Aspecte generale

Structura rutier este elementul de rezisten al drumului, prevzut i realizat pe partea carosabil i pe benzile de ncadrare, alctuit dintr-un ansamblu de straturi executate din materiale pietroase stabilizate sau nu cu liani, dup tehnologii adecvate, i dimensionate conform anumitor norme, avnd n ansamblu o capacitate portant stabilit n principal funcie de intensitatea traficului greu. Structura rutier n baza concepiei sus-menionate se construiete pe o fundaie format din ! terasamente, n care se include, dup caz, stratul de form" ! terenul natural" #atorita cresterii demografice din zilele noastre ,ce a atras dupa sine o crestere semnificativa de autovehicule particulare si comerciale,a impus realizarea unor structure rutiere adecvate cresterii volumului de trafic,cu luarea in considerare a urmatoarelor criteria de performanta partea carosabil s prezinte o rezisten bun la derapa$ i s asigure sigurana i confortul utilizatorilor drumului"

structura s aib capacitatea de a prelua ncrcrile din trafic fr a prezenta deformaii excesive" stratul de fundaie s prezinte o capacitate portant suficient pentru a prelua ncrcrile transmise de la straturile superioare i de a asigura o rezemare uniform a acestora.

Principii de acatuire a sistemelor rutiere

%latforma drumului, realizata prin lucrarile de terasamente, este constituita din diferite pamanturi, care,in general,nu pot suporta sarcinile primate direct din circulatia autovehiculelor. &otalitatea straturilor rutiere prin care se consolideaza partea carosabila a drumului,constituie un sistem [Link] rutier este asezat pe patul soselei,de aceea pentru dimensionarea sistemelor rutiere se ia in considerare si pamantul din pat pana la adancimea la care se resimt incarcarile transmise de [Link] rutier impreuna cu zona active a terasamentelor care conlucreaza la preluarea incarcarilor formeaza complexul rutier.

'ig.( Sistem rutier si complex rutier %rin destinatia pe care o are,un sistem rutier trbuie sa suporte o incarcarile traficului sis a le transmita terenului de fundatie,fara ca in complexul rutier sa produca fisuri sau deformatii cu caracter [Link],natura si grosime straturilor,alcatuite din material cu rezitente diferite, se stabilesc pe baza unui calcul tehnico-economic in care se tine seama de traffic,conditii climatic,material disponibile in zona,natura pamantului din patul soselei.#istributia eforturilor unitare sub incarcari este influietata in mod sensibil de rigiditatea straturilor si de adancimea la care se gasesc in raport cu suprafata soselei.)n structura de rezistenta, straturile rutiere au diferite roluri.*el mai important rol,in cazul unei sosele modern, il are stratul de baza.+cest strat trebuie realizat din material rezistente,aglomerate cu lianti,apte sa preia solicitarile de intindere si de forfecare date de vehicule. Stratul de fundatie preia incarcarile normale de la stratul de baza si le repartizeaza astfel incat sa poate fi suportate de patul soselei.+vand de suportat presiuni relative reduse,stratul de fundatie poate fi executat din material granulare locale. Stratul de baza se acopera cu un strat de suprafata,neted si impermeabil-imbracamintea-apt sa preia direct actiunile tangential date de vehicule,sa reziste la intemperii si la poansonarea produsa de sarcinile vertical #upa modul de comportare sub actiunea combinata a traficului si intemperiilor,sistemele rutiere sunt considerate in mod conventional nerigide,alcatuite din material granulare,cu sau fara lianti bitumosi- si rigide,constituite din dale de beton de ciment-. )mpartirea in sisteme rutiere rigide si nerigide este oarecum arbitrara,deoarece in practica se intalnesc sisteme rutiere cu straturi din beton de ciment acoperite cu imbracaminti bitumoase,precum si sisteme rutiere supple la care unele straturi sunt ameliorate cu ciment.

Fig. Alctuirea sistemului rutier: a) nerigid; b) rigid.

