1

MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE

SCOALA POSTLICEALA SANITARA FUNDENI
CALIFICAREA PROFESIONALA :ASISTENT MEDICAL GENERALIST





PROIECT DE ABSOLVIRE

PARTICULARITATI DE INGRIJIRE A PACIENTULUI CU

COLECISTITA ACUTA









COORDONATORI: ABSOLVENT:
ANDRIESCU MARIANA MINEA CARMEN FLORENTINA
DAMIAN CATALINA






BUCURESTI 2014


2







Motto




Cel care tie a se dovedi omenos cu oamenii,

arat n ce msur iubete arta sa. n boli, s urmrim dou fapte:

s fim omenoi sau s nu vtmm.



Hipocrate







3

Argument

Mi-am ales aceasta tema pentru proiectul de diploma,deoarece colecistita acuta este o
afectiune relativ preponderenta. In decursul celor 3 ani de invatamant medical am observat
o incidenta crescuta in aceasta cazuistica,care justifica interesul care se acorda studiului
patologiei ei si a afectiunilor hepato-biliare care ocupa un loc deosebit.
Intotdeauna am considerat chirurgia acea parte a medicinii care ofer un spectacol de
magie, dar in care nu exist trucaje, ci doar se ofer munc asidu, tiin, respect,incredere
i dragoste fa de cel aflat in [Link] acuta este cauzata de litiaza
[Link] calculilor creste cu varsta si este inegala sub raport demografic,sexul
feminin fiind cu precadere [Link] indica o incidenta de 1 la 4 femei peste 35 de
ani si de 1 la 10 barbati peste 40 de ani. Motivaia prezentei lucrri a fost determinat de
urmtorii factori:
- pacienii cu colecistit constituie 17-18% din interveniile de urgen i ocup al doilea
loc dup apendicit;
- cea mai mare parte din aceti pacieni, 50-70%, sunt persoanele n etate cu patologie-
asociat sever, servind drept obiect de mari discuii privind conduita terapeutic;

-adresarea precoce a pacientului cu colecistit acut,diagnosticarea operativ d
posibilitatea aplicrii tacticilor active chirurgicale,ce reduc esenial complicaiile
postoperatorii, durata spitalizrii bolnavilor.

Cuvintele de mulumire sau expresiile feelor celor care au suferit o intervenie chirurgical
m-au impresionat, deoarece ele motiveaz orele de munc, minutele in care viaa se
intreptrunde cu moartea, bucuria c actul medical nu este altceva decat intalnire intre
incredere i contiin.
Am dorit ca prin aceasta lucrare sa adun cat mai multe informatii despre colecistita
acuta,despre pacientul colecistomizat si am intocmit planuri de ingrijire specifice in aceasta
afectiune.



4

CUPRINS

Motto ......................................................................................................Pag2
Argument..............................................................................................................Pag3

CAPITOLUL I

Anatomia si fiziologia ficatului si a cailor biliare

[Link] privind sistemul digestiv .............................................................Pag 5
[Link] ficatului...........................................................................................Pag 7
[Link] ficatului............................................................................................Pag 11
[Link] biliare extrahepatice...............................................................................Pag 13
[Link] si rolul ei in organism .............................................................................Pag 16

CAPITOLUL II

Notiuni despre boala-Colecistita acuta

[Link]............................................................................................................Pag 19
[Link] ....................................................................................................Pag 20
[Link] patologica..........................................................................................Pag 21
[Link] clinice.....................................................................................................Pag 22
[Link]................................................................................................Pag 23
[Link] paraclinice si de laborator .................................................................Pag 24
[Link] .........................................................................................................Pag 29
[Link]..............................................................................................................Pag 30
[Link] si prognostic....................................................................................Pag 30
[Link]..........................................................................................................Pag 33
CAPITOLUL III
Particularitati de ingrijire a pacientului cu colecistita acuta
[Link] asistentei medicale in ingrijirea pacientilor cu afectiuni hepato-biliare..... Pag38
[Link] de ingrijirea a pacientului cu colecistita acuta...............................Pag44
[Link] unor tehnici.........................................................................................Pag52

CAPITOLUL IV

Procesul de nursing

[Link] de caz..........................................................................................................Pag59
[Link]...............................................................................................................Pag76
[Link]...........................................................................................................Pag78


5

CAPITOLUL I

ANATOMI A SI FI ZI OLOGI A FI CATULUI SI A CAI LOR BI LI ARE

[Link] PRIVIND APARATUL DIGESTIV
Aparatul digestiv cuprinde totalitatea organelor care indeplinesc importanta funcie de
digestie si absorbtie a alimentelor (prehensiune, modificarea fizico-chimic a alimentelor
,absorbtia nutrimentelor si excretia reziduurilor neabsorbite). Digestia este ansamblul de
procese in cursul crora substanele nutritive sunt eliberate din alimente, sub influena
enzimelor, fragmentate in constituenii lor chimici i [Link] se realizeaz in
segmentele constitutive ale tractului digestiv. Transformarea alimentelor incepe in stomac
i se definitiveaz in intestinul subire, unde substanele nutritive sunt absorbite in
capilarele sanguine i limfatice. La acest nivel in digestie intervine ficatul, pancreasul si un
numar mic de glande din peretele [Link] peretele intestinal neabsorbite sunt
condensate prin deshidratare, detoxificate prin conjugare, transformate in fecale prin
fermentaie i putrefacie,transportate i eliminate la nivelul rectului i [Link]
digestiv se imparte in dou segmente :
a)Cefalic cuprinde cavitatea bucal cu glandele anexe i faringele. In aceast poriune
alimentele sunt prinse de buze, dini i limba, sunt triturate, lubrefiate de saliva si
transportate in segmentele inferioare prin [Link] olfactive i gustative
controleaz compoziia chimic a alimentelor.

b) Truncal cuprinde poriunea de la originea esofagului pan la anus: esofag,stomac,
intestin subire duoden, jejun, ileon), intestin gros (cec, apendice, colon ascendent,
transvers,descendent , sigmoidian i rect).Aparatul digestiv dezvoltat embriologic din tubul
intestinal primitiv,prezinta doua orificii :unul la extremitatea sa superioara ,cavitatea
bucala,iar celalalt la extremitatea inferioara,[Link] digestiv este alcatuit din
segmente multiple ,de aspect ,dimensiuni si forme variate,strabate corpul de-a lungul sau
de la extremitatea cefalica,pana la regiunea [Link] digestiv prezinta urmatoarele
segmente:cavitatea bucala,faringele,esofagul,stomacul,intestinul subtire si intestinul
[Link] lor topografica este diferita astfel:


6


a)Cavitatea bucala ,faringele si portiunea initiala a esofagului,se gasesc in regiunea capului
si gatului.
b)Esofagul in cea mai mare parte a sa se afla in mediastin fiind din aceasta cauza
considerat un segment toracic.
c)Restul segmentelor sunt situate in cavitatea abdominala. Anexate din punct de vedere
functional tubului digestiv ,vom descrie de asemenea ficatul si [Link] lor
favorizeaza transformarile chimice ale alimentelor de-a lungul trecerii acestora prin
segmentele:cavitatii bucale(glande salivare) si intestinului(ficat si pancreas).




Fig [Link] aparatului digestiv



7


[Link] FICATULUI

Ficatul este cel mai voluminos viscer al organismului,fiind un organ glandular cu functii
multiple si importanate in organism.

Asezare:Este situat in cavitatea abdominala imediat sub cupola diafragmatica,iar lobul sau
stang se intinde pana in [Link] ocupat de ficat se numeste loja [Link]
este situat impreuna cu glandele anexe ale tubului digestiv datorita provenientei sale
din epiteliul ansei duodenale a intestinului primar, cat si faptul ca prin caile biliare
extrahepatice isi varsa produsul de secretie externa bila in duoden , bila intervenind in
procesul de digestie prin emulsionarea grasimilor.

Configuratie externa: Are forma unui semiovoid, aspect lucios si foarte neted ,aezat
transversal in abdomen,cu lungimea de aproximativ 28 cm, diametrul antero-posterior de
18 cm,inlimea de 8 cm i greutatea de aproximativ 1400 g(cel mai greu viscer).Are
culoare roie-crmizie, datorit cantitii mari de sange pe care o conine. Desi ficatul este
acoperit cu doua membrane(peritoneul si tunica fibroasa Glisson) aspectul lui granitat este
totusi vizibil,aceste membrane fiind [Link] lobulat al ficatului apare mai
evident in stazele sangvine sau la ficatul gras,cand periferia lobulului este mai palida,iar
centrul ramane [Link] ca si stomacul patrunde adanc in concavitatea diafragmei
care urca pana la nivelul coastei a cincea,incat proiectia si raporturile lui se vor face si cu
toracele.

Ficatului i se descriu 3 fete:
[Link] craniana sau diafragmatica este convexa in sus i vine in raport cu diafragmul i
cu peretele anterior al abdomenului, de aceea i se mai spune [Link] ea se
observ lobul drept i lobul stang, delimitai de ligamentul falciform. Lobul drept prezint
impresiunea arcului costal, iar cel stang intipritura cardiac.
[Link] caudala sau inferioara,este concava si vine in raport cu duodenul,colonul,
mezocolonul transvers, rinichiul drept i glanda suprarenala dreapt. Pe aceast faa se afl
trei anuri :


8

antul antero-posterior (sagital) drept. Adpostete in poriunea anterioar vezicula
biliar, iar in cea posterioar vena cav inferioar.
antul antero-posterior (sagital) [Link] in poriunea anterioar ligamentul
rotund, iar in cea posterioar ligamentul Arantius.
antul transvers. Se intinde intre cele dou anuri sagitale.
Conine hilul ficatului format din elementele pediculului hepatic : artera hepatic,vena
port, ductul hepatic, limfaticele i nervii. Aceste anturi delimiteaz patru lobi :drept,
stang, caudat i al lui Spiegel.
3)Faa dorsala sau posterioara o continu pe cea superioar i vine in raport cu peretele
posterior al cavitii abdominale la nivelul vertebrelor T7-T11.
Structura: Ficatul este invelit de peritoneul visceral (tunica seroas), care se continua cu
peritoneul parietal,din care se formeaza ligamentele:coronar, triunghiular stang,triunghiular
drept si falciform,acesta din urma continand in marginea sa libera rotund. Sub aceast
tunic se afl o membran fibroas (capsula Glisson) i apoi parenchimul hepatic. Capsula
Glisson patrunde in ficat prin hil,urmarind traiectul vaselor sanguin si formeaza lamelari
conjunctivi care, impreun cu reeaua vascular impart parenchimul hepatic in lobuli.
Lobulul hepatic reprezint unitatea anatomic i funcional a [Link] forma unei
piramide asezate cu baza spre suprafaa ficatului i varful spre [Link] seciunea
transversal are aspectul unui poligon cu 5-6 [Link] structura lui distingem: capilare
sanguine, celule hepatice, canalicule biliare i filete nervoase [Link] centru are o
ven centrolocular, iar la periferie prin alaturarea a minim trei lobuli hepatici se formeaz
spaiile portale (Kiernan). Aceste spaii conin: esut conjunctiv, o ramur a venei porte, o
ramura a arterei hepatice, unul sau dou canale biliare, limfatice i filete nervoase. Sangele
circula de la spaiul port spre vena centrolobular iar bila din centrul lobului spre spaiul
port. Celulele hepatice sunt aezate in cordoane Remark, dispuse radiar in ochiurile retelei
capilare [Link] celulele hepatice i peretele capilarelor se afl spaiul de trecere
[Link] celulele endoteliului vascular se situeaz celulele Kupffer, fagocite ce participa
la degradarea hemoglobinei. Intre cordoane se formeaz, prin simpla lor alturare,spatii
inguste numite canalicule biliare,care nu au perei [Link] periferia lobului,
canaliculele biliare ii constituie un perete propriu, numit [Link] din
lobulii invecinai se unesc intre ele i formeaz la nivelul spatiilor Kiernan canalele biliare


9

perilobulare. Canalele biliare periboluare se unesc intre ele si dau nastere la doua canale
hepatice drept i stang corespunzatoare celor doi lobi ai ficatului,care parasind ficatul,la
nivelul hilului, se unesc i formeaz canalul hepatic [Link] un traiect de 3-4 cm,
canalul hepatic comun se unete cu canalul cistic i alcatuiesc impreuna canalul coledoc,
care se deschide in duoden impreun cu canalul Wirsung,la nivelul caranculei
[Link] biliare i canalele biliare perilobulare formeaz cile biliare
intrahepatice,iar canalul hepatic comun i canalul coledoc alctuiesc cile biliare
extrahepatice. Acinul hepatic reprezint subunitatea morfofuncional a lobului hepatic.
Este construit din totalitatea celulelor irigate de acelai vas i care ii vars bila in acelai
canalicul biliar.




Fig [Link] ficatului.




10

Vascularizatia ficatului
Ficatul ca si plamanul are o dubla circulatie sanguina:nutritiva si functionala.
Circulatia nutritiva asigura aportul de sange hranitor,bogat in [Link] este adus de
artera hepatica,ram al trunchiului [Link] ce a servit la nutritia organismului,sangele
este condus prin venele hepatice in vena cava inferioara. Circulatia functionala este
asigurata de vena porta.
Vascularizatia ficatului este realizat asftfel:
a)Artera hepatic ia natere din trunchiul celiac. La inceput continu direcia acestuia i
cand intalnete vena port se divide in dou ramuri terminale: hepatic proprie i artera
gastroduodenal.
Artera hepatic proprie se divide la nivelul hilului hepatic in ramura dreapt
stang. D o serie de colaterale : artera piloric, artera cistica, ramuri terminale.
Artera gastroduodenal se bifurc in artera gastroepiploic dreapt i arterele
pancreaticoduodenale anterioar i posterioar
b)Vena port este trunchiul venos colector al sangelui din tractul digestiv
subdiafragmatic, pe care-l aduce la ficat. Ia natere din vena mezenteric inferioar care
dreneaz colonul stang. Acesta se vars in vena splenic, care se unete in continuare cu
vena mezenterica superioara(care dreneaza intestinul subire,pancreasul si colonul drept) si
care este continuata cu direcia spre ficat de vena port.
Trunchiul venei porte format la nivelul vertebrei L2, inapoia pancreasului, mai
primeste:vena primete vena gastrica stang,vena pilorica,i vena pancreaticoduoduodenala
superioar [Link] porta urca spre hilul ficatului unde se termina bifurcandu-se in
dou ramuri:
dreapta scurt care primete cele dou vene cistice
stang, lung care e in legatur cu cele dou vene obliterate, canalul lui
Arantius si vena ombilicala a ligamentului [Link] port are 8-10 cm i
un calibru de 15 [Link] suprahepatice : (4 grupe) principale i accesorii


11

ajung la faa posterioar a ficatului, pe marginea venei [Link]
ficatului sunt: superficiale si profunde
Inervaia ficatului se face prin filetele nervoase simpatice pe care ficatul le primete de la
plexul celiac i filete nervoase parasimpatice de la nervul vag prin micul epiplon.

Fig [Link] ficatului

[Link] FICATULUI
Ficatul indeplineste in organism un numar important de functiuni intervenind aprope in
toate metabolismele intermediare a substantelor,in unele din procesele de reglare a
homeostaziei si in procesele de aparare a organismului,etc.
Ficatul prin multiplele sale functii,este considerat laboratorul [Link]
ficatului pot fi in general grupate in trei mari categorii:
[Link] biliara-Functia de formare si eliminare a bilei poarta denumirea de biligeneza
sau functie [Link] este secretata de celule parenchimatoase in mod continuu,este
transportata prin canaliculele intrahepatice si extrahepatice in vezicula biliara,unde se
acumuleaza in perioadele dintre mese si eliminata in intestin in timpul procesului digestiv.


