UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRASOV

FACULTATEA DE INGINERIE TEHNOLOGICA SI MANAGEMENT INDUSTRIAL

SPECIALIZARE INGINERIE ECONOMICA INDUSTRIALA

PROIECT LA INGINERIA SISTEMELOR DE PRODUCTIE

STUDENT: PETCU MIHAI

GRUPA : 2496

Proiect Ingineria sistemelor de productie

Sa se proiecteze un sistem de productie pentru executia unui reper de tipul roata dintata
cilindrica in cantitatea Q= 30000 buc/an in urmatoarele conditii ale regimului de lucru :
8 h/ schimb , 2 schimburi /zi , 5 zile / saptamana , 52 saptamani/an , k= 0,95 (coeficient de
utilizare).
Etapele proiectului :
1. Fisa tehnologica a reperului roata dintata cilindrica
2. Calculul necesarului de echipamente
2.1 Determinarea volumului productiei pe operatii
2.2 Calculul necesarului de masini, utilaje si echipamente din sistemul de fabricatie
[Link] necesarului de spatii pentru fabricatie
3.1 Determinarea spatiului necesar pentru locurile de munca
3.2 Determinarea spatiului necesar cailor de acces
3.3 Determinarea numarului de angajati din sistemul de productie
4. Dimensionarea facilitatilor de intretinere si reparatii
4.1 Determinarea numarului de masini si echipamente necesare pentru intretinere si reparatii
4.2 Determinarea necesarului de spatiu pentru subsistemul mentenanta
4.3 Determinarea necesarului de personal
5. Dimensionarea facilitatilor pentru depozitarea si manipularea a materialelor
5.1 Determinarea spatiului de depozitare a materialelor
5.2 Determinarea numarului de angajati pentru manipularea si depozitarea materialelor
6. Dimensionarea serviciilor functionale
6.1 Determinarea numarului de angajati din sistemul de productie si serviciile functionale
6.2 Determinarea necesarului de spatiu pentru serviciile functionale
7. Dimensionarea facilitatilor auxiliare si de sprijin
8. Suprafata totala a sistemului de productie
9. Calculul costurilor de productie
9.1 Calculul costurilor directe
9.2 Calculul costurilor indirect
[Link] pretului tinta de vanzare si al profitului
10.1 Stabilirea pretului tinta de vanzare
10.2 Analiza pragului de rentabilitate
11. Planul general de amplasare a sistemului de productie

1. Fisa tehnologica a reperului roata dintata cilindrica

Reperul R1
[Link]

Tip
main

topi

tauxi

tni

[min]

[min]

[min]

Debitare i centruire

Agregat

0,5

5,5

Strunjire degroare

SCN-CR

60

61

Strunjire finisare

SCN-CR

30

0,4

30,4

Canelare degroare

MFC

25

0,7

25,7

Canelare semifinisare

MFC

20

0,7

20,7

Danturare degroare

MFD

30

0,7

30,7

Danturare semifinisare

MFD

20

0,5

20,5

Rectificare canelur

MRC

25

0,7

25,7

Rectificare dantur

MRD

30

0,5

30,5

Rectificare cilindric exterioar

MRU

20

0,5

20,5

Q1=30000 [buc/an]
Operaia

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11

Tratament termic

tni = topi + tauxi [min/buc]

2. Calculul necesarului de echipamente

3

2.1 Determinarea volumului productiei pe operatii

Q ei
1Pi

Qii=

Pi procentul de rebut aferent operatie j ;

Qii- volumul produciei intrat n operaia j;
Qei volumul produciei ieit din operaia j.
Qref
(1P1 )(1P2 ).....(1P n)

Qi1=

Qref sarcina de productie (de referinta)

n numarul posturilor de lucru
Reperul R1

Tip
main

pi

Qii
[buc/an]

Qei
[buc/an]

Debitare i centruire

Agregat

0,005

33678

33512

Strunjire degroare

SCN-CR

0,01

33512

33177

Strunjire finisare

SCN-CR

0,01

33177

32845

Canelare degroare

MFC

0,015

32845

32352

Canelare semifinisare

MFC

0,015

32352

31867

Danturare degroare

MFD

0,015

31867

31389

Danturare semifinisare

MFD

0,015

31389

30918

Tratament termic

Rectificare canelur

MRC

0,01

30918

30609

10

Rectificare dantur

MRD

0,01

30609

30303

Rectificare cilindric exterioar

MRU

0,01

30303

30000

3678

buc/an

[Link]

Q1=30000 [buc/an]
Operaia

1
2
3
4
5
6

11

rebut

Din table rezulta numarul total de rebuturi r =Qii- Qei =33678-30000=3678 buc/an

2.2 Calculul necesarului de masini, utilaje si echipamente din sistemul de

fabricatie

Se calculeaza cu formula

T nec i
Ni= T dispi

in care :
Ni - numarul de utilaje
Tnec - timpul necesar
Tdisp - timpul disponibil
Tnec= Qii tni
Tdisp=zs*ns*h*s*k
in care :
- tni - timpul unitar normat pe bucat produs la grupa de utilaje i
- zs - reprezint numrul de zile lucratoare dintr-o saptamana;
- s - numarul de saptamani dintr-un an
- ns - numrul de schimburi pe zi;
- hs - numrul de ore dintr-un schimb;
- k - coeficientul ntreruperilor pentru reparaii mici, ntreinere i ntreruperi
accidentale la grupa de utilaje i si este aproximativ 0,95.
Tdisp=5*2*8*52*0.95=3952 ore/an
336785,5
395260

