SULFAMIDE
Substanta medicamentoasa cu spectru larg de actiune. Exista trei categorii de sulfamide, ale caror
indicatii difera.
Sulfamide antibacteriene - Este vorba de substante cu sulf care ajuta sa fie
combatute infectiile. Sulfamidele antibacteriene impiedica sinteza acidului folic, substanta
necesara metabolismului bacteriilor. Astfel, ele diminueaza proliferarea bacteriilor dar nu le
omoara.
In realitate, rezistentele bacteriene au devenit frecvente si efectele nedorite (alergii severe,
distrugerea celulelor sangvine ale maduvei osoase etc.) sunt potential grave, ceea ce explica
renuntarea la sulfamide.
Sulfamide diuretice - Acestea sunt substante care stimuleaza secreatia de urina de catre rinichi,
eliminind apa continuta in sange. Aceste sulfamide sunt folosite in mod curent in tratamentul de
lunga durata al hipertensiunii arteriale
Sulfamide hipoglicemiante - Acestea sunt substante care actioneaza, in principal, stimuland
secretia de insulina de catre pancreas, ceea ce micsoreaza glicemia (concentratia de glucoza din
sange). Indicatia lor este diabetul zaharat neinsulinodependent. Biguanidele constituie
antidiabetice orale.
Efectele nedorite ale sulfamidelor - Se pot produce manifestari digestive (greturi si varsaturi),
renale (colica nefritica, mai ales cu sulfamidele diuretice, nefrita alergica), cutanate (alergie),
hematologice (anemie hemolitica in caz de deficit in glucozo-6-fosfatdehidrogenaza, micsorarea
numarului de globule albe sau de plachete).
Sulfamidele sunt chimioterapice cu actiune bacteriostatica, care se manifesta prin
inhibitia acidului paraaminobenzoic si a acidului folie - factor indispensabil cresterii bacteriilor.
Au un spectru de actiune larg: coci gram-pozitivi (streptococ, pneumococ),coci gram-negativi
(meningococ, gonococ), bacili gram-negativi (dizenteriei, salmonele,coli).
Exista rezistenta incrucisata intre diferitele sulfamide, dar nu si fata de alteantibiotice.
Toleranta digestiva si i.m. este mediocra, dar cea i.v. este relativ [Link]
intrarahidiana este inutila si contraindicata. Absorbtia digestiva este buna,cu exceptia
sulfamidelor neresorbabile (sulfaguanidina, formosulfatiazol).
Ca reactii adverse pot aparea: tulburari gastro-intestinale (greturi, varsaturi), renale
(prinprecipitare in tubii renali, cand diureza este redusa si p"-ul urinar acid),
tulburarihematologice (hemoliza, anemie aplastica, agranulocitoza, purpura), manifestari
[Link] indicate in infectii urinare, respiratorii, digestive, meningite.
Sulfamidele se pot asocia cu antibioticele (penicilina). Sunt contraindicate in
insuficientele acute hepatice sau renala, leucopenie, in cazul sensibilizarii la sulfamide.
In cursul tratamentului cu sulfamide se alcalinizeaza obligatoriu urina cu bicarbonat de
sodiu (oral) si seadministreaza lichide [Link] functie de absorbtia pe cale digestiva, se
disting:
- sulfamidele resorbabile,
-cu actiune generala (majoritatea sulfamidelor)
- sulfamide de tip intestinal, practic neresorbabile: formosulfatiazol , ftalil-sulfatiazol),
succinil sulfatiazol, sulfaguanidina.
Dupa viteza de eliminare se impart in trei categorii:
- sulfamide cu eliminare rapida: sulfatiazol, neoxazol, gantrizin, sulfametazina etc.
Doza este de 4 - 6 g in prize la 6 h. Nu se mai foloseste.
- Sulfamide cu eliminare medie: sulfacetamida, sulfametoxazol (Gantanol), sulfamoxol(Sulfono), sulfafenazol (Orisul), sulfadiazina si sulfamerazina. Se administreaza in dozede
2 g in prima zi si cate un gram in zilele urmatoare (in doua prize la 12h)/
- Sulfamide cu eliminare si actiune lenta, de tip retard: Madribon,
sulfametoxidiazina(Sulfametin, Durenat, Bayrena). Doza este de 1 g in prima zi si 0.5 g in zilele
urmatoare/
- Sulfamide cu eliminare foarte lenta (Ultraretard): Fanasil. Se administreaza 2 g/zi,
ceea ce permite o concentratie bactericida o saptamana. Desi si-au pastrat un loc in terapeutica
antimicrobiana, sunt mult mai putin folosite ca in trecut. Se administreaza pe cale orala.
In prezent, se foloseste urmatoarea clasificare:.
[Link] cu durata de actiune scurta si medie:
- sulfofurazolul (Neoxazol,Gantrisin), cu utilizare redusa. Este depasit terapeutic ([Link]
500mg si fiole de 2 g/ml). Se administreaza 1 gr. la 6 ore. Este bine suportat, are toxicitate
redusa, reactii adverse mai rare. Indicat in infectii urinare, meningite,pneumonii, gonoree. Cu
actiune similara: sulfametizolul (oral 500 mg-lg pe zi, de3-4 ori/ zi), sulfacaibamida,
sulfizomidina, sulfametoxazolul ( Gantolol) si sulfadiazina.
2. Sulfamide cu actiune de lunga durata:
- sulfametoxidiazina (Sulfametin,Bayrena, Dulana, Durenat),1 g, initial, apoi 500 mg o data pe
zi. Activ in infectii respiratorii, O.R.L., biliare si urinare
-sulfadimetoxina (Madribon), in doza initiala1 g, apoi 500 mg la 24 de ore. Indicat in infectii cu
germeni sensibili;
-sulfalenul,cu actiune foarte indelungata, se administreaza oral, 2 g, o data pe saptamana.
Indicat in unele infectii biliare si urinare cu germeni sensibili, in toxoplasmoza si malarie;
- sulfadoxina ( Fanasil) , administrare orala similara cu sulfalenul. Sulfamidele utilizate in
trecut pentru actiunea antibacteriana la nivelul intestinului ( absorbtie limitata), ca
ftalisulfatiazolul, sulfaguanolul sunt practic neutilizate. Salazoprina este o asociatie de sulfamide,
utilizata in colita ulceroasa.