LUCRAREA NR.

PROPRIETATI ALE MATERIALELOR FEROMAGNETICE SI FERIMAGNETICE LA SEMNAL MARE 1. Scopul lucrrii

Scopul acestei lucrri de laborator este determinarea dependenei permeabilitii complexe relative magnetice a materialelor feromagnetice in funcie de frecven, evidenierea curbei de histerezis care caracterizeaz aceste materiale i influena intrefierului asupra proprietilor de material.

2. Noiuni t or tic
Cteva metale ( e, !i, Co" sau alia#ele lor sunt materiale reprezentative pentru clasa materialelor feromagnetice. $cestea se caracterizeaz (la temperaturi inferioare temperaturii Curie" prin domenii (%eiss" magnetizate spontan la saturaie, dar orientate dezordonat &n absena unui cmp magnetic exterior. 'lasarea acestor materiale &n cmp magnetic are ca rezultat orientarea momentelor dipolare ale domeniilor &n direcia cmpului exterior. (n medii magnetice se pot scrie relaiile (ec. )ax*ell"+ rot , , div ,-, ,.-( /0 1" (2" unde 3 este intensitatea cmpului magnetic4 5 este polarizarea magnetic4 6 este inducia magnetic4 si ) este magnetizarea materialului. $spectul liniilor de cmp ale vectorilor i (din material" sunt

exemplificate &n Fi!ur" 1 pentru un cilindru feromagnetic plasat &n cmpul (definit &n absena materialului". Caracteristicile cele mai importante ale materialelor feromagnetice sunt curbele de magnetizare 6 , f(3" obinute prin aplicarea unui cmp progresiv cresctor unui material iniial demagnetizat.

LABORATORUL DE MATERIALE CATEDRA TEF

LUCRAREA NR. 5 MATERIALE FEROMAGNETICE

Fi!ur" 1. $spectul liniilor de cmp pentru un cilindru feromagnetic. (n Fi!ur" 2 sunt prezentate calitativ pentru un alia# moale din punct de vedere magnetic pe baz de fier dependenele tipice ale permeabilitii statice (cmpul aplicat este crescut lent" i inducia &n material. (n cazul cmpurilor alternative se disting &n general dou regimuri tipice de funcionare+ regimul de 7semnal mic8 cu amplitudine redus a cmpului alternativ 3~ aplicat, suprapus sau nu, peste un cmp continuu 3,4 regimul de 7semnal mare8 &n care valoarea cmpului 3 este suficient pentru ca materialul s descrie un ciclu de histerezis.
:::

::

Fi!ur" 2. 9ependenele (3" i 6(3" pentru un alia# moale din punct de vedere magnetic

LABORATORUL DE MATERIALE - 2 CATEDRA TEF

LUCRAREA NR. 5 MATERIALE FEROMAGNETICE

(n Fi!ur" # sunt prezentate aceste regimuri posibile, definindu;se permeabilitile uzuale+ ; iniial (:" < caracterizeaz materialul in primul domeniu de reversibilitate4 este mai mult teoretic i depinde de ct de aproape de zero poate a#unge intensitatea cmpului magnetic 34 ; reversibil (::" < este proporional cu panta ciclului reversibil descris de material in #urul strii 3,3-, 6,6; de amplitudine (:::" < este mai practic fiind dat de panta ciclului de histerezis in zona :::. 9ependenta dintre permeabilitatea de amplitudine a si intensitatea campului 3 este descrisa de curba =a>leigh, care se poate aproxima printr;o dreapta pentru valori reduse ale campului de varf.

