Liceul Pedagogic

Ioan Popescu-Brlad

Lucrare de specialitate
pentru competen profesional

Profil:
MUZIC-STUDII TEORETICE


Specializarea: INSTRUCTOR
MUZICAL





Coordonator:
[Link] Mara

Absolvent:
Manolache Iulia Elena







Sesiunea 2014












Genurile muzicii uoare internaionale































1
CUPRINS

ARGUMENT........4

CAPITOLUL I DEFINIIA MUZICII

1.1 Caracteristici ale genurilor muzicii usoare internationale.............................5
1.2 Genurile muzicii usoare internaionale Prezentare generala....................6
1.2.1 Blues......................................................................................................6
1.2.2 Jazz.........................................................................................................7
1.2.3 Muzica Ambientala................................................................................8
1.2.4 Muzica Chillout......................................................................................9
1.2.5 Muzica Clasica......................................................................................10
1.2.6 Muzica Dance........................................................................................10
1.2.7 Muzica Hip-Hop....................................................................................11
1.2.8 Muzica Latino........................................................................................13
1.2.9 Muzica Raggae......................................................................................14
1.2.9 Muzica Pop............................................................................................14
1.2.10 Muzica R&B.........................................................................................15
1.2.11 Muzica Rock.........................................................................................16


CAPITOLUL II PERSONALITATI REPREZENTATIVE ALE MUZICII
UOARE INTERNATIONALE

2.1 Michael Jackson...............................................................................................18
2.2 Madonna..........................................................................................................22
2.3 Cline Dion .....................................................................................................23
2.4 Tupac Shakur...................................................................................................25
2.5 Elvis Presley.....................................................................................................26
2.6 Ray Charles......................................................................................................27
2.7 Bob Marley......................................................................................................28
2.8 The Beatles......................................................................................................29

BIBLIOGRAFIE........................................................................................................30




2































3

Capitolul I - Definirea muzicii.

Cu toii (sau mcar marea majoritate) lum muzica aa cum este. Cu toii tim ce
este, dar ci dintre noi tim s-o explicm. n definirea muzicii s-a pornit de la
exprimrile poetice pn la cele tiinifice. Ea a fost asemnat cu susurul naturii sau
a fost descris ca un grup de sunete ciclice. Dar ce este muzica? Obiectiv vorbind,
este constituit dintr-o aduntur de sunete, de zgomote. Mai exact nite vibraii
sonore. Iar vibraiile sonore au la baz energia eliberat prin lovire, frecare, ciupire
etc. (energia fiind rezultatul unor dezechilibre aprute la nivel atomic) i care se
transmite prin materie, din aproape n aproape. Astfel materia este esenial pentru
transmiterea sunetelor (de aceea sunetele se aud i prin perei, dar nu rzbat prin
vid), ceea ce le difereniaz de lumin (care nu se poate transmite prin perei, dar se
transmite prin vid).O definiie mult mai frumoas (n sensul fizic al termenului) a
sunetului ne-o ofer Olsen (1957): sunetul este o alteraie n presiune, n dislocarea
particulelor sau n viteza particulelor propagate ntr-un material elastic sau serii de
compresii i refracii mecanice sau unde longitudinale care se propag succesiv prin
medii care sunt mcar puin comprimabile (solid, lichid sau gaz, dar nu vid).

Alte definiii interesant de trecut n revist i care, fr a fi perfecte, surprind
aspecte eseniale ce sunt legate de muzic n general sau de anumite nsuiri sau
efecte ale acesteia, ori sunt centrate pe asculttor la nivelul posibilitilor sale de
recepie sunt urmtoarele:

Schoppenhauer afirm c, la modul general, muzica este melodia, iar textul este
inspirat (creat) din lumea nconjurtoare (acest citat l-am dat pentru reputaia
gnditorului i pentru c definiia urmtoare pleac de la ea, dar eu habar n-am ce
vrea biatul sta s spun). Dat fiind complexitatea muzicii care nu se reduce numai
la melodie, existnd i alte elemente structurale ale sale, cu implicaii psihologice
complexe, cum ar fi ritmul, armonia i culoarea timbral, ar fi mai potrivit, dei cu
un caracter mai mare de generalitate, formularea gsit de Stal: muzica este o
arhitectur sonor, la fel ca i definiia aparinnd lui Yehudi Menuhin: muzica
este omul, mai mult dect cuvintele, cci cuvintele nu sunt dect simboluri abstracte
care transmit nelesuri reale bazate pe fapte. Marele muzician restrnge cmpul
definiiei prin considerarea muzicii ca fiind forma noastr de exprimare cea mai
veche, mai veche dect graiul i arta. Aceast precizare, indiferent de
discutabilitatea primatului cronologic al muzicii fa de vorbire, pune n eviden c
fiecare dintre noi tie despre fenomenul sonor muzical c este asociat cu o form de
exprimare non-verbal. Exist, ns, o exprimare verbal adiacent (adaug eu) care
subliniaz starea afectiv subsidiar i permite asculttorului o coparticipare la
fenomenul muzical.


4
Totui exist un grad extrem de imponderabilitate, de impalpabilitate a muzicii,
sesizat ntr-o alt definiie pe care o d Nietzsche i anume: Muzica, n absena
total a limitelor sale, nu are nevoie nici de imaginaie i nici de concept; ea le
tolereaz pe ambele alturi de sine. Mai sugestiv n aceast privin (a recepionrii
muzicii n sine), dar i n nelegerea global a muzicii, este J. R. Sartre care
susine c muzica este o imagine pur care ne apare pe sunete (purtat de sunete)
n cadrul unei experiene vii (trite), iar, n raport cu sunetele propriu-zise, aceast
imagine nu este dect o reprezentaie analogic, precum este pnza pictat n raport
cu tabloul sau cuvintele n raport cu gndirea.

Dup prerea ilustrului muzicolog i dirijor elveian (al celebrei orchestre Suisse
Romande), definiia lui Sartre face abstracie de fenomenele de contiin puse n
joc n faa muzicii, care sunt aceleai cu cele care stau la originea determinrilor
fundamentale ale omului, n relaia sa cu lumea, cu Dumnezeu i cu societatea
omeneasc; ele aparin unei zone de contiin cvasinecunoscut pe care ar fi, de
urgen, necesar s o dm la iveal.

Boris Luban-Plozza i Ioan Bradu Iamandescu au ncercat s dea o definiie
eclectic: muzica reprezint o arhitectur sonor, guvernat de legi specifice
privind succesiunea (melodia, ritmul), calitile timbrale i suprapunerea (armonia)
sunetelor i avnd un dublu impact (psihic i organic) asupra organismului
asculttorului, pe baza decodificrii de ctre acesta a unui mesaj pe care l confer,
intuitiv sau prin evaluare bazat pe analiz raional, combinaiei de sunete
recepionate pe calea analizatorului acustic. Este adevrat c aceast definiie pare
mai complet i mai raional, totui care sunt acele legi specifice, care este
impactul etc.?
Aici, lund n considerarea modelul domnului profesor Zlate, m simt forat s
dau o definiie proprie, dar m tem c abilitile mele de muzicolog teoretician las
de dorit (sau se las ateptate). Dac ar fi totui s spun i eu ceva, a spune c
muzic este orice grupare de sunete pe care se poate dansa.