12

[Link] metabolice-Ficatul indeplineste numeroase functii [Link] mai
importante sunt:
1)Functia ficatului in metabolismul glucidic-functia de sinteza a glicogenului-
glicogenogeneza care are loc sub influenta hormonului pancreasului endocrin-insulina.
2)Functia ficatului in metabolismul lipidic:ficatul intervine in metabolismul lipidic
indeplinand o serie de roluri:a)inmagazinarea grasimi sub forma de grasimi de rezerva.
b)mobilizeaza grasimea de rezerva din depozite(hipodermul
in special).
c)sintetizeaza acizii grasi si grasimile neutre sub forma de
fosfolipide,acest proces se desfasoara sub actiunea unor enzime.
d)transforma glucidele in exces,in grasimi,sau grasimile in
glucide.
e)oxidarea acizilor grasi cu producere de energie,apa si Co2.
3)Functia ficatului in metabolismul protidic.a)ficatul sintetizeaza fibrinogenul si
protrombina,substante proteice ce intervin in coagularea [Link] sinteza
protrombinei este necesara prezenta vitaminei K.
b)ficatul degradeaza aminoacizii prin
diferite mecanisme ,unul dintre cele mai importante fiind dezaminarea.
c)ficatul intervine de asemenea in
transformarea nucleoproteinelor in acid uric:acest fenomen se petrece sub actiunea unor
fermentii produsi de ficat ,acidul uric fiind eliminat prin urina.
4)Functia ficatului in metabolismul hidro-mineral-Ficatul participa si la metabolismul unor
substante [Link] mai importante sunt:fierul,sodiul,potasiul,cuprul si clorul.
5)Functia ficatului in metabolismul vitaminelor-Ficatul este locul de depozit a numeroase
vitamine(vitamina A,B(B1,B2,B12),D.K).
[Link] functii ale ficatului-Functia antitoxica si Functia de sinteza a fermentilor


13


[Link] BILIARE EXTRAHEPATICE
Sunt constituite din :
a)Calea biliar principal reprezentat de canalul hepatocoledoc.
Canalul hepatic comun se formeaz prin unirea celor dou canale hepatice,drept si
[Link] coboara in marginea liber a micului epiplon i fuzioneaz, la nivelul marginii
superioare sau inapoia primei poriuni a duodenului, cu canalul cistic venit de la vezica
biliara, formand canalul coledoc. Aceasta descrie o curbura cu concavitatea spre dreapta si
anterior si se termina la nivelul treimii mijlocii a celei de a doua portiuni a duodenului.
Masoara in medie 5 cm, iar calibrul este de 5 mm.
Canalul coledoc prezinta 4 segmente : supraduodenal, retroduodenal,retropancreatic si
intraparietal (in peretele duodenului).Se termina printr-un orificiu comun cu canalul
pancreatic, unindu-se cu acesta in ampula hepatopancreatica a lui [Link] aceasta zona
exista o importanta formatiune musculara (Sfincterul lui Oddi) ,a carei functionare corecta
asigura tranzitul normal al bilei spre duoden.
b) Calea biliara accesorie reprezentata de vezicula biliara si canalul cistic.
1)Vezicula biliara (colecistul) este un rezorvor anexat cailor de excretie a bilei,in care
aceasta se acumuleaza in intervalul dintre pranzuri. Este situata in fosa veziculei biliare de
pe fata viscerala a ficatului. Are o lungime de aproximativ 10 cm, o largime de 4 cm si o
capacitate de 50-60 [Link] veziculei biliare este aproape sagitala si este comparata cu
o para.
Prezinta 3 portiuni : fundul, corpul si colul.
Fundul veziculei biliare constituie extremitatea ei anterioara si raspunde incizurii cistice
de pe marginea inferioara a ficatului. Pe viu,el se proiecteaza pe peretele abdominal
anterior, in punctul unde linia ombilico-auxiliara dreapta intalneste arcul costal. Este
invelit in peritoneu si are o mare mobilitate,uneori este ptozat sau da vezicula in undita'.


14

Corpul veziculei biliare este partea aderenta la fata viscerala a ficatului. El se ingusteaza
treptat spre col, ultima parte a sa este denumita infundibul. Vine in raport in sus cu ficatul,
iar in jos cu colonul transvers si cu duodenul. Fata superioara adera slab la ficat printr-un
tesut conjunctiv strabatut de vene porte accesorii. Ea se poate dezlipi usor in cursul
operatiei de extirpare a [Link] inferioara e acoperita de peritoneu si legata de
colonul transvers prin ligamentul [Link] vezicula este invelita pe toate partile
de peritoneu,care formeaza o plica mezocistul ce o leaga de fata viscerala a ficatului.
Colul formeaza extremitatea profunda si ascutita a veziculei biliare. Are forma conica si se
continua fara o limita precisa cu canalul cist ic. Este liber, nu adera la ficat. In sus si in
stanga vine in raport cu ramura dreapta a venei porte, iar in jos cu portiunea superioara a
duodenului.
Structura veziculei biliare : la exterior este acoperita de peritoneu (tunica seroasa). Sub
aceasta se zareste un strat subseros bine dezvoltat, de natura conjunctiva [Link]
tunica fibro-musculara, formata din tesut colagen predominant si fibre elastice, in care sunt
cuprinse fibre musculare netede formand manunchiuri orientate oblic. Impreuna cu fibrele
longitudinale si circulare, acestea formeaza o retea in care fibre cu orientare diferita se
continua unele cu altele. La interior vezicula este captusita de tunica mucoasa formata
dintr-un epiteliu simplu si dintr-un corion. Epiteliul contine celule absorbante cu platou
striat si putine celule calciforme. In regiunea colului se gasesc glande de tip mucos,al caror
produs se amesteca cu bila. Corionul este format din tesut conjunctiv lax si reticular.
Epiteliul este impermeabil pentru pigmenii biliarii. Celulele sale participa la procesul de
resorbie a apei (concentrarea bilei) i la elaborarea unor constitueni biliari (grasimi i
colesterol).
Vascularizarea veziculei biliare este legat de vascularizarea ficatului :
Artera cistic, ramur a ramurii drepte a arterei hepatice ptrunde in vezicul la nivelul
gatului si se imparte in ramurile dreapt si [Link] cistice (dou) sunt satelite arterei.
Se vars in ramura drept a venei [Link] dreneaz in limfonoduluii gatului i
limfonodulii marginii anterioare a hiatusului Winslow. De acolo ajung la nodulii
retroduodenopancreatici.
Inervaia veziculei biliare -arterele cailor biliare extrahepatice provin din artera hepatica
proprie-pentru ductul hepato-coledoc;din arterea cistica pentru ductul coledoc si ductul


15

cistic. Venele urmeazaun traiect invers arterelor;ele se varsa in vena [Link] un numar
de venule care pleaca din colecist patrund in ficatsi se ramifica aici:ele au valoarea unor
vene porte accesorii. Nervii privin din plexul celiac si cuprind fibre parasimpatice(de
origine vagala) care determina contractia musculaturii veziculei biliare si relaxarea
sfincterului Oddi,fibre simpatice care au o actiune contrarie.
Funciile veziculei biliare sunt urmatoarele:de rezervor, de concentrare i resorbtie, de
secreie i de contractilitate.
Canalul cistic este cudat pe colul vezical ; se indreapt in jos, la stanga i inapoi i se
temina in unghi ascutit in flancul drept al canalului hepatic,formand canalul colector.
Lung in medie de 3 cm, calibrul su se diminu dinspre coledoc spre vezicula. Mucoasa de
la nivelul colului i a canalului cistic formeaz valvele semilunare Heister. La legtura
dintre col i canalul cistic se afl sfincterul vezicular.


[Link] biliara





16

[Link] SI ROLUL EI IN ORGANISM
Bila este format de celulele hepatice i celulele Kupffer. Este produs in mod continuu
astfel incat in 24 ore se realizeaz o cantitate de 600-1200 ml. Ritmul secreiei este mai
este mai redus noaptea i mai crescut [Link] se elimin in duoden doar in cursul digestiei
digestiei [Link] timp ea se acumuleaz treptat in vezicula biliar, unde sufer un
proces de concentrare prin absorbie de ap i ioni i primete o cantitate de mucus.
Compoziia bilei
Ap (97%)
Sruri biliare (1%). Ele reprezint cel mai important constituent al bilei i sunt
reprezentate de glicolat i taurocolat de [Link] srurilor biliare variaz in
funcie de alimentaie. Ajunse in intestin, ele trec in circulatia venei porte i ajung
din nou la ficat, unde stimuleaz formarea de noi sruri biliare.
In felul acesta se stabilete circuitul enterohepatic al srurilor biliare.
Srurile biliare indeplinesc urmtoarele funcii :
[Link] nivelul intestinului emulsionez grsimile i poteneaz lipaza pancreatic.
[Link] cu grsimile compleci coleinici solubili in ap, permiand astfel absobia
grasimilor si a vitaminelor liposolubile A, D, E, K i F.
[Link] peristaltismul intestinului rol laxativ.
[Link] echilibrul florei microbiene a intestinului gros, combtand flora de putrefacie
rol antiputrid.
[Link] formarea bilei rol coleretic.
Pigmenii biliari (0,5%) sunt reprezentai de bilirubin i biliverdin. Iau natere
din hemoglobina eliberat prin distrugerea globulelor roii btrane la nivelul
ficatului i al [Link] lor incepe cu separarea hemului de globin i
apoi, prin reducere,transformarea acestuia in pigmenii [Link] trece in
plasm i se unete cu o globin(transferina),fiind dus la organele
[Link] este descompus in aminoacizi din care este


17

[Link] biliari fiind produi de dezasimilaie ai hemoglobinei i
eliminandu-se prin bila,ii confer acesteia caracterul de produs de excreie.
Pigmentul principal, bilirubina, are culoare galben-aurie i la inceput insolubil in apa,dar
solubila in alcool i grsimi. Ea circul legat de proteinele sanguine. Aceste caracteristici
sunt valabile pentru bilirubina neajuns in ficat. Dup ce ajunge in ficat, ea se conjug cu
acidul glicoronic,sub influena unei enzime (glicoroniltransferaza), care o face sa-si
modifice [Link] acum bilirubina va incepe parcurgerea cilor biliare ctre
[Link] neconjugat a fost numit indirecta, iar cea conjugat direct,dupa
comportamentul in timpul reaciei Van der Bergh (reacie pozitiv in prezena bilirubinei
conjugate direct).Acumularea pigmenilor biliari in sange se soldeaz cu aparitia
icterului(culoarea galbena a tegumentelor i a sclerelor) atunci cand bilirubina creste peste
valoarea de 2 mg%..Reacia Van der Bergh ne ajut s vedem ce fel de bilirubina s-a
acumulat si spre ce capitol de patologie ne indreptm [Link] ce au ajuns in intestin,
pigmenii biliari sufer in continuare o serie de modificari.
Bilirubina este transformat sub influena florei intestinale in urobilinogen. O mare parte
din acesta este oxidat i transformat in stercobilinogen, care se elimin prin [Link]
de urobilinogen se elimin o parte prin urin i o parte este resorbit i adus la ficat
(circuitul enterohepatic).
Colesterolul (1-2%) este un produs de oxidare. Provine din dou surse: sange i [Link]
sange ajunge din alimente bogate in colesterol, iar in ficat este sintetizat de acesta din acid
acetic si grasimi degradate. Cantitatea de colesterol crete in timpul sarcinii, precum i in
alimentaia bogat in lipide;ea scade in lipsa acestora sau in cazul unor leziuni grave ale
[Link] raportului colesterol-sruri biliare (normal 1/20 1/30) are o
deosebit [Link] acesta scade sub 1/3 se favorizeaz precipitarea colesterolului,
care formeaza calculi [Link] intestin,30-60% din colesterol e reabsorbit prin mucoasa
duodenojejunal(circuitul enterohepatic restul fiind transformat de flora intestinal in
coprosterol i eliminat prin fecale. Are rol in sinteza unor hormoni corticosuprarenalieni,
sexuali acizilor biliari i vitamina D3.
Lecitina (0,1%)
Mucina- produs de pereii cilor excretoare i ale veziculei.


18

Substane minerale: clorura, fosfatul i bicarbonatul de sodiu dau bilei un pH
alcalin=7,3-7,4.
Cantiti mici de: acizi grai, acid glicoronic, acid uric si uree. Celulele hepatice
i celulele Kupffer formez bila in mod continuu. Aceasta, trecand prin
canalicule biliare, canalele biliare perilobulare i canalul hepatic, ia fie calea
direct prin canalul coledoc spre duoden in timpul digestiei, fie calea veziculei
biliare prin canalul cistic intre digestii,unde se acumuleaz. inand seama de
aceasta, deosebim dou feluri de bila:
-bila hepatic (primar) care trece din ficat direct in duoden in timpul digestiei.
Este un lichid galben verzui care conine 97% ap i 3% reziduu uscat (substan organica
si anorganic);
-bila vezicular se vars in duoden din vezicula biliar numai in timpul alimentatiei. Este
mai vascoas (conine mucus din mucoasa veziculei) i mai concentrat in pigmenti
biliari(in timpul acumulrii ei in vezicul o parte din ap se reabsoarbe prin pereti
acesteia).
Mecanismul scurgerii bilei n duoden
Eliminarea bilei din vezicula biliar se face pe cale umoral i pe cale reflex.
a) Pe cale umoral excreia bilei in duoden e condus de colecistokinin, hormon care
se formeaza la contactul mucoasei duodenale cu continutul acid al acesteia si unele
principii alimentare. Trecand in sange, colecistokinina ajunge la cile biliare extrahepatice
si produce evacuarea bilei in duoden.
b) Pe cale reflex prin ptrunderea hranei in duoden sunt excitai receptorii
Centripei din mucoase; excitaia ajunge la sistemul nervos central i de acolo, pe calea
nervilor vagi (nervi parasimpatici), pornesc impulsuri la sfincterul veziculei biliare i la
sfincterul Oddi, determinand relaxarea lor. Totodat are loc contracia veziculei i bila de
rezerva(bila vezicular) este eliminat in intestin. Cand vezicula s-a golit, sfincterul ei se
inchide,dar ramane deschis sfincterul Oddi, astfel incat bila venit direct de la ficat (bila
hepatica)trece in intestin, atata timp cat dureaz [Link] incetarea digestiei,


19

sfincterul Oddi se inchide i se deschide sfincterul vezicii biliare,astfel incat acum bila
hepatica ia calea veziculei biliare, unde se [Link] sfincterelor se datoreaz
nervilor Splahnici (simpatici) care au aciune contrar [Link] de eliminare al bilei
depinde de natura alimentului, de exemplu dup ingerarea de lapte bila se elimin timp de
5-7 ore, iar dup paine 8-9 ore.
Funciile bilei sunt importante i se refer la fenomenele de digestie i metabolism:
1. Bila contribuie la neutralizarea reaciei acide a amestecului alimentar sosit din stomac in
intestin.
2. Intervine decisiv in digestia grsimilor, favorizand emulsionarea lor. Stimuleaz
fermentii Specifici (lipazele); ajut la absorbia acizilor grai i a unor substane solubile in
grasimi(vitaminele).
3. Contribuie la intreinerea peristaltismului intestinal.
4. Contribuie la meninerea echilibrului dintre diferii ioni in cursul digestiei.
5. Contribuie la eliminarea unor produi de excreie (pigmeni biliari,medicamente,metale).
6. Acionez ca agent bacteriostatic, inhiband creterea unor germeni patogeni.

CAPITOLUL II
NOTI UNI DESPRE BOALA :COLECI STI TA ACUTA
[Link]
Colecistita acut este o afeciune a veziculei biliare,caracterizat anatomo-patologic prin
inflamaia organului,iar clinic printr-un sindrom dureros abdominal acut,nsoit de febr i
modificri [Link] cele mai multe ori apare pe fondul unei litiaze subiacente,ale unei
colecistite cronice preexistente sau sunt secundare unei septicemii sau bacteriemii. Durerea
n hipocondrul drept este cel mai important simptom,ea crete rapid n intensitate i nu
cedeaz la antispasticele uzuale.


20

[Link]
In majoritatea cazurilor sunt infecii supraadugate unei colecistite cronice litiazice (circa
90%),consecina unei complicaii mecanice; obstrucia cisticului a infudibulului,si mai rar
a coledocului, printr-un [Link] factorului mecanic i se adaug factorul septic i
factorul chimic ce const in inflamarea vezicei biliare prin refularea sucului pancreatic.
Agenii patogeni pot ptrunde in cavitatea veziculei pe cale hematogen (direct din
circulaia general sau pornind din intestin pe calea venei porte), mai rar pe cale
endocanalicular ascendent (duoden, canal coledoc, vezica biliar).Germenii obinuii
sunt:Escherichia coli, bacilul perfingens, stafilococul auriu,salmonelele,[Link]
rar a fost observat colecistita acut nelitiazic. Obstrucia canalului cistic reprezint
mecanismul cel mai frecvent in patogeneza [Link] peste 95% din cazuri este provocat de
un calcul biliar inclavat in gatul colecistului sau canalului cistic. Obstruarea zonei
infundibulo-cistice (jonciunea dintre canalul cistic i gatul veziculei) duce la stagnarea
bilei in vezicula biliar, consecina fiind concentrarea bilei si cresterea presiunii
[Link] comprima vasele ce hranesc peretii veziculei ,determinand in final
inflamatia acuta a [Link] apei i sarilor biliare de mucoasa veziculei determin
cresterea concentratiilor pigmenilor biliari,carbonatului de calciu si [Link]
amestec de substane concentrate provoaca inflamaia chimic i creterea presiunii
osmotice din interiorul veziculei. Mucusul secretat de glandele mucoasei se acumuleaz in
interiorul veziculei, determinand i el creterea presiunii intraveziculare, element patogenic
esenial in colecistita [Link] colecistitului poate fi purulent, dar acest puroi nu
conine in prima faz [Link] progresiv a presiunii intraveziculare duce la
comprimarea vaselor sanguine i limfatice care hrnesc vezicula. Aceast comprimare este
maxim la locul obstruciei. La bolnavii varstnici (arteroscleoritici sau diabetici)
comprimarea in zona de irigaie a arterei cistice este mai accentuat, favorizand inflamaia
acut, necroza ischemic i perforaia veziculei [Link] acute infecioase
primitive sunt foarte rare i se intalnesc in special la [Link] cele mai multe ori infecia
este secundar. Ea se grefeaz uor datorit rezistenei sczute a pereilor ischemiai, aflai
sub presiunea coninutului [Link] germenii care invadeaz secundar vezicula
biliar, cei mai frecveni provin din intestin: bacilul Escherichia Coli, mai rar colostridii,
salmonele, pneumococi,[Link] se produce fie pe calea circulaiei porte, fie pe
calea arterei cistice, fie pe cale limfatic. Alteori germenii ptrund in cile biliare prin


21

canalul coledoc. Cand infecia este provocat de germeni anaerobi se produce gangren
vezicular (colecistit emfizematoasa).