"$

%$
6sat 6rem

3c

3max

Fi!ur" #. 9efinirea tipurilor de permeabiliti din ciclul de histerezis minor uzuale pentru materialele feromagnetice

LABORATORUL DE MATERIALE - 3 CATEDRA TEF

LUCRAREA NR. 5 MATERIALE FEROMAGNETICE

:n figura ?b cu linie punctat este prezentat curba

de

prim

magnetizare (magnetizarea in curent continuu, static". :n cmpuri alternative materialul parcurge diverse cicluri de histerezis date de dependena neliniar dintre inducia magnetic i cmp. 9atorit pierderilor de energie prin cureni indui ( oucault", histerezis, magnetizare, permeabilitatea magnetic a materialului se definete (&n complex simplificat" ca fiind+
= # = 6 6 #m = e - 3 - 3

(@"

unde 6 i 3 sunt fazorii induciei i cmpului alternativ aplicat, iar m este unghiul de pierderi.
are &n general semnificaia definit &n 9in relaia (@" rezult c

Fi!ur" #, iar tg m = materialului.

2 = A m

definete factorul de calitate Am al

'entru un miez toroidal cu intrefier avnd parametri $ (aria miezului", lm (lungimea miezului", respectiv (lungimea intrefierului", $ (aria intrefierului" ; relaia+ putem considera un miez echivalent fr intrefier cu parametri le, $e (figura B" i permeabilitatea echivalent (efectiv" dat de

D = j = j 2+ D ( 2+
e D e C e

(?"
e
2 + 4

A este factorul de demagnetizare (B" lm + A $sadar, intrefierul duce la scderea permeabilitii complexe, in

unde =

special a pierderilor (date de partea imaginar", rezultnd o cretere a factorului de calitate al materialului echivalent.

LABORATORUL DE MATERIALE - 4 CATEDRA TEF

LUCRAREA NR. 5 MATERIALE FEROMAGNETICE

:n materiale feri i feromagnetice putem avea pierderi prin histerezis, pierderi prin cureni turbionari ( oucault", distorsiuni de armonica a;:::;a datorit neliniaritii miezului i pierderi reziduale. 'ierderile prin histerezis sunt pierderi sub form de energie care apar la deplasarea ireversibil a pereilor dintre domeniile de magnetizare spontan i sunt proporionale cu suprafaa ciclului de histerezis. Considerand schema echivalenta serie pentru o bobin cu pierderi prin histerezis, tangenta unghiului de pierderi va fi+
tg = R 4 unde R este rezistena serie. L

:n cazul pierderilor prin cureni turbionari se demonstreaz c puterea i factorul de pierderi scad proporional cu rezistivitatea (v. cap.E.F din G2H". 9in acest motiv, miezurile feromagnetice (mai ales cele utilizate la frecvene mai mari" se realizeaz din tole cat mai subiri, izolate intre ele (prin lcuire, oxidare etc." sau se folosesc materiale ferimagnetice de mare rezistivitate (ferite". $cesta este si motivul pentru care la frecventa de 2I3z se vor compara materialele ferimagnetice in circuit inchis, respectiv cu intrefier.

lm, $,

le, $e,

, A
"$ %$

Fi!ur" &. :ntrefier intr;un circuit magnetic toroidal+ a" miezul cu intrefier4 b" miezul echivalent fr intrefier

LABORATORUL DE MATERIALE - 5 CATEDRA TEF

LUCRAREA NR. 5 MATERIALE FEROMAGNETICE

Principiul ' ()ur 'entru a caracteriza regimul de 7semnal mare8 se va vizualiza pe ecranul osciloscopului ciclul dinamic de histerezis pentru un miez utiliznd tehnica figurilor Jissa#ous. 'rincipial, se va utiliza schema din Fi!ur" 5.

Fi!ur" 5. Schema principial pentru vizualizarea ciclului de histerezis 'entru deflexia pe orizontal (intrarea K"+

u x = = 2i 2 ( t ) 4 3 ( t ) =
de unde+
x( t ) =

!2i2 ( t ) l 4 u x = = 2 e 3( t ) !2 le

(E"

l 2 2 = 2 e 3( t ) = 3( t ) $x !2 Ix
M

(L"

unde $x este amplificarea pe canalul K al osciloscopului, iar I x este div factorul de scal corespunztor aceluiai canal. 'entru deflexia vertical+
u > = ! @ d d6 = ! @$ e dt dt

(N" (F"

u> =
deoarece+

2t 2 t u > 2 i ( t ) dt dt = ! @ $ e 6( t ) @ CC- = =C
2 << = " C

u > >> u >

(O"