Nagregat=

NSCN-CR=

=0,78 => Nai = 1 utilaj

(3351261)+(3317730,4)
395260

= 12,87 => Nai = 13 utilaje

( 3284530,4 )+(3235220,7)
NMFC=
395260

= 3,55 => Nai = 4 utilaje

NMFD=

( 3186730,7 )+(3138920,5)
395260

=6,83 => Nai = 7 utilaje

NMRC=

3091825,7
395260

= 3,35 => Nai = 4 utilaje

NMRD=

3060930,5
395260

= 3,93 => Nai = 4 utilaje

NMRU=

3030320,5
395260

= 2,61 => Nai = 3 utilaje

Determinarea gradului mediu de utilizare si a regimului de lucru al fiecarei grupe de masini

T disp N
T nec
gi =

ai

=> gi =

Ni
N ai

in care : - Nai - numarul de utilaje adoptat

- gi - gradul de utilizare mediu al fiecarei grupe de masini
- si - regimul de lucru adoptat in functie de gradul de utilizarea al masini
gSCN-CR=12,874/13=0,99 = 99% => regimul de lucru nu se modifica
gagregat= 0,781/1=0.78=78% => regimul de lucru nu se modifica
gMFC= 3,559/4=0,88=88% => regimul de lucru nu se modifica
gMFD= 6,839/7=0,97=97% => regimul de lucru nu se modifica
gMRC=3,351/4=0,83=83% => regimul de lucru nu se modifica
gMRD= 3,93/4=0,98=98% =>regimul de lucru nu se modifica
gMRU=2,61/3=0,87=87% => regimul de lucru nu se modifica
Din tabel reiese numarul de utilaje calculat si adoptat , gradul de utilizare si regimul de
lucru pentru fiecare grupa de masini in parte.
Tip
masina

tni [min]

Qii

Tdisp

Tnec

[buc/an]

[ore/an]

[ore/an]

33678

3952

Ni

Agrega
t
SCNCR

5,5
61

33512

3952

34070,5

SCNCR

30,4

33177

3952

16809,7 12,8745479

13

MFC
MFC
MFD
MFD
MRC

25,7
20,7
30,7
20,5
25,7

32845
32352
31867
31389
30918

3952
3952
3952
3952
3952

14068,6 3,55987053
11161,4
16305,3 6,83953863
10724,6
13243,2 3,35101468

0,889968

0,977077

0,837754

3087,15 0,78116144

Nai

gi

1
0,781161

0,99035

Si
nr.
schimburi
2

MRD
MRU

30,5
20,5

30609
30303

3952
3952

15559,6 3,93713942
10353,5 2,61981908

4
3

0,984285
0,873273

2
2

[Link] necesarului de spatii pentru fabricatie

Spaiul total pentru sistemul de fabricaie SSF se compune din suma spaiilor necesare
pentru toate locurile de munc Stgi, de prelucrare, montaj sau tratamentelor termice i
spaiile necesare cilor de acces Sca si se calculeaza cu formula:
S tgi + S ca

SSF=

3.1 Determinarea spatiului necesar pentru locurile de munca

Spatiul total se calculeaza cu formula

Stgi=Nai * Sti
Sti=Ss +Sg+Se [m2]

unde: -Nai-numarul de utilaje adoptate

-Sti- suprafaa utilajului si a locului de munca
- Ss- suprafata statica
- Sg- suprafata gravitationala
- Se suprafata de evolutie
Ss=L*l
[m2]
Sg=Ss*Nls [m2]
Se=(Ss+Sg) k [m2]
Tip utilaj
Agregat
SCN-CR
SCN-CR
MFC
MFC
MFD
MFD
MRC

Nls - numarul de laturi de servire

k=0,102,5
se adoptam k=2 in indutria constructoare de masini
L*l
2*1
3*2
3*2
3*1
3*1
2*2
2*2
3*1

Nl
1
1
1
2
2
2
2
1
7

MRD
MRU
Tip utilaj

2,5*1,5
2*2
Nai

Agregat
1
SCN-CR
13
MFC
4
MFD
7
MRC
4
MRD
4
MRU
3
Stgi=1074 [m2]

Ss
[m2]
2
6
3
4
3
3,75
4

1
1
Nl

Sg
[m2]
2
6
6
8
3
3,75
4

1
1
2
2
1
1
1

Se
[m2]
8
24
18
24
12
15
16

Sti
[m2]
12
36
27
36
18
22,5
24

Stgi
[m2]
12
468
108
252
72
90
72

3.2 Determinarea spatiului necesar cailor de acces

Spaiul alocat cilor de acces Sca se poate calcula orientativ cu ajutorul unui coeficient k1
aplicat suprafeelor totale stabilite pentru locurile de munc:
Sca=k1*Stgi
Valorile coeficientului k1 depind de dimensiunile semifabricatelor introduse n [Link]
adopta k1= 0,1 => Sca=0,1*1074=107,4 [m2]
Suprafata total a sistemului de fabricatie va fi: SSF =1074+107,4=1181,4 [m2]

3.3 Determinarea numarului de angajati din sistemul de productie

Angajaii direct productivi sunt cei care lucreaz efectiv pe mainile i echipamentele
cuprinse n procesul tehnologic.
Dac fiecare main sau echipament este deservit de un singur operator, atunci numrul
de angajai direct productivi Nadp, ai sistemului de fabricaie, este egal cu numrul de maini
i echipamente, conform relaiei:
n