Ceea ce m face pe mine s cred c muzica este att de atrgtoare (cel puin) pentru
fiinele vii (fiine vii pentru c vei vedea mai trziu ce efect interesant au anumite
genuri muzicale asupra plantelor) este caracterul ei ciclic. Am aflat acest an despre
creierul uman c opereaz cu o anumit ritmicitate, ritmicitate ce poate fi exprimat
matematic prin seriile Fourier. Motivul pentru care face creierul acest lucru este
pentru a putea citi realitatea la fel de ritmat. Altfel spus, lumea nu este
liniar i coluroas, ci ondulat, dar, conform sistemelor de referine ale lui Galileo
Galilei, dac punctul de reper nu este n afara ei, aceast caracteristic este mai greu
de sesizat. Pofta de ciclicitate ar trebui s fie, n consecin, incontient i
[Link] vorbete fiecruia dintre noi, chiar dac pe limbi diferite (i aici
m refer la nivel individual). Indiferent de capacitatea noastr de

5

nelegere, ea exprim, n mod inevitabil, un mesaj virtual a crei recepie este n
funcie de particularitile nnscute sau dobndite ale asculttorului, dar i de un
complex de factori conjuncturali mergnd, de la gradul de transparen al inteniilor
autorului i cel al modalitilor de execuie a muzicii de ctre interpret, pn la
particularitile de context n care are loc [Link] nostru d un sens muzicii
i ne permite s lum decizii n legtur cu gusturile noastre muzicale.

Muzica reprezint o cale de comunicare direct, infraverbal (vorbete fr
cuvinte) ntre ceea ce ea sugereaz sau evoc i asculttorul care i decodific
mesajul.n cazul muzicii vocale, n ciuda claritii i lipsei de echivoc a mesajului
(dialog verbal), se menine, prin nsoirea cuvintelor de ctre muzic, un nivel
suplimentar de comunicare infraverbal de la suflet la suflet, deoarece n spatele
mesajului muzical se afl intenia de comunicare (explicit sau nu) a celui care
compune muzica.

Genurile muzicii usoare internaionale Prezentare generala

Blues

Prima aparitie a "blues-ului" nu este bine precizata si este cel mai adesea datata intre
anii 1870 si 1900, o perioada care a coincis cu emanciparea sclavilor si tranzitia de
la sclavism la mici producatori agricoli din sudul Statelor Unite ale Americii.

Etimologic vorbind, "Blues" se refera la o stare de spirit de tristete, depresie sau
melancolie. In secolul al XIX-lea, sintagma era folosita ca un eufemism pentru
politie si starile de delir ingrozitoare provocate de dependenta psihica generata de
abstinenta de la consumul de droguri sau bauturi alcoolice.
Insa, "Bluesul" este un gen muzical vocal si instrumental, care s-a dezvoltat in
S.U.A. in randul comunitatilor afro-americane, avand ca baza cantecele spirituale,
rugaciuni, psalmi strigaturi si cantece. Genul a evoluat de la muzica vocala
neacompaniata a lucratorilor negri saraci intr-o larga varietate de stiluri si subgenuri
cu variatii regionale care a traversat S.U.A si mai tarziu Europa si Africa.

Formele si genurile muzicale, considerate in prezent "blues" precum si "country
music" s-au dezvoltat in acelasi regiuni in timpul secolului al XIX-lea din sudul
Statelor Unite ale Americii. Inregistrari "blues" si "country" pot fi gasite inca din
1920, cand industria muzicii americane s-a dezvoltat si chiar a creat categorii de
marketing denumite "race music" si "hillbilly music" pentru a vinde muzica negrilor
si respectiv a albilor. La acea vreme nu exista o impartire clara intre "blues" si
"country", cu exceptia rasei cantaretului.

6

La fel ca si alte genuri muzicale precum jazz, rock and roll, heavy metal sau hip hop,
"blues" a fost acuzat ca fiind "muzica diavolului" ("devil's music") si ca incita la
violenta si fapte antisociale. Astfel, la inceputul secolului XX, genul "blue" avea o
reputatie proasta. Insa, W.C. Handy, compozitor si muzician, este cel care reuseste
sa faca bluesul mai respectat in randul populatiei americane albe. Artistul mai este
numit "Parintele bluesului".
Ulterior, bluesul s-a impus si a exercitat o influenta considerabila asupra muzicii
americane si celei de tip western, devenind parte a genurilor ragtime, jazz, bluegrass,
rock and roll, hip-hop, muzica country si cantece pop.

O forma cunoscuta a muzicii blues este "Blues&Soul", care s-a dezvoltat in perioada
1960 - 1970 si combina elemente de soul si muzica urbana contemporana. Unul
dintre pionerii acestui gen a fost Bobby Bland si piesa "The Thrill Is Gone" semnata
de BB King. Blues&soul s-a bucurat de o mare popularitate in anii 1980.

Printre muzicienii "Blues&Soul" se regasesc: ZZ Hill, Otis Clay, Latimore, Little
Milton, Johnny Adams, Solomon Burke, Wilson Pickett, Bobby Rush si Johnnie
Taylor.

Bluesul clasic este o tema de 12 masuri, construite din trei secvente si cuprinde o
schema "Intrebare si raspuns" (Call-and-Response).
"Blues" cuprinde numeroase genuri dintre care amintim: Acid Blues, African blues,
Blues Drama Blues-rock, British blues, Canadian blues, Chicago blues, Country
blues, Delta blues, Gospel blues, Jazz blues, Memphis blues, Piano blues sau Soul
blues.
De asemenea, mai sunt genuri muzicale care nu sunt "blues", dar pot contine
influente din acest gen.
In prezent, "Blues" este o componenta importanta a mostenirii culturale americane
si afro-americane.

Jazz

Jazz-ul a aparut la inceputul secolului al XX-lea in statele sudice ale Statelor Unite
ale Americii si are ca origine melodiile populatiei afro-americane. Acest gen se
caracterizeaza prin tonalitatile de blues si ragtime, dar si influente din muzica
europeana. Ulterior, jazz-ul mai cuprinde elemente specifice muzicii latino-
americane.

Atat originea, cat si semnificatia initiala a cuvantului "jazz" ridica multe controverse.
Una dintre variante sugereaza inrudirea fonetica cu expresia "chasse-beau", care
reprezinta o figura de dans din Luisiana. O a doua varianta face

7

trimitere la cuvantul Jezabel, care era numele unei prostituate din New Orleans.
Numele acesteia se scrie in ortografie americana "Jazz-Bel". In jargonul populatiei
locale, cuvintele jasm sau gism semnifica atat rapiditate si energie, dar si sensuri
erotice.

Insa consacrarea cuvantului jazz vine in 1917, cand formatia Original Dixieland
Jazz Band a repurtat un succes rasunator la "New York Columbus Circle". Astfel,
jazz intra in limbajul curent, desi acest cuvant se folosise in 1913 intr-un ziar din
San Francisco.

Jazz-ul se reflecta in amestecul diverselor traditii muzicale ale sclavilor proveniti din
Africa. Tot din aceasta traditie, reies stilurile de interpretare, care-i permit
cantaretului un spatiu larg de executie si libertate de improvizare, cu o schema
"intrebare si raspuns" (Call-and-Response) pe un fond ritmic complex, ce duce la
sincoparea melodiilor executate de diverse instrumente.
Istoria jazz-ului arata o evolutie a stilurilor in decursul anilor, intr-un lant logic
continuu, in care fiecare stil se interconecteaza cu cel anterior si posterior, astfel
incat inlaturarea unuia dintre ele este imposibila, intrucat ar compromite intreaga
intelegere a jazz-ului.

Jazz-ul cuprinde o diversitate de stiluri: "New Orleans", "Dixieland"; "Chicago",
"Cool Jazz", "Hard Bop", "Modal Jazz", "Free Jazz", care de asemenea include alte
subgenuri.