$tunci+

LABORATORUL DE MATERIALE - 6 CATEDRA TEF

LUCRAREA NR. 5 MATERIALE FEROMAGNETICE

>( t ) =

2 2 2 ! @ $ e 6( t ) = 6( t ) $ > =C I>

(2-"

unde $> este amplificarea pe canalul P, iar I> este factorul de scal div corespunztor aceluiai canal. 'arametrii de scal vor fi+
Ix = $ x !2 $ m = 2l e div
I> = $ > =C Q !@$e div

(22"

#. Ap"r"tur" utili*"t+ ; generator de semnal ??@@-$, @-)3z, $gilent, pct ? din Capitolul F al (ndrumarului de laborator4 ; amplificator de putere (handmade in laboratorul de )ateriale", pct. ?.?.B Capitolul F al &ndrumarului de laborator4 ; osciloscop :nsteI RSS L?ER (?E)3z" sau osciloscop numeric 9SS ?2-@ $, 2-- )3z, $gilent, punctele B i E Capitolul F al (ndrumarului4 ; platforma de laborator4 9escrierea i modul de funcionare a aparatelor se gsesc &n Capitolul F al (ndrumarului de laborator. &. , )-.ur"r " lucrrii &.1 , p n' n" p r( "%ilitii ' -r c/ n" .i " in'uci i ' c0(pul ("!n tic "plic"t Principiul ' ()ur a fost prezentat &n seciunea @. !oiuni teoretice. Cu a#utorul schemei din Fi!ur" 5 se vor vizualiza pe osciloscop curbele de histerezis dinamic pentru un material feromagnetic (circuit magnetic &nchis" Qr2 i pentru un material ferimagnetic &n dou variante+ Qr@ (circuit magnetic &nchis" i Qr? (circuit magnetic cu &ntrefier". (nfurrile celor ? transformatoare sunt identice ca geometrie i numr de spire (! , 2--spire".

LABORATORUL DE MATERIALE - 7 CATEDRA TEF

LUCRAREA NR. 5 MATERIALE FEROMAGNETICE

@@

Fi!ur" 1. )onta# pentru vizualizarea caracteristicii de histerezis pentru diferite miezuri magnetice i pentru determinarea dependenei , f(3". Qensiunile &n punctele de msur 2, @ i ? sunt proporionale cu inducia cmpului magnetic &n miez 6, iar cderea de tensiune pe rezistena =2 este proporional cu intensitatea cmpului magnetic 3. Se calculeaz constantele de scar Ix i I> folosind relaiile (22" i urmtorii parametri ai torului de substituie pentru miezurile considerate+ le , 2O- mm4 $e, 2O- mm@ dreptunghiular, astfel &nct amplificarea $x (pe (2@" canalul K al Se calibreaz osciloscopul cu a#utorul generatorului intern de semnal osciloscopului", respectiv P (pe canalul P al osciloscopului" s permit o vizualizare cat mai buna a curbei. Se propun urmtoarele valori+ ; ; pentru tensiunile de 2-mM i ?-mM ale generatorului arbitrar de funcii $x , @-mMTdiv4 $>,EmMTdiv. pentru tensiunea de E-mM, $x , E-mMTdiv4 $>,2-mMTdiv.

LABORATORUL DE MATERIALE - 8 CATEDRA TEF

LUCRAREA NR. 5 MATERIALE FEROMAGNETICE

pentru tensiuni de F-mM U @E-mM, $x , -.@MTdiv4 $>,-.-EMTdiv.