Clasificarea sistemelor rutiere

.innd seama de modul de alctuire i de comportare n exploatare, s-a a$uns la urmtoarea clasificare a structurilor rutiere ! structura rutier nerigida este alctuit dintr-un ansamblu de straturi realizate din materiale necoezive stabilizate mecanic sau/i cu liani hidrocarbonai, mbrcmintea i stratul de baz fiind realizate din mixturi asfaltice, sau, n mod excepional, din macadam bituminos sau din macadam ,pietruire-" ! structura rutier rigid este alctuit dintr-un ansamblu de straturi stabilizate sau nu cu liani, peste care se realizeaz o mbrcminte din beton de ciment" ! structura rutier mixt este constituit din straturi din agregate naturale stabilizate mecanic i cu liani hidraulici sau puzzolanici, n care apar n timp fisuri din contracie, iar mbrcmintea i eventual stratul de baz sunt straturi bituminoase. Stratul rutier din agregate naturale stabilizate cu ciment sau cu liani puzzolanici poate fi strat de fundaie sau/i strat de baz. Sistemele rutiere nerigide ,datorita lipsei de coeziune a straturilor care le compun,sunt foarte flexilbile, se deformeaza la trecerea vehiculelor si ,in urma actiunii repetate a circulatiei, pot capata treptat deformatii permanente"pot prelua sarcini vertical, dar nu pot prelua eforturi de incovoiere.+vand in vedere ca eforturile provenite din circulatia vehiculelor scad cu adancimea, presiunile unitare reducandu-se pe masura ce ne apropiem de patul caii, "a consolidarea partii carosabile se pot folosi straturi rutiere differentiate, de difertie grosimi si rezistente,alcatuite din material a caror calitate poate descreste cu adancimea. Succesiunea substraturilor rutiere trebuie sa asigure o asemenea scadere a presiunilor unitare incat acestea,la nivelul patului,sa fie mai mici decat capacitatea portanta a pamantului din patul caii.)n plus sistemul rutier trebuie executat din material care ,la fiecare nivel, sa reziste la eforturile ce le solicita.

A u n a l c t u i r e u n s t r a t d i n b e t o n d e c i m e n t ; p o t p r e l u a solicitri de ncovoiere, repartizeaz bine sarcinile solicitnd puin stratul de fundaie, ns sunt sensibile la [Link] stratul de baz ct i fundaia trebuie s fie capabile de a reduce sarcinile fr s se deformeze, degradeze sau strivi. n cazul sistemelor rutiere rigide, cu toat distribuia avantajoas a eforturilor, fundaia este totui periclitat n zonele de la marginea dalelor i desub rosturi; aici este necesar ca materialele din fundaie s nu se disloce sub efectul repetat alsolicitrilor dinamice din trafic.