[Link] PATOLOGICA
Din punct de vedere anatomo-patologic, colecistita acut imbrac patru forme:
n form cataral a colecistitei acute dup aproximativ 24 - 72 ore de la obstrucia
defileului infundibulocistic se produc hidropsul vezical acut i ingroarea pereilor
veziculei prin edem i infiltrat inflamator cu celule [Link] acut a
pereilor veziculei biliare se reduce treptat. In a doua sptman de evoluie, edemul
inflamator cedeaz i incepe proliferarea esutului conjunctiv reparator,astfel incat in zilele
a 9-a, a10-a apar modificri cu caracter de inflamaie [Link], infiltratul inflamator
este transformat in esut [Link] acut dispare total abia dup patru sptmani de
evoluie, iar reacia inflamatoare oanizat fibrocitar persist inc o lun, cedand complet
dup 2 pan la 4 luni.
In forma flegmonoas infiltratul inflamator polimorfo-nuclear care ingroa peretele
veziculei biliare, evolueaz ctre constituirea unui flegmon al acestuia care se combin
adesea cu o necroz a regiunii fundului [Link] aceast etap se pot asocia germeni
microbieni in peretele vezicei i apar primele semne clinice de iritaie peritoneal.
In forma gangrenoas, necroza ischemic a peretelui vezicei amplificat de infecia
secundar acestuia este in primele 3-4 zile parcelar, iar in a doua sptman de evolutie ea
devine cvasitotala precipitand [Link],vezica gangrenoas,parcelat sau
cvasitotal, este inconjurat de plastron subhepatic, iar coninutul vezicei este purulent
(piocolecistul gangrenos).
In forma purulent infecia secundar a peretelui i a coninutului veziculei biliare este
prezent in aproape toate cazurile de colescistit [Link] biliar se transform intr-o
pung cu puroi septic, de unde i denumirea de piocolecist dat acestei forme de colecistit
[Link] cazul evoluiei colecistitei acute in spaiul perivezical leziunile inflamatorii se
extind prin continuitate cuprinzand in mod gradat urmtoarele regiuni i formaiuni
anatomice: peritoneul ventral al hipocondrului drept al abdomenului i peritoneul cu polei


22

deiafragmatice drepte, parenchimul hepatic, sfincterul Oddi i duodenal, capul
pancreasului, mezocolonul [Link] procesului inflamator acut in spaiul
perivezical se explic clinic prin apariia plastronului subhepatic, care const dintr-un
proces de peritonit adeziv, asemntoare cu plastronul apendicular. Plastronul colecistic
este format din aderarea organelor din vecintatea veziculei biliare (colonul transvers,
canalul piloric i duodenal).Cand procesul de peritonit nu a blocat extensia, inflamaia se
poate constitui intr-o peritonit supurat localizat (abcesul pericolicistic) sau generaliza in
intreaga cavitate peritoneala(peritonit generalizat).

[Link] CLINICE
Clasificarea formelor clinice de colecistita acuta.
[Link] supraacute cu semne clinice grave,date n special de perforatia macroscopica
sau microscopica a veziculei biliare,cu un coleperitoneu localizat sau generalizat,cu
gangrena masiva a peretelui [Link] distructive de colecistita acuta se datoreaza
alterarii trofice a veziculei biliare,carea apar consecutiv cresterii brutale a presiunii
intalumenale,ceea ce compromite vascularizatia parietala ci creeaza rapid conditii de
ischemie,necroza si gangrena.
[Link] acute
-colecistita acuta hidropica (edeme masive ale peretilor care caracterizeaza aceasta forma).
-piocolecist cu continut steril
-colecistice acute flegmonoase
-colecistice acute purulente septice .
-colecistite acute gangrenoase.
[Link] subacute
Reprezentate timp indelungat de cazurile tratate cu antibiotice.


23

-pielocistitele sclero-retractile insotite de abcese periveziculare si/sau intrahepatice .
-pielocistitele fistulizate:fistule biliare externe,biliobiliare sau biliodigestive.

[Link]
In afara cazurilor in care colecistita acuta apare ca o manifestare a bolii(32%) o anamneza
bine condusa poate releva elemente sugestive pentru diagnostic:suferinta digestiva
veche,tulburari dispeptice de tip biliar,un examen ecografic anterior care a semnalat litiaza
veziculo-biliara.
Durerea este un semn major in cadrul simptomatologiei colecistitei acute,avand caractere
diferite in functie de forma clinica a [Link] trebuie clar diferentiata de simpla colica
biliara,remisa spontan sau dupa medicatia antialgica si antispastica. Durerea abdominal
este declanat de obicei de ingerarea unor alimente colecistokinetice:grasimi,tocaturi,
prjeli, mezeluri, maionez sau de produse celulozice: mazre, fasole, varz.
In colecistita acuta durerea este profunda,apasatoare cu localizare in epigastru putand fiind
insotita de jena periombilicala si fenomeene [Link] persistent al durerii si
tendinta dea se deplasa spre hipocondrul drept sugereaza un proces evolutiv acut. Daca
sediul initial al durerii este in hipocondrul drept,aceasta poaate fi datorata unor leziuni
distructive de la debut,mai ales daca este de intensitate mare si rezistenta la tratamentul
medical aplicat.
Intensitatea durerii este inegal de la cea frust la cea foarte violent. Uneori este
atat de intens, incat bolnavul evit s inspire profund. Modul de instalare al durerii este
frecvent brusc, dar poate fi i progresiv. Durata este variabil, pe masur ce procesul
inflamator avanseaz, durerea devine sever i persistent. In general durerea abdominal
din colecistita acut nu cedeaz decat parial i temporar la analgezice i antispastice .Un
alt simptom este greaa insoit de vrsturi. Iniial se elimin alimentele consumate,
stagnate obinuit intragastric, dup care apare coninutul bilios, uneori in cantitate mare.
Eforturile mari de vom cu evacuri explozive pot duce la ruptura mucoasei
[Link] de disconfort abdominal se amplific prin senzaie de balonare
epigastric sau difuz datorit parezei intestinale. Eliminarea de gaze poate fi suprimat i
constipaia frecvent.


24

Simptomele generale sunt nelipsite: cefalee, agitaie, uneori frison i febr. Dac
predomin infecia cilor biliare, pacientul prezint frison, insoit sa nu de
[Link] domin in general tabloul clinic la bolnavul varstnic. Intensitatea
febrei reflect proporiile i extinderea inflamiei la cile intra i extrahepatice. Dac
leziunea e cantonat la colecist, febra se menine 4-6 zile in platou. O curb febril cu
oscilaii ample reflect extinderea infeciei dincolo de colecist i leziuni distructive severe
(gangren colecistic)Asociat cu icter i frisoane repetate se traduce prin apariia unei
complicaii (angiocolita acut).
Icterul este rar intalnit i este provocat de extinderea inflamaiei la canalul coledoc,de
prezena unui calcul coledocian sau de extinderea inflamaiei la cile biliare intrahepatice.
El nu este foarte intens i nu este insoit de prurit. Miscarile respiratorii sunt scurte si
sacadate, deoarece respiratiile ample si profunde intensifica durerea, prin efectul de
crestere a presiunii intraveziculare in timpul coborarii diafragmului. La insinuarea mainii
sub rebordul costal drept inspirul este blocat de aparitia unei dureri intense (semnul lui
Murphy).Frecvena pulsului este paralel cu creterea temperaturii, rar pulsul este
[Link] fac ascensiuni ale valorilor tensionale, iar coronarienii pot face crize
anginoase veritabile.

[Link] DE LABORATOR SI PARACLINICE

[Link] DE LABORATOR
Analizele de laborator sunt foarte importante atat pentru evaluarea gravitatii stadiului
evolutiv cat mai ales pentru stabilirea strategiei operatorii. Se urmareste leucocitoza care
intr-o colecistita acuta necomplicata are valori de 8000-14000/dl iar in formele complicate
depaseste 20.000 /dl.
Testele functionale hepatice si enzimatice serice: Testele functionale hepatice nu se
modifica decat in rare cazuri, cand procesul inflamator invadeaza patul veziculei biliare si
cand parenchimul hepatic al acestei zone este invadat de procesul necrotic pericolecistic. In
asemenea cazuri, transaminaza oxalacetica, fosfataza alcalina si leocinaminopeptidaza sunt
crescute, corelandu-se cu [Link] care evolueaza cu icter,ne
oferea indicatii asupra existentei sau nu a litiazei de cale biliara principala asociate


25

Hiperamilazemia si hiperamilazuria sunt prezente intr-un numar important de cazuri si in
deosebi in cele care evolueaza concomitent cu o pancreatita acuta. Cresterea amilazei poate
fi pusa in evidenta si in exudatul inflamator peritoneal. Hiperamilazemia si hiperamilazuria
cu valori moderat crescute nu implica neaparat existenta leziunilor de pancreatita acuta
VSH-ul si fibrinogenul sunt pozitiv crescute ca in orice inflamatie. Ionograma este
modificata in functie de intensitatea varsaturilor si de aparitia coleperitoneului.
Sumarul de urina poate furniza date foarte importante pentru diagnostic. Astfel, se pot
pune in evidenta hematii numeroase, leucocite si bacterii (semnul de infectie prin staza
urinara produsa de calculul obstructiv) sau cristalele abundente si conglomerate de saruri
ce stau la baza formarii calculilor.
In practic se efectueaz tubajul Meltzer-Lyon i mai rar tubajul minutat. Prin introducerea
in duoden a unei sonde Einhorn se va extrage cu scop explorator:
bila A (coledocian), galben-aurie. Se instileaz sulfat de magneziu.
bila B (vezicular), vascoas, castaniu inchis
bila C (hepatic), galben clar.
Probele A, B i C se recolteaz in epubrete sterile care se vor examina din punct de vedere:
Microscopic: se pot evidenia celule epiteliale sau neoplazice, leucocite in numr
mare(proces inflamator).
Citologic: se evideniaz eventualii parazii (lamblii).
Bacteriologic: din bila B se realizeaz bilicultur i antibiogram.
Biochimic: se determin cantitatea de sruri biliare, vascozitatea i pH-ul.
La extragerea bilei pot aprea urmatoarele situaii patologice:
1. Lipsa bilei A arat existena unui obstacol coledocian (calcul sau tumoare), o hepatita
toxic sau o intoxicaie cu ciuperci.


26

[Link] A iese amestecat cu sange fapt ce arat existena unui cancer duodenal sau a
capului de pancreas.
3. Dac bila A iese tulbure exist o angiocolit.
4. Lipsa bilei B reprezint existena unui obstacol (calcul sau tumoare) la nivelul colului
vezical sau canalului cistic.
5. Evacuarea bilei B in cantitate foarte mare, urmat de ameliorarea evident a strii
bolnavului, relev o hipotonie biliar.
6. Lipsa bilei C relev obstrucia canalului hepatic comun.
7. Apariia tardiv a bilei C in cantitate mic i insoit de durere in hipocondrul
drept,releva hipertonie biliara.

[Link] PARACLINICE
Examene radiologice
[Link] abdominal pe gol - poate fi de mare valoare diagnostic in situaia in care
aceasta pune in eviden calculii biliari radioopaci, calcifierea peretelui veziculei biliare
,prezenta de calculi in intestin ,sau de gaze in caile biliare (semn indirect de fistula
biliodigestiva
[Link] abdominala-are cea mai larg aplicabilitate la bolnavii cu colecistit acut,
deoarece fiind o metod neinvaziv este uor de suportat chiar de bolnavii cu stare generala
alterata(febra,icter),metoda permite depistarea calculilor care au diametru mai mare de 3-5
mm si vizualizeaza modificarile de forma,volum si de pozitia veziculei biliare,ca si
modificarile structurale ale peretilor [Link] pune in eviden ingroarea peretelui prin
edem cand acesta depete [Link] evidentieaza prezenta unui lizereu cu
ecodensitate scazuta, eventual discontinuu, ca un dublaj al peretelui vezicular, imagine care
are la baza fie un edem perivezicular, fie un edem al mucoasei veziculare sau zone
flecmonoase si necrotice [Link] mai permite obtinerea de date suplimentare


27

despre calibrul canalului coledoc, in care pot fi vizualizati calculii, cat si date privind
parenchimul hepatic si pancreatic.
[Link]-colecistografia interavenoas - ajut la diagnosticul diferenial al colecistitei
acute cu pancreatita acut. Aceasta arat o vezica biliar exclus radiologic si poate oferi
informatii asupra starii caii biliare principale si poate oferi informaii asupra strii cii
biliare principale.
[Link] - per oral este contraindicat i inoperant datorit vrsturilor in
prezena icterului sau alterarea strii generale a pacientului contraindic atat colecistografia
provocat cat i colangio-colecistografia intravenoas.
[Link]: in caz de suferin coronarian preexistent, colecistita acuta
accentueaz fenomenul de ischemie coronar i agraveaz episoadele de angin la vechii
anginoi, atat clinic cat i electrocardiografic.
[Link]: Vezicula biliara este usor evidentiabila prin laparoscopie. Se recunoaste
dupa culoarea ei alb-vinetie, dar nu intotdeauna poate fi cu usurinta deosebita de ansele
intestinale [Link] colecistului sunt supli, depresibili la atingerea cu
laparoscopul. Calea biliara principals si pancreasul nu pot fi observate.
In colecistita se poate preciza extinderea procesului la tesuturile invecinate, precum si
starea de umplere a colecistului: mare, subtensiune, in obstructiile coledocului inferior
(neoplasm de cap de pancreas), mic, flasc in obstructiie situate deasupra cisticului.
Vezicula fiiazica este de obicei mica (cu exceptia inclavarii de calculi in cistic), prinsa in
aderente, cu pereti ingrosati si sensibila la atingerea cu laparoscopul.
[Link] computerizat: poate preciza grosimea pereilor veziculari, calculii(numr,
dimensiune, aspect), densitatea coninutuli biliar. Se poate face concomitent cu
colangiografia.


28


[Link] computerizata a colecistului



[Link]
Diagnosticul pozitiv este susinut de :
[Link] (litiaz biliar, septicemii, boli infec-ioase,vechi colecistopat).
[Link] clinic cu dureri ,febra si semne de infectie generala cu hiperleucocitoz i
neutrofilie
[Link] bilei confirm diagnosticul
Diagnostic diferential
Intotdeauna colecistita acut este suspectat in prezena unei colici biliare, de intensitate
mare i constant, rezistent la terapia analgezic i antispastic, insoit de febr i de


29

aprare muscular, la un bolnav cu trecut biliar i eventual cu semne radiologice de litiaza
biliara
Diagnosticul diferenial trebuie fcut cu:
[Link] biliar
[Link] acuta(la un apendice situat sus)
3. ulcerul perforat
[Link] renale(pileonefrita acut si hidronefroza)
[Link] acut.
[Link] de miocard acut
[Link] biliara care apare in afeciuni neinflamatorii ale tractului biliar(dischineziile
biliare) se deosebete de colecistita acut prin lipsa elementelor infecioase (febra) i prin
faptul c cedeaza la administrarea de [Link] lucru se petrece i dac durerea
este generat de o calculoz biliar necomplicat.
[Link] acuta in condiiile unui apendice situat in poziie ascendent sau subhepatic,
poate simula o colecistita acut. Apendicita acut este caracterizat, ins, de localizarea
durerii la debut ,in fosa iliaca dreapta si cresterea continua a intensitatii acesteia, relativ
caracteristice sunt febra, aprarea muscular localizat in fosa iliac dreapt sau mai sus,
absena icterului i prezena leucocitozei. Ecografia poate aduce probe suplimentare,
aproape decisive, privind starea colecistului i apendicelui.
[Link] gastro-duodenal perforat provoaca o apasare musculara mai intensa si mai
extins, insoit de semne radiologice de pneumoperitoneu (semiluna gazoas
subdiafragmatica).Matitatea hepatica dispare. Afectiunile renale colica renal cu tulburrile
care o insoesc poate da natere la confuzii. Iradierea durerii i examenul urinei aduc ele-
mente utile pentru diagnostic ,anamnez i examenul fizic.
[Link] i hidronefroza intr in cadrul afeciunilor renale ca diagnostic diferenial.