9atele se vor trece in T"% lul 1+ Qensinea generatorului GmMH Ix I> Se execut monta#ul din Fi!ur" 1 utiliznd ambele canale P(2,@" ale osciloscopului pentru a vizualiza simultan ciclurile de histerezis ale miezurilor de fier;siliciu Qr2 (tabl de siliciu BV" i ferit (fr &ntrefier" Qr@ pentru a compara materialele. 9e asemenea, se vor vizualiza simultan ciclurile corespunztoare miezului de ferit Qr@ (circuit magnetic &nchis, fr &ntrefier" i miezului de ferit cu &ntrefier Qr? pentru a pune &n eviden influena &ntrefierului asupra proprietilor magnetice de material. O%) r/"i + (nainte de generarea semnalului, amplitudinea acestuia va fi redus la minim, pentru ca apoi s fie crescut progresiv. !u se va depi nivelul de @E-mMvv la ieirea generatorului. Reneratorul se va cupla (comanda Sutput" 'up ce au fost stabilite frecvena i amplitudinea. uncionarea aparaturii din monta# este prezentat pe larg &n punctele ?.@, din $!WK$ &ndrumarului, pentru generator i amplificatorul de putere i punctul B.@ sau punctul E.?, pentru osciloscop. Se va lucra la frecvenele f2 , E-3z, f@ , NE3z, f? , B--3z si fB , 2X3z. 'e ecran va apare ciclul de histerezis al unuia dintre miezuri. 'entru Qr2, Qr@ i Qr? se va completa T"% lul 2 la frecvena de E-3z i va fi repetat pentru frecvena de NE 3z. Se vor msura pe ecranul osciloscopului cmpul i inducia maxime, cmpul coercitiv i inducia remanent exprimate &n diviziuni. Se vor utiliza constantele de scal Ix i I> pentru conversia din diviziuni &n uniti magnetice, astfel c+ 3 , [Link].4 6 , I>[Link]. 2- si ?$x , @-mMTdiv4 $> , EmMTdiv EF- U @E-

$x , E-mMTdiv4 $x , -.@MTdiv4 $> , 2-mMTdiv $> , -.-EMTdiv

LABORATORUL DE MATERIALE - 9 CATEDRA TEF

LUCRAREA NR. 5 MATERIALE FEROMAGNETICE

Se vor ridica curbele 2,@,? , f(3", unde 2, @ ,? =

B2, @,? max

- H max

. Se va observa

cum permeabilitatea magnetic crete de la o valoare iniial i, atinge o valoare maxim max, apoi scade ctre o valoare sat. $sterixul Z se refer la faptul c aceste valori vor fi calculate &nmultind constantele de scar cu valoarea mrimilor magnetice exprimate &n diviziuni. 'e aceleai grafice se vor reprezenta induciile magnetice in funcie de campul magnetic aplicat 62,@,?(3" pentru a pune in eviden corespondena dintre maximul curbei 2,@,?(3" i zona liniar a lui 62,@,?(3". Si la frecvena f? , B-- 3z se vor masura curbele de histerezis pentru toate cele trei materiale, dar in p"r"l l (individual", pentru fiecare material in parte scurtcircuitand celelalte dou materiale. $stfel, ; pentru a vizualiza Qr2 se alimenteaz circuitul pe borna 2 (de la generatorul de curent handmade" si se scurtcircuiteaz Qr @ i Qr? printr;un strap intre bornele @<L4 ; pentru a vizualiza Qr@ se mut alimentarea pe borna ? i se face scurtcircuit intre bornele B<L4 ; pentru a vizualiza Qr? nu mai avem nevoie de scurtcircuit, ci doar se alimenteaz monta#ul pe borna E. :n acest fel se va observa cum influeneaz creterea frecvenei forma ciclului de histerezis pentru toate cele trei materiale.

LABORATORUL DE MATERIALE - 10 CATEDRA TEF

LUCRAREA NR. 5

T"% lul 2 Qensiunea generatorului GmMH 3maxGdivH 3 G$TmHZ 3cGdivH 3cG$TmHZ 6maxGdivH 6maxGQHZ 6remGdivH 6remGQHZ Bmax 2 = - H max Qensiunea generatorului GmMH 3maxGdivH 3 G$TmHZ 3cGdivH 3cG$TmHZ 6maxGdivH 2?EF2-2@2B2L2F@-@@@E-