Muzica Ambientala

Este un gen muzical, care include elemente din diferite stiluri precum jazz, muzica
electronica, rock and roll, "new age", muzica clasica moderna. Aceasta este muzica
pasiva, de fundal (background music), dar care presupune o ascultare activa.

Termenul de muzica ambientala a fost introdus de catre Brian Eno la mijlocul anilor
1970 si desemna muzica care invaluie ascultatorul, fara sa-i atraga atentia, care poate
fi "ascultata in mod activ sau la fel de bine ignorata, depinzand de alegerea
ascultatorului". Acesta este tipul de muzica facuta pentru a induce calmul si spatiul
de a gandi.

Muzica ambientala este folosita in show-urile de televiziune si imaginile de miscare
pentru meritul de a induce o anumita atmosfera.




8

Muzica Chillout

Termenul "Chill out" (uneori "chillout") provine de la un slang, care se refera la
relaxare. A aparut la mijlocul anilor 1990 si definea stiluri variate de muzica,
reprezentand creatii realizate de producatori contemporani in domeniul muzicii
electronice. In prezent acest gen de muzica se refera la variantele "slow" ale

muzicii house, nu-jazz, o extraordinara varietate de muzica downtempo (cu un
tempo scazut considerabil) si muzicii de relaxare ("lounge music"). Genul mai
include forme variate ale muzicii trance, muzicii ambientale si a absorbit in totalitate
vechiul gen numit " Balearic Beat".

Muzica "Chill Out" este tonica, relaxanta (sau cel putin nu la fel de "intensa" ca alte
stiluri de muzica) si se asculta in spatiul intim. A mai fost numita "techno usor"
("soft techno").

Din anul 2005 "chill out" este recunoscut de cea mai mare parte a magazinelor sau
clasamentelor de specialitate din Marea Britanie.

In prezent, sunt mii de compilatii, ale caror titluri cuprind cuvinte precum: "chill
out" sau "chill" si care se adreseaza publicului "chill out".

Acest gen de muzica are multe nume: ambient, new age, instrumentala
contemporana, experimentala, spacerock, ambient techno, ambient trance, mood
music, world music, muzica acustica noua.

Chill Out-ul a dat nastere la o intreaga cultura, care s-a dezvoltat in cluburile si
barurile la moda, creand o atmosfera retro sau futurista. Show-urile de muzica
"Chillout" adesea interfereaza cu imagini relaxante, desprinse din natura sau efecte
speciale.

Celebra "Ministry of Sound" din Londra a gazduit numeroase evenimente chillout in
locatii ale muzicii precum Ibiza, Marea Britanie etc.

De asemenea, exista un mare eveniment dedicat acestui stil, intitulat "Mare Festival
de muzica chill" ("The Big Chill Festival"), care are loc anual in Herefordshire
(Marea Britanie).





9

Muzica Clasica

Muzica clasica defineste mai multe genuri muzicale diferite, insa inrudite. Fara vreo
clasificare anume, semnificatia uzuala a muzicii clasice este muzica clasica
europeana. De asemenea, termenul se mai poate referi la muzica clasica a popoarelor
din afara Europei, precum: muzica clasica persana, muzica clasica indiana sau
muzica clasica chineza.

In principiu, muzica clasica este compusa si interpretata de artisti profesionisti foarte
bine instruiti. Muzica clasica este o traditie scrisa, fiind compusa, scrisa si transmisa
prin intermediul partiturilor.

Muzica clasica cuprinde urmatoarele genuri: muzica avangardista, muzica de balet,
muzica orchestrala, muzica de camera, muzica corala, muzica de concert, muzica de
film, muzica de claviatura, muzica de teatru, opera, muzica simfonica si muzica
vocala.

Muzica Dance
Muzica dance este un stil al muzicii foarte accesibile publicului si transmise prin
mass-media, care este ascultata in cluburi, discoteci, posturi de radio sau televiziune.
Termenul "muzica dance" este folosit pentru formulele comerciale ale muzicii
electronice. In orice caz, atat muzica dance cat si cea electronica sunt realizate prin
tehnologie electronica, folosindu-se calculatorul sau sintetizatoare, si de prea putine
ori presupune mai mult de trei instrumente fizice.

Sound-ul muzicii dance este reprodus digital (electronic) cu un ritm 4/4. Muzica
dance atinge de la 120 bpm pana la 200 bpm, in acestea incluzandu-se muzica tehno,
trance si house. Uneori muzica dance poate atinge pana la 1000 bpm in genurile de
tip speedcore.
In general, publicul tinta al acestui tip de muzica sunt tinerii cu varste intre 13 si 29
de ani.

Genul dance nu trebuie confundat cu muzica dance electronica, deoarece muzica
dance are un caracter comercial, este o muzica populara, se produce pe banda
rulanta, se pierde foarte repede si trebuie intotdeauna reinnoita.

Piesele dance prind bine in orice locatie: in cafenele, in cluburile si discotecile, in
baruri, in cofetarii, in autobuze, peste tot. De asemenea, stilul house este intens
promovat la radio si la TV, reusind sa urce audienta prin versurile simple si liniile
melodice simple (uneori puerile), care sunt retinute foarte usor, dar la fel de usor se
si uita.
10
Muzica Hip-Hop

Muzica hip-hop, cunoscuta si ca "muzica rap" s-a dezvoltat incepand de la mijlocul
anilor 1970 in Statele Unite ale Americii.

Hip-hop-ul are doua componente majore: rapping (MCing) si DJing ( productie si
zgariat).

Mcing (emcee, rapping) este perspectiva specifica Hip-Hop-ului, a traditionalului
maestru de ceremonii, care devine acronimul pentru "Microphone Controller" (Cel
care "controleaza" microfonul), "Mike Checka", "Music Commentator"
("Comentatorul" Muzicii) si "one who Moves the Crowd" ( Cel care "misca"
multimile).

Djing (disk jockey, DJ's) reprezinta persoana care selecteaza si difuzeaza muzica
prelucrata.

Hip-hop-ul nu poate fi separat de b-boying (breakdance) si arta urbana (graffiti), care
impreuna cu "Mcing" si "Djing" sunt elementele de baza a culturii hip-hop.

Instrumentele tipice ale hip-hop-ului sunt: platanele, sintetizatoarele, drum
machines, sampler-uri si beatboxing-urile umane.
Muzica hip-hop este asociata cu o anumita vestimentatie ("hip-hop fashion"), cu un
limbaj caracteristic ("hip-hop slang") si atitudinea si stilul de viata "bling-bling",
ceea ce semnifica concentrarea pe simboluri, care arata prosperitatea si statutul
reflectate in: bani, bijuterii, masini si imbracaminte.

Evolutia muzicii hip-hop se caracterizeaza prin trei perioade: perioada vechii scoli
de hip-hop (1970 1975), care marcheaza inceputurile hip-hop-ului, dezvoltarea
breakdance-ului si a conceptului "MC"; perioada de aur (1985 1993) si perioada
moderna - caracterizata de hardcore hip-hop, bling si genuri underground variate.

Hip-Hop-ul s-a dezvoltat in Bronx (New York), cand DJ-ii au inceput sa se
concentreze asupra sunetelor de percutie din piesele funk sau disco. In aceasta
perioada se contureaza conceptul de "MC". La inceputuri, rolul MC-ului era sa
prezinte DJ-ul si muzica, sa intretina si sa socializeze cu audienta. Ulterior, aceasta
practica a devenit mai rasata, transformandu-se in ceea ce este cunoscut ca
"rapping". Incepand din 1979, hip-hop-ul era o muzica comerciala, insa o parte
importanta a muzicii populare americane.

