice. Daca aceasta nu este posibil, atunci pentru a determina calitatea
substratului nutritiv se foloseste testul 50 rame, care consta in urmatoarele: intr-o lada se plaseaza o cantitate
anumita de substrat nutritiv, pregatit pentru viermicultivare (3-5kg), in care se plaseza 50 rame mature.
Dupa 24 ore indivizii sunt numarati si se determina starea lor fiziologica. Daca toate ramele sunt vii si active,
atunci substratul nutritiv poate fi folosit in procesul de viermicultivare. Atunci cand ramele au parasit substratul
sau sunt pasive, pregatirea substratului trebuie continuata, pana la momentul cand rimele nu vor parasi mediul de
trai. A doua etapa a tehnologiei viermicultivarii este formarea lojelor si sectoarelor in care se plaseaza substratul
nutritiv.
Pentru gospodariile mari, dimensiunile sectoarelor constituie 1 m latime si 50 m lungime, in care grosimea
substratului nutritiv trebuie sa fie de 25 35 cm (vara) si 35 45 cm (iarna). Sectoarele se impart in loje,
dimensiunile constituind 1 m latime si 2 m lungime. Asadar, un sector este alcatuit din 25 loje.
Sectoarele pot fi situate la suprafata solului, pe suprafete asfaltate, putin inclinate, sau pe suprafete de pe care a
fost inlaturat stratul afanat. Sectoarele de asemenea se pot situa in santuri cu adancimea de 40 50 cm, betonate,
avand aceleasi dimensiuni. Inainte de plasarea substratul nutritiv pe fundul sectorului se asterne un strat de 5 cm
paie. Pentru gospodariile mici (particulare sau de fermieri) se pot practica gramezile de dejectii (gunoi de grajd,
baligar), care au fost supuse fermentarii, cu latimea 1 m, iar lungimea 2 si mai multi metri.
Grosimea substratului nutritiv nu trebuie sa depaseasca 50 cm. Intr-o loja trebuie sa fie plasat pana la 1 tona de
substrat nutritiv. Alegerea locului pentru viermicultivare joaca un rol important in procesul de prelucrare a
deseurilor organice. Locul ales trebuie sa fie situat intr-o zona accesibila pentru a folosi deseurile organice, sa fie
putin inclinat pentru a da posibilitate apei de a se scurge in timpul stropitului si ploilor abundente. Daca conform
testului 50 rame substratul este calificat benefic pentru viermicultivare, in el se plaseaza ramele.
Inainte de plasarea ramelor substratul se stropeste abundent. Plasarea ramelor se efectueaza ziua, deoarece sub
influenta luminii ele se ascund repede in substrat. Pe parcursul procesului tehnologic de prelucrare a deseurilor
organice trebuie de tinut cont de respectarea cerintelor expuse mai sus. Daca intr-o loja au fost plasate 30 100
mii indivizi, atunci procesul de prelucrare dureaza 6 luni.
Dupa prelucrarea completa a substratului nutritiv, este necesara reamplasarea ramelor in loje noi. Acest proces
decurge astfel: timp de 14 zile nu se da hrana suplimentara, dupa care de-alungul lojei (sectorului) se adauga
substratul nutritiv, pe centru. Ramele se incadreaza in acest substrat nutritiv si se inlatura impreuna cu el,
plasandu-se in alte loje (gramezi) cu substrat nutritiv.
Aceasta operatie se repeta de 3 4 ori pana cand este inlaturata cea mai mare parte din populatia de rame.
Biohumusul obtinut este uscat, cernut si ambalat in saci din polietilena sau este administrat in stare bruta pe
campuri. Pe parcursul a 6 luni, cat dureaza procesul de prelucrare, substratul trebuie permanent stropit. Stropirea
trebuie efectuata dimineata sau seara, cand diferenta de temperaturi nu este mare.
In perioada calda a anului (din martie pana in octombrie) in sectoarele sau lojele noi hrana suplimentara se
adauga regulat, o data la 2 saptamani, prima administrare a ei fiind efectuata la o luna dupa plasarea ramelor. In
perioada rece a anului, sectoarele, lojele sau gramezile de deseuri organice in care se afla veirmicultura se
acopera cu paie, rogojini sau panza de sac.

Dintr-o tona de deseuri organice pe parcursul a 6 luni se pot obtine 500-600 kg de biohumus. In conditiile
climaterice din Moldova tehnologia viermicultivarii poate fi practicata la aer liber si formarea sectoarelor noi
poate fi efectuata de doua ori, in lunile aprilie si octombrie.
Scopul principal al viermicultivarii este prelucrarea completa a deseurilor organice, obtinerea biohumusului si
ameliorarea situatiei ecologice.
In calitate de directie auxiliara este obtinerea adaosului proteic pentru ratia de hrana a animalelor.
Asadar, tehnologia propusa poate fi aplicata in orice tip de gospodarii (ferma, gospodarii particulare si de
fermieri), nu necesita cheltuieli mari si poate fi organizata in aer liber.

Alte website-uri:
[Link]
[Link]
[Link]
[Link]
[Link]
[Link]
[Link]
[Link]