Proiect PSA
Student:Kolak Tiberiu-Tomi
Proiect PSA
Cuprins
1. Tema de proiect3
2. Memoriu tehnic4
3. Memoriu justificativ de calcul..5
3.1Alegerea Semifabricatului5
3.2Calcule de verificare a avansului.7
3.2.1. Din punct de vedere a rezistentei piesei7
3.2.2. Din punct de vedere a rigiditatii piesei.8
3.2.3. Din punct de vedere a rugozitatii suprafetei......................................................................9
3.2.4. Din punct de vedere a rezistentei mecanismului de avans10
3.2.5. Din punct de vedere a rezistentei corpului cutitului11
4. Avansul efectiv12
5. Stabilirea Vitezei Economice de Aschiere..12
6. Calculul Cutitului de Strung14
7. Determinarea parametrilor geometrici constructivi.16
8. Norme de tehnologia securitatii muncii...17
9. Bibliografie...18
10. Anexe Desene
Student:Kolak Tiberiu-Tomi
Proiect PSA
[Link] de proiect
Sa se proiecteze un cutit de strung cu placuta din carbura metalica, fixata mecanic pentru
prelucrarea arborelui din figura.
Executie ms STAS 2300-89.
L=637[mm]
d=91[mm]
Ra=3,2 [m]
Material: OLC 25
Student:Kolak Tiberiu-Tomi
Proiect PSA
2. Memoriu tehnic
Cutitele sunt scule aschietoare de larga raspandire in constructiile de masini, folosindu-se la
prelucrarea pe strunguri universale, revolver, Carusel etc. In acest proiect de vom referi la cutite de
strung cu placuta din carbura metalica, fixate mecanic pentru prelucrarea arborelui precizat.
In functie de felul operatiei de prelucrare:
A) Cutite pentru strunjire;
B) Cutite pentru rabotare;
C) Cutite pentru mortezare.
Forma sculelor aschietoare este determinata de procedeul de lucru, de modul de detasare al
aschiilor si de forma piesei. Scula este destinata sa indeplineasca urmatoarele doua functii: sa aschieze
un strat de material de o anumita grosime, sa asigure obtinerea dimensiunilor si a formei necesare
piesei.
Partile componente ale sculelor aschietoare:
partea activa,
partea de calibrare,
corpul sculei si
partea de fixare a sculei.
Cutite cu placute aschietoare din carburi metalice fixate mecanic
Fixarea placutelor aschietoare prin lipire este o operatie laborioasa si costisitoare, datorita
acestui fapt trecerea la fixarea mecanica a placutelor pe corpul cutitelor se considera pe deplin
justificata, deoarece se obtin urmatoarele avantaje:
Se elimina tensiunile interne care apar in urma lipirii
Se asigura exploatarea rationala a placutelor
Permite folosirea unui singur corp de cutit la un numar mare de placute
Se reduce timpul pentru schimbarea sculei, intrucat suportul placutei nu se scoate de pe masina
dupa uzura, ci se inlocuieste usor si rapid, numai placuta
Student:Kolak Tiberiu-Tomi
Proiect PSA
Placa de prindere a placutei aschietoare joaca si rolul de prag de conducere si rupere al aschiilor
Creste productivitatea prelucrarii etc.
Datorita acestor avantaje se obtin o reducere de costuri pe muchia aschietoare, singurul factor
care justifica acceptarea, in anumite situatii a unor conditii de aschiere mai putin favorabile.
Fixarea mecanica a placutelor pe corpul cutitelor se realizeaza fie prin brida cu surub, fie cu
ajutorul unui excentric, a unei parghii, prin pana sau prin strangere directa cu surub.
Dintre materialele utilizate la executarea sculelor aschietoare, placutele din carburi metalice
sunt cele mai importante. Datorita proprietatilor lor generale ca: duritate ridicata (peste 80 HRC),
rezistenta mare la uzura si o mare stabilitate termica (pana la 900C), carburile metalice si nemetalice,
putand lucra cu viteze de aschiere de 2-6 ori mai mari decat in cazul sculelor din otel rapid, sculele
aschietoare din carburi metalice sunt in prezent cele mai raspandite.
Placutele din carburi metalice utilizate la aschiere se compun din carburi de wolfram, titan si
tantal legate intre ele cu ajutorul unui liant care este cobaltul.