Etapa de aur a hip-hop-ului coincide cu aparitia "Run DMC", dar si a primei case de
discuri de muzica hip-hop (Def Jam Recordings). In perioada de aur, hip-hop-ul

11
se dezvolta in noi variate subgenuri, printre care rapcore (Beastie Boys, De La
Soul), latin hip-hop (Cypress Hill, Gerardo), electro (Afrika, Egyptian Lover),
Miami Bass (2 Live Crew, J.J. Fad si DJ Laz), Politicization ( Public Enemy, Fresh
Prince, Boogy Down Productions, Will Smith).

Anii 1990 se caracterizeaza prin confruntarile dintre gangsterii din Coasta de Vest si
rebelii din Coasta de Est. Aceste confruntari au avut ca figuri centrale si memorabile
precum Tupac Shakur si The Notorious B.I.G., care au murit violent si controversat,
fiind impuscati in anul 1996 si respectiv 1997.

Era moderna a hip-hop-ului cuprinde Gangsta Rap-ul, parte importanta din muzica
americana care a adus multe controverse datorita versurilor, care erau percepute ca
instigatoare la violenta, promiscuitate, folosirea drogurilor si misoginism. Printre
reprezentantii acestui stil se numara Dr. Dre, Ice T, Tupac Shakur. De asemenea, in
aceasta perioada se dezvolta Hardcore hip-hop, reprezentat de nume ca Nas, Jay Z ,
Lil Kim, Puff Daddy, Ice T, Snoop Dogg.

In anul 1999, Dr. Dre lanseaza un nume important al hip-hop-ului, respectiv
controversatul si apreciatul Eminem.
Hip-hop-ul s-a raspandit cu viteza in intreaga lume, atragand numerosi fani si s-a
dezvoltat in tipuri de hip-hop autohtone.
Genul Hip - hop in Romania
In Romania, hip-hop-ul incepe sa prinda contur in perioada 1990 1991. In anul
1991, a aparut prima emisiune radiofonica cu tematica hip-hop - ului la Radio Nova
intitulata "Hip Hop Radio".

In Romania ca si in tara de origine, hip-hop-ul a prilejuit un conflict de tip West
Coast si East Cost, reprezentat la noi de doua tabere: Racnetul Agoniei Nationale
Sindicat (RANS), care cuprindea Da Hood Justice, R.A.C.L.A., Ghetto Dacii si
Delikt (''Gara de Nord, 1 Mai si toti cei care ne-avem ca fratii) si pe de alta parte,
B.U.G. Mafia (Pantelimon), Marijuana si La Familia (Salajan). Ulterior, Parazitii
paraseasc RANS, ramanand doar R.A.C.L.A. si Ghetto Dacii.
Primul material discografic de rap este lansat tarziu in anul 1995 de catre
R.A.C.L.A. si s-a intitulat "Rap-Sodia Efectului Defectului".
Urmatoarele materiale discografice au fost lansate in acelasi an de catre Parazitii si
B.U.G. Mafia.
In Romania cultura hip-hop a atins apogeul in perioada 2000, perioada caracterizata
de lansarea unui numar record de albume, dar si scandaluri cu CNA, care au
contribuit la cresterea popularitatii acestui gen muzical.




12

Muzica Latino

Muzica latino-americana, denumita de cele mai multe ori "muzica latina" inseamna
muzica cantata in multe tari si se prezinta in forme diverse, pornind de la cele simple
precum stilul conjuncto din Nordul Mexicului la sofisticata habanera din Cuba,
tangoul argentinian din Brazilia, pana la simfoniile compozitorului brazilian Heitor
Villa Lobos pana la stilul simplu si ritmic al stilului "andean".

Instrumentul tipic muzicii latino sau muzicii spaniole in general, este conga, care
reprezinta o baterie de origine africana la care sunt folosite mainile sau niste
betisoare.
Una din cele mai importante origini ale acestui gen de muzica este muzica rurala si
simpla din nordul Mexicului sau cabanera sofisticata din Cuba. Un alt aspect esential
al muzica latino este faptul ca se canta numai in dialectul latin, respectiv de cele mai
multe ori in limba spaniola sau limba limba portugheza (Brazilia).

Muzica Latina poate fi impartita in mai multe subgenuri muzicale:

- Andean ("Andean Music'') include tarile din vestul Americii de Sud, precum: Peru,
Bolivia, Argentina, Ecuador, Chile si Venezuela;
- Muzica din America Centrala, care include tari precum: El Salvador, Belize,
Nicaragua, Panama, Guatemala, Honduras si Costa Rica;
- Muzica Caraibbeana include insule vorbitoare de franceza si spaniola din Marea
Caraibelor: Haiti, Republica Dominicana, Cuba, Puerto Rico, Guadelupe.
Asa cum este firesc muzica latino a fost influentata de muzica americana si
englezeasca, dar mai ales de muzica africana.

Muzica latino este puternic legata de stilul salsa, un stil foarte popular in America
Latina si celelalte tari latine. Salsa este un stil particular care a fost raspandit si
dezvoltat de catre cubanezii si puerto-americanii imigranti la New York in perioada
1960 1970. Ca origini, salsa provine din Cuba, chiar daca in esenta este un hibrid
intre Puerto Rico si alte stiluri latino combinate cu pop, jazz, rock si R&B. In
prezent, salsa este cantata si dansata in toata America Latina, dar si peste hotare.

Muzica latino a avut un impact important in muzica populara americana, in genuri
precum: jazz-ul, R&B-ul, rock-ul si chiar country-ul.





13

Reggae

Pana in anul 1950, muzica jamaicana insemna formatii care cantau slagare britanice
sau americane pentru turistii, care le vizitau tara in vacante.
Insa, in urmatorea perioada, inspiratia si creativitatea aveau sa plasmuiasca un nou
stil de muzica, care a facut inconjurul lumii. Este vorba despre stilul reggae.

Stilul reggae a rezultat din combinarea a trei elemente definitorii: Patriotism,
Comercialitate si Rastafarianism. Desi se simt influentele din R&B si Jazz, nimeni
nu poate contesta originalitatea stilului. Muzica reggae este influentata de cea
africana, astfel tobele Nyahbinghi sunt la loc de cinste in instrumentatia formatiilor.

Prima forma de reggae este stilul muzical numit "ska". Influentele muzicii europene
sau americane nu au fost usor de ignorat, astfel primele piese ale stilului ska au fost
de fapt niste remix-uri ale unor hit-uri europene, cu influente ale muzicilor din
Caraibe.

In timp, stilul ska a evoluat spre rocksteady, forma in care acest gen de muzica este
raspandit in intreaga lume de catre Bob Marley. Aceasta se intampla in anul 1960,
cand influenta rock si-a facut simtita aparitia. Astfel, muzica a cunoscut modificari,
erau din ce in ce mai putine trompete decat la ska, tobele subliniau anumite versuri
sau lipsa acestora, iar ritmul piesei era preluat de catre chitara bass. Rocksteady
reprezinta insasi esenta reggae-ului.

Pop

Stilul "Pop" este un gen muzical accesibil publicului larg (spre deosebire de muzica
clasica, care era accesibila doar elitelor societatii) si este propagata de mass-media
(spre deosbire de muzica folk, care este promovata pe cale orala).

Muzica pop adesea include elemente de rock, hip hop, reggae, dance, R&B, soul,
funk si uneori country. Se caracterizeaza prin versuri despre dragoste sau sex,
ritmuri dansante, melodii clare, armonii simple si structuri repetitive astfel ca
oamenii le retin repede si pot sa le fredoneze oricand. Aceasta insa nu este o
caracteristica specifica doar muzicii pop.