Nadp=ns*

Ni
i=1

unde:
- ns - este numrul de schimburi;
- Ni - este numrul de utilaje din grupul i;
- n - este numrul de grupe de utilaje.
Pentru funcionarea sistemului de fabricaie, la personalul direct productiv trebuie
adugat:
- personalul destinat msurrii i controlului calitii;
- personalul pentru activiti logistice (de manipulare i stocare material);
- personalul pentru pregtirea i adaptarea mainii la schimbarea reperului;
8

- personalul de monitorizare, conducere-coordonare operativ al sistemului. Acesta

se refer la maitrii, tehnologi i eful sistemului de fabricaie.
n domeniul construciei de maini se recomand orientativ alocarea unui maistru la 25
de operatori i a unui tehnolog la 50 de operatori.
Celelalte categorii de personal, menionate mai sus, se vor aduga atunci cnd vor fi
dimensionate subsistemele respective.
Avand in vedere numarul de operatori necesari pentru cele doua schimburi se adopta patru
maistri doi tehnologi si un sef de sectie.
NaSF= 79 angajati

Tip utilaj

Nai

Agregat
SCN-CR
MFC
MFD
MRC
MRD
MRU

1
13
4
7
4
4
3

Nr de
schimburi
2
2
2
2
2
2
2

Nr de
operatori
2
26
8
14
8
8
6

4. Dimensionarea facilitatilor de intretinere si reparatii

Mentenaa se definete ca ansamblul tuturor activitilor tehnico-organizatorice

efectuate n scopul meninerii sau restabilirii strii unui utilaj care s-i permit ndeplinirea
funciilor cerute.
Funcia de mentenan este funcie secundar ntr-un sistem de producie, dar prin ea se
asigur realizarea funciei principale (funcia de producie).

4.1 Determinarea numarului de masini si echipamente necesare pentru

intretinere si reparatii

Pentru ntreinere i reparaii sunt necesare utilaje de prelucrare ca maini de frezat, maini
de gurit i echipamente speciale de tip polizor, aparat de sudur, maini de debitat, fierstru.
Stabilirea numrului de maini i echipamentelor necesare se poate obine prin dou
metode:
a. - metoda analitic, pe baza stabilirii timpului de execuie a pieselor de schimb
(prevzute n cartea mainii), care nu se cumpr direct de pe pia; pentru fiecare
tip de utilaj productiv.
Presupune o abordare asemntoare cu cea de la dimensionarea subsistemului de
fabricaie propriu-zis. Este o metod precis, dar laborioas.
b. - metoda raportrii la numrul de maini din seciile [Link] mai puin
precis dar mai simpl.
n concordan cu cea de a doua metod, numrul total de maini i echipamente (de
toate tipurile), ntm, din secia (atelierul) de ntreinere i reparaii va fi:
ntm= pm Nt
unde:
- Nt - reprezint numrul total de utilaje (direct productive) existent n sistemul de
producie;
10

- pm = (4,1...7,4)/100, reprezint procentul de utilaje necesare pentru mentenan. Se

opteaz pentru valori mai mari sau mai mici ale acestui procent, n funcie de
complexitatea utilajelor direct productive, din sistemul de fabricaie.
Se adopta pm=5% => ntm=0,05*36=1,8 utilaje
Se adopta un strung si o masina de frezat.
Numarul echipamentelor speciale de tip masini de centruit, debitat , polizor, aparate de
sudura reprezinta 20% din numarul de utilaje din atelierul de intretinere si reparatii .
nes=20%*ntm=0,2*2=0,4 utilaje
Se adopta ca echipament special un polizor .

4.2 Determinarea necesarului de spatiu pentru subsistemul mentenanta

Subsistemul de ntreinere reparaii conine spaii cu destinaii diferite. Mai nti se
determin suprafata necesara pentru atelierul de prelucrri mecanice i apoi prin raportare la
aceasta se vor calcula suprafetele celorlalte tipuri de ateliere.
Suprafeele necesare pentru prelucrri mecanice se pot stabili la fel ca i la stabilirea
numrului de maini, utiliznd una din cele dou metode:
a. - metoda proiectrii detaliate, similar cu cea de la determinarea suprafeelor
necesare sistemului de fabricaie;
b. - metoda aproximativ, care apreciaz c suprafaa necesar pentru o main-unealt
de categorie mijlocie, din atelierul de prelucrri mecanice pentru reparaii, Sm i este de
18...20m2
Stm=Smi + Stus
unde:
- Stm - suprafata totala necesara ocupat de maini
- Stus- suprafata totala pentru utilaje specifice
- Smi- suprafata ocupata de mainile prevzute pentru secia de prelucrri mecanice
pentru reparaii
Smi=1820m2
Stus=410m2

se adopta 20m2
se adopta 10m2

Stm=20*2+10*1=50m2
Dup determinarea suprafeei atelierului de prelucrri mecanice, celelalte suprafee se
obin prin raportare la acest atelier, conform ponderilor din tabelul de mai jos.
Nr
crt
1
2

Tip atelier
Atelier de demontari
Atelier de lacatuserie

Pondere[%
]
1215
6570

Suprafata atelier
7,5
35
11

3
4
5

si asamblare
Depozite pentru piese
de schimb
Atelier ascutire scule
Cabinet maistri

