Masini de rectificat si de prelucrat prin netezire Cuprins Argument Cap I: Notiunii introductive 1.1 1.2 1.

3 Definitia rectificarii Scule folosite la rectificare Prelucrari executate prin rectificare

CAP II:Masini de rectificat 2.1Clasificarea masinilor de rectificat 2.2 Domeniul de utilizare 2.3 Regimuri de aschiere la rectificare 2.4 Notiunide normare tehnica la rectificarea filetelor Cap III:Masini de prelucrat prin netezire Biblografie Anexe Argument Practicantii unei astfel de ocupatii conduc masini fixe sau portabile de polizat si rectificat, de ascutire a uneltelor de taiat; repara, ajusteaza si ascut lam ele de taiat si dintii metalici ai cilindrilor de la masinile de cardat textile. Principalele operatii de rectificare sunt: rectificarea universala, rectificare dantura caneluri, honuire, rodare, si ascut irea de scule si instrumente. Practicantul unei astfel de ocupatii ar trebui sa fie o persoana care este orien tata spre actiune si poate comunica cu usurinta n cadrul colaborarilor n echipa;el trebuie sa fieconstiincios, serios; sa aibacomportamentele orientate spre scopuri clar delimitate si sa fie riguros nrealizarea sarcinilor datorita constientizarii regulilor Prin instruirea practica pentru meseria de Rectificator universal,acestatrebuie sa se atinga urmatoarele criterii de perfor manta: Supravegheaza operatiunile masinilor pentru a determina daca este nevoie de ajust aje; opreste masinile cnd apar probleme; Calculeaza cote, distante si unghiuri ale instrumentelor de taiere, micrometrelor si scarilor gradate si ajusteaza uneltele sa execute taierile specificate Cap I: Notiunii introductive 1.4 Definitia rectificarii Rectificarea este o operatie de prelucrare prin aschiere a pieselor metalice, efectuata cu scule abrazive, n scopul finisarii. Prin rectificare se ob tin precizii dimensionale da ordinul micronilor si calitati deosebite ale suprafetel or prelucrate. Rectificarea se aplica, n mod special, n cazul pieselor confectionate din materiale cu duritate mare. Prelucrarea prin rectificare asigura o precizie dimensionala mare si o buna nete zime a suprafetelor. n general, rectificarea se aplica n vederea finisarii pieselo r, de regula, dupa alte prelucrari executate n prealabil, ca: strunjire, frezare etc.

La prelucrarea prin rectificare, miscarea principala de aschiere este miscarea de rotatie a pietrei abrazive. Aceasta miscare de rotatie se efectueaza cu viteze m ult mai mari dect la prelucrarea cu alte scule aschietoare. Miscarile de avans po t fi miscari de rotatie, de translatie sau combinatii ntre acestea, n functie de s chema procedeului de prelucrare adoptat.

1.2Scule folosite la rectificare Pietrele abrazive folosite la rectificare sunt constituite din granule abrazive legate ntre ele cu un liant. Granulele abrazive de diferite marimi si forme prezinta o serie de muchii si col turi cu care executa aschierea metalelor ca orice alta scula aschietoare Figura 1: Discuri abrasive Granulele abrazive de la suprafata discului abraziv aschiaza simultan un strat de material de la suprafata piesei, detasnd un numar foarte mare de aschii marunte. Pe masura ce muchiile lor ascutite se uzeaza, granulele abrazive tocite se desprind din masa de liant, lasnd locul pentru altele noi, ceea ce face ca discul abraziv sa-si mentina capacitatea de aschiere pna la consumarea sa integrala; acest proces poarta numele de auto-ascutire. Pentru ca desprinderea granulelor uzate sa se realizeze n mod corect, trebuie ca liantul utilizat la confectionarea corpului abraziv sa fie ales corect, n functie de materialul prelucrat: daca liantul este prea moale, granulele se desprind prea usor, iar da ca este prea dur, granulele uzate nu se pot desprinde iar discul se va ncarca cu aschii, pierzndu-si capacitatea de aschiere.