30

[Link] acut -se suspecteaz mai degrab la brbaii sub 50 ani, care prezint durere
cu sediul in hipocondrul stang, semne fizice mai puin exprimate i o cretere marcat a
enzimelor.
6. Rar colecistita acuta poate simula un infarct miocardic al carui diagnostic se precizeaza
prin electrocardiograma si enzimele caracteristice(CPK-MB,aminotransferaze) faciliteaza
diferentierea.

[Link]
Formele clinico evolutive ale colecistitei acute sunt:
-Hidropsul vezicular (colecistita hidropic) prezint tabloul clinic general:colic
abdominal, grea, vrsturi, inapaten, cefalee, agitaie, uneori [Link]
sunt exclusiv catarale: hiperemie, edem, congestie.
-Empiemul vezicular (colecistita acut flegmonoas) are tablou clinic mai exprimat:
durere sever, febr important cu frisoane, leucocitoz peste 14.000/mm3.
-Colecistita acut gangrenoas: bolnavul are o stare general profund alterat: facies
palid, livid, unghii decolorate, puls tahicardic i filiform, adesea aflat in discordan cu o
temperatur moderat. Tensiunea arterial are tendina de prbuire. Bolnavul este acoperit
de sudori reci, prezint tahipnee i [Link] depete 15.000-20.000/mm3.
examenul local este in discordan cu starea general: se palpeaz un abdomen destins,
sensibil difuz, fr aprare. Dac nu se intervine, in scurt timp survine colapsul. Aceast
form este o urgen chirurgical. Evoluia bolii depinde deci de extinderea procesului
inflamator i de gravitatea infeciei
.

[Link] SI PROGNOSTIC
In evolutia ei, colecistita acuta poate determina multiple complicatii printre care:
- gangrena;


31

- abcesul pericolecistic
- perforatia cu peritonita generalizata;
- abcesul subdiafragmatic sau subhepatic;
- pancreatita acuta;
- fistule veziculare;
- colangita si angiocolita;
- pileflebita;
- coleperitoneul;
- hemoperitoneul.
Gangrena veziculara care se produce in special la bolnavii diabetici, prezinta o
complicatie mai rara in ultima vreme datorita interventiei chirurgicale precoce si
antibioterapiei masive.
Perforatia si peritonita biliara comporta o gravitate extrema deoarece ea evolueaza cu
soc toxico-septic, oligoanurie, insuficenta respiratorie acuta, insuficenta hepatocelulara si
leziuni acute hemoragice ale mucoasei gastrice.
Abcesul pericolecistic subhepatic si subdiafragmatic se constituie in colecistita acuta
flegmonoasa, in colecistita acuta purulenta si in colecistita acuta cu perforatie acoperita. In
rare cazuri procesul inflamator se extinde si la vena porta provocand pileflebita. Uneori
colecistita purulenta se constituie intrahepatic si se ascociaza cu angiocolita si colangita.
Pancreatita acuta este una din complicatiile bine cunoscute ale colecistitei acute litiazice
(colestopancreatita acuta).
Fistulele veziculare se produc indeosebi in colecistita acuta calculoasa. Se deosebesc doua
variante principale:
-fistula biliobiliara apare consecutiv unui calcul inclavat in regiunea infundibulocistica.
Procesul de pericolecistita si ulceratie compresiva exercitata de calculul inclavat duc, intr-


32

un prim timp, la alipirea si aderarea peretelui veziculei la cel al hipocoledocului, urmata de
stabilirea unei comunicari directe intre lumenul veziculei si cel al hepaticului comun.
-fistula biliodigestiva uneste direct sau prin intermediul unei cavitati intermediare
(peritonita inchistata) cavitatea veziculara cu lumenul duodenului si, mai rar, al colonului
(fistula bilioduodenala si biliocolica).
Coleperitoneul consta in trecerea unei cantitati variabile de bila din vezicula biliara in
cavitatea peritoneala, fara ca peretele veziculei sa prezinte vreo perforatie evidenta
macroscopic. Bila infectata traverseaza peretii veziculei prin microperforatii depistabile
numai microscopic. Aceasta complicatie comporta aceeasi gravitate ca si peritonita biliara.
Hemoperitoneul este o complicatie rara care se produce in cazurile in care procesul
inflamator necrotic perforeaza peretele arterei cistice.
In formele cu gravitate crescuta a germenilor, sau in cazul in care colecistita acuta survine
pe fondul unei capacitati reduse de aparare (diabet, boli consumtive, tratamente
imunosupresoare) starea generala a bolnavului poate fi agravata de o serie de manifestari
ca:
- insuficienta respiratorie prin tulburari ale dinamicii respiratorii cauzata de durere;
- tulburari acido-bazice cauzate de varsaturi repetate;
- agravarea unei afectiuni cardio-vasculare pe fondul sindromului febril si a hipoxiei.
Cea mai redutabila la aceasta categorie de bolnavi ramane septicemia; metastazele septice
si microabcesele pot aparea in ficat, plamani, creier cu evolutie rapida spre soc toxico-
septic si exitus.
Prognosticul va depinde de forma anatomo-clinica,de promptitudinea interventiei
terapeutice si de existenta complicatiilor.
In colecistita gangrenoas mortalitatea se apropie de 100% dac nu se intervine de urgen
chirurgical. In perforaia vezicular prognosticul depinde i de intervalul de timp dintre
debutul crizei i momentul interveniei chirurgicale: cu cat acesta este mai scurt cu atat
prognosticul este mai [Link] cu diabet zaharat au un risc inalt de evolutie


33

[Link] complicaiilor proprii (piocolecist, gangrena, peritonit etc.) crete
riscul de letalitate, mai ales la persoanele in varst, in colecistita acut nelitiazic
mortalitatea ajunge la 10-15% din cazuri.

10 .TRATAMENT

Tratamentul colecistitei acute este: medical, dietetic, chirurgical i [Link]
este obligatorie pentru orice bolnav, atat pentru stabilirea diagnosticului exact, cat i pentru
urmrirea evoluiei bolii de baz i aplicarea tratamentului adecvat.
[Link] medical
Primul obiectiv al tratamentului este calmarea durerii abdominale care se face prin
administrarea de injecii i.m. cu Scobutil compus: 1 fiol la 8 ore, Algocalmin 4-6 fiole/zi
sau Fortral 1/2 fiol in criz. In formele hiperalergice sub strict supraveghere se poate
administra 100-150 mg Mialgin la 6-8 ore. Dac durerea nu cedeaz nici la acest tratament
si intervenia chirurgical nu se impune, se poate incerca perfuzie i.v. cu Xilin 1%. Se mai
aplic pungi de ghe pe hipocondrul drept. Nu se administreaz morfin pentru c aceasta
crete spasmul cilor [Link] cilor biliare i al duodenului, invariabil prezent,
contribuie i el la intensificarea durerii provocate de procesul inflamator. Pentru
combaterea lui se folosete:Papaverin 320 g (8 fiole) in 24 ore; Nitroglicerin 1-2 mg (2-4
tablete) la interval de 15-20 minute; Sulfat atropin 0,5 mg s.c. de 2-3 ori pe zi; Scobutil
20-30 mg (2-3 fiole/zi) i.v. sau i.m. lent i Miofilin 240-280 mg (1-2 fiole/zi) i.v.
[Link] secreiei gastrice este urmtorul obiectiv al tratamentului medical.
Trecerea sucului gastric din stomac in duoden declaneaz secreia pancreatic, fluxul
biliar i kinetica cilor biliare. Acumularea de suc gastric in exces produce distensie
gastric cu efecte asupra funciei biliare i pancreatice privitor la fluxul i kinetica
biliopancreatic. De asemenea, staza i distensia gastric produc vrsturi.
Suprimarea secreiei i distensiei gastrice se realizeaz prin aspiraia gastric prin sonda
nasofaringian plasat in regiunea antropiloric, prin suprimarea alimentaiei orale,inclusiv
a hidratrii orale i prin administrarea unei medicaii anticolinergice care se adreseaz i


34

indeprtrii spasmului musculaturii netede (sulfatul de atropin i scobutilul).Un alt
obiectiv al tratamentului este echilibrarea hidroelectrolitic i [Link] formele uoare
hidratarea bolnavului se face oral cu ceai slab de mueel sau suntoare.
In formele medii i grave aportul hidric, electrolitic, caloric i vitaminic se face in primele
3-5 zile numai parenteral, prin perfuzii cu soluii glucozate 5-10%, tamponate cu insulin:
1 U insulin ordinar pentru 2 g glucoz. Se mai adaug vitaminele B1, B6, C, cate 2
fiole/zi, precum i soluii de electrolit (Na+, K+, Ca2+) in raport cu rezultatul ionogramei
serice. Hidratarea i alimentaia parenteral se inlocuiesc treptat cu forme orale numai in
cazurile favorabile in care procesul inflamator se remite [Link] i tratamentul
infeciei biliare i peritoneale sunt deosebit de [Link] puin in faza iniial a
colecistitei acute calculoase sau necalculoase dar obstructiv,infecia lipsete. Pe msur ce
procesul inflamator evolueaz, vezicula biliar se poate infecta de cele mai multe ori cu
[Link] i [Link] de alegere a antibioticelor pentru prevenirea infeciei
secundare i pentru tratamentul infeciei primitive i secundare sunt: severitatea formei
clinice, cointeresarea peritoneului i tratamentul antibiotic [Link] nu exist semne
de perforaie, antibioticul de elecie este ampicilina administrat i.v. 2 g la 4 ore.
Avantajele ei: se elimin prin bil, realizand concentraii considerabile in cile biliare, este
activ asupra germenilor gram (+) penicilino-sensibili (enterococi) i asupra bacililor gram
(-), cu excepia [Link] cazurile severe, cu evoluie spre complicaie i tratate
anterior cu alte antibiotice, se indic urmtoarele asocieri:
1) Ampicilin i.v. 2 g la 4 ore + Gentamicin 3-5 mg/kg/zi i.m. sau i.v. + Metronidazol in
perfuzie lent 100 ml (500 mg) 2-3 ori/zi.
2) Rifampicin 30 mg/kg/zi + Gentamicin (aceeai doz ca mai sus).
3) Gentamicin (aceeai doz ca mai sus)+ Cefoxitin (cefalosporina din generaia a doua)
1-2 g i.m. sau i.v. la 8 ore.
La tratamentul medicamentos se mai adaug:
antiseptice i eubiotice intestinale: Saprosan, Mexaform, Negamicin insoite de
clisme evacuatoare.
antiemetice: Emetiral, Torecan, Plegomazin.


35

sedative: Hidroxizin, Diazepam

[Link] dietetic
In prima zi dup criza acut se administrez regim hidro zaharat: ceai slab de mueel sau
suntoare. A doua i a treia zi, dac fenomenele dureroase cedeaz, se adaug paine prjit
i sup mucilaginoas de orez. Din a patra zi se introduc alimente uor digestibile,
neiritabile, cu valoare caloric ridicat: sup de zarzavat cu fidea, crem de legume, cartofi
copi, carne de vit preparat rasol sau perioare, unt, compot, peltea sau [Link]
externare bolnavul va ine un regim de cruare 6 luni - 1an cu: legume cu celuloz Fin,
fructe coapte (exclus cele cu coaja groas), iaurt, branz de vaci, cartofi, cereale fierte,ulei
vegetal (de masline) 30-40 g/zi, pui, pete rasol, bor. Sunt interzise carnea gras de orice
fel, afumturile, branza gras i fermentat, oule prjite, varza, guliile, ceapa, nucile,
condimentele iui, rantaurile, fina prjit i uleiul preparat [Link] recomandate
sucuri de drenaj biliar, administrate fracionat i in doze crescute progresiv (de exemplu:
300 ml morcov + 30 ml sfecl + 90 ml castravete).

[Link] chirurgical
Colecistita acut este cea mai frecvent complicaie a litiazei biliare (95%).
Tratamentul indicat este chirurgical i se efectueaz in trei situaii:
1) operaia de urgen;
2) operaia precoce;
3) operaia intarziat.
1) Operaia de urgen se adreseaz pacienilor care prezint la internare o complicaie
(perforaie, colecisto-pancretit) sau la care boala progreseaz rapid spre stare toxic.
2) In majoritatea cazurilor se face o operaie precoce in primele 72 ore de la


36

internare, interval necesar pentru precizarea diagnosticului, stabilirea unui bilan elementar
al strii bolnavului i pentru un tratament preoperator antispastic, antibiotic i de
reechilibrare hidroelectrolitic. Se evit intervenia dupa mai mult de 10-12 zile, cand
leziunile inflamatorii pericolecistice tind s se organizeze i disecia devine dificil i
primejdioas.
3) Operaia ntrziat este rezervat pacientului cu simptome mai blande. In aceast situaie
se corecteaz mai intai afeciunile asociate pentru micorarea riscului operator. Tot o
operaie intarziat se face pacientului cu simptome uoare i difuze, la care diagnosticul nu
este clar de la inceput. In acest caz se intervine dup 6-8 sptmani de la criza acut
iniial. Aceast abordare a bolii necesit dou spitalizri, o perioad mai lung de
incapacitate fizic i nu scade semnificativ mortalitatea i morbiditatea fa de operaia
[Link] colecistita acut se fac urmtoarele tipuri de intervenii chirurgicale:
Colecistectomia laparoscopic
Realizat pentru prima oar in 1987, in Frana, colecistita laparoscopic se practic
incepand din 1993 in Clinica I Chirurgie a Spitalului Universitar Bucureti. Ea are la baz
cateva principii:
-Crearea unei camere anterioare de lucru in interiorul cavitii abdominale, prin insuflarea
in cavitatea peritoneal a unui gaz neinflamabil (CO2), pan la o presiune de 12-15 mm
Hg.
-Introducerea in cavitatea abdominal a unor trocare cu O = 5-10 mm.
Laparoscopul, la care este ataat o camer de luat vederi se introduce printr-un trocar de
10 mm, plasat la nivelul cicatricei ombilicale, permiand inspecia intregului spaiu
intraperitonial. Camera de luat vederi ataat de telescop mrete de 5-15 ori structurile pe
monitor. Accesul instrumentelor chirurgicale spre campul operator se face tot prin
intermediul trocarelor. Chirurgul lucreaz cu unul sau dou instrumente in timp ce ajutorul
focalizeaz permanent campul operator. In timpul colecistectomiei laparoscopice, vezicula
biliar este rezecat i apoi extras din abdomen, printr-o plag de trocar.


37

Avantajele acestui tip de intervenie sunt: durere postoperatorie minim, spitalizare scurt,
convalescen mult redus fa de colecistectomia clasic, reluarea alimentaie incomplete i
a activitii fizice integrale la scurt timp i cicatrice postoperatorii minuscule.
Contraindicaiile pot fi: cardiopatii cronice ischemice, insuficiene respiratorii
severe,oagulopatii imposibil de corectat medical, plastronul [Link]
major este rar: lezarea ci biliare principale. Ea necesit o intervenie de refacere a
continuitaii scurgerii bilei in tunul [Link] este sub 1%. Rezultatele
colecistectomiei laparoscopice depind in mare parte de experiena, manualitatea i spiritul
de orientare al chirurgului.
Colecistostomia
Const in drenajul veziculei la exterior prin intermediul unui tub Pezzer i dac este posibil
evacuarea calculilor. Dei nu asigur vindecare, poate constitui soluia de salvare a unui
bolnav aflat in stare grav, care nu poate suporta o intervenie chirurgical. Ulterior dup
depirea pericolului vital imediat i ameliorarea strii bolnavului se va intervenic
chirurgical.
Colecitectomia
Este intervenia chirurgical prin care se extirp vezicula biliar i canalul [Link]
optim de efectuare este intre ziua a patra i a aptea de la criza acut, cand procesele
plastice i aderenele periveziculare nu s-au organizat [Link] se face cu anestezie
[Link] de abordare poate s fie anterograd sau retrograd, prima fiind preferat
pentruc expune mai puin la riscul lezrii cii biliare [Link] postoperatorii
sunt cele obinuite intr-o intervenie pe [Link] continu cu formula
iniial preoperator (se prefer Ampicilina). Creterea mortalitii prin colecistita acut este
consecina varstei avansate, severitii litiazei biliare cu evoluie indelungat i
temporizrii nejustificate a formei sale acute. Avand in vedere aceste elemente, cat i
faptul c tratamentul nechirurgical nu d rezultate satisfctoare, orice litiaz biliar are in
prezent indicaie operatorie.