Genul pop presupune marketing al maselor si eforturi din partea caselor de discuri
pentru atragerea consumatorilor, fapt care face ca acest gen sa fie dispretuit de alti
muzicieni. Clipurile si concertele pop sunt intens promovate in mass-media, iar
artistii se intrec in show-uri si coregrafii extravagante.


14

Pe masura ce CD-urile si DVD-urile au devenit ieftine, media varstei consumatorilor
acestui gen de muzica a scazut considerabil. La inceputuri, artisti precum Frank
Sinatra cantau despre afaceri, sampanie sau cluburi de noapte, versuri destinate
investitorilor, oamenilor de afaceri sau straturilor sociale inalte. Pe masura ce
discurile s-au ieftinit, adolescentii au putut sa influenteze aceasta piata mai mult,
indeosebi in perioada turneelor de promovare a trupei Beatles.

De-a lungul timpului muzica pop a starnit controverse, fiind acuzata ca ofera modele
negative, instigare la comportament periculos, iar versurile au fost percepute ca porti
catre pacat.

R&B (Rhythm & Blues)

R&B sau RnB (Rhythm and Blues) este un gen muzical, care imbina influentele
jazz, gospel si blues si a fost interpretat de catre artistii afro-americani.

S-a dezvoltat in anii 1940 si, in primele manifestari in forma initiala, R&B a fost
unul dintre predecesorii rock and roll-ului. Robert Palmer, muzicolog si producator
"blues" considera ca "Rhythm & Blues" cuprinde toata gama, care se refera la orice
tip de muzica, compusa de catre sau pentru populatia afro americana.

Termenul a fost inventat in 1947 de catre Jerry Wexler ca un termen de marketing
muzical in Statele Unite ale Americii.

Astazi, acest acronim folosit pentru R&B complet se refera la viziune moderna a
genului soul si al celui funk, influentate de muzica pop, mai ales incepand din anii
1980 dupa decaderea genului disco.

Reggaeton (scris cu diacritice in engleza Regueton sau Reggaeton in limba
spaniola) este o forma a muzicii dance care s-a bucurat de o mare popularitate in
randul tinerilor din America Latina la inceputul anilor 1990. S-a raspandit in
America de Nord, Europa, Asia si Australia incepand cu anul 2000.
Reggaetonul combina influentele din Jamaica ale muzicii reggae si dancehall,
precum bomba, plena si hip-hop. Muzica este combinata cu rapping-ul in limba
spaniola. Stilul reggaeton este strans asociat cu Puerto Rico si Panama deoarece in
aceste locatii stilul a devenit popular. Desi cuprinde influente din dancehall-ul
jamaican si hip-hop, reggaeton nu poate fi definit ca o varianta hispanica sau latino a
acestor genuri muzicale. Reggaeton-ul are ritmul sau specific, care se numeste "Dem
Bow".



15

Sound-ul este dat de sintetizatoare, instrumente de percutie, chitari electrice si alte
instrumente electronice. Ritmurile sunt foarte versatile si pot avea ca baza genuri
precum: merengue, bachata, bolero, salsa sau hip-hop. Temele versurilor reggaeton
sunt diverse, incepand de la cele referitoare la dans, dragoste, petreceri, viata
artistului sau probleme actuale. Versurile reggaeton-ului au mai mult influente hip-
hop decat dance-hall. Astfel, la fel ca hip-hop-ul, reggaetonul a fost controversat din
cauza versurilor suspectate ca promoveaza exploatarea femeilor, insa sustinatorii au
afirmat cu tarie ca aceasta critica nu-si are locul deoarece in majoritatea cantecelor
reggaeton au versuri non-violente. O controversa ulterioara a fost provocata de
"perreo" un dans cu conotatii sexuale explicite si care este asociat cu muzica
reggaeton.

Rock

Rock-ul este caracterizat de o voce proeminenta acompaniata de chitara, tobe si
deseori de bass. De asemenea, multe stiluri de rock mai folosesc instrumente
precum: orga, pian sau sintetizatoare. Rock-ul se caracterizeaza printr-un sound greu
previzibil, fapt care a sustinut dezvoltarea sa in variate subgenuri. La inceput, rock-
ul a rezultat din combinatia muzicii country cu bluesul, aparand ca un stil energic,
rebel si cuprinzand ritmuri usor de fredonat.

Muzica rock isi are originile in anul 1950, era rock and roll-ului.
Rock and roll (cunoscut ca rock'n'roll) s-a dezvoltat in Statele Unite ale Americii la
finele anilor 1940 si a devenit popular zece ani mai tarziu, cand s-a raspandit in
intreaga lume. S-a dezvoltat in variate subgenuri a ceea ce in prezent se numeste
"rock".
Elvis Presley este imaginea si legenda vie a rock'n'roll-ului. Piesele sale, dar si
prestatia scenica i-a adus lui Elvis onorantul titlul de "Regele Rock'n'Roll-ului''
("The King of Rock 'n' Roll") sau mai simplu "Regele" ("The King").
In anii 1960, rock-ul avea influente folk si de jazz. In anii 1970, rock-ul incorpora
influente soul, funk si latine, iar tot in aceasta perioada se dezvolta subgenuri ale
rock-ului precum: soft rock, blues rock, heavy metal-style rock, progressive rock si
punk rock.

Incepand din 1980, subgenurile rock includ hard rock si rock alternativ, iar in 1990
mai apare grunge style rock, Britpop si rock-ul independent.
Insa acestea sunt doar o mica parte dintre stilurile rock-ului. Daca la inceputurile
sale, rock-ul s-a dovedit un gen unitar, ulterior s-a divizat in numeroase si variate
stiluri, unele chiar indepartate ca sound, fapt care nu ar trebui sa surprinda pentru un
gen muzical, care a rezultat dintr-o fuziune de stiluri.


16

Gen Observaii generale
Blues Un gen de muzic (vocal i instrumental) originar n sudul Statelor Unite.
Hip hop
Muzica culturii rap, dezvoltat n anii 19701980 ca variant alb a
genului reggae.
Jazz
O colecie eclectic de stiluri, cu originea n blues i bazate pe
improvizaie (iniial colectiv, mai trziu individual).
Muzic pop
Variant comercial a muzicii de jazz (mai trziu, a muzicii rock). Se
suprapune parial cu muzica uoar.
Reggae Muzic cu subiect social-politic originar din Caraibe.
Rhythm and
blues
Dezvoltat ncepnd cu anii 1940, este o variant urbanizat, comercial a
muzicii blues.
Muzic rock
Aprut la jumtatea anilor 1960, este o continuare a genului rock and
roll, permanent mbogit ca expresie pn n zilele noastre.