57

3,5

56
24

3
2

-suprafata atelierului de demontari Sad=0,15*50=7,5 m2

-suprafata atelierului de lacatuserie si asamblare Sal=0,7*50=35 m2
- suprafata depozitului pentru piese de schimb Sd=0,07*50= 3,5 m2
- suprafata atelierului ascutitorie scule Saa=0,06*50=3 m2
- suprafata cabinet maistri Scm=0,04*50=2 m2
Suprafata totala pentru mentenata se calculeaza astfel:
ST = Stm+ Sad + Sal + Sd + Saa + Scm = 50+7,5+35+3,5+3+2=101 m2

4.3 Determinarea necesarului de personal

Se adopta un operator pentru fiecare utilaj si echipament special pe schimb,la 10 utilaje din
sistemul de fabricaie se aloc un lctu,la 20 utilaje din sistemul de fabricaie se aloc un
electrician,dac este cazul, la 40 utilaje din sistemul de fabricaie se aloc un electronist.
Astfel rezulta:
- un operator pentru strung/schimb => 2 angajati
- un operator pentru freza/schimb =>2 angajati
- un operator pentru echipamentele speciale/schimb =>2 angajati
- patru lacatusi/schimb =>8 angajati
- doi electricieni/schimb => 4 angajati
- un electronist/schimb =>2 angajati
- ingineri i tehnicieni - 4%*20 =0,8 =>1 inginer specialitatea maini unelte.
- personal administrativ i de birou 3%*20=0,6 => 1 normator,
NaSIR= 22 angajati
NaSIR- numarul total de angajati ai sistemului de intretinere si reparatii

12

5. Dimensionarea facilitatilor pentru depozitarea si manipularea a

materialelor

5.1 Determinarea spatiului de depozitare a materialelor

Suprafaa total a spaiului de depozitare STD rezultat pentru depozitul de semifabricate
i piese finite va fi:
STD = SSSF + SSPF + SSEM + SMEM + SCA + SB
in care:
- SSSF - suprafaa de stocare semifabricate
- SSPF - suprafaa de stocare piese finite
- SSEM - suprafaa de stocare echipamente de manipulare ce nu sunt in aciune
- SMEM- suprafaa de manevr a echipamentelor de manipulare n depozit
- SCA- suprafaa ci de acces
- SB - suprafaa birouri
SSSF = qSF*Sus
unde:
- qSF - numarul maxim de semifabricate care se stocheaza pe luna
- Sus - suprafata unei unitati stocate
QSF= 33678/12=2807 buc/luna
Reperul 1 Q=33678 buc semifabricat
Dimensiuni piesa finita - Pf: 252 mm , L=60 mm
Dimensiuni semifabricat- Sf : 260mm , L= 65 mm
Pentru realizarea piesei finite se achizitioneaza barea de C45 oel carbon cu un coninut
mediu n carbon de 0,45% , avand 6 m lungime si 0,26 m in diametru.
13

Npf dintr-o bara = 6000/73=83 buc se imparte la 73 datorita pierderilor de material la debitare
Nbare nec/an= 33678/83=406 bare/an
Nbare nec/luna =406/12 = 34 bare/luna
d2
mbara= V*= * 4 *L* =

3,140,262
*6*7850=2500 kg/bara
4

Semifabricatele se depoziteaza pe rafturi cu trei nivele cate 14 bare de L=6 m si l=1,3 m =>
suprafata raftului de 7,8m2.
Sraft =

buc/randdiametrul bareilungimea barei

numarul de nivele raft

150,266
3

= 7,8 m2

Sraft= latime raft*lungime raft = 1,3*6=7,8 m2

SSSF =Sraft=7,8 m2
Suprafata de stocare a produselor finite
SSPF = qPFSus
Reperul 1 Q= 30000 piese finite
Dimensiuni piesa finita - Pf: 252 mm , L=60 mm
Npf/luna= 30000/12=2500buc/luna
d2
0,2522
mpf= V*= * 4 *L* = 3,14*
*0,06*7850=23,5 kg/piesa
4
Piesele finite se depoziteaza in containere metalice , cate doua pe palet asezat pe un raft cu
opt nivele .
Dimensiuni adoptate: - container metalic 0,59 x0,59x0,2
-palet 1,2x0,6
-raft 19x1,2x4
Avand in vedere dimensiunile adoptate si productia lunara rezulta :
- nr piese/cutie = 4
- nr necesar de cutii= 625
- nr de cutii pe palet=2
- nr de paleti = 313 asezati pe un raft cu 10 nivele
Sraft=

S palet313
10

1,20,6313
10

= 22,5m2 sau Sraft= 19*1,2=22,8 m2

SSPF= Sraft= 22,8 m2

Suprafata de stocare a echipamentelor de manipulare
14

Se aleg urmatoarele echipamente de manipulare : un stivuitor si doi transpaleti.