38

[Link] profilactic

Urmrete prevenirea factorilor care favorizeaz apariia afeciunii:
[Link] i tratarea precoce a infeciilor microbiene de vecintate.
2Tratarea dischineziei biliare i a diabetului zaharat.
[Link] i tratarea chirurgical a litiazei biliare.
4. Combaterea obezitii.
5. Tratarea afeciunilor endocrine i a tulburrilor din climax.
6. Alimentaia echilibrat, preparat corespunztor, fr exces de grsime.
[Link] tendinei de staz biliar cu: diet, ceaiuri, ape minerale.


CAPITOLUL III

[Link] asistentei medicale in ingrijirea pacientientilor cu afectiuni
hepato-biliare

Bolnavii cu afeciuni hepato-biliare sunt internai in seciile de gastroenterologie
prezentand o simptomatologie cu particulariti deosebite care necesit ingrijiri speciale
din partea personalului medical. Etiopatogenia afeciunilor hepatice are particulariti
deosebite fa de afeciunile biliare, dar uneori este comun celor dou grupe ca i
interrelaiile funcionale ale ficatului cu cile biliare. De aceea ingrijirile lor se pot face
impreun deoarece au elemente comune de explorare cat i de tehnic terapeutic care
intereseaz direct activitatea asistentului medical.
In ingrijirea bolnavilor cu aceste afeciuni este bine s avem in vedere faptul c
simptomatologia hepatobiliar adesea ascunde o boal infecioas, de etiologie viral sau
consecinele acesteia care pstreaz un grad de contagiozitate mai mult timp dup
vindecarea aparent sau real a bolii iniiale.


39

Cele mai multe afeciuni hepatice neglijate sau insuficient tratate evolueaz spre o
insuficien hepatic sau hepato-renal care poate evolua spre deces. In cadrul insuficienei
hepatice apar tulburri de metabolism, iar produii lor toxici disemineaz in intreg
organismul avand o influen major asupra tuturor organelor vitale i a creierului. De
aceea afeciunile hepato-biliare sunt insoite de modificri psihice importante cu tulburri
ale somnului, bradipsihie, scderea afectivitii care intr-o evoluie mai
lung induce somnolen, obnubilare, com. In schimb in afeciunile cilor biliare
tulburrile psihice sunt prezente sub form de anxietate i depresie.

[Link] generale ale bolnavilor cu afeciuni hepato-biliare

Dup internarea in spital bolnavii sunt amplasai in saloane mici, linitite, pe cat posibil
izolate in aa fel incat pericolul difuzrii unor infecii s fie cat mai mic, bolnavul s poat
beneficia de odihn psihic i s se simt cat mai in siguran.
Bolnavii cu ciroz hepatic sunt foarte vulnerabili la infecii i de aceea aceti bolnavi vor
fi izolai de ali bolnavi care pot prezenta infecii cutanate, pulmonare, renale, etc.
In perioada acut a bolilor hepatice bolnavii sunt obligai s respecte repausul absolut fizic
i psihic. De aceea acestor bolnavi li se vor interzice activitile intelectuale (lecturat cri,
diferite activiti de la servici, ascultarea televizorului, etc.). Tot interzis este i efectuarea
activitilor fizice mari (ridicarea din pat, gimnastica, etc.). Bolnavul poate efectua
activiti fizice numai cu aprobarea medicului care hotrte cuantumul micrilor i durata
lor prin care bolnavul poate s ii prseasc patul insoit de asistentul medical.
Activitatea fizic i psihic precoce in faza acut a bolii poate provoca agravri
irecuperabile sau [Link] in pat cea mai indicat este decubit dorsal care asigur o
bun irigare a ficatului. Pentrubolnavii care prezint ciroz hepatic nu este cazul s
intervin personalul medical, pentru alegerea poziiei ci i-o aleg singuri in aa fel incat s
fie asigurat o respiraie i circulaie eficient, datorit lichidului de ascit [Link]
bolnavul cu pancreatit acut insoit de oc poziia cea mai eficient este tot decubit
dorsal cu condiia de a evita pe cat posibil orice micare activ sau pasiv. In colica
hepatic poziiile pe care le i-au bolnavii sunt bizare, prin care consider c ii uureaz
suferinele, de aceea vor fi lsai s i le aleag singuri.



40

[Link] bolnavilor cu afeciuni hepato-biliare

Pentru pstrarea igienei corporale in bune condiii se va ine cont de faptul c aceti
bolnavi au o piele edemaiat mai sensibil i vulnerabil la escare. In cursul icterelor
bolnavii prezint prurit (cea mai uoar form de durere), pentru care bolnavii apeleaz la
grataj. De aceea este indicat ca acestor bolnavi s li se taie unghile cat mai scurt, rotund,
pilite i intreinute foarte curat pentru reducerea pericolului lezrii i infectrii
tegumentelor cu ocazia gratajelor. Igiena cavitii bucale trebuie fcut destul de ds
deoarece aceti bolnavi se plang de gust amar in gur.
In insuficiena hepatic igiena corporal se va asigura prin baia parial la pat pentru ca
bolnavul s fie meninut in permanen in stare curat i schimbarea lui in pat la
intervalele stabilite de medic.
Pentru evitarea escarelor bolnavul va fi mobilizat permanent sau se vor folosi saltele
antiescare (cu perne de aer, pern de lichid, inele de protecie, etc.)

[Link] bolnavilor cu afeciuni hepato-biliare

Alimentaia acestor bolnavi va fi fracionat in doze mici i consumate mai des permiand
astfel drenajul biliar permanent i in acelai timp asigurand aportul de calorii la bolnavii
inapeteni. Bolnavii cu afeciuni hepato-biliare se plang mereu de inapeten, meteorism
abdominal i constipaie ceea ce ingreuneaz aportul de calorii, de aceea se va avea o mare
grij asupra diversificrii dietei care
respectand regimul s poat fi cat mai apetisant inand cont i de preferinele bolnavului.
Exist o mare deosebire intre dieta bolnavului cu afeciuni hepatice fa de dieta bolnavului
cu afeciuni biliare. Astfelin perioada acut a hepatitelor bolnavi primesc un regim de
cruare a ficatului prin evitarea grsimilor i a alimentelor meteorizante asigurandu-se un
aport bogat de hidrai de carbon i vitamine. Proteinele se vor da in cantiti progresive,
dup ce dispare inapetena.
Proteinele vor fi administrate sub form de:
branzeturi de vaci
carne fiart de pasre
carne de vit


41

Dac bolnavul prezint o evoluie favorabil a bolii pe msur ce boala se amelioreaz se
pot admite in alimentaie untul i grsimile vegetale. Se interzic buturile alcoolice,
alimentele prjite i condimentele, iar la bolnavii cu ciroz hepatic se administreaz
acelai regim dar pregtit hiposodat.
La bolnavii cu afeciuni biliare se vor evita alimentele cu aciune colagoc(grsimile
animale, oule, ciocolat) i alimentele meteorizante. In timpul sau dup colica biliar se va
administra o diet lichid, iar in perioada de acutizare a colecistitelor se va administra o
diet pstoas i [Link] bolnavului cu insuficien hepatic se va face pe cale
intravenoas cu soluii de glucoz 10%, 20% sau prin sond nazo-duodenal cu supe de
zarzavat, cocktailuri i siropuri vitaminizante. Aportul energetic trebuie s ajung pan la
2000 de calorii pe 24 de ore, meninand fluxul continu de lichide in cadrul necesitilor
stabilite prin calcul, care ajunge pan la 2500-3000/24 de ore.
Insulina nefiind metabolizat de ficatul bolnav, glucoza poate fi administrat ca atare.
In cazul in care bolnavul hepatic tolereaz sonda gastric, alimentaia poate fi completat
cu sucuri de fructe bogate in potasiu. Este important de meninut sonda de aspiraie
gastric ceea ce contribuie la indeprtarea substanelor toxice provenite din necroza
celulelor hepatice.
Se vor face clisme inalte cu ap cldu sau cu o soluie de sulfat de sodiu. Flora
amoniogenetic poate fi distrus prin introducerea in tubul digestiv prin sond a
antibioticelor sau poate fi influenat i cu lactuloz i acid acetohidroxiaminic

[Link] bolnavilor cu afeciuni hepato-biliare

La bolnavul cu afeciuni biliare se vor monitoriza urmtorii parametrii :
tensiunea arteriala

pulsul
respiraia
circulaia
starea de contien
diureza
culoarea tegumentelor i mucoaselor (palide, icterice, teroase)
pruritul
culoarea scaunelor
foetorul hepatic


42

bilanul hidric
greutatea corporal
edemele
modificrile de comportament
poziia in pat
circumferina abdominal (bolnavii cirotici)

[Link] funcionale la bolnavii cu afeciuni hepato-biliare
i
La bolnavii hepatici ca i la oricare afeciune asistentul medicall va efectua:
abordul venos periferic sau central (efectuat de medic)
recoltarea probelor biologice
recoltarea probelor de urin (urina)
recoltarea probelor de materii fecale (fecale)
recoltarea sucurilor digestive
sondajele exploratorii i terapeutice
recoltarea probelor funcionale ale ficatului.
Asistentul medical va efectua transportul bolnavului pentru examenul
radiologic i ecografic al ficatului,vezicii biliare, cilor biliare, pancreasului. La
indicaia special a medicului va pregti instrumentarul pentru puncia
abdominal, laparascopie sau puncie biopsic a ficatului. Tot asistentul
medical este cel care efectueaz administrarea substanelor de contrast in
situaile in care este [Link] ingrijirile este bine s fie efectuate in
cunotina complicaiilor posibile pe care asistentul medical trebuie s le
prevad i s le recunoasc cum ar fi: colica biliar, icterul, hemoragia i
semnele prevestitoare ale comei [Link] toate aceste cazuri sau la cea mai
mic suspiciune ea va anuna medicul in legtur cu simptomatologia
[Link] foarte complexe ale ficatului necesit explorarea lui
multilateral pentru a evidenia:
tulburrile funciilor metabolice
tulburrile funciilor de coagulare
tulburrile funciei biliare
tulburrile funciei de detoxifiere
tulburrile in funcia de excreie


43

fenomenele de citoliz hepatic
modificrile morfologice ale ficatului.

Explorarea funcional a cilor biliare urmrete stabilirea gradului in care vezica biliar
indeplinete rolul de inmagazinare i concentrare a bilei intervenind in procesul
[Link] funcionale ale cilor biliare verific permeabilitatea cilor biliare prin
urmtoarele metode:

proba Meltzer Lyton
sondajul duodenal minutat
colecistografia i colangiografia (metode mai puin utilizate)
ecografia
computer tomografic
rezonana magnetic nuclear
stabilirea permeabilitii cilor biliare cu izotopi radioactivi
analiza sangelui, urinei i fecalelor.

[Link] bolnavului cu afeciuni hepato-biliare

La bolnavul cu insuficien hepatic, flora amoniogenetic poate fi distrus prin
introducerea in tubul digestiv prin sond a antibioticelor sau poate fi influenat i cu
lactuloz i acid acetohidroxiaminic.
In limita posibilitilor se asigur aportul de vitamine, in special din grupul B, administrate
pe cale enteral, pe sond sau prin injecii intramusculare sau intravenoase.
Pentru limitarea procesului de citoliz se vor administra corticosteroizi in doze moderate
de preferat hemisuccinat de hidrocortizon in perfuzii [Link] de coagulare
se corecteaz cu vitamina K, venostat, preparate de calciu i transfuzii de sange proaspt.
In caz c se instaleaz coagulopatia intravascular diseminat se va administra [Link]
cazul insuficienelor hepatice cu varice esofagiene se va monta de ctre medic sonda cu
balon compresiv Sengstaken-Blackmore pentru hemostaz. Tot in tratamentul insuficienei
hepatice se vor administra trofice hepatice cum ar fi arginin, arginin-sorbitol,
multiglutin, acid aspartic, glutamat de ornitin i coenzime.
In coma hepatic pe lang hidraii de carbon se va administra i plasm sanguin, albumin


44

uman. In comele hepatice din cadul hepatitelor virale B se preconizeaz i tratamentul
specific cu ser hiperimun anti-B.
Oxigenoterapia i permeabilizarea cilor respiratorii va sta la dispoziia medicului, iar
asistentul medical o va supraveghea. Cazurile grave de insuficien hepatic pot beneficia
de exangvinotransfuzie, dializ extrarenal, circulaie incruciat sau oxigenoterapie
hiperbar.
De asemenea se vor administra antibiotice cu spectru larg dup efectuarea antibiogramei.
In terapia bolilor hepato-biliare pot fi utilizate i aplicaiile calde sau reci care
imbuntesc circulaia la nivelul ficatului i au un efect spasmolitic asupra vezicii i cilor
biliare. Se mai indic i administrarea de medicamente imunosupresive, diuretice i
electrolii conform ionogramei sanguine.

[Link] bolnavului cu afeciuni hepato-biliare

Se face pe parcursul internrii in spital cat i la externarea lui i necesit o munc susinut
de educaia sanitar privind respectarea odihnei, a regimului dietetic precum i a
abstinenei la alcool i condimente.
Bolnavii i aparintorii vor fi instruii asupra modului de preparare a alimentelor.
Este necesar s se cunoasc potenialul de contagiozitate al unor afeciuni hepatice, motiv
pentru care este necesar cunoaterea normelor de securitate i protecie a muncii pentru
prevenirea infecilor nozocomiale.



[Link] de ingrijire a pacientului cu colecistita acuta
Asistenta medical este persoana care poate acorda ingrijiri calificate, cu devotament,
posedand conotine tehnice necesare i avand un sim al responsabilitii foarte
[Link] ei se concretizeaz in acordarea acestor ingrijiri competente persoanelor
a cror stare o necesit, inand cont de nevoile afective, spirituale i fizice i in observarea
i comunicarea ctre ceilali membri ai echipei de ingrijire a condiiilor ce exercit un efect
important asupra sntii pacientului.
Rolurile asistentei medicale constau in:


45

rol de ingrijire;
promovarea igienei spitaliceti;
organizarea i gestionarea ingrijirilor;
pregtirea i perfecionare elevelor asistente medicale, asistentelor medicale
debutante
i cadrele auxiliare;
educarea sanitar a pacienilor i persoanelor sntoase, avand ca scop promovarea
sntii, prevenirea imbolnvilor, ajutorul vindecrii i recuperare.