1.3Prelucrari executate prin rectificare O particularitate a granulelor abrazive este data de faptul ca unghiurile de degajare ale micro-taisurilor sunt, n general, negative; aceasta, mpreuna cu vitezele mari de aschiere si cu tocirea granulelor pe timpul prelucrarii, conduc la forte de frecare mari si deci la cantitati mari de caldura degajata n zona de aschiere, ceea ce reclama utilizarea lichidelor de racire-ungere. Pentru desfasurarea procesului de rectificare n bune conditiuni, discul abraziv se alege n ceea ce priveste materialul abraziv, liantul, granulatia si

duritatea; aceste caracteristici sunt n functie de felul rectificarii (rotunda, p lana, ascusire etc.), de marimea si tipul masinii de rectificat, de caracteristicile p iesei prelucrate (material, dimensiuni, felul suprafetelor, precizie etc.). Calitatea materialului abraziv depinde n primul rnd de materialul din care este confectionata piesa prelucrata; uzual se utilizeaza carbura de siliciu, carborundul, electrocorundul, nitrura cubica de bor sau diamantul. Liantul poate fi ceramic (nu se foloseste la discuri subtiri care s-ar putea sparge), bachelita sau cauciuc vulcanizat. Granulatia discurilor abrazive se alege n functie de gradul de netezime impus suprafetei rectificate, de tolerantele prescrise piesei prelucrat e, de proprietatile materialului prelucrat si de marimea adaosului de prelucrare. Pietrele cu granulatie mare se utilizeaza pentru prelucrari de degrosare sau n cazul materialelor moi (cupru, alama), care ar ncarca usor piatra. Pietrele cu granulatie fina se utilizeaza la rectificarea materialelor dure si la prelucrari de finisare

Duritatea corpului abraziv se alege (dupa cum s-a aratat deja) astfel nct desprinderea granulelor tocite din masa de liant sa se faca la momentul cel mai potrivit. n general, cu ct materialul prelucrat este mai dur, corpul abraziv trebuie sa fie mai moale si invers. Miscarile de avans se executa dupa traiectorii impuse de forma suprafetei prelucrate si pot fi continui sau intermitente, executate de catre pi esa sau de catre scula, n functie de masina de rectificat si de natura operatiei de rectificare.

CAP II:Masini de rectificat 2.1Clasificarea masinilor de rectificat 2.1.1 Masini de rectificat plan Masinile de rectificat plan se utilizeaza la rectificarea suprafetelor plane ale pieselor degrosate anterior prin rabotare, frezare etc. sau pentru rectificarea directa, fara degrosare prealabila. Rectificarea plana se poate rea liza prin doua scheme de aschiere fundamentale: cu suprafata periferica a discului (fig. 1-a) sau cu suprafata frontala a acestuia (fig. 1-b, c); la rectificarea p lana

frontala se utilizeaza corpuri abrazive de tip ?,,oala ?, care pot fi dintr-o buca ta (fig. 1-b) sau compuse din mai multe segmente abrasive

a) c)

b)

Fig. 1 ? Scheme de aschiere la rectificarea suprafetelor plane

Notatiile miscarilor din schemele de aschiere de mai sus sunt urmatoarele: 1) miscarea principala; 2) miscare de avans longitudinala; 3)miscar e de avans transversala; 4) miscare de avans de patrundere (vertical)rectificare a cu partea frontala a corpului abraziv, daca diametrul acestuia este mai mare dect latimea suprafetei prelucrate, miscarea 3 nu mai este necesara. n fig. 2 este prezentata schema cinematica de principiu a unei masini de rectificat plan cu suprafata periferica a discului abraziv.

Notatiile din figura au urmatoarele semnificatii: 1 transmisie mecanica; 2 papusa port-scula; 3 disc abraziv; 4 montant; 5 masa;6 dispozitiv e lectromagnetic de fixare a piesei pe masa; 7 piesa prelucrata;8 dispozitiv de ra cire; 9 dispozitiv pentru corectia formei discului abraziv. Miscarea principala I se obtine de la motorul electric M1. Miscarea de avans vertical IV este realizata hidro-mecanic, actionata de un motor hidraulic oscilant, MH2 si cu mecanism de transformare a miscarii de tip surub ? piulita; miscarea de ridicare si coborre rapida a papusii 2 se realizeaza prin cuplarea motorului electric ME2.