Dimensiuni : - stivuitor 2,5x1
- transpalet 1x0.6 => SSEM=2,5+2*0,6=3,7 m2
Suprafata de manevra a echipamentelor de manipulare
SMEM=3,5+2*2,5=8,5 m2
Suprafata cailor de acces
Cile de acces din interiorul sistemului de producie trebuie s respecte urmtoarele criterii:
- cile bidirecionale de acces au cel puin 7 m lime;
- cile de acces cu sens unic vor avea cel puin 3,5 m lime;
- porile de acces cu trafic n ambele sensuri vor avea o deschidere de cel puin 8,5 m, iar
cele pentru un singur sens 4 m;
- porile pentru accesul pietonal vor avea o deschidere de cel puin 1,8 m;
- interseciile n unghi drept vor avea o raz de cel puin 15 m;
SCA=20m2

Suprafata birourilor
Se prevede un minim de 6 m2 suprafa, pentru fiecare persoan care opereaz pe linie de
nregistrare i prelucrare [Link] in vedere ca se adopta cate un
gestionar/magazioner si doi manipulanti pe schimb => SCB= 12 m2
Suprafata totala de depozitare
STD = SSSF + SSPF + SSEM + SMEM + SCA + SB
STD=7,8+22,8+3,7+8,5+20+12=72 m2

5.2 Determinarea numarului de angajati pentru manipularea si depozitarea

materialelor
Se adopta un magazioner/gestionar pe schimb si doi manipulanti pe schimb.
NaSL=1*2+2*2=6 angajati

15

6. Dimensionarea serviciilor functionale

6.1 Determinarea numarului de angajati din sistemul de productie si serviciile
functionale

Se determina numarul total de angajati din sistemul de productie si apoi prin raportare la
acest numar se determina numarul angajatilor din diferite compartimente functionale.
[Link] =

1
a ( NaSF+NaSL+NaSIR )

unde:
- a-coeficient a crui valoare depinde de ramura industriala n care se ncadreaz
sistemul proiectat si de dimensiunile [Link] reprezinta ponderea angajailor
productivi ,,Na SF+Na SL+Na SIR faa de totalul angajailor ,,Nt ang. pentru industria
constructoare de masini a=0.65-0.7
- N - reprezint numrul de angajai din sistemul de fabrica ie (direct si indirect
productivi);
- Na SL - reprezint numrul de angajai din sistemul logistic;
- Na SIR - reprezint numrul de angajai din subsistemul ntreinere- reparaii.
a SF

NaSF= 79 angajati
NaSL= 6 angajati

=> [Link] =

1
0,7 ( 79+22+6 ) =

NaSIR=22 angajati
a=0,7
16

107
0,7

= 153 angajati

Numarul de angajati din sistemele functionale NaSF =46

Nr crt

Departament

Pondere

1
2

NaSF+NaSL+NaSIR
Cercetare
dezvoltare
Control calitate
Aprovizionare
desfacer
Finante
contabilitate
Marketing
Resurse umane
Administrativ
Conducere
Securitatea
muncii,PSI
Productie

70
4

Nr
angajati/compartimen
t
107
6

3
3

4
5

2
3
4
2
2

3
5
6
3
3

3
4
5
6
7
8
9
10
11
Total

153

6.2 Determinarea necesarului de spatiu pentru serviciile functionale

Spaiile necesare pentru serviciile funcionale se stabilesc n funcie de specificul
activitilor desfurate i de numrul de angajai n fiecare subsistem (compartiment).
Specificitatea activitii determin mrimea suprafeei alocate fiecrui angajat Sang, care
poate varia n intervalul 5...12 m2/angajat, n funcie de echipamentele de birou stabilite, n
primul rnd calculatorul i accesoriile lui, aparatura necesar pentru cercetare, control sau alte
activiti, facilitile pentru documentaie etc.
Managerii au nevoie de spaii mai mari i de cte o secretar, cuprins n compartimentul
administrativ.
Nr crt

Compartiment

Sang[m2/ang]

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10

Cercetare dezvoltare
Control calitate
Aprovizionare desfacer
Financiar contabil
Marketing
Resurse umane
Administrativ
Conducere
Securitatea muncii,PSI
Productie

10
10
6
8
10
8
5
20
6
8

17

Nr
angajati
6
4
5
6
3
5
6
3
3
5

Scom[m2]
60
40
30
48
30
40
30
60
18
40

Din table rezulta suprafata serviciilor functionale Ssf= 396 m2

7. Dimensionarea facilitatilor auxiliare si de sprijin

Spaii pentru parcarea autoturismelor angajailor
Dac n vecintatea sistemului circul mijloace de transport n comun, se recomand un
loc de parcare la trei angajai. n lipsa lor se recomand un loc de parcare la 1,25 angajai.
Persoanelor cu handicap le sunt rezervate 2...5 spaii la fiecare 100 de locuri de [Link]
adopta un loc de parcare la trei angajati , avand 153 angajati => 31 de locuri de parcare din
care 2 locuri sunt alocate persoanelor cu handicap.
Suprafaa de parcare necesar pentru un autoturism poate varia ntre 9,45 m2 (2,1X4,5 m) i
16,25 m2 (2,85X5,7 m) i depinde de tipul autoturismului (mic litraj, standard, putere mare) i
de zonele libere adiacente.
La suprafaa ocupat cu autoturisme se adaug suprafaa cilor de acces din interiorul
parcrii, care reprezint 70...75% din suprafaa ocupat.
Sloc parcare = 15 m2
Sparcare = nr locuri parcare*suprafata autoturism=15*31=465 m2
Scai acces = 75%* suprafata parcare=0,75*465=349 m2
STparcare = Sparcare + Scai acces=465+349=814 m2
Spaii pentru schimbarea inutei vestimentare a angajailor i pentru grupuri sanitare
La intrarea i ieirea din sistemul de producie angajaii i schimb, parial sau total,
inuta vestimentar, bunurile personale fiind pstrate n faciliti special amenajate.
Dac angajaii i schimb doar parial vestimentaia, iar mediul de lucru nu conine
substane toxice, la locurile de munc se prevd numai cuiere, umerae i rafturi de
depozitare.
18