[Link] asistentei medicale la examenul clinic
Asistenta medical particip la examenul clinic al bolnavului cu colecistit acut. Ea va
realiza de la inceput un climat de inelegere intre medic i [Link] pregti psihic
bolnavul, linitindu-l, explicandu-i cu solicitudine i fermitate in ce const examenul i
importana lui. Il ajut s se dezbrace, cu mult tact i finee, pentru a nu provoca micri
inutile i dureroase. Ea are grij ca in timpul examinrii geamurile s fie inchise i s nu se
circule prin camer. Pentru a ine seama de simul pudorii bolnavului ea va izola patul unde
are loc examenul cu un [Link] palprii va sftui bolnavul s urineze. Asistenta
medical il va aduce in poziia adecvat examinrii: decubit dorsal cu braele intinse i
relaxate de-a lungul corpului, membrele inferioare indoite din genunchi, cu musculatura
abdominal relaxat. La cererea doctorului il va rsuci in decubit lateral drept i decubit
lateral stang, aducand in acelai timp mana la ceaf. Ea va sta in faa doctorului, de cealalt
parte a patului i il va servi cu tot ce are nevoie. La terminarea examenului va ajuta
bolnavul s se imbrace i s se aeze in poziia preferat (antalgic).
[Link] de urgen a asistentei medicale la internarea unui
bolnav cu colic biliar

Asistenta medical va aeza bolnavul in repaus la pat. Va recolta sange pentru examenele
urgente: numrtoarea leucocitelor, bilirubinemia, TGO, TGP, ionogram sanguin,
rezerva alcalin, amilazemie, glicemie i urin pentru urobilinogen i pigmeni [Link]
pregti medicamente pentru calmarea durerii i instrumentarul steril necesar, dar nu va


46

administra bolnavului nici un calmant fr indicaia doctorului, pentru a nu masca evoluia
acut a bolii sau o perforaie.
Asistenta medical va administra la indicatia medicului:
antalgice: Algocalmin 4 fiole/zi sau . fiol Fortral. Dac colica nu cedeaz va administra
Mialgin 100-150 mg la 6-8 ore;
antispastice: Scobutil compus 2-3 fiole/zi, sulfat atropin 0,5 mg s.c. de 2-3 ori/zi,
Papaverin 4 fiole/zi, Nitroglicerin sublingual sau injectabil 1-2 mg (2-4 tablete) la 15-20
minute;
antiemetice: Emetiral supozitoare, Torecan i Plegomazin injectabil;
antibiotice pentru combaterea infeciei: Ampicilin injectabil 2 g la 4 ore.
Pentru corectarea tulburrilor hidroelectrolitice i acidobazice (in funcie de rezultatele de
laborator) asistenta medical va administra lichide per oral in formele uoare(ceai de
musetel, suntoare) i in formele medii i grave va instala perfuzie cu glucoz 5% sau
tamponat cu 1 U insulin ordinar la 2 g glucoz, in care va introduce:vitaminele B1,B6,
10%, C500, 2 fiole/zi i soluii de electrolii (K+, Na+, Cl-).Deoarece bolnavul aflat in
criz acut de colecistit este foarte agitat, asistenta medicala va administra sedative:
Hidroxizin, Diazepam, barbiturice, bromuri, iar pentru reducerea inflamatiei va aplica
punga cu ghea la nivelul hipocondrului drept.
[Link] asistentei medicale n recoltarea produselor biologice

Produsele biologice sunt examinate la laborator, iar rezultatele obinute au o mare
importan in confirmarea diagnosticului clinic i aprecierea: gravitii evoluiei, apariiei
complicaiilor, eficacitii tratamentului i confirmarea vindecrii. De aceea asistenta
medical care lucreaz la patul bolnavului trebuie s aib cunotine teoretice precise i
manualitatea [Link] medical va pregti psihic bolnavul, explicandu-i
c orice recoltare se face in interesul lui i dandu-i informaii asupra modului de
desfurare a tehnicii. Ea va avea o eviden precis a bolnavilor care urmeaz s fac
recoltri i ii va urmri indeaproape s respecte condiiile necesare: s nu mnance, s nu
[Link] recoltarea produselor asistenta medical va respecta strict toate msurile de


47

asepsie, folosind un instrumentar steril: seringi i ace de unic folosin, sonde
sterilizate,eprubete curate cu dop sau capac steril. Orice produs va fi recoltat in cantitate
[Link] fiecare eprubet asistenta medical va face un bon care va conine: numele
bolnavului, numrul salonului i patului, diagnosticul clinic, natura produsului, analiza
cerut i data [Link] produsele le va transporta cat mai rapid i cu mare grij la
laborator.

[Link] asistentei medicale n pregtirea explorrilor funcionale
Asistenta medical va pregti psihic bolnavul explicandu-i c aceste examene nu-i fac ru
i sunt importante pentru confirmarea diagnosticului i instituirea unui tratament
[Link] medical ii va explica in ce const fiecare examen i c va trebui
s stea linitit in timpul desfurrii lor. Il va insoi la sala unde au loc, il va ajuta s se
dezbrace i s se intind comod pe masa de examinare. La sfrit il va ajuta s se imbrace
i-l va insoi inapoi la [Link] realizarea colectografiei, asistenta medical va pregti
bolnavul administrandu-i cu dou-trei zile inainte crbune medicinal 2-3 tablete/zi i ii va
efectua dou clisme evacuatoare cu ser fiziologic cu 12 i respectiv 3 ore inainte de
examen (la indicaia doctorului). Asistenta medical va testa tolerana pacientului la
Razebil i dac nu sunt probleme il va pune s inghit tabletele cu puin ceai. A doua zi
pacientul va face primul film radiologic, asistenta ii va servi la ora 12 pranzul Boyden (5 g
ciocolat cu dou glbenuuri de ou frecate cu zahr). Il va insoi la sala de radiologie
unde pacientul va face restul de filme la intervale de 30-60-90 [Link] realizarea
colangiografiei asistenta ii va face pacientului dou clisme evacuatoare cu 12 i respectiv 3
ore inainte. Va testa tolerana pacientului la Pobilan,urmrind cu atenie apariia unor
efecte secundare i avand pregtite la indeman: glucoz,hemisuccinat de hidrocortizon,
romergan, noratrinal i aparat de oxigen. Dac pacientul tolereaz substana asistenta o va
administra in perfuzie lent, supravegand permanent starea pacientului. Il va conduce la
sala de radiologie unde va face 4 filme la 30-60-90-120 minute. Apoi asistenta ii va servi
pranzul Boyden dup care pacientul va face ultimul [Link] realizarea tubajului
duodenal asistenta va pregti psihic pacientul cu deosebit atenie, obinand colaborarea lui
in timpul tehnicii. De asemenea il va pregti i fizic, recomandandu-i s nu mnance cu 12
ore inainte, iar in diminea examenului s scoat proteza dentar i s ocupe poziia ezand
pe marginea patului. Asistenta va pregti i materialele necesare: sonda Einhorn, dou


48

seringi sterile de 10-20 ml, stativ cu eprubete sterile, tvi renal, muama i travers, o
pern cilindric,soluie de sulfat de Mg 33%, Novocain 2% i 20 ml Bicarbonat de
[Link] va efectua tubajul duodenal, supravegand permanent comportamentul fizic
si psihic al pacientului: la apariia accidentelor sau incidentelor va interveni [Link]
examenul nu reuete in maxim trei ore, asistenta va reprograma pacientul pentru doua zi.
Dup tehnic asistenta va indemna bolnavul sa-i clteasc gura cu ap, il va conduce
inapoi la salon i ii va recomanda s stea restul zilei in repaus la pat. Asistenta medical ii
va reorganiza locul de munc, ducand probele de bil la laborator i pregtind
instrumentele folosite pentru sterilizare.
[Link] asistentei medicale n realizarea unui protocol educativ
pacientului cu colecistit acut

In timpul spitalizrii i la externare asistenta va explica faptul c pentru prevenirea apariiei
complicaiilor i a recderilor el trebuie s dein o sum de cunotine care ii vor permite
s se ingrijeasc singur i s-i rezolve astfel problema de [Link] asistenta va
evalua cunotinele pe care le are pacientul in momentul respectiv, discutand cu acesta.
Apoi va evalua motivaia pe care o are bolnavul i va gsi un moment propice pentru
realizarea unui plan de [Link] medical va stabili cu pacientul obiective foarte
precise pe care, pan la ieirea din spital, acesta le va atinge in intregime. Pentru aceasta
asistenta medical va utiliza discuia cu pacientul i familia, pliante, reviste i demonstraia
practic.
Pacientul cu colecistit acut va cunoate:
evoluia, tratamentul i complicaiile bolii;
regimul dietetic in cursul spitalizrii;
regimul dietetic de cruare dup externare cu durata de 6 luni 1 an i necesitatea unei cure
de balneoterapie de 2 ori/an;
respectarea unui program de odihn de 8 ore/noapte;
evitarea efortului fizic prelungit;


49

renunarea la fumat i la alcool;
revenirea la control de dou ori/an i ori de cate ori starea lui o necesit
Asistenta medical va comunica i pacienilor ce nu sufer de colecistit acut modalitaile
i conduita de prevenire a acestei afeciuni.
[Link] asistentei medicale n administrarea medicamentelor

Asistenta medical va respecta intocmai toate medicamentele prescrise de doctor. Ea va
cunoate medicamentele pe care le administreaz dup inscripie, culoare, form; fiolele
rmase goale de la injecii le va pstra pan la desfurarea efectelor [Link] de
administrare, asistenta medical va verifica calitatea fiecrui medicament,aspectul,
termenul de valabilitate i integritatea [Link] va respecta cu strictee calea
de administrare, dozajul prescris i va evita incompatibilitatea intre medicamente. Ea va
administra bolnavului doze mici din orice medicament, pe care acesta le va lua in prezena
ei. Il va informa pe bolnav asupra efectului si reaciilor adverse ale medicamentelor pe care
le are de [Link] administrarea parenteral asistenta va lucra in condiii de strict asepsie,
folosind materiale i instrumente de unic folosin sau sterilizate. Asistenta va tia i va
aspira in sering toate fiolele in faa bolnavului. Ea va semnala orice intoleran i reacii
adverse medicului.


[Link] asistentei medicale n pregtirea preoperatori a pacientului
pentru colecistectomie

Asistenta medical va pregti psihic pacientul, explicandu-i cu cuvinte simple tot ce se va
intampla cu el in timpul transportului i la sala de preanestezie, unde va fi dus dup
operaie, cand va putea manca, primi vizite, prsi patul. Asistenta va liniti bolnavul,
asigurandu-l c anestezia i operaia sunt benigne i ii va da exemplu de bolnavi operai cu
evoluie favorabil. Ii va comunica lui i familiei data i ora exact a operaiei i il va


50

asigura pe pacient de prezena ei permanent lang el. Asistenta medical va pregti
bolnavul prin:

a) Pregtirea general
Asistenta medical va nota in foaia de observaie bilanul clinic i paraclinic al bolnavului.
-Bilanul clinic va conine: antecedente familiale, patologice i chirurgicale, varsta,
greutatea, temperatura, starea de hidratare, starea diferitelor aparate, afeciunile prezente,
valoarea tensiunii arteriale i a pulsului.
-Bilanul paraclinic reprezint explorarea tuturor aparatelor
b) Pregtirea local Cu o zi inaintea interveniei, asistenta medical va obliga bolnavul s
stea in repaus la pat, s consume un regim uor digerabil, bogat in lichide. Seara asistenta
medical ii va efectua o clism evacuatoare dup care el va face un du. Asistenta va rade
regiunea abdominal, dac este proas i o va badijona cu antiseptic colorat sau alcool
iodat. La indicaia medicului va administra bolnavului un sedativ (Diazepam,
Fenobarbital). In ziua operaiei asistenta va verifica ca dosarul bolnavului s fie corect:
foaia de observaie, analize, radiografie. Va supraveghea bolnavul s nu bea, s nu
mnance, s nu fumeze. Il va pune s urineze sau il va sonda vezical (la indicaia
medicului). Va rebadijona regiunea ras cu antiseptic colorat, dup care il va ajuta s se
imbrace o cmas i osete in picioare. Va verifica dac bolnavul i-a scos protezele i
bijuteriile. Ii va verifica pulsul, tensiunea arterial, temperatura i-l va instala confortabil
pe brancard, cu perna sub cap i acoperit cu ptur. Asistenta medical verific a doua
oar dac are plicul cu toate documentele i va insoi bolnavul la sala de preanestezie.
H..Rolul asistentei medicale n supravegherea postoperatorie a
bolnavului colecistectomizat


Dup terminarea operaiei, asistenta se va interesa cum a decurs intervenia. Va
supraveghea trezirea bolnavului dup anestezie i funciile vitale: msoar la fiecare 15


51

minute pulsul,tensiunea arterial, de asemenea respiraia (ritm i amplitudine),temperatura,
culoarea mucoaselor i a tegumentelor, diureza i le noteaz in foaia de observaie.
Permanent va observa aspectul i comportamentul [Link] va supraveghea
sonda nasogastric. La sosirea bolnavului de la sal, ea va brana sonda la sursa de
aspiraie continu i la borcanul gradat. Va verifica buna funcionare a sursei de aspiraie,
dac sonda este bine fixat i aspectul narinei, permeabilitatea sondei (aspir cu o sering
lichid din cavitate: dac este infundat asistenta va introduce ser fiziologic pe sond dup
care aspir). Ea va nota in foaia de observaie volumul i aspectul lichidului aspirat. Va
observa permanent confortul fizic i psihic al [Link] va supraveghea sonda
vezical a bolnavului: s fie bine fizat cu leucoplast pe coaps i tubul s nu fie
comprimat de membrele inferioare ale bolnavului, sacul colector va fi plasat sub nivelul
vezicii. Ea il va goli la 6-8 ore, notand in foaia de observaie cantitatea i aspectul urinii,
anunand doctorului orice semne ale unei eventuale infecii (hematurie, urin tulbure,
temperatur).Asistenta va efectua de mai multe ori pe zi toaleta genital extern,
respectand condiiile de asepsie. La indicaia doctorului asistenta va scoate cat mai precoce
sonda pentru a preveni infecia [Link] medical va supraveghea tubul de dren i
plaga operatorie. Va verifica tubul s nu fie cudat i s fie permeabil, notand in foaia de
observaie volumul i aspectul lichidului scurs. Dup 3 zile asistenta medical va lua tubul
i-l va retrage caiva cmm/zi pan in ziua 6 cand il va scoate complet la indicaia
medicului. Asistenta medical va observa zilnic plaga, semnaland doctorului orice semn de
complicaie i va efectua pansamentul steril al plgii i al orificiului din jurul
[Link] va observa de mai multe ori pe zi starea venelor i va recolta
sange,menajandule pentru a repeta: hemoleucograma, VSH, probele hepatice i in funcie
de starea bolnavului ionograma [Link] medical va prepara toate substanele
medicamentoase ce intr in cadrul tratamentului, execut injeciile i monteaz perfuziile.
Va urmri ca perfuzia s nu se opreasc, s aib un debit in jur de 30-40 picturi/minut, va
observa starea bolnavului in timpul perfuziei, apariia unor accidente locale sau fenomene
generale, intervenind prompt in funcie de situaie. Asistenta va calcula bilanul hidric al
bolnavului.





52

[Link] unor tehnici

Sondajul duodenal

Definitie

Sondajul duodenal sau tubajul duodenal const din introducerea unei sonde Einhorn
dincolo de pilor realiznd o comunicare ntre duoden i mediu exterior.
Scop
explorator:
-extragerea coninutului duodenal format din coninut gastric,bila(A,B,C)a sucului
pancreatic si secretiei proprie
-aprecierea fuciei hepatice,a cilor extrahepatice
-descoperirea unor modificri anato-patologice ale organanelor care dau
aspectul,cantitatea,compozitia chimica sau morfologica a sucurilor extrase prin sondaj
terapeutic
-drenarea cilor biliare i introducerea unor medicamente care au o aciune direct asupra
ficatului,a cilor biliare sau a tubului digestiv

Generaliti
- se verific totodat i permeabilitatea cilor biliare
- se pot localiza procesele patologice hepatobiliare, prin separarea bilei veziculare de cea
hepatic din coninutul sucului duodenal
- analiza sucului pancreatic urmrete dozarea fermenilor din coninutul lui
- recoltarea sucului pancreatic se face prin tubajul duodenal

Materiale necesare:

de protecie
-muama i alez
-or de cauciuc sau alt material impermeabil
-prosoape
sterile
-sonda Einhorn


53

-2 seringi de 20 ml
-mnui de cauciuc sterile
-pens hemostatica
-medii de cultur,eprubete
nesterile
-tvi renal
-tav medical
-stativ pentru eprubete
-pahar cu ap aromat
-pern cilindric dur sau ptur rulat
-hrtie de turnesol roie i albastr
medicamente

-sulfat de magneziu 33%
-ulei de msline
-novocain
-soluii necesare hidratrii i alimentri

Pregtirea pacientului

psihic:
se informeaz pacientul
i se explic necesitatea tehnicii
fizic:
pacientul va fi nemancat
se izoleaz patul cu un paravan
se protejeaz cu muamaua i aleza
se aeaz pacientul in poziie ezand la marginea patului
se protejeaz cu orul din material plastic
i se indeprteaz proteza (dup caz)
i se d tavia renal s o in sub brbie





54

Tehnica:
asistenta se spal pe mini
imbrac manui sterile
prinde sonda umezit ct mai aproape de oliv i o introduce cu blndee prin
cavitatea bucal sau nazal pn n faringe
cere pacientului s respire adnc,cu gura deschis i s nghit de ori pn cnd
oliva trece n esofag .
cu micri blnde ajut naintarea sondei pn la 45 cm,moment n care se
consider c sonda a trecut n stomac.
se aeaz pacientul n decubit lateral drept,cu trunchiul uor ridicat i capul mai
jos,coapsele flectate pe bazin
se introduce perna cilindric sub regiunea hepatic
se mpinge uor sonda spre pilor pn la marcajul de 60 cm
se continu introducerea sondei cu rbdare i atenie concomitent cu aciunea de
nghiire de ctre pacient,1-2 cm la 3-5 min,cnd ajunge la 75 cm sonda se afla n
duoden