2.1.2 Masini de rectificat rotund exterior Rectificarea pieselor pe masini de rectificat rotund exterior se poaterealiza, n functie de constructia masinii si de modul n care se fixeaza piesa nvederea preluc rarii, n doua variante: ntre vrfuri sau fara vrfuri Masina de rectificat rotund exterior ntre vrfuri Rectificarea ntre vrfuri se caracterizeaza prin fixarea piesei cu ajutorul a doua vrfuri de centrare, montate n cele doua papusi (fixa si mobila) ale masinii de rectificat. Procedeul se poate aplica n mai multe variante,conform schemelor de aschiere prezentate n fig 3

Fig. 3 ? Scheme de aschiere la rectificarea rotunda exterioara ntre vrfuri a )? Rectificarea cu avans longitudinal normal se utilizeaza pentrurectificarea pieselor de lungime mare; piesa se roteste (miscarea de avanscircular, II) si se deplaseaza rectiliniu alternativ (miscarea de avans longitudinal,III) n lungul a xei, n timp ce discul abraziv executa miscarea principala, derotatie si avansul de patrundere, IV. b ? Rectificarea fara avans de patrundere ? se executa dintr-o singura trecere a discului abraziv pe toata lungimea piesei; n acest scop, discul abraziveste prev azut cu un con de atac. Pozitia discului pe directie radiala se regleaza la ncepu tul prelucrarii, n functie de diametrul suprafetei care trebuie prelucrate; n aces t caz, avansul longitudinal III se executa cu o viteza sensibil redusa fatade ce a din cazul variantei anterioare c) Rectificarea cu avans de patrundere se aplica atunci cnd lungimeapiesei de pre lucrat este mai mica dect latimea discului abraziv. n acest caz lipseste miscarea de avans longitudinal, III. Schema cinematicade principiu a unei masini de rectificat rotundexterior, ntre vrf uri, este redata n fig. 4.

Fig. 4 Masina de rectificat rotund exterior ntre vrfuri Principalele parti componente ale acestei masini sunt: 1 batiu;2 masa a masinii (executa miscarea de avans longitudinal, II); 3 papusa port-piesa (fixa); 4 papu sa port-scula (executa miscarea de avans de patrundere,IV); 5 papusa mobila;6 d isc abraziv Miscarea principala si cea de avans circulare se realizeaza, de regula,pe cale e lectromecanica, iar miscarea de avans longitudinal si cea de patrunderese realiz eaza pe cale mecanica sau [Link] rectificarea suprafetelor co nice, masa masinii se poate nclinafata de directia ghidajelor longitudinale ale b atiului 2.1.3 Masina de rectificat rotund exterior fara vrfuri La rectificarea rotunda exterioara, prin procedeul ?fara vrfuri?(fig. 5), piesa d e rectificat P se aseaza liber ntre doua discuri abrazive, disculde rectificare D R si discul de antrenare DA, fiind sustinut de o rigla de reazemR. Discul de rec tificare este un disc abraziv obitnuit si executa miscarea principala de aschier e I. Discul de antrenare (sau de conducere) nu are proprietati aschietoare dator ita continutului foarte ridicat de liant (pe baza de cauciuc); datorita, nsa, coe ficientului mare de frecare al acestuia, el imprima piesei cele doua miscari de avans (avansul circular III si avansul axial IV). Aceste miscari se realizeaza d eoarece axa discului de antrenare este nclinata cu un unghi de la 1 la 5, astfel nct viteza periferica v se descompune ntr-o componenta tangentiala vt, care imprima p iesei miscarea de rotatie (avansulcircular) si o componenta axiala va, care impr ima piesei miscarea de translatie(avansul axial).

Fig. 5 Schema de aschiere la rectificarea rotunda fara vrfuri Pentru ca rectificarea sa poata avea loc, este necesar ca forta defrecare ce ia nastere ntre discul de antrenare si piesa sa fie mai mare dect forta de aschiere g enerata ntre discul de rectificare si piesa.