Qr 2 e;Si

2-

?-

E-

F-

2--

2@-

2B-

2L-

2F-

@--

@@-

@E-

Qr @

LABORATORUL DE MATERIALE CATEDRA TEF

LUCRAREA NR. 5 MATERIALE FEROMAGNETICE

erita )n;[n fara intrefier

6maxGQHZ 6remGdivH 6remGQHZ Bmax @ = - H max Qensiunea generatorului GmMH 3maxGdivH 3 G$TmHZ 3cGdivH 3cG$TmHZ 6maxGdivH 6maxGQHZ 6remGdivH 6remGQHZ Bmax ? = - H max 2?EF2-2@2B2L2F@-@@@E-

Qr ? erita )n;[n cu intrefier

LABORATORUL DE MATERIALE - 12 CATEDRA TEF

LUCRAREA NR. 5

Ja frecventa fB , 2X3z se vor masura materialele ferimagnetice Qr @ si Qr?, pentru a pune in evidenta influenta intrefierului, pastrand algoritmul de la paragraful anterior (de la masuratorile facute la f? , B-- 3z". &.2 2i*u"li*"r " cur% i ' ("!n ti*"r 3n r !i( ' c0(p cr )ctor Se oprete generatorul de semnal prin apsarea tastei Sutput. Se fixeaz frecvena la E-3z i amplitudinea la 2--mM pp. Se moduleaz )$ acest semnal cu un semnal triunghiular \'=$)' cu frecventa de 2- 3z. Se va explica &n cadrul concluziilor forma acestor cicluri. &.# C"lculul !ro)i(ii 3ntr -i rului p ntru (i *ul Tr# Se determin permeabilitatea magnetic relativ efectiv ef pentru miezul cu &ntrefier Qr? prin msurarea pantei caracteristicii de histerezis a acestuia. Cunoscand relaia care defineste permeabilitatea efectiv a unui
D D miez cu intrefier (ec. ?" e = 2 + D si aproximand = s se determine l

grosimea intrefierului , folosit in cazul miezului Qr?, utiliznd pentru valoarea maxim a curbei @ , f(3" determinat anterior. 5. Coninutul r - r"tului scopul lucrrii4 calculul constantelor de scal Ix i I> pentru amplificrile pe canale K i P ale osciloscopului specificate in tabelul 24 T"% l l .i !r"-ic l &mpreun cu relaiile de calcul folosite pentru reprezentarea (3" i 6(3" calculul grosimii &ntrefierului pentru miezul Qr?4 rspunsuri la probleme si intrebri

LABORATORUL DE MATERIALE CATEDRA TEF

LUCRAREA NR. 5 MATERIALE FEROMAGNETICE

concluzii i comentarii. 1. Pro%l ( .i intr %ri 2. $semanri i deosebiri &ntre materialele feromagnetice i ferimagnetice. @. S se deduc relaia care definete permeabilitatea efectiv a unui miez cu &ntrefier (ec. ?". ?. 9escriei permeabilitatea de amplitudine i domeniul =a>leigh pentru un material feromagnetic. B. Cum influeneaz frecvena alura ciclurilor de histerezis] E. Comentai ce rol are &ntrefierul asupra permeabilitii dinamice i a induciei pentru materialele ferimagnetice. L. :nflueneaz &ntrefierului asupra pierderilor dintr;un material magnetic] N. Ce semnificaie are semnul minus de la exponentul ec. (@"] F. S se calculeze pierderile &ntr;o bobin cu miez de fier ce realizeaz un circuit magnetic &nchis cunoscnd inductana bobinei fr miez (J-", permeabilitatea complex relativ ,^;8 i rezistena &nfurrii (r" O. 'ierderi prin histerezis &n materiale magnetice la inducii mici 2-. Comentai pierderile prin cureni turbionari &n materiale magnetice la frecvente #oase i inducii mici. 22. Coeficientul de temperatura al permeabilitii de amplitudine a unei ferite este ?-ppmTgradC, iar permeabilitatea de amplitudine 2E--. 'racticndu;se un intrefier, permeabilitatea scade de ?ori. Care va fi noul coeficient de temperatur al miezului dup practicarea intrefierului]

LABORATORUL DE MATERIALE - 14 CATEDRA TEF