17


Michael Jackson








18
Michael Joseph Jackson (n. 29 august 1958, d. 25 iunie 2009), supranumit Regele
muzicii pop, a fost un renumit cntre american, care a adus contribuii importante
muzicii, dansului i modei. Imensul succes comercial i o via personal mult prea
controversat l-au inut n cultura muzicii timp de patru decenii. Michael Jackson
este recunoscut ca fiind cel mai de succes artist din toate timpurile potrivit Guiness
World Records.
Al aptelea copil al familiei Jackson, Michael a debutat n anul 1964 alturi de fraii
si, n formaia The Jackson 5, ca principal vocalist, fiind cel mai tnr membru. i-a
nceput cariera solo n 1971, n timp ce nc era membru al formaiei.
Albumul Thriller (1982) rmne cel mai vndut album din toate timpurile,HIStory:
Past, Present and Future, Book I,1995,este cel mai bine dublu album vndut din
istorie,Blood On The Dance Floor:HIStory in the Mix,1997,este cel mai bine vndut
album de remix-uri din istorie, Off the Wall (1979), Bad (1987), Dangerous(1991)
numrndu-se i ele printre cele mai bine vndute albume din lume. Michael este
creditat ca fiind cel ce a transformat videoclipul dintr-un instrument de promovare
ntr-o form de art desvrit, prin videocplipurile unor piese precum Billie
Jean, Beat it sau Thriller, devenind primul artist de culoare care are succes
la MTV. Prin intermediul prestaiilor scenice i a videoclipurilor, Michael Jackson a
popularizat o serie de tehnici de dans complicate din punct de vedere fizic, precum
robotul i moonwalk-ul. Stilul vocal, timbrul muzical i coregrafia lui au inspirat
numeroi artiti pop, rock, R&B i hip hop, sprgnd barierele dintre generaii, cele
culturale i cel rasiale.
Michael Jackson este unul dintre puinii artiti care au intrat de dou ori n Rock and
Roll Hall of Fame. Printre alte realizri se numr i 13 recorduri Guinness,
incluznd recordul pentru cel mai de succes entertainer din toate timpurile, 14
premii Grammy, 26 premii A.M.A.(American Music Awards), 12 premii
W.M.A.(World Music Awards), 17 single-uri numrul unu n Statele Unite (incluzd
4 ca membru al formaiei The Jackson 5) i vnzri de peste 800 de milioane de
discuri, fiind unul dintre cei mai vndui artiti din istorie. Michael Jackson a strns
i a donat peste 300 de milioane de dolari prin intermediul a 39 de aciuni de caritate
i prin intermediul propriei sale fundaii,Fundaia Heal the World.
Viaa personal a lui Michael Jackson a generat numeroase controverse de-a lungul
timpului. nfiarea lui Michael a suferit modificri nc din anii '70, devenind tot
mai alb datorit bolii de care suferea ,vitiligo. Dei a fost acuzat
de pedofilie n 1993, ancheta penal a fost nchis din cauza lipsei de dovezi. A fost
cstorit de dou ori i este tatl a trei copii, provocnd mai multe controverse n
legtur cu creterea lor. n 2005, Michael Jackson a fost judecat i gsit nevinovat
de nc o acuzaie de abuz sexual.

19

Michael Jackson a murit la 25 iunie 2009, ntr-un spital din Los Angeles, n urma
unui stop cardiac suferit la locuina sa. Moartea lui a atras atenia ntregii lumi,
ceremonia de comemorare fiind urmrit de aproximativ un miliard de oameni.

Stilul muzical si vocea

Influene

Genul adoptat de Jackson i are rdcinile n R&B, muzica interpreilor de
la Motown Records, pop i soul. A fost influenat de unii dintre contemporanii si,
cum ar fiLittle Richard, James Brown, Jackie Wilson, Diana Ross, Fred Astaire i
de Bee Gees.

Little Richard a avut cea mai mare influen asupra compoziiilor lui Jackson, iar
James Brown a reprezentat cea mai mare inspiraie pentru acesta nc din copilrie,
considerndu-l un maestru sau geniu, n special n timpul cnd era membru al
formaiei Famous Flames: nc de la o vrst fraged, cnd nu aveam nici ase ani,
mama m chema oricnd, chiar dac dormeam, chiar dac fceam altceva, s m uit
la televizor pentru a-l vedea pe maestrul meu la treab. Iar cnd l-am vzut
micrile, am rmas uimit. Nu am mai vzut niciodat un cntre s interpreteze n
acelai mod i din acel moment am tiu c acest lucru voi face pentru tot restul vieii
mele i asta datorit lui James Brown.
La nceput, Diana Ross l-a ajutat pe tnrul Jackson s-i perfecioneze tehnica
vocal. n octombrie 1969, s-a luat hotrrea ca Jackson s locuiasc cu aceasta, care
s-a dovedit a fi nu doar o figur matern ci i un model, urmrind-o adesea n timpul
repetiiilor. El a declarat ulterior: Am ajuns s o cunosc foarte bine. M-a nvat att
de multe. Obinuiam s stau ntr-un col i s urmresc cum se mica. Era arta n
micare. Am studiat cum dansa, cum cnta - exact aa cum era. Jackson i-a spus:
Vreau s fiu ca tine, Diana., iar ea i-a rspuns: Fii tu nsui. Jackson a utilizat
ns sunetul oooh n acelai mod ca Diana Ross. La nceput, acesta presra versurile
destul de des cu oooh. Nu era interpretat prelung, ci mai degrab ca o exclamaie
neateptat. Diana Ross a utilizat acest efect n timpul nregistrrilor cu cei de la The
Supremes, iar tnrul Jackson a fost ncntat s-l preia.

Teme i genuri abordate

Steve Huey de la Allmusic a afirmat c de-a lungul carierei sale de interpret solo,
caracterul multilateral al lui Jackson i-a permis s experimenteze multe genuri i
teme. Ca muzician, a trecut de la balade i piese dance caracteristice interpreilor de
la Morown Records la techno i house, inclusiv new jacka swing, compoziiile sale
avnd att ritmuri din muzica funk, ct i chitare utilizate n hard rock.

20
Spre deosebire de ali cntrei, Jackson nu scria creaiile sale pe hrtie. El le dicta
ntr-un aparat de nregistrare; cnd era n studio, le interpreta din memorie. Civa
critici de specialitate au observat c Off the Wall era o
combinaie de funk, disco-pop, soul, soft rock, jazz i balad pop. Alte exemple
notabile ar fi She's out of My Life, Workin' Day and Night i Get on the
Floor.

Conform lui Huey, Thriller a rafinat sentimentul de putere existent pe Off the Wall;
piesele dance i cele rock erau mai agresive, n timp ce baladele i cntecele pop
erau mai lente i mai ptrunztoare. Mai notabile sunt baladele The Lady in My
Life, Human Nature, The Girl Is Mine; cele n stilul funk: Billie Jean,
Wanna Be Startin' Somethin'; compoziiile disco: Baby Be Mine i P.Y.T.
(Pretty Young Thing). Christopher Connelly de la Rolling Stone a afirmat c odat
cuThriller, Jackson i-a dezvoltat asocierea ndelungat cu teme subliminale cum ar
fi paranoia sau imagistica ntunecat. Stephen Thomas de la Allmusic evidenieaz
faptul c acestea se ntlnesc n piese ca Billie Jean sau Wanna Be Startin'
Somethin'. Versurile cntecului Billie Jean sunt despre o admiratoare care
pretinde c interpretul este tatl copilului ei. n Wanna Be Startin' Somethin', el
critic brfele i mass-media. Beat It, piesa rock despre anti-violena gtilor, a
devenit un omagiu adus pentru West Side Story, fiind prima compoziie de cross-
over spre rock ce a beneficiat de un succes important, conform lui Huey. Acesta a
observat i faptul c odat cu numele piesei Thriller a nceput interesul lui Jackson
pentru supranatural. n 1985, Jackson a participat la compunerea piesei de caritate
We Are the World; temele umanitare au devenit unele frecvent abordate n
versurile cntecelor din anii ulteriori.