Fig. 6 Masina de rectificat rotund, fara vrfuri Principalele parti componente ale masinilor de rectificat rotundexterior fara vrf uri sunt (fig. 6): 1 batiu; 2 papusa a discului de rectificare;3 papusa a discu lui de antrenare; 4 rigla de sustinere a piesei; 5 dispozitiv de corectare a for mei discului de rectificare; 6 dispozitiv de corectare a formei discului de antr enare; 7 motor electric; 8 disc de rectificare; 9 disc de antrenare Reglarea distan??ei dintre discuri si nclinarea discului de antrenare se executa manual. 2.1.4Masina de rectificat rotund interior Masina de rectificat rotund interior se utilizeaza pentru rectificarea alezajelo r cilindrice si conice, precum si pentru rectificarea suprafetelor frontaleale p ieselor, dintr-o singura prindere. La aceasta masina discul abraziv trebuie sa a iba diametrul mai mic dect alezajul de prelucrat. De aceea, pentru rectificarea a lezajelor de diametre mici (uneori sub 1 mm), sunt necesare turatii foarte mari( de pna la 200.000 rot/min). n functie de modul de prindere a piesei n vederea prelucrarii,rectificarea interio ara se poate realiza cu piesa fixata ntr-un dispozitiv deprindere sau prin metoda fara vrfuri. La rndul sau, rectificarea interioara cupiesa prinsa n dispozitiv se poate face prin doua metode: rectificarea cu piesa n miscare de rotatie (figura 7 -a) si rectificarea planetara (figura 7-b). Fig. 7 Schem e de aschiere la rectificarea interioara

n cazul rectificarii cu piesa n miscare de rotatie, masina de rectificat trebuie s a asigure realizarea urmatoarelor miscari: 1miscarea principala(rotatia sculei); 2 miscarea de avans circular (rotatia piesei); 3 miscarea de avans longitudinal (efectuata, de regula, de catre piesa); 4 miscarea de avans de patrundere (exec utata, de obicei, de catre scula) La rectificarea planetara, piesa este fixa, avansul circular II fiind realizat p rintr-o miscare planetara a axului pietrei de [Link] masinii de rectificat rotund interior este prezentata n fig 8

Fig. 8 Masina de rectificat rotund interior Principalele parti componente ale masinii sunt: [Link]; 2 papusa port scula; 3 disc abraziv; 4 motor electric pentru antrenarea discului abraziv;5 papusa portpiesa; 6 ? dispozitiv de prindere a piesei; 7 motor electricpentru antrenarea pi esei. 2.2 Domeniul de utilizare Masinile de rectificat fac parte din categoria masinilor-unelte care prelucreaza materialul prin aschiere (alaturi de strunguri, freze, etc). La masinile de rec tificat aschierea se produce cu ajutorul materialelor abrasive. Sunt folosite la prelucrarea materialelor dure si foarte dure, cat si la operatii de finisare si superfinisare. Prelucrarea prin aschiere consta in modificarea formei si dimensiunilor pieselo

r, prin indepartarea unui strat de material, sub forma de aschii, acest proces f iind realizat pe masini-unelte, cu ajutorul sculelor aschietoare. Aschierea se p roduce in timpul miscarii relative a sculei in raport cu piesa (turatie, viteza, avans) , sub actiunea unei forte, duritatea taisului fiind superioara duritatii materialului de prelucrat. Masinile de rectificat folosesc scule abrasive. Sculele abrasive au urmatoarele caracteristici de baza: - materialul abraziv - liantul - duritatea sculei abrasive - structura - forma - dimensiunile