Sistemele rutiere rigide

Straturile care intra in alcatuirea unui s0stem rutier de tip modern sunt Imbracamintea, care preia direct actiunile tangential si le transmite pe cele vertical, provocate de circulatia vehiculelor si care prote$eaza sistemul rutier impotriva actiunii agentilor atmosferici. )n sistemele rutiere nerigide, imbracamintea este alcatuita din unul sau doua straturi, de uzura si de legatura-, executate din material de calitate superioara, care trbuie sa-i asigure rezistenta ridicata la uzura, rezistenta mica la rulare si o cat mai buna aderenta"in cazul drumurilor modern imbracamintea trebuie sa fie impermeabila,pentru a prote$a sistemul rutier impotriva infiltratiilor de apa si,in acelasi timp,ea singura trebuie sa fie rezistenta la intemperii 1a sistemele rutiere rigide imbracamintea este alcatuita din dale de beton despartite prin rosturi,umplute cu un mastic de etganseizare care trebuie sa adere la dala,sa reziste la intemperii sis a urmeze miscarile dalei fara sa se desprinda sau fisureze. Stratul de baza ,care se executa din material cu calitati superioare si are menirea de a reduce solicitarile concentrate de compresiune, transmite de imbracaminte, si de a le repartiza fundatieinin limita solicitarilor admise. Fundatia ,care primeste presiunile transise de stratul de baza,sau de imbracaminte-, le reduce si mai mult si le repartizeaza patului caii in limitele [Link] executa, in general,din material locale sub forma unui singur strat sau sub forma unor assize. +tat stratul de baza cat si fundatia trebuie sa fie capabile de a reduce sarcinile fara sa se deformeze,degradeze sau strive. Substratul de fundaie, executat din nisip sau balast, se interpune ntre pat i fundaie indeplinete urmtoarele funciuni o p r e t e a s c e n s i u n e a c a p i l a r n c a z u l e x i s t e n e i u n e i p n z e d e a p s u b t e r a n 2 rol anticapilar " mpiedic ptrunderea ngheului la nivelul pmntului din patul drumului 2 rol antigel " mpiedic ptrunderea de $os n sus a prilor fine prfos2argiloase i a substanelor organice din patul drumului n stratul de fundaie 2 rol izolator i anticontaminator " dreneaz, colecteaz i ndeprteaz apele meteorice ce se infiltreaz n sistemul rutier,astfel nct s nu stagneze la nivelul patului 2 rol drenant " repartizeaz mai uniform presiunile pe patul drumului i netezete denivelrile acestuia 2 rol de omogenizare
neori n terenurile umede, mltinoase, cu terasamente plastice, s u b s t r a t u l d e fundaie se aeaz pe un strat de form alctuit din materiale puin sensibile la ap sau obinut prin tratarea stratului superior al terasamentelor cu un liant !var, ciment". n mod convenionalstratul de form nu face parte din sistemul rutier. #istemele rutiere nu cuprind ntotdeauna toate straturile enumerate ma i sus; d e asemenea, se poate ntmpla s nu e$iste o delimitare e$act ntre unele straturi. 1a

drumurile forestiere se utilizeaza de cele mai multe ori sisteme rutiere mai simple, executate din material

pietroase de diferite calitati si sorturi"pietrelee din straturile superioare sunt mai rezistente si de dimensiuni mai mici,iar cele din straturile inferioare sunt mai putin rezistente si de dimensiuni mai mari. #e astfel, in toate tarile, drumurile se construiesc in etape, aplicandu-se principiol ameliorarii progressive prin consolidari successive,$ustificat din punct de vedere economic si ethnic.*onform acestui principiu, sistemele rutiere simple pot fi imbunatatite treptat pe masura dezvoltarii traficului si a cresteii imprtanteii drumului respective"in schimb infrastructura drumurilor trebuie sa corespunda inca de la inceput,cerintelor de perspective.

Tipuri de sisteme rutiere folosite pe drumurile forestier

#esi relativ simple ca alcatuire, sistemele rutiere folosite la drumurile forestiere prezinta o mare varietate, incepand de la drumurile din pamant sau pamant imbunatatit,care are caracter sezonier, pana la sisteme rutiere dotate cu imbracaminti asfaltice sau din beton de ciment. *a linie generala, in constructia drumurilor forestiere, din considerente economice,se urmareste folosirea cat mai larga a materialelor locale, lucru pe deplin $ustificat daca se tine seama ca ,de regula, regiunile prin care se desfasoara drumurile forestiere sunt bogate in zacaminte de roci sau depozite de pietrisi si ballast.3conomicitatea folosirii materialelor locale depinde in cea mai mare masura de distant de transport a materialului.)n acelasi timp, lipsa materialelor locale intr-o anumita zona determinate, de cele mai multe ori, modificarea conceptiei clasice, care sta la baza alcatuirii sistemelor rutiere de pe drumurilor forestiere si implicit modificarea procesului tehnologic de executie. )n marea lor ma$oritate drrumurile forestiere sunt drumuri impietruite.+ceasta preferinta a tehnicii rutiere pentru impietruiri se $ustifica prin uramatoarele -trafic intermittent si redus" -declivitati mari" -%osibilitatea valorificarii materialelor locale specific, ca piatra bruta, piatra Sparta, bolovanii, balastul,ale caror comportari si caracteristici sunt in general cunoscute de constructorii forestieri" -dotarea anteprizelor de constructii forestiere in special cu utila$e specific tehnologiei de executie a inpietruirilor,autogredere, cilindrii compresori