Dac procesul de producie reclam schimbarea ntregii vestimentaii, se prevd vestiare

pentru femei i pentru brbai, dotate cu dulapuri corespunztoare. Fiecare angajat va avea un
dulap cu suprafaa pe pardoseal de 0,5 m2 i nlimea necesar mbrcmintei depozitate.
Svestiare= suprafata unui vestiar * numarul de angajati din sistemul de productie
= 0,5*107=53,5 m2
Grupurile sanitare trebuie amplasate astfel nct distana maxim de la orice post de lucru s
nu depeasc 60 de metri.
Pentru proiectarea acestor faciliti se recomand:
- zone separate pentru fiecare sex;
- amplasarea lor, n principal, la etaj, deasupra ariei de lucru;
- construcii descentralizate, uniform distribuite n sistem;
- prevederea unor faciliti pentru persoane cu handicap n grupurile sanitare aflate la parter.
n grupurile sanitare se prevd scaune (vase) WC, chiuvete i oglinzi, iar pentru brbai i
urinale.
Spaiile acordate, recomandate pentru diversele faciliti din grupurile sanitare, sunt:
- scaun WC 1,5 m2;
- chiuvet 0,6 m2;
- urinal 0,6 m2 i 2,3 m2 liberi n faa urinalului;
- ntre dou chiuvete vecine o distan de 0,6 m.
Numrul de locuri n grupurile sanitare se stabilete n funcie de numrul de angajai i
de ramura n care se ncadreaz sistemul. Se prevede un loc la 15...20 de angajai n industria
grea, la 20...25 de angajai n celelalte industrii, la 100...200 elevi, studeni n nvmnt, iar
la fiecare trei locuri se prevede o chiuvet cu oglind.
Nlgs= 107/20=6 locuri in grupurile sanitare
Sgs= 5m2
St gr sanitar = Nlgs* Sgs = 6*5=30 m2
Spatii pentru servirea mesei
n funcie de numrul angajailor se poate alege una din cele trei variante de servicii:
- cu automate i cafetrie;
- cu linii de autoservire i cafetrie;
- cu buctrie i cafetrie.
La un numr de angajai mai mic de 200 se alege varianta cu autoservire i cafetrie. De
la automate angajaii pot servi mncare cald sau rece, buturi calde sau rcoritoare, dulciuri,
i pot nclzi [Link] necesar pentru automate este de 0,1 m2/o persoan
utilizatoare.
Suprafaa cafetriei se determin n funcie de numrul de angajai i de suprafaa
alocat unei persoane ce servete masa (1,3...1,5 m2).
Salocata unei persoane= 1,5m2
Nr locuri= 107
Sserv masa= nr locuri* Salocata unei personae = 1,5*107=161 m2
Spaii pentru servicii de sntate i persoane cu handicap
Indiferent de dimensiunile sistemului, acesta trebuie prevzut cu o camer pentru
19

acordarea primului ajutor, dotat cu echipament medical specific, un pat i dou scaune,
suprafaa minim necesar fiind de 9 m2 => Scab med= 12 m2

8. Suprafata totala a sistemului de productie

Suprafaa total proiectat pentru un sistem de producie se determin pornind de la

suprafaa total construit, Sc, care se obine prin nsumarea suprafeelor calculate pentru
fiecare facilitate proiectat.
Suprafaa totala ST se calculeaza cu relaia:
ST=kc*Sc
n care kc este un coeficient ale crui valori recomandate sunt: kc=5...10.
Suprafaa sistemului de fabricaie: STF =1181,4 m2
Suprafaa depozite semifabricate si piese finite: STD=72 m2
Suprafaa total reparatii si intreinere: STR = 101 m2
Suprafaa total servicii funcionale si hol: SSFH = 396 m2
Suprafaa total pentru vestiare: STV = 53,5 m2
Suprafaa total automate i cafetrie STA+C =101 m2.
Suprafaa total grupuri sanitare: STGS = 30 m2
Suprafaa pentru servicii sanitare: SV = 12 m2
Sc= 1947 m2
ST = 5*1947=9735 m
Stot= ST+Sparc,cai ac=9735+814=10549 m2

9. Calculul costurilor de productie

20

Relaia general de calcul a oricrui cost C este:

C = Cu Q [um]
unde:
- Cu este costul unitar putnd fi exprimat n:
[um/buc] - uniti monetare/unitate produs;
[um/m] - uniti monetare/unitate de lungime;
[um/m2] - uniti monetare/unitate de suprafa;
[um/m3] [um/l] - uniti monetare/unitate de volum;
[um/kg] - uniti monetare/unitate de mas;
[um/h] - uniti monetare/unitate de timp;
[um/kwh] [um/kcal] - uniti monetare/unitate de energie;
[um/om] - uniti monetare/angajat;
- Q este cantitatea exprimat n [buc], [m], [m2], [m3], [l], [kg], [h], [kwh], [kcal],
[[Link]], etc.
componente ale unei ntreprinderi.
Din punct de vedere al relaiei nemijlocite pe care pe care o au cu produsele
ntreprinderii, costurile de producie pot fi:
- costuri directe;
- costuri indirecte.
Din punct de vedere al dependenei de volumul produciei, costurile pot fi:
- costuri fixe;
- costuri variabile.