Verificarea poziiei sondei

dac nu se scurge bil sau lichidul scurs nu are aspectul bilei, se verific dac sonda
a ajuns in duoden sau s-a incolcit in stomac
se insufl 60ml de aer prin sond cu sering i dup un minut se aspir; dac sonda
a ajuns in duoden se recupereaz mai puin de 20ml
se introduc 10ml de lapte care nu mai poate fi extras dac sonda a ajuns in duoden,
dar poatefi extras dac ea se afl in stomac
se face control radiologic, sonda urmrindu-se sub ecran, ea fiind vizibil datorit
impregnrii cu sruri de plumb

Captarea bilei

dup 1-1 ore de la ptrunderea sondei n stomac,la captul liber al sondei apare
bila A,coledocian,de culoare galben-aurie,care se colecteaz intr-o eprubet
se verifica reacia sucului duodenal cu hartia de turnesol


55

se introduc prin sond 40 ml soluie sulfat de Mg 33% steril,ncalzit la
temperatura camerei pentru a favoriza drenarea bilei veziculare
se nchide extremitatea liber a sondei prin nnodare sau cu o pens

dup 15-30 minute se deschide sonda i se colecteaz 30-40 ml bil vscoas de
culoare nchis castanie-bila B vezicular
dup evacuarea bilei B se colecteaz o bil clar care provine direct din ficat-bila
C,hepatic,aceasta fiind n cantitate mai mare se va capta ntr-un recipient
corespunztor
extragerea sondei se face dupa ce insufl civa ml de aer i se nchide captul liber
cu o pens
extremitatea sondei se va ine sub nivelul stomacului pacientului pentru a impiedica
scurgerea coninutului ei in faringe sau in cavitatea bucal
se golete coninutul sondei i se aaz in tvia renal

Ingrijirea ulterioar a pacientului

se ofer un pahar cu ap aromat pentru cltirea gurii
se terg mucozitile de pe fa i brbie
se indeprteaz orul din material plastic
se aeaz pacientul in poziie comod

Pregtirea produsului pentru examen de laborator

se determin cantitatea de bil obinut
se eticheteaz recipientele
se trimit probele la laborator
Se reorganizeaz i se noteaz in foaia de observatie
Accidente
innodarea sondei datorit contraciilor pereilor stomacali in timpul senzaiei de
vrsturi
incolcirea sondei in stomac
greuri i vrsturi


56

imposibilitatea drenrii bilei cauzat de un obstacol funcional(spasmul sfincterului
Oddi)
sau anatomic(coagularea bilei vascoase)
Ecografia abdominala
Definitie
Ecografia abdominala -investigatie imagistica non-invaziva, care utilizeaza ultrasunetele
reflectate de organismul uman. Este o analiza operator-dependenta: e nevoie atat de un
aparat performant, cat si de un ecografist cu experienta.
Scop
explorator:
-vizualizeaza colecistului si permite identificarea litiazei biliare si a complicatiilor acesteia:
litiaza de coledoc, colecistita acuta sau neoplasmul de vezica biliara.
-inlocuirea unor metode de explorare mai greu suportate de pacient
-suparavegherea evolutiei afectiunilor depistate ori a unor complicatii ale acestora prin
repetarea si compararea imaginilor ecografice inregistrate fotografic si pe caseta video
Materiale necesare
tavita renala
prosoape de unica folosinta pentru indepartarea gelului de pe tegumente
manusi de cauciuc sterile
aparat ecografic compus din transductor, calculator, ecran ( unele ecografe au
posibilitatea de fotografiere, de inregistrare video)
gel de cuplaj acustic
solutii antiseptice pentru dezinfectarea mainilor

Pregatirea pacientului
psihic:
se informeaza pacientul


57

i se explica necesitatea tehnicii
se obtine consimtamantul pacientului si programarea pentru ecografie
fizic:
pacientul va fi nemancat cu 5-6 ore inainte
nu se vor consuma sucuri acidulate,lapte,cafea,lichide dulci si grasimi
se protejeaza patul cu musama si aleza
pacientul sta in pozitie de decubit dorsal alternand cu pozitia de decubit lateral
se va dezbraca in zona de examinat
se va unge cu gel zona de tegument deasupra organelor de examinat.
medicul efectueaza ecografia, observa ecranul si indica rezultatul
Tehnica
Tehnica este executata de medic respectand urmatorii timpi
aplicarea gelului de cuplaj acustic
deplasarea sondei ecografului de-a lungul regiunii superioare a abdomenului
urmarirea imaginilor inregistrate pe ecranul de control sub diferite unghiuriv
efectuarea copiilor fotografice sau pe caseta video
la final asistenta sterge gelul de pe tegumente ,ajuta pacienta sa se ridice de pe
masa de examinare si sa se imbrace,moteaza efectuarea tehnicii
Ingrijirea ulterioara a pacientului
se ajuta pacientul sa curete zona abdominala de gelul incolor cu prosoape de hartie
Principalele avantaje ale ecografiei
este o metoda ieftina, motiv pentru care poate fi folosita pe scara larga in populatie,
in screeningul multor afectiuni;
este o metoda neinvaziva, nu presupune cateterizari ale venelor sauarterelor, nu
produce sangerari sau alte leziuni;
este nedureroasa;


58

este o metoda rapida,examenul ecografic dureaza 20-30 de minute,infunctie de ce
se analizeaza,de conditiile pacientului;
Accidente
Deoarece foloseste in explorarea organelor ultrasunete, ecografia nu produce practic nici
un efect secundar, indiferent de organul analizat sau de durata examinarii.

Observatii

In timpul examinarii comunicarea cu pacienta este permanenta.

Colecistografia
Definitie
Radiografierea veziculei biliare(colecistului)umpluta cu substanta de contrast,administrata
de obicei pe cale orala.
Scop
explorator
-examinarea formei pozitiei,continutului veziculei biliare
-examinarea dinamicii(contractilitatii)veziculei biliare
-descoperirea prezentei de calculi radioopaci
Materiale necesare
substanta opaca(acid iopanoic sau razebil)
tavita renala
musama si aleza
manusi sterile
medicamente:triferment
Pregatirea pacientului


59

Psihica
se anunta pacientul si is e explica necesitatea efectuarii tehnicii
Fizic
se adiministreaza pacientului cu 2,3 zile inaintea examinarii,carbune animal de
3ori/zi cate 2 tablete si regim hiperproteic
cu 1,2 zile inaintea efectuarii colecistografiei se administreaza pacientului un regim
dietetic usor digerabil,excluzand alimentele cu continut bogat in celuloza si
hidrocarboanate concentrate.
in ziua precedenta examenului ,la orele 12,se administreaza pacientului un pranz
compus din oua,smantana si unt cu paine(acest regim determina contractii
puternice si golirea vezicii biliare),acest pranz poate fi inlocuit cu 50 de g de
ciocolata sau efectuarea uni sondaj evacuator
dupa masa se efectueaza pacientului o clisma evacuatorie cu ser fiziologic pentru
evacuarea gazelor din colon.
se testeaza toleranta la Razebil:la orele 16 se administreaza pacientului o tableta
care se dizolva pe limba si se supravegheaza pacientul,observand daca nu are
hipersensibiliatea la iod

CAPITOLUL IV
PROCES DE NURSING

CAZURILE CLINICE
CAZUL CLINIC NR 1

Nume:E
Prenume:M
Sex:masculin


60

Domiciliu:Bucuresti
Ocupatie:salariat
Stare civila:divortat,doua fete
Data nasterii:15.10.1969
Religie:ortodox
Conditii de viata:locuieste cu una din fiicele sale intr-un apartament cu doua
camere cu toate utilitatile
Obisnuite:
-tutun:nu
-alcool:ocazional
-cafea:o cana/zi
-alimente:grasimi,prajeli,carne,lactate
Nu prezinta alergii
Probleme anterioare de sanatate:apendicectomie la varsta de 18 ani-anul 1951
Data internarii:25.05.2014 ora 12:00
Data externarii:10.06.2014 ora 14:00
Motivele internarii:jena dureroasa in hipocondrul drept,respiratie de 23/min,puls
62 batai/min,TA 140/40 mm Hg,T 36,8,diureza 1200 ml ,mictiuni fiziologice,gust
amar ,arsuri ,balonari, constipatie si insomnii.
Istoricul bolii:
Pacientul se prezinta la camera de garda ,plangandu-se ca dimineata la trezire are un
gust amar in gura si senzatie de [Link] ne spune pacientul,are arsuri la stomac
sau [Link] urma unui examen medical ce i se face,se observa o jena dureroasa
in hipocondrul drept.

Diagnostic la internare:colecistita acuta

Nevoi prioritare perturbate:[Link] de a bea si manca
[Link] de a elimina
[Link] de a se odihni si a dormi

[Link] de a bea si de a manca

[Link] de dependenta


61


Dureri in hipocondrul drept
Oboseal la efort
Alimentaie necorespunztoare
Consum ridicat de alimente grase
Gust amar, arsuri epigastrice, balonri.

[Link] de dificultate:
Datorit necunoaterii principiilor alimentare.

[Link]:
Alimentaia inadecvat prin deficit
.
[Link]:
Pacientul s cunoasc i s respecte principiile unei alimentaii corecte in decurs de
48 ore.

[Link]:
1.I nterventii cu rol propriu:
Ii explic pacientului principiile unei alimentaii corecte
Ii inv valoarea nutritiv a alimentelor
Contientizez pacientul asupra importanei regimului alimentar in meninerea
sntii sale
Explorez gusturile i obiceiurile alimentare i in funcie de acestea ii intocmesc
un regim alimentar
Fac bilanul lichidelor ingerate i al celor eliminate
Administrez medicaia prescris de medic impotriva arsurilor, balonrilor i
senzaiei de grea
Stabilesc cu pacientul un orar de mese regulate
Il sftuiesc s evite consumul de alimente i lichide reci

2.I nterventii cu rol delegat
Administrare de:


62

Perfuzii cu glucoz 5%, 1.500 ml/zi
Algocalmin 3 fiole/zi
Papaverin 4 fiole/zi
Vitamina B1, B6, C200 cate 2 fiole/zi
Scobutil compus 1 fiol la 8 ore

[Link]:
Pacientul a ineles necesitatea regimului alimentar i principile unei alimentaii
corecte
A ingerat in 24 ore 1.500 ml lichide i a eliminat 1.200 ml
Respect dieta adecvat de protecie a ficatului i colecistului

[Link] de a elimina

[Link] de dependenta:

Constipaie
Manifestri prin stare de disconfort
Balonri

[Link] de dificultate
Alimentatie necorespunzatoare

[Link]:
Constipaia

[Link]:
Pacientul trebuie s aib un tranzit intenstinal in limite fiziologice (24 ore)

[Link]:
1.I nterventii cu rol propriu:
Determin pacientul s ingere o cantitate suficient de lichide
Servesc pacientului ceai neindulcit, cldu, sup de morcovi in aa fel incat in


63

rimele 24-48 ore s aib o alimentaie lichid
Stabilesc pacientului orar de exerciii fizice
Stabilesc un orar regulat al alimentaiei in funcie de activitile lui
Sftuiesc pacientul s evite alimentele bogate in fibroase
Urmresc i notez in foaia de observaie consistena i frecvena scaunelor
Administrez la indicaia medicului laxative
2.I nterventii cu rol delegat:
Administrare de:
Supozitoare cu glicerin, 1 supozitor
Laxativ 1 drajeu seara

[Link]:
Pacientul a avut 2 scaune in primele 36 ore, iar in a 4 zi i-a recptat tranzitul
intestinal 3 scaune/zi
Diureza este normal de 1.300 ml

[Link] de a se odihni i de a dormi

[Link] de dependenta

Disconfort la trezire
Ii este team de boala sa
Are probleme la serviciu
Anxios, apatic
Insomnie
Plictiseal i nervozitate
Scderea puterii de concentrare
[Link] de dificultate:
Probleme de serviciu
Teama de boala sa
[Link]:
Insomnie relativ
[Link]:


64

Pacientul s aib un somn normal, conform necesitilor sale i s dispun de un
program de odihn
[Link]:
1. I nterventii cu rol propriu:
Intocmesc un orar corespunztor de odihn i somn
Diminuarea anxietii pentru exprimarea sentimentelor i emoiilor ,educ bolnavul
pentru practicarea metodelor de relaxare i destindere
Ii diminuez inconfortul, asigurandu-i un mediu adecvat cat mai aproape de
obiceiurile practicate la domiciliu
Ii ofer o can cu lapte cald seara inainte de culcare
Administrez tratamentul medicamentos la indicaia medicului
2.I nterventii cu rol delegat:
Administrare de :
Fenobarbital 6 mg/kg corp la 24 ore
Extraveral 1-2 comprimate la nevoie
[Link]:
Pacientul ascult muzic inainte de culcare
Ii place s bea lapte cald seara
A invat tehnici de relaxare
A dormit 6 ore in a doua noapte
Are somn linitit, neagitat fr vise

CAZUL CLINIC NR.2
Nume:P
Prenume:I
Sex:feminin
Domiciliu:Buzau
Ocupatie:casnica
Stare civila:casatorita ,un baiat
Data nasterii:02.04.1954
Religie:ortodox


65

Conditii de viata:locuieste cu sotul intr-un apartament cu doua camere cu toate
conditiile.
Obisnuite de viata:
-tutun:nu
-alcool:nu
-cafea:o cana/zi
-alimente:consumatoare de produse alimentare pe baza de carne de pasare,de
porc,afumata,conservata in grasime,muraturi ,varza ,fasole
Nu prezinta alergii
Probleme anterioare de sanatate:pacienta a avut varicela la 12 ani si poarta
ochelari de vedere
Data internarii:10.06.2014 ora 21:00
Data externarii:25.06.2014 ora 11:00
Motivele internarii:dureri intense colicative in hipocondrul drept i
epigastru,balonri postprandiale ,greuri, vrsturi bilioase aproximativ 50 ml, febr
moderat T-38,6C,transpiraii reci abundente, aproximativ 200 ml,insomnie,
astenie fizic, team, nelinite, agitaie.
Istoricul bolii:
Pacienta in varst de 55 de ani acuz apariia durerii in urm cu 3 luni insoit de
greuri i vrsturi ocazionale, alimentare i bilioase. La momentul respectiv, din
proprie iniiativ urmeaz tratament cu analgezice i antivomitive, ceaiuri, fapt
pentru care pacienta nu s-a mai prezentat la medic, durerile diminuandu-se
progresiv, ins, in urm cu 2 zile, durerile au reaprut mai intense i de lung durat,
nemaicedand uor la analgezice, insoite de balonri postprandiale, greuri, vrsturi
bilioase 50 ml, febr moderat 38,6C, transpiraii reci abundente, insomnie,
anxietate moderat. Astfel pacienta se prezint la Spitalul judeean Buzu, unde in
urma investigaiilor medicul de gard hotrte internarea in Secia de chirurgie
pentru investigaii de specialitate.
Diagnostic clinic:colecistita macro-litiazica gangrenoasa

Nevoi prioritare perturbate:[Link] de a elimina
[Link] de a se alimenta si a se hidrata
3nevoia de a-si pastra temperatura in limitele normale
[Link] de a dormi si a se odihni


66


1. Nevoia de a elimina

[Link] de dependen:
diaforeza
balonari postprandiale
varsaturi bilioase
[Link] de dificultate:
Alimentatie necorespunzatoare
[Link]:
deficit de volum lichidian
[Link]:
Pacientul trebuie s aib un tranzit intenstinal in limite fiziologice (24 ore)
Pacienta sa nu mai prezinte varsaturi in decurs de 1-2 ore
Pacienta sa prezinte tegumente si mucoase curate,uscate..Evaluare la 2 zile

[Link]:
1) Interventii cu rol propriu:
ajut pacienta in timpul vrsturii susinandu-i capul i pstrez produsul eliminat
intr-o tvi renal pentru a fi artat medicului
ii ofer un pahar cu ap s-i clteasc gura dup vrstur
apreciez macroscopic aspectul i cantitatea vrsturilor
pentru a atenua greaa sftuiesc pacienta s inspire adanc
notez vrsturile in foaia de temperatur
educ pacienta s-i menin o igien riguroas a pielii i a spaiilor interdigitale
contientizez pacienta in legtur cu importana meninerii curate a tegumentelor,
pentru prevenirea imbolnvirilor
2) Interventii cu rol delegat:
Administrarea de:
Metoclopramid 3f (If = 2 ml) i.m.
[Link]:
10.06.2014 ora 21.00 -pacienta prezint inc de la internare greuri urmate de
varsaturi cu aspect bilios aproximativ 50 de ml/24 h