2.3Regimuri de aschiere la rectificare Executarea unor rectificari de precizie ridicata si cu regimuri economice, impun eefectuarea urmatoarelor reglaje:-Pozitionarea precisa a subansamblurilor unele fata de altele (coaxialitati ale papusilor,instalari precise la diverse unghiuri ale meselor si papusilor etc.) care se executa prin intermediul elementelor pre cizate n cartea tehnica a masinii si utiliznd pentru verificari ceasuri comparatoa re cu valoare diviziunii de 1?m;- Fixarea sigura si corect a piesei, care asigura cresterea preciziei dimensionale si de forma,precum si obtinerea unei suprafete de calitate superioar, concomitent cu o buna protectie a [Link] parametrilor regimului de aschiere care la rectificare prezinta unele particularitatidatorate faptului ca pe elementele de reglare nu sunt indicate m arimile parametrilor. Din acest motiv, n multe cazuri, instalarea parametrilor de aschiere are la baz experienta rectificatorului sau se poate stabili prin tatonari;Preluarea jocurilor la arborele principal n mecanismele de ghidare si n mecanismel e surub-piulita care se realizeaza n conformitate cu instructiunile din cartea te hnic a [Link] deservirea masinilor de rectificat se vor avea n vedere urmatoar ele:Verificarea nivelului de vibratii (cauzele acestora putnd fi: dezechilibrarea pie trei, jocuri mari la arborele pietrei, fixarea necorespunzatoare a masinii pe fundatie), care conduc la obtinerea de arsuri pe suprafata de prelucrat.;-Verificarea functiona litatii instalatiei de racire si filtrare a lichidului de racire. O racier insuf icienta, cauzat de reglarea necorespunzatoare a debitului sau mbcsirea conductelor saufiltrelor, conduce la arsuri ale suprafetei si abateri mari ale dimensiunilor piesei prelucrate;-Verificarea instalatiei hidraulice de actionare si ungere et c. care se realizeaza conforminstructiunilor din cartea tehnica a masinii Posibilitati de prelucrare pe masini de rectificat, (figura 3.88)Pe masinile de rectificat rotund exterior se prelucreaza piese cu suprafete de revolutie exteri oare, generarea suprafetelor realizndu-se prin combinarea urmatoarelor miscari Miscarea principala de rotatie a sculei (ns);Miscarea de avans circular a piesei (np);Miscarea de avans longitudinal alternativ executata de piesa sau scula (ss);

Pentru rectificarea exterioara:-Avansul transversal (st) se alege n functie de ca racteristicile discului abraziv sicalitatea materialului;Adaosurile de prelucrare se aleg n functie de duritatea materialului si rigiditat ea piesei;Pentru rectificarea rotunda interioara: -Viteza de aschiere (vs) se alege ca si la rectificarea rotunda exterioar; -Avansul longitudinal (sl) se alege n functie de material si raportul dintre diam etru si lungimea alezajului; -Viteza de rotatie a piesei (vp) se alege n functie de diametrul alezajului sl si st(vp=40...150 m/min); Pentru rectificarea plana: -Viteza de aschiere (vs) este de 20...25 m/s; -Avansul longitudinal (sl) se alege n functie de material si viteza de deplasare a mesei; -Adncimea de aschiere la degrosare este de 0,005...0,15 mm, iar la finisare de 0,01...0,015 mm Avansul longitudinal , s, la rectificarea rotunda reprezinta drumul parcurs n timpul unei rota?ii a piesei, fie de masa ma?inii mpreuna cu piesa fixata pe ea, fie de piatra abraziva n lun gul axei sale; la rectificarea plana periferica, avansul longitudinal este distan?a parcursa de masa port piesa a ma?inii n timpul unei rota?ii a pietrei abrazive. La rectificarea rotunda, avansul longitudinal, n milimetri pe o rota?ie (mm/rot) , se exprima, de obicei, ca o frac?iune din la?imea pietrei abrazive, cu formula: s = B[mm/rot],(1)n care :B este la?imea pietrei, n mm ;esteun coeficientn func?ie de adncimeade rectificare ?i de materialul [Link] rectificarea plana periferica?i la rectificarea plana fr ontala pe ma?ini cu mi?care rectilinie alternativa a mesei, avansul longitudinal reprezinta viteza de avans a mesei; el se exprima in metri pe minut (m/min) Viteza pietrei abrazive, vp,este exprimata indicndde obicei viteza periferica, n m etri pe secunda (m/s) sau, uneori, tura?ia pietrei, n rota?ii pe minut (rot/min).n primul caz,viteza pietrei abrazive vp . Vitezapietrei abrazive trebuie sa fie ct mai apropiata de cea maxima admisibila, deoarece vitezele mari asigura o productivitate ridicata a a?chierii, o calitate buna a suprafe?ei prelucrate ?i o uzura mica a [Link] vitezei periferi ce a pietrei abrazive este nsa limitata de pericolul spargerii, datorit cre?terii for?elor centrifuge ?i de producerea arsurilor pe suprafa?a care se prelucreaza .Viteza pieseila rectificarea rotunda este viteza periferica cu care aceasta se deplaseaza, de obicei n sens inverssensului de mi?care.