Premii si realizari
Michael Jackson a debutat pe scen ca profesionist la vrsta de 11 ani, fiind membru
al formaiei The Jackson 5 i i-a nceput cariera solo n 1971, cnd nc era n grup.
Urmtoarele 5 albume pe care le-a lansat aveau s devin cele mai vndute albume
din toate timpurile. Thriller rmne i astzi cel mai bine vndut album din istorie,
cu peste 110 milioane de copii vndute n ntreaga lume.
n timpul carierei sale, Michael a devenit unul dintre puinii artiti care au intrat de
dou ori n Rock and Roll Hall of Fame. Printre alte realizri se numr i 13
recorduri Guinness, incluznd recordul pentru cel mai de succes entertainer din
toate timpurile, 14 premii Grammy, 26 premii A.M.A.(American Music Awards),
12 premii W.M.A.(World Music Awards) i vzri de peste 750 de milioane de
uniti. A ctigat, de asemenea, numeroase premii pentru aciunile umanitare i a


21
fost distins de ctre doi preedini ai Statelor Unite. A fost numit artistul
Deceniului, Generaiei, Secolului i Mileniului i a intrat n Songwriters
Hall of Fame n 2002. Cele mai multe hituri ale unui artist solo(80). Cele mai multe
premii ctigate de un artist. Cea mai mare audien TV nregistrat vreodat la un
concert 133.400.000 de oameni. Cea mai mare sum primit de un artist pentru o
reclam 12 mil. de dolari de la Pepsi. Cele mai multe discuri vndute n afara US
peste 100 mil. Cele mai multe bilete vndute ntr-un concert maraton (a durat 7
nopi) 504.000. Michael Jackson este cel mai premiat artist din toate timpurile i
artistul cu cele mai multe recorduri Guiness.

Madonna

Madonna Louise Ciccone (n. 16 august 1958, Bay City, Michigan, Statele Unite ale
Americii), supranumit regina muzicii pop este
o cntrea american, actri, productoare i compozitoare de muzic pop,
ctigtoare a multor premii Grammy, laureat a Globului de Aur i autoare de cri.
Nscut n Bay City, Michigan i crescut n Rochester Hills, Michigan, Madonna s-
a mutat n New York City pentru a deveni dansatoare. i-a lansat albumul de
debut n 1983, de pe care trei melodii au ajuns n top 20 n Statele Unite. Dup o
interpretare memorabil la prima ediie a MTV Video Music Awards din 1984 a
piesei Like a Virgin, obine primul hit n Statele Unite i Australia. Albumul care
poart numele piesei a ajuns de asemenea pe locul 1 n Billboard 200. Anul urmtor
joac n Cutnd-o pe Susan pentru care primete recenzii pozitive. n 1986
lanseaz True Blue care produce multiple hituri 1 n toat lumea, i este


22
nominalizat la premiile Grammypentru cntecul Crazy for You de pe coloana
sonor a filmului Vision Quest. n 1987 joac n Who's That Girlcare este primit
rece de ctre critic i public, cu toate c soundtrack-ul se dovedete a fi un succes n
topuri, melodia Who's That Girl devenind un hit internaional, iar turneul cu
acelai nume a fost un succes comercial i critic. Dup divorul de Sean Penn din
1988, cu care se cstorise n 1985, se ntoarce cu unul din cele mai apreciate
albume ale ei, Like a Prayer, primul videoclip de pe acesta strnind puternice
controverse. n 1990 joac n Dick Tracy, de pe coloana sonor a acestuia lansnd
hitul internaional Vogue, iar melodia Sooner or Later primete premiul
Oscar pentru Cel mai bun cntec original. Mai trziu n acelai an pornete n
turneul de succes, Blond Ambition, care primete titlul de cel mai bun turneu al
anului din parteaRolling Stone . n 1991, prima ei compilaie de hituri, The
Immaculate Collection este lansat, primul single Justify My Love fiind interzis
pe MTV datorit coninutului sexual.
[12]
n anul urmator i continu cariera de
actri n A League of Their Own, tema muzical a filmului, This Used To Be My
Playground, ajungnd al zecelea hit al Madonnei ce ocup locul 1 n topul Billboard
Hot 100.
[5]
ncepand cu 1992, Madonna a explorat i mai
multsexualitatea uman,
[13]
lansnd o carte intitulat SEX, un videoclip erotic de pe
albumul Erotica, un turneu - The Girlie Show Tour i joac n dou thrillere erotice,
toate acestea strnind controverse, critici i scderi n vnzri. De pe
albumul Bedtime Stories (1994) se evideniaz melodiile Secret i Take a Bow,
aceasta din urm fiind a 11-ea melodie a cntreei care ajunge pe locul 1
n Billboard Hot 100, cu toate c a ratat top 10 nMarea Britanie.
[5]
Videoclipul a
ctigat premiul MTV VMA pentru Cel mai bun videoclip al unei artiste din
1995.
[15]
n 1996 Madonna este distribuit n cel mai de succes film al
ei,
[16]
Evita pentru care primete Globul de Aurpentru Cea mai bun actri
i premiul Oscar pentru Cel mai bun cntec original. n timpul filmrilor, aceasta
rmne nsrcinat cu antrenorul ei personal, Carlos Leon, de care se desparte la
scurt timp. Albumul din 1998 primete recenzii calde de la critici, primind trei
premii Grammy i ase MTV Video Music Awards, Frozen i Ray of Light
devenind hituri de top 5 n toat lumea. n 2000, Madonna ajunge din nou n vrful
topului Billboard, cu albumul Music i singleul cu acelai [Link] cstoria
cu Guy Ritchie din acelai an,
[22]
rmne din nou gravid, dnd natere de aceast
dat unui biat. n 2001, se ntoarce pe scen cu turneulDrowned World Tour, unul
din cele mai de succes turnee ale anului. n 2002 primete Zmeura de Aur pentru
rolul din Naufragiai i lanseaz Die Another Day care este nominalizat la premiile
Grammy dar i la Zmeura de Aur. Videoclipul este al doilea cel mai scump videoclip
produs vreodat. n 2003, cntreaa ocheaz prin violena i mesajul anti-rzboi
din videoclipul American Life de pe albumul cu acelai nume; American Life a
devenit cel mai slab vndut album din cariera cntreei. Confessions on a Dance
Floor (2005) a readus-o n atenia publicului, primul single Hung Up ajungnd pe
locul 1 ntr-un record de 45 de ri, iar albumul a ctigat un premiu
23

Grammy. Turneul care a promovat albumul a avut ncasri record Pe 10
martie 2008 a fost introdus n Rock and Roll Hall of Fame. n mai 2008 se intoarce
cu Hard Candy, care a fost criticat ca fiind o ncercare disperat a Madonnei de a se
menine n vrf. n timpul turneului de promovare a acestuia s-a fcut public vestea
c artista va divora de Guy Ritchie. Turneul a devenit cel mai de succes turneu al
unui artist solo.
Cline Dion

Cline Marie Claudette Dion (n. 30 martie 1968, Charlemagne, Quebec), deintoare
a Ordinului Canadei i a Ordinului Naional al Qubecului, este
o cntrea de muzic pop, textier i actri. S-a nscut ntr-o familie numeros,
avnd o situaie financiar precar. A devenit cunoscut n lumea francofon dupa
ce Ren Anglil, ce urma s-i devin so, i-a ipotecat casa pentru a-i finana
producerea primul album. n 1990 a lansat Unison, material discografic ce i-a adus
popularitatea n America de Nord i n alte ri anglofone.
[3]