67

11.06.2014-pacienta prezinta o usoara diminuarea in intensitate a varasaturilor
datorita medicatiei antiemetice de aproximativ 30 ml /24 h
12.06.2014-pacienta nu mai prezinta varsaturi,si-a recapatat apetitul si este
echilibrata emotional
In urma administrarii de antibiotice,analgezice,pacienta prezinta transpiratii in
limite fiziologice cu mentinerea umiditatii pliurilor

[Link] de a se alimenta si hidrata

[Link] de dependenta
astenie
paloarea tegumentelor

[Link] de dificultate
Datorit necunoaterii principiilor alimentare

[Link]:
Alimentaie inadecvat n deficit

[Link]:
Pacienta sa isi recapete apetitul si sa fie echilibrata hidroelectrolitic in 2 zile

[Link]
1)Interventii cu rol propriu
dup incetarea vrsturilor rehidratez pacienta treptat cu cantiti mici de lichide,
acidifiate cu lmaie, intr-o variaie cat mai mare, oferite cu linguria
ajut pacienta s adopte o poziie comod in pat cu partea cefalic a patului ridicat
inlocuiesc alimentele in funcie de preferinele pacientei in cadrul limitelor
prescripiilor medicului
asigur necesarul caloric intre 2500-3000 cal/zi prin administrarea de alimente
semisolide i solide, dar dup revenirea apetitului
2)Interventii cu rol delegat
Administrare de:
ser glucozat 5% si ser fiziologic 0,9%


68


[Link]:

11.06.2014 -pacienta prezint o uoar diminuare in intensitate a greurilor i
vrsturilor, datorit medicaiei antiemetice de aproximativ30 ml/24ore
12.06.2014 -pacienta nu mai prezint vrsturi i dup trecerea episodului dureros,
a greurilor i vrsturilor,pacienta i-a recptat apetitul i este echilibrat
nutriional

3. Nevoia de a-si pastra temperatura in limitele normale

[Link] de dependenta:
Temperatura 38,60C
Frisoane, dispnee
Transpiraii abundente
Stare general alterat
Anxios

[Link] de dificultate:
Dereglri funcionale date de boal

[Link]:
Hipertermie

[Link]:
Pacientul s rman in 24h la temperatura normal

[Link]:
1)Interventii cu rol propriu:
Aerisesc camera
Asigur imbrcminte lejer uoar i curat
Schimb lenjeria ori de cate ori este nevoie
Ofer pacientului lichide
Fac bilanul intre cantitatea de lichide ingerate i eliminate


69

Asigur un climat corespunztor cu temperatur optim 18-20C
Combat febra prin metode fizice folosind impachetari reci si umede,aplicare de
comprese reci pe frunte sau punga de gheata
Monitorizez functiile vitale si vegetative si le notez in foaia de temperatura
2)Interventii cu rol delegat
Administrarea de:
Ampicilina 4g/zi - lg/6 ore (If = 500 mg)

[Link]:
10.06.2014 ora 21:00-pacienta prezinta febra moderatatT=38,6C ,ora 23:00-
T=38C
11.06.2014 ora 07.00-pacienta prezint subfebrilitate T=37,8C ,ora 18.00 T=37C
12.06.2014 ora 07.00 T=37,1C,ora 18.00 T=36,8oC



[Link] de a dormi si a se odihni

[Link] de dependenta:
ore insuficiente de somn calitativ si cantitativ

[Link] de dificultate:
Dureri intense colicative in hipocondrul drept si epigastru

[Link]:
Insomnia

[Link]:
Pacienta sa prezinte ore suficiente de somn cantitativ si calitativ de 7-8 ore pe
noapte in 1-2 [Link] zilnica.

[Link]:
1) Interventii cu rol propriu:


70

apreciez gradul de adaptare al pacientei la mediul spitalicesc, deoarece activitatea
din mediul spitalicesc poate avea ca efect modificri obiective de somn i de odihn
a pacientei
reduc zgomotul in secie, in salon, prin inchiderea uilor, evit discuiile cu voce tare
diminuez sursele de iritaie fizic i atenuez durerea
reduc interveniile de ingrijire in perioada somnului
aerisesc salonul inainte de culcarea pacientei cu 10 minute
stabilesc un orar de somn i odihn cu pacienta

2)Interventii cu rol delegat
Administrarea de:
Fenobarbital If ora 20.00 (l f - 2ml

[Link]:
10.06.2014 -pacienta are im somn agitat cu treziri frecvente nocturne, de 2-3 ore
11.06.2014-pacienta are un somn de4-5 ore nocturn
12.06.2014-pacienta beneficiaz de un somn medicamentos de 7-8 ore nocturn

CAZUL CLINIC NR.3
Nume:D
Prenume:G
Sex:feminin
Domiciliu:Buzau
Ocupatie:casnica
Stare civila:casatorita
Data nasterii:28.05.1986
Religie:ortodox
Conditii de viata:locuieste cu sotul si cu copilul lor intr-un apartament de 2 camere
Obisnuite de viata:
-tutun:nu
-alcool:ocazional
-cafea:o cana/zi


71

-alimente:pacienta este consumatoare de produse alimentare pe baza de carne
de pasare,porc,afumata,conservata in grasime,muraturi,varza ,fasole
Nu prezinta alergii
Probleme anterioare de sanatate:hepatita cronica din 1997
Data internarii:01.07.2014 ora 23:00
Data externarii:09.07.2014 ora 12:00

Motivele internarii:dureri in hipocondrul drept cu iradiere in umarul
drept, balonari postprandiale,greturi,varsaturi bilioase aproximativ 300ml,subfebrilitate
T=37,7C, transpiratii reci abundente aproximativ 200 ml,insomnie,astenie fizica,
teama, neliniste .

Istoricul bolii:

Din relatrile pacientei reiese c primele simptome ale bolii, dureri in hipocondrul
drept cu iradiere in umrul drept, balonri postprandiale, greuri, vrsturi bilioase,
subfebrilitate T=37,7C, transpiraii reci, au aprut cu aproximativ trei luni in
urm.A urmat tratament ambulatoriu cu antispastice i analgezice, durerile cedand
in intensitate.
In urma comunului de alimente condimentate, ciuperci, simptomele reapar, fapt ce
determin pacienta s se prezinte la camera de gerda unde doctorul stabileste
internarea in serviciude chirurgie pentru investigatii de specialitate.


Diagnostic clinic: Colecistit acut litiazic; Hepatit cronic


Nevoi prioritare perturbate:[Link] de a elimina
2. nevoia de a se alimenta si a se hidrata
[Link] de a-si pastra temperatura in limitele
normale
[Link] de a dormi si a se odihni



72

1. Nevoia de a elimina

A. Manifestari de dependen:
Diaforeza
Balonari postprandiale
Varsaturi bilioase aproximativ 300 ml
Eructatii
Transpiratii reci abundente aproximativ 200 ml/24 h

B. Sursa de dificultate:
Alimentatie necorespunzatoare
Procesul inflamator al veziculei biliare

[Link]:
Deficit de volum lichidian

D. Obiective:
Pacientul trebuie s aib un tranzit intenstinal in limite fiziologice (24 ore)
Pacienta sa nu mai prezinte varsaturi in decurs de 1-2 ore
Pacienta sa prezinte tegumente si mucoase curate,[Link] la 2 zile

[Link]:
1) Interventii cu rol propriu:
ajut pacienta in timpul vrsturii susinandu-i capul i pstrez produsul eliminat
intr-o tvi renal pentru a fi artat medicului
ii ofer un pahar cu ap s-i clteasc gura dup vrstur
apreciez macroscopic aspectul i cantitatea vrsturilor
pentru a atenua greaa sftuiesc pacienta s inspire adanc
notez vrsturile in foaia de temperatur
educ pacienta s-i menin o igien riguroas a pielii i a spaiilor interdigitale
contientizez pacienta in legtur cu importana meninerii curate a tegumentelor,
pentru prevenirea imbolnvirilor
2) Interventii cu rol delegat:


73

Administrarea de:
Metoclopramid 3f (If = 2 ml) i.m.

F. Evaluri:
01.07.2014 ora 21.00 -pacienta prezint inc de la internare greuri urmate de
varsaturi cu aspect bilios aproximativ 300 de ml/24 h
02.07.2014-pacienta prezinta o usoara diminuarea in intensitate a varasaturilor
datorita medicatiei antiemetice
03.07.2014-pacienta nu mai prezinta varsaturi,si-a recapatat apetitul si este
echilibrata emotional
In urma administrarii de antibiotice,analgezice,pacienta prezinta transpiratii in
limite fiziologice cu mentinerea umiditatii pliurilor

2. Nevoia de a se alimenta si hidrata

[Link] de dependenta
astenie
paloarea tegumentelor

[Link] de dificultate
Datorit necunoaterii principiilor alimentare

[Link]:
Alimentaie inadecvat n deficit

[Link]:
Pacienta sa isi recapete apetitul si sa fie echilibrata hidroelectrolitic in 2 zile

[Link]
1)Interventii cu rol propriu
dup incetarea vrsturilor rehidratez pacienta treptat cu cantiti mici de lichide,
acidifiate cu lmaie, intr-o variaie cat mai mare, oferite cu linguria
ajut pacienta s adopte o poziie comod in pat cu partea cefalic a patului ridicat


74

inlocuiesc alimentele in funcie de preferinele pacientei in cadrul limitelor
prescripiilor medicului
asigur necesarul caloric intre 2500-3000 cal/zi prin administrarea de alimente
semisolide i solide, dar dup revenirea apetitului
2)Interventii cu rol delegat
Administrare de:
ser glucozat 5% si ser fiziologic 0,9%

[Link]:

Dupa trecerea episodului dureros,a greturilor si varsaturilor,pacienta si-a recapatat
apetitul si este echilibrata nutritional


3. Nevoia de a-si pastra temperatura in limitele normale

[Link] de dependenta:
Subfebrilitate T-37,7C
Transpiraii abundente
Stare general alterat
Anxios

B. Sursa de dificultate:
Dereglri funcionale date de boal

C. Problema:
Subfebrilitate

D. Obiective:
Pacienta sa isi mentina temperatura corpului in limite normale36-37C in termen de 24
ore.

[Link]:


75

1) Interventii cu rol propriu:
Asigur repausul pacientei la pat pe toata perioada febrila,intr-un salon curat aerisit
Combat febra prin metode fizice folosind impachetari reci si umede,aplicare de
comprese reci pe frunte sau punga de gheata
Monitorizez functiile vitale si vegetative si le notez in foaia de temperatura
2)Interventii cu rol delegat
Administrarea de:
Ampicilina 4g/zi - lg/6 ore (If = 500 mg)
Gentamicina3f (If = 80mg) - urmtoare

F. Evaluri:
01.07.2014 ora 23:00-pacienta prezinta sufebrilitatea T=37,7C ,ora 18.00 T=37C


[Link] de a dormi si a se odihni

[Link] de dependenta:
Ore insuficiente de somn calitativ si cantitativ.

B. Sursa de dificultate:
Dureri intense colicative in hipocondrul drept si epigastru.

C. Problema:
Insomnia

D. Obiective:
Pacienta sa prezinte ore suficiente de somn cantitativ si calitativ de 7-8 ore pe
noapte in 1-2 zile.

[Link]:
1) Interventii cu rol propriu:
reduc zgomotul in secie, in salon, prin inchiderea uilor, evit discuiile cu voce tare
diminuez sursele de iritaie fizic i atenuez durerea


76

stabilesc un orar de somn i odihn cu pacienta
invat pacienta sa adopte pozitii comode,pe saltele

2)Interventii cu rol delegat
Administrarea de:
Diazepam If (if 2 ml)iflora
F. Evaluri:
01.07.2014 -pacienta are um somn agitat cu treziri frecvente nocturne, de 2-3 ore
02.07.2014-pacienta beneficiaz de un somn medicamentos de 7-8 ore nocturn


[Link]

1. n cadrul lotului studiat,raportul brbai - femei a fost de 3:1, vrsta medie a fost 60 de
ani, iar pacienii au provenit preponderent din mediul urban;
2. Algoritmul de diagnostic al colecistitei acute include obligatoriu confruntarea acuzelor,
tabloului clinic cu rezultatele examenului de laborator clinic,biochimic i imagistic
(radiografia abdominal pe gol, colangiografia intravenoas, ecografia care are cea mai
mare valoare diagnostic);
3. Pregtirea preoperatorie a bolnavilor cu colecistit acut este o etap obligatorie din
ntregul complex de msuri terapeutice cu durata de la 2-4 ore pn la 24-48 i mai
multe ore,timpul fiind racordat la obinerea criteriilor minime de operabilitate;
4. Protocolul farmaco-terapeutic va include antibioterapie, analgezice, preparate cu
aciune reologic, soluii cristaloide, droguri destinate stabilizrii funciei organelor
vitale importante;
5. Intervenia chirurgical, de regul este urgent i numai la necesitatea stabilizrii
funciei organelor vitale importante i atingerea criteriilor minime de operabilitatea este
amnat;
6. Tratamentul chirurgical ntrziat n colecistita acut poate cauza acutizarea i agravarea
patologiilor asociate, care sporesc riscul operatoriu, iar uneori fac insuportabil
intervenia chirurgical pentru o parte din bolnavi. Colecistectomia se poate realiza pe
cale clasic , n ultimii ani ns se prefer tehnica [Link] teoretice ale
acestei tehnici fa de metoda clasic sunt reprezentate de reducerea timpului de


77

spitalizare (24-48 h) cu reducerea consecutiv a costurilor, rencadrarea rapid socio-
profesional i aspectul cosmetic al peretelui abdominal.
7. Evoluia bolii depinde deci de extinderea procesului inflamator si de gravitatea
infeciei.
8. Complicaiile colecistitei acute sunt, n ordinea frecvenei:
colecistopancreatita acut;
epidemul vascular;
coloperitoneu (perforaie) localizat sau generalizat;
plastronul colecistic (peritonia plastic localizat);
hemoragia peritoneal prin invadarea arterei cistice;
supuraii pericolecistice (abcese n jurul colecistului);
inclavarea calculului in duoden (sindromul Bouberet) sau ileonul
terminal (ileus biliar);
fistule biliare.
9. Letalitatea crete cu vrsta i n condiiile existentei unor boli sistematice;
10. Complicaiile chirurgicale cresc la populaia vrstnic;
11. Prevenie:
Se vor depista i se vor trata din timp (pn la vindecare) toate infeciile
din organism (pentru c pot s constituie surse pentru "nsmnarea"
cilor biliare);
Se vor trata afeciunile organelor digestive nvecinate (stomac, duoden,
intestin, ficat, pancreas) a cror influen asupra aparatului biliar este
stabilit cu certitudine;
Controlul gravidelor trebuie sa fie fcut i din punct de vedere al strii
organelor interne, tocmai pentru c pot apare modificri ale cilor biliare
n cursul sarcinii;
La menopauz, perturbrile hormonale, endocrine trebuie clarificate i
corectate;
Tulburrile alergice vor fi de asemenea tratate in mod corespunztor;
Va fi combtut, de cte ori este cazul, tendina spre staz biliar (cu
ajutorul dietei, ceaiurilor, medicamentelor, apelor minerale);
Este important administrarea alimentelor, n prnzuri mici si repetate, la
ore regulate, pentru a asigura un drenaj biliar regulat;


78

De asemenea, trebuie evitate alimentele de genul: prjeli, rntauri,
tocturi (srmlue, chiftele), maioneze, mezeluri, afumturi, brnzeturi
grase sau fermentate, smntn, fric, creier, rinichi, ficat, untur, carne
gras de porc, pete gras, ciocolat.







[Link]

DR. CORNELIU BORUNDEL - Medicina intern, editura Medical 1999
VICTOR PAPILIAN - Anatomia omului, vol. II, editura Didactic i
Pedagogic
LUCREIA TITIRC - Manual de ingrijiri speciale acordate
pacienilor de asistenii medicali, editura Viaa Medical Romaneasc,
1999
LUCREIA TITIRC - Tehnici de evaluare i ingrijiri acordate de
asistenii medicali, editura Viaa Medical Romaneasca, 1998
LUCREIA TITIRC-Nursing ,editura Viata Medicala Romaneasca,2011
EUGEN BRATUCU-Manual de chirurgie pentru studenti-volumul
I,Editura Universala Carol Davila-Bucuresti 2009
FLORIN CHIRU,GABRIELA CHIRU SI LETITIA MOARIU-Ingrijirea
omului bolnav si a omului sanatos,Editura Cison-Bucuresti2010
CRIN MARCEAN si TOMA ELEONORA(coord) Manual de practica
standardizat,Editura Conphys-Bucuresti 2013


79










80

























81














.










82
















83



























84