9.1 Calculul costurilor directe

Costurile directe sunt acele costuri care se afl ntr-o relaie nemijlocit cu produsele
societilor comerciale. n sistemele de producie, costurile directe se nregistreaz n sistemul
de fabricaie, cel n care are loc procesarea material i montajul produselor. Ele pot fi
individualizate pe produs.
Costurile directe sunt compuse din :
A. Costul materialelor
B. Costul materialelor recuperabile
C. Costul cu personalul direct productiv
D. Costul energiei si a combustibilului tehnologic
Costul materialelor

Costul de achiziie de pe pia al materialelor necesare pentru realizarea unei uniti de

produs se obine cu relaia:
N

C m=

n ck
k=1

*pmk [um/ buc]

unde:
- N reprezint nr. de piese componente ale produsului;
- nc k reprezint norma de consum din materialul care compune reperul k [Kg], [m2],
[m], etc.
21

- pm k reprezint preul unitar materialului, n [um/kg], [um/m2], [um/m], etc.

La aceast valoare se adaug costul de achiziie, care depinde de mai muli factori. n
construcia de maini o valoare orientativ este de 6%. Astfel, costul total al unei uniti de
produs este:
CMat=Cm + Cm* 0,06 [um/ buc]
Pentru producia anual planificat Q=30000 costurile materiale anuale vor fi:
CMat an= CMat * Q [um/ an]
Cmat = Cm +Cm*0,06 [um/buc]
Cm = nc *pm =1,5*27=40,5
pm =1,5 /Kg;
2
( 0,26)
nc = m =V*=
*0,065*7850=27 kg
4
Cmat/buc =40,5+40,5*0,06=43 /buc
CMat an= Cmat/buc *Qpf =43*30000=1290000 /an

La care se adauga costul semifabricatelor rebutate in procesul de fabricatie

CMat R/buc = 43/buc
CMat R/an =43*3678=158154 /an
CMat tot/an= CMat an+ CMat R/an=1290000+158154=1448154 /an
CMat tot/buc = CMat tot/an/33678 =43 /buc
Costul materialelor recuperabile

Materialele recuperabile sunt deeuri rezultate n urma prelucrrilor mecanice. Ca volum

ele reprezint diferena de volum dintre semifabricat i piesa finit. Aceste deeuri, sub form
de achii, se vnd firmelor specializate n scopul retopirii lor. Costul deeurilor pe unitatea de
produs va fi:

N
Cdes =
Vsf Vpf ) pk *Pmk [um/ buc]

k=1

unde:
-VSf, VPf, sunt volumele semifabricatului i piesei finite;
-k, este densitatea materialului;
Costul total anual al deeurilor este:
CDes tot =Cdes *Q(1+ pr) [um/ an]
Cmat rec/buc= Cdes/buc + Creb/buc
Cdes/buc = mdes*pdes= (msf mpf )*pdes
mdes= 10%* msf= 0,1*27=2,7 kg/buc
22

d
msf= V*= * 4

*L* =

3,140,26
4

*0,065*7850=27 kg/buc

pdes= 0,1 /kg

Cdes/buc =27*0,1=2,7 /buc
Cdes/an= Cdes/buc* Qsf=2,7*33678=90930 /an
Creb/buc=mreb*preb=24,3*1=24,3 /buc
mreb=90%*msf =0,9*27=24,3 kg/buc
preb=1/kg
Creb/an= Creb/buc*Qreb=24,3*3678=89375 /an
Cmat rec/buc= Creb/buc+ Creb/buc=2,7+24,3=27 /buc
Cmat rec/an= Cdes/an + Creb/an =90930+89375=180305 /an
Costul cu personalul direct productiv

n cadrul cheltuielilor cu personalul direct productiv (i de altfel cu orice angajat) sunt

cuprinse dou componente:
- manopera direct (salariul brut al angajatului);
- impunerile proporionale cu salariile (contribuia angajatorului).
Manopera direct (salariile directe brute) reprezint cheltuielile de producie legate de
realizarea efectiv a produsului. Acestea se obin cu relaia:
Sd=ntSbh [um/buc]
unde:
- nt este norma de timp, n [ore/buc];
- Sbh salariul mediu brut orar, n [um/or]
nt= 271,2 min=4,52 ore/buc
Sbh=2,9 /ora
Sd=4,52*2,9=13,10 /buc
Manoper direct anual:
Sdan=SdQpf

[um/an]

IS =0,33Sd

[um/buc]

ISan=ISQpf

[um/an]

Sdan=13,10*30000=393000 /an
Impunerile salariale pe bucata :
IS =0,33*13,1=4,323 /buc
Impunerile salariale pe an :
ISan=4,323*30000=129690 /an
Cheltuielile totale cu personalul direct productiv sunt:
Cpers/buc=Sd+IS
[um/buc]
Cpers/buc=13,10+4,323=17,423 /buc
Iar cele anuale sunt :
Cpers/an=Sdan+ISan
[um/an]
Cpers/an=393000+129690=522690 /an
23

Costul energiei si a combustibilului tehnologic

Cantitatea de energie folosit de subsistemul de fabricaie se determin cu relaia:

WESF=NTSF*Tef

[Kwh]

unde :
- NTSF - puterea totala
- Tef - timpul de functionare
NTSF= 6 kwh*36 utilaje=216 kwh
Tef=3952
WESF=216*3952=853632 kwh
Costul energiei electrice la un tarif unitar pUE [um/kWh] este:
CEean=WESF *pUE [um/an]
pUE=0,1 /kwh
CEean=853632*0,1=85363,2 /an
C Eean
CEea/buc= Q
=85363,2/30000=2,84 /buc
Dac cantitatea de gaz metan, consumat ntr-un an, este NGMT [m3] i costul este pUG [um/m3],
atunci costul anual al combustibilului este:
CGMT=NGMT *pUG [um/an]
Costul cu gazul metan este 0 deoarece productia nu necesita acest combustibil.
n cazul n care cantitatea de ap industrial folosit ntr-un an este VAI [m3] i preul unitar
pUAI [um/m3] Costul anual al apei industriale este:
CAI= VAI *pUAI