Dion a devenit cunoscut n anii 80 dup ctigarea concursurilor Yamaha World
Popular Song Festival i aEurovisionului. A urmat lansarea mai multor albume
n limba francez, iar n 1986 a semnat un contract cuSony Records. n anii 90 a
obinut succes la nivel mondial dupa lansarea ctorva materiale discografice de
24
succes n englez i francez, devenind unul din cei mai bine vndui cntrei din
istoria muzicii.
[6][7]
n anul 1999, Dion a decis s se retrag pentru o perioad din
industria muzical pentru a petrece mai mult timp cu familia, soul ei fiind
diagnosticat cu cancer.
[8][7]
A revenit n 2002 n atenia public i a semnat n acelai
an un contract pe 3 ani (care s-a extins ulterior la o perioad de aproape 5 ani) pentru
a aprea de 5 ori pe sptmn n spectacole organizate la Caesars Palace, Las
Vegas.
Muzica lui Dion a fost influenat de o mare varietate de genuri muzicale: de
la rock i R&B la gosspel i muzic clasic. Dei lansrile sale au primit recenzii
variate, cntreaa este cunoscut n special pentru abilitile sale vocale.
[11][12][13]
n
2004, dup ce albumele sale au fost comercializate n peste 175 de milioane de copii,
Dion a primit n cadrul premiilor World Music Awards distincia Chopard Diamond
Award pentru c a devenit cea mai bine vndut cntrea a tuturor timpurilor. n
aprilie 2007, Sony BMG a anunat c vnzrile materialelor discografice ale lui Dion
au depit 200 de milioane de copii

Tupac


Tupac Amaru Shakur (n. 16 iunie 1971; d. 13 septembrie 1996), cunoscut sub
numele de 2Pac, Makaveli sau doar Pac, a fost un artist american renumit pentru
stilul lui de rap i muzica sa, cariera de actor, poezii i activitatea social. Este
cunoscut n Guinness Book of World Records ca fiind rapperul cu cele mai multe
vnzri de albume din lume, peste 120 de milioane
[1]
, 65 de milioane doar n
America. Majoritatea cntecelor lui Tupac sunt despre viaa grea din ghetouri,
rasism, problemele din societate, i, uneori, insulte adresate altor rapperi. Tupac este
cunoscut pentru susinerea egalitii rasei i egalitatea economic, cunoscut de
asemenea i pentru descrierea n detaliu a violenei, abuzul de droguri i conflicte cu
legea. Muli l consider ca fiind cel mai mare rapper al tuturor timpurilor.



25
Elvis Presley


Elvis Aaron Presley (n. 8 ianuarie 1935 - d. 16 august 1977) a fost
un cntre i actor american, cunoscut frecvent ca Regele Rock 'n' Roll-ului, cu
toate ca a obinut i trei premii Grammy pentru muzic Gospel.
Dup absolvirea liceului, muncete n diferite fabrici din ora, iar
n 1953 nregistreaz primul demo la Memphis Recording Service (mai trziu
cunoscut sub numele de Sun Studio) contra sumei de patru dolari. Acesta conine
piesele My Happiness (Bucuria mea) i That's When Your Heartaches Begin (Atunci
ncep durerile tale de inim) i este fcut cadou mamei sale. La nceputul
anului 1954 nregistreaz un al doilea demo la acelai studio, iar n var la sugestia
patronului - Sam Phillips - nregistreaz o serie de cinci single-uri printre care i
celebrul That's All Right alturi de Scotty Moore (chitar) i Bill Black (bas). Alturi
de acetia obine contracte n mici cluburi din Sud continund totodat s lucreze i
la Crown Electric. Dup ce este respins la preselecia pentru Grand Ole Opry fiind
ndrumat de organizatori s se ntoarc la slujba sa de conductor de camioane, i se
ofer un contract pe un an de zile pentru a cnta n fiecare sptmn n cadrul
programului Louisiana Hayride realizat de KWKH Radio, principalul concurent al
Grand Ole Opry. Aici l ntlnete pe Tom Parker (care se autointitula "Colonelul"),
promotor i manager cu care n 1955 va semna un contract.
26

n noiembrie 1955, Elvis semneaz cu RCA Records, Colonel Parker negociind
vnzarea tuturor nregistrrilor fcute la Sun Studio de ctre interpret contra imensei
(n acele vremuri) sume de 40.000 de dolari plus un bonus de 5.000 de dolari pentru
Presley. Cele cinci single-uri au fost relansate de ctre RCA, Elvis devenind cel mai
mediatizat nou interpret din industria muzical. Pe 10 ianuarie 1956, Elvis participa
la o sesiune de nregistrri n studioul RCA din Nashville alturi de grupulback in
vocals Jordanaires, unde printre alte piese va nregistra i Heartbreak Hotel. Single-
ul Heartbreak Hotel / I Was The One este promovat de RCA i a fost vndut n peste
300.000 de exemplare numai n primele trei sptmni, fiind i primul single al lui
Elvis ce va nregistra vnzri de peste un milion de exemplare, aducndu-i
interpretului primul disc de aur.
Ray Charles

Ray Charles Robinson (n. 23 septembrie 1930 n Albany, Georgia d. 10
iunie 2004 n Beverly Hills, California) a fost un muzician american cunoscut sub
numele prescurtat de scen Ray Charles (pentru a se evita ncurcarea lui cu
campionul la box Sugar Ray Robinson). El a fost un pionier n genul de muzic
soul de-a lungul anilor 1950 prin fuziunea muzicii rhythm and blues, gospel,
i blues, stiluri pe care la nceputul carierii le-a nregistrat la Atlantic
Records.
[1][2][3]
El deseori a ajutat s se integreze rasial muzica country i pop de-a
lungul anilor 1960 prin al sucrossover de succes cu ABC Records, mai ales cu
albumele sale notabile Modern Sounds.
[4][5][6]
n timp ce cu ABC, Ray Charles a
devenit unul dintre primii muzicieni afroamericani cruia i-au fost acordat contol
artisct de ctre o companie de nregistrri mare.
[2]
Frank Sinatra l-a numit pe Ray
Charles singurul geniu adevrat numai n show business (n englez the only true
genius in show business).
27
Bob Marley



Robert "Bob" Nesta Marley (n. 6 februarie 1945; d. 11 mai 1981) a fost
un cntre, compozitor, chitarist iactivist jamaican. El este cel mai cunscut
interpret de muzic reggae, i este privit ca un profet al micrii Rastafari.
Printre cele mai cunoscute cntece reggae ale lui Marley sunt '"I Shot the Sheriff",
"No Woman, No Cry", "Three Little Birds", "Exodus", "Could You Be Loved",
"Jamming'", "Redemption Song", i "One Love".
[1]
Legend, compilaia de cntece
ale lui Bob Marley lansat post-mortem, este cel mai bine vndut album reggae al
tuturor timpurilor, cu mai mult de 25 de milioane de exemplare.










28

The Beatles




The Beatles a fost unul dintre grupurile a crui muzic a fost cea mai influent
pentru era rock care a urmat. Grupul a fost alctuit din John Lennon (vocal, chitar
ritmic), Paul McCartney (vocal, chitar bas), George Harrison (chitar solo)
i Ringo Starr (baterie). Ei au avut ca int generaiile de tineri rezultate de dup al
Doilea Rzboi Mondial, n Anglia, SUA, etc. Fr dubiu, "The Beatles" este unul din
cele mai faimoase i de succes grupuri n istoria muzicii rock,
[3]
contoriznd peste
1,1 miliarde de discuri vndute n lumea ntreag.
[4]

n timp ce iniial au devenit faimoi pentru ceea ce unii au etichetat drept muzic
pop, lucrrile lor de mai trziu au realizat o combinaie de laude att din partea
criticilor ct i din partea asculttorilor inegalat n secolul XX. n cele din urm, ei
i-au dovedit nu doar talentul de muzicieni, au pit grania spre cinematografie, i
n particular, n cazul lui John Lennon este vorba de activism politic.
n 2004 revista Rolling Stone clasa trupa The Beatles pe locul 1 pe lista celor 100 cei
mai mari artiti ai tuturor timpurilor.
[5]
n conformitate cu aceeai revist, muzica
inovativ a trupei The Beatles i impactul cultural au ajutat la definirea anilor 1960.



29