In functie de compozitia chimica a placutelor se deosebesc trei grupe principale de aliaje dure:
P, M si K. Placutele din carburi metalice se folosesc in prezent la prelucrarea marii majoritati a
materialelor metalice si nemetalice, la prelucrarea materialelor plastice etc.
Intrucat forma acestor placute trebuie sa asigure unghiurile de aschiere in starea lor montata,
fara interventia ascutitorului si in orice pozitie succesiv, forma lor impreuna cu forma locasului trebuie
astfel alese incat geometria rezultanta sa satisfaca in conditii bune majoritatea cazurilor de prelucrare.
Din punct de vedere economic placutele negative reprezinta solutia cea mai avantajoasa. Dupa
uzura ele sunt rotite in acelasi plan de atatea ori cate muchii aschietoare poseda, dupa care pot fi
intoarse pentru a le utiliza din nou de acelasi numar de ori.
Se asigura interschimbabilitatea, durabilitatea acestora crescand cu 30% fata de celelalte
cazuri. Placutele fara unghi de asezare avand utilizate toate muchiile aschietoare, au o durata de
folosire dubla, fata de cele cu unghi de asezare.
La cutitele cu placute fixate mecanic avem unele dezavantaje: concentratori de tensiuni in zona
de fixare a placutei si aderenta de fixare marita numai in zona de fixare.
Student:Kolak Tiberiu-Tomi
Proiect PSA
3. Memoriu justificativ de calcul
Ls
Student:Kolak Tiberiu-Tomi
Proiect PSA
Ls 415 mm
ds 83 mm
Ra 3.2m
Material prelucrat:OLC 25
Ls
Lungimea semifabricatului
ds
Diametrul nominal final a sem.
Ra
Rugozitatea sem.
Asf 0 mm
Aif 0.12 mm
daN 10 N
dmax ds Asf
dmax 83 mm
dmin ds Aif
dmin 82.88 mm
Asf
Aif
Abaterea superioara finala a sem.
dmax
Diametrul final maxim a sem.
dmin
Diametrul final minim a sem.
Abaterea inferioara finala a sem.
3.1. Alegerea Semifabricatului
Ds 85 mm
Asi 0.4 mm
Dmax Ds Asi
Dmax 85.4 mm
Dmin Ds Aii
Dmin 84.1 mm
1
4
Diametrul nominal initial a sem.
Dmax
Diametrul initial maxim a sem.
Dmin
Diametrul initial minim a sem.
Ass
Ais
Abaterea superioara initiala a sem.
Asf Aif
r c
Ds
ts
STAS SR EN 10060 - 2004
Aii 0.9mm
Ls
c 0.03 mm
r 0.0125 mm
Abaterea inferioara initiala a sem.
D s ds
tmin
tmax
ts 1 mm
Dmin dmax
2
Dmax dmin
2
r c
tmin 0.508 mm
tmax 1.26 mm
Student:Kolak Tiberiu-Tomi
Proiect PSA
ts
Adancimea nominala de aschiere
tmax
tmin
Adancimea maxima de aschiere
Abaterea de la rectiliniaritate
Abaterea de la cilindricitate
Adancimea minima de aschiere
3.2. Calcule de verificare a avansului
3.2.1. Din punct de vedere a rezistentei piesei
3
ds
Wz
32
Wz 56135.057 mm
pt OLC 25 STAS 500
r 500
Wz
r
Modul de rezistenta axial
Rezistenta admisibila a sem.
F p
N
2
mm
a 160
N
2
mm
ks 3
Rezistenta la rupere a sem.
a Wz
Ls ks
F p 7214.144 N
ks
Coef. ce tine cont de modul de fixare
Fp
Rezistenta piesei la incovoiere
ss 0.4 mm
Cfz 300
Xfz 1
Yfz 0.75
ss
Avansul ales in fct. de calitatea suprafetei 2.5/20
Cfz
Coef. ales ce tine cont de material si conditii de prelucrare 2.9/25
Xfz
Yfz
Exponent ales - || Exponent ales - || -
KCFz 1
KMFz 0.89
KFz 1
KFz 1
KhFz 0.95
KwFz 0.9
KrFz 0.98
KvFz 0.83
ts
tsx
1
mm
ss
ssx
0.4
mm
Fp
F px
N
Student:Kolak Tiberiu-Tomi
Proiect PSA
Kz KCFz KMFz KFz KFz KhFz KwFz KrFz KvFz
Kz 0.619
KCFz
KMFz
Coef. - material de prelucrat (stare, grupa) 2.10/26
KFz
Coef. - influenta unghi de atac principal 2.14/27
KFz
KhFz
Coef. - influenta unghi de degajare 2.16/28
KwFz
Coef. - influenta lichid de aschiere 2.18/29
KrFz
KvFz
Coef. - influenta razei de rotunjire 2.19/31
Coef. - proprietati mecanice ale materialului 2.11/26
Coef. - corelat cu uzura sculei 2.17/29
Coef. - influenta vitezei de aschiere 2.20/32
F z Cfz tsx
Xfz
ssx
Y fz
Kz
F z 93.396 N
kg m
2
F r 1.12 F z
F r 104.603 N
Y fz
F px
s1
1.12Cfz tsx Kz
Xfz
mm
s1 113.131 mm
Kz
Factor de corectie ce tine cont de conditiile aschierii
tsx
ssx
Valoarea adancimii de aschiere fara U.M.
Fz
Forta de aschiere axiala calculata
Fr
Forta de aschiere rezultanta
s1
Avansul in fct. de rezistenta piesei
Valoarea avansului fara U.M.
3.2.2. Din punct de vedere a rigiditatii piesei
4
E 210000
mm
ds
64
I 2329604.884 mm
fmax
F r Ls
E I
fmax 0.015 mm
Student:Kolak Tiberiu-Tomi
Proiect PSA
E
Modul de elasticitate longitudinal
Moment de intertie
fmax
Sageata maxima
fadm
Asf Aif
fadm 0.03 mm
p 110
0.75
p E I fadm
s2
1.12 Cfz tsx Kz Ls
fadm
Xfz
1mm
s2 518.198 mm
1.33333333333333
Sageata admisibila d.p.d.v a tolerantei
s2
Avansul in fct. de rigiditatea piesei
Coef. ce tine seama de modul de prindere a
piesei
3.2.3. Din punct de vedere a rugozitatii suprafetei
R 2.2 mm
2
Hm
ss
Hm 0.009 mm
8 R
tdeg 2 mm
i 0.7
1 55 deg
ce i ss sin 1
ce 0.229 mm
fadm Hm ce 0.268 mm
R
Raza la varf a cutilului sau placutei
Hm
Inaltimea maxima a microneregularitatilor
Coef. in fct. de proprietatile materialului
Unghi de atac principal
ce
tdeg
Adancimea stratului ecruisat
Toleranta la degrosare
Hmax 4 Ra
Hmax 12.8 m
10
Student:Kolak Tiberiu-Tomi
Proiect PSA
Hmax
Hmaxx
mm
Rx
R
mm
1
1.07
Hmaxx Rx 0.65
s3
0.21
Hmax
mm
s3 0.118 mm
Rugozitatea maxima
Hmaxx
Rugozitatea maxima fara U.M.
Rx
Raza la varf a cutitului sau placutei fara U.M.
s3
Avansul in fct. de rugozitatea suprafetei
3.2.4. Din punct de vedere a rezistentei mecanismului de avans
F x 0.2 F z
F x 18.679 N
F y 0.4 F z
F y 37.358 N
0.1
Fx
Forta de aschiere radiala
Fy
Forta de aschiere tangentiala
Coeficient de frecare
Qa F x F z F y
Qa 31.755 N
Ps 3 kW
Qa
Ps
F t
Forta de avans care solicita caruciorul
Puterea strungului ales
Ps 10kN
7kW
Xc 0.2 ( 1 0.4)
F t 4285.714 N
Xc 0.34
11
Student:Kolak Tiberiu-Tomi
Proiect PSA
1
0.75
Ft
s4
Xfz
Xc Cfz tsx Kz
1mm
s4 276.917 mm
1.3333333333333333
Xc
Coef. in functie de coeficientul de frecare
Ft
Forta tangentiala maxima la care rezista pinionul
s4
Avansul in fct. de rezistenta mecanismului de avans
3.2.5. Din punct de vedere a rezistentei corpului cutitului
1
k1
4
qc 1
k2
5
6 2 k2 6 k1 qc
c 1.3
qc
2 4.81
c 4
ai37 150
1.5 0.5 2 k1 qc
2.101
qc
4.399
mm
Cfz tsx
Xfz
ssx
ai37
Y fz
Kz
N
2
mm
mm
B 1.655 mm
Bs 32 mm
0.75
Bs ai37
s5
Xfz
Cfz tsx Kz
1mm
1.3333333333
s5 1077.318 mm
ai37
Rezistenta admisibila la incovoiere pt. cutit din OL37
Latura minima a patratului in sectiune transversala a cutitului
Bs
s5
Latura standardizata a patratului in sect. transv. a cutitului
Avansul in fct. de rezistenta corpului cutitului
12
Student:Kolak Tiberiu-Tomi
Proiect PSA
4. Avansul efectiv
s1 113.131 mm
s2 518.198 mm
s3 0.118 mm
s4 276.917 mm s5 1077.318 mm
sef 0.126 mm
sef
Avansul efectiv minim dintre cele calculate
5. Stabilirea Vitezei Economice de Aschiere
Cve 273
y ve 0.15
x ve 0.20
mve 0.20
T ve 60
kTe 1
kMe 1.0
kste 1.1
kv1e 1
kprel kMe kv1e
kprel 1
Cve
Coef. ce tine cont de material si conditiile de aschiere 2.21/37
y ve
Exponent ce tine cont de material si conditiile de aschiere 2.21/37
Xve
Exponent ce tine cont de material si conditiile de aschiere 2.21/37
mve
T ve
Exponentul durabilitatii 2.21/37
kTe
kMe
Coef. care depinde de durabilitatea cutitului 2.22/38
kste
Coef. care depinde de starea materialului prelucrat 2.27/40
kprel
Coef. de prelucrabilitate
Durabilitatea economica a sculei 2.21/37
Coef. de prelucrabilitate 2.26/40
kee 1
kse 1.23
ke 1.04
ke 1
k1e 0.97
kre 1
kq1e 0.93
kh1e 1
kde 1
kwe 0.9
ke 1
13
Student:Kolak Tiberiu-Tomi
Proiect PSA
kve kTe kprel kste kee kse ke ke k1e kre ke kq1e kh1e kde kwe
kee
kse
Coef. care depinde de starea suprafetei materialului prelucrat 2.28/42
ke
Coef. care depinde de unghiul de degajare a sculei 2.30/42
ke
Coef. care depinde de unghiul de atac principal al sculei 2.31/43
k1e
kre
Coef. care depinde de unghiul de atac secundar a sculei 2.31/43
kq1e
kh1e
Coef. care depinde de aria sectiunii corpului cutitului 2.33/43
kde
kwe
Coef. care depinde de forma fetei de degajare 2.35/43
kve
Coef. de corectie a vitezei
Coef. care depinde de materialul partii aschietoare a sculei 2.29/42
Coef. care depinde de raza de rotunjire a muchiei taisului 2.32/43
Coef. care depinde de uzura cutitului 2.34/43
Coef. care depinde de lichidul de aschiere utilizat 2.36/44
Cve kve
v e
T ve
nef
mve
tsx
y ve
2v e
ssx
x ve min
v e 165.177
min
SN 320
nal 630
Pasch
2 rad
min
F z v ef
6
v ef
ds
2
min
2 rad
nef 633.462
ds
ve
Viteza economica de aschiere
nef
Turatia efectiva
nal 2.38/45
Turatia aleasa
nal
v ef 164.274
m
min
s 0.8
Pasch 42.618 W
Pasch
Pef
s
Pef 53.272 W
v ef
Viteza efectiva de aschiere
Pasch
s
Puterea de aschiere
Pef
Puterea efectiva de aschiere
14
Randamentul strungului
Student:Kolak Tiberiu-Tomi
Proiect PSA
6. Calculul Cutitului de Strung
Hcs 20 mm
Bcs 20 mm
lcs 30 mm
X1cs 0
Hcs
Inaltimea cutitului de strung
Bcs
lcs
Latimea cutitului de strung
X1cs
2cs
Coef. pt. aproximarea cutitelor drepte
2cs 4.81
Lungimea pana la prinderea cutitului de strung
Coef. in fct. de raportul laturilor sectiunii cutitului 2.39/49
csmax
F z mm F y
B csH cs
H cs
2
F x lcs F y X1cs
H csB cs
cstot 1.5
Fy
Bcs H cs
Fz
Bcs Hcs
F z X1cs
2
Hcs Bcs
2cs
Fx
Hcs
2
2
Hcs Bcs
2cs
csr csmax 4 cstot
csmax 0.304
k1 0.25
qcs
cs
cs
N
2
mm
cstot 0.463
k2 0.4
Hcs
cs
lcs
Hcs
N
2
mm
csr 0.974
N
2
mm
cs 1.5
qcs 1
Bcs
6 cs 2 k2 6 k1 cs qcs
qcs
1.5 0.5 2cs k1 qcs
qcs
cs 10.45
cs 2.101
15
Student:Kolak Tiberiu-Tomi
Proiect PSA
2
cs cs 4 cs
csmax'
cstot'
cs
F z cs
csmax' 2.44
Bcs
F z cs
Bcs
Bcs
Bcsnec
cs
cs 2.63
cs Cfz tsx
Xfz
ssx
Y fz
acs
N
2
mm
N
2
mm
cstot' 0.491
Fz
acs 100
cs 11.263
mm
N
2
mm
kg m
m s
Bcsnec 4.123 mm
Bcs2 acs
0.75
sadm
Cfz tsx
Xfz
1mm
1.3333333333
sadm 94.504 mm
csmax
Efort unitar normal
cstot
Efort unitar tangential total
csr
Efort unitar normal maxim
acs
Sarcina admisibila
csmax'
Efort unitar normal
cstot'
Efort unitar tangential total
cs
Efort unitar total maxim
Bcsnec
Latura necesara a patratului in sectiune transversala
sadm
Avansul admisibil in functie de dimensiunile
cutitului
16
Student:Kolak Tiberiu-Tomi
Proiect PSA
7. Determinarea parametrilor geometrici constructivi:
r 500
opt
pentru OLC 45
mm
25 10 4
7deg
daN
2
mm
opt 0.000000366693 deg
CCMT060204 PS5
45 deg
0 deg
90deg
45 deg
0 deg
Rezistenta admisibila la rupere a semifabricatului
opt
Unghi de degajare in fct. de duritatea semif.
Unghi de asezare ales
Unghi de atac principal ales
Unghi de inclinare ales
Unghiul muchiei de aschiere principal
y atan( sin( ) tan( ) cos( ) tan( ) )
y 0 deg
y acot( sin( ) cot( ) cos( ) tan( ) )
y 9.85082103 deg
x atan( tan( ) cos( ) sin( ) tan( ) )
x 0 deg
x acot( cos( ) cot( ) sin( ) tan( ) )
x 9.85082103 deg
Unghi de degajare lateral
x
y
Unghi de asezare lateral
Unghi de asezare posterior
Unghi de degajare posterior
17
Student:Kolak Tiberiu-Tomi
Proiect PSA
[Link] de tehnologia securitatii muncii
In conformitate cu legile in vigoare, se vor respecta urmatoarele norme de tehnica securitatii
muncii specifice prelucrarii prin aschiere:
- lucrul la masinile-unelte e permis numai personalului califcat, pregatit in acest scop;
18
Student:Kolak Tiberiu-Tomi
Proiect PSA
- inainte de inceperea lucrului se va verifica starea tehnica a masinii, si se va porni masina in gol;
- se va verifica existenta impamantarii la reteaua electrica;
- in timpul lucrului se vor folosi ecrane de protectie sau ochelari de protectie impotriva aschiilor;
- imbracamintea sa fie bine stransa pe corp, iar parul acoperit;
- nu se admite folosirea sculelor si a uneltelor defecte;
- controlul suprafetelor prelucrate se face obligatoriu dupa ce a fost decuplata piesa de la mecanismul
de miscare;
- la ivirea unei defectiuni se va intrerupe lucrul si se va anunta reglorul sau electricianul din cadrul
atelierului intretinere al sectiei;
- nu se admite parasirea locului de munca fara avizul maistrului si lasand masina in functiune;
- la inchiderea lucrului se vor curata masinile si se ung organele in miscare, ghidajele;
- se va respecta ciclul de intretinere si reparatii utilaj.
9 . Bibliografia
1. Proiectarea sculelor aschietoare, Gh. Secara, editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1979
19
Student:Kolak Tiberiu-Tomi
Proiect PSA
2. Proiectarea sculelor aschietoare, Indrumator de proiectare, Gl. Abrudan, E. Bejan, 1982
3. Tehnologii de prelucrare pe strunguri, A. Vlase, editura tehnica, Bucuresti, 1989
20
Student:Kolak Tiberiu-Tomi