[um/an]

VAI=280 *36 utilaje=10080 l =10,08 m3

pUAI=0,25/m3
CAI=10,08*0,25=2,52 /an
2,52
CAI/buc= 30000 =0,000084 /buc
Costul total direct
CTdr/buc= Cmat tot/buc - Cmat rec/buc+ Cpers/buc + CAI/buc + CEe/buc
=43 - 27+17,423+0,000084+2,84=36,26 /buc
CTdr/an= Cmat tot/an - Cmat rec/an+ Cpers/an+ CAI/an + CEe/an
= 1448154-180305+522690+2,52+85363,2=1875905 /an

24

9.2 Calculul costurilor indirect

n cadrul costurilor indirecte sunt cuprinse cheltuielile urmtoare:
a - cheltuielile materiale pentru ntreinere i reparaii curente. Condiia care trebuie
ndeplinit este aceea c aceste cheltuieli trebuie s aib legtur cu activitatea productiv.
b - cheltuieli materiale cu SDV-urile normale i speciale. Se impune aceeai condiie cu
cea de mai sus.
c - cheltuieli cu energia electric necesar funcionrii mainilor i echipamentelor,
altele dect cele utilizate n procesul tehnologic, inclusiv iluminarea sistemului de producie:
d - cheltuieli cu combustibilul utilizat pentru nclzire i ap cald
e - cheltuieli pentru amortizarea mijloacelor fixe
f - cheltuieli cu impozite i taxe
g - cheltuieli cu personalul indirect productiv i cel din serviciile funcionale.
La calcularea costurilor indirecte se foloseste coeficientul de regie r=150200%.
Ct-indirecte/an = r * Cpdp+ CA
C Ach
CA= T A *nMF
CT/buc=Ct direc/buc+Ct indirect/buc
unde:
- Cpdp costul cu personalul direct productive
- CA costul cu amortizarea mijloacelor fixe
- nMF numarul mijloacelor fixe
C Ach
costul achizitiei
- TA timpul amortizarii
- Ct direct/buc costul total direct pe bucata
- Ct indirect/buc costul total indirect pe bucata

C Ach
CA= T A

*nMF =

20000
*36=72000 /an
10

Ct-indirecte/an =1,5*522690+72000=856035 /an

Ct-indirecte/buc =856035/30000=28,54 /buc
CT/buc= 79,26+28,54=107,8 /buc
CT/an=2004905+856035=2860940 /an

[Link] pretului tinta de vanzare si al profitului

10.1 Stabilirea pretului tinta de vanzare
Preul critic (preul de fabricaie pf ,determinat pe baz de costuri) se obine prin adugarea
la costul total de fabricaie a profitului brut pr, folosit n ramura industrial respectiv (n
construcia de maini, uzual pr= 15%):
pf=CTbuc * (1+pr)
[um]
25

pf=107,8*( 1+0,15)=123,97 =124 /buc

Profitul brut anual:
pban= pf Q

[um]

pban=124*30000=3720000 /an
Preul int de vnzare ptv rezult prin adugarea TVA (tax pe valoarea adugat) la
preul de fabricaie:
ptv= pf (1+TVA) [um]
ptv=124*(1+0,24)=154 /buc
Preul int de vnzare este preul minim la care produsul poate fi vndut pe pia, astfel
nct sistemul de producie s-i ating obiectivele (s realizeze cel puin profitul minim pe
ramur).

10.2 Analiza pragului de rentabilitate

Pragul de rentabilitate reprezint nivelul de producie Q sau a cifrei de afaceri CA,
peste care activitatea SP se desfoar cu profit sau sub care aceasta nregistreaz pierderi.
Determinarea produciei critice sau a pragului de rentabilitate se face innd seama de
faptul c veniturile (suma ncasrilor) sunt egale cu cheltuielile (suma costurilor) pentru
activitatea analizat.
Analiza pragului de rentabilitate este un instrument al conducerii, folosit pentru
previzionarea profitului i fundamentarea deciziilor privind dezvoltarea activitii

Nr crt

Elemente de calcul

UM

1
2
3
4
5
6

Productie curenta
Cost material
Salariu direct
Pret vanzare unitar
Costuri fixe totale
Cost variabil unitar

Buc
/buc
/buc
/buc

/buc
26

Simbol
Relatii de calcul
Q
M
Sd
P
CF=CT-CV
Cv = M + Sd

Valoare
30000
43
17,423
154
1048250
60,423

7
8
9
10

Venit
Costuri variabile totale
Profit brut
Pragul de rentabilitate

Buc

V=p*Q
CV = Cv*Q
B =V C totale
Qcr = CF/(p-Cv)

4620000
1812690
1759060
11202

In urma calculelor efectuate se obtine valoarea pragului de rentabilitate Qcr = 11202 unitati.
La acest nivelul al productie de 11202 unitati firma nu are profit, doar isi asigur recuperarea
costurilor fixe si costurilor variabile.
Pentru a obine profit firma trebuie s vnd o cantitate mai mare de 11202 buci.
In cazul de fata productia find de Q= 30000 unitati sistemul produce profit .

11. Planul general de amplasare a sistemului de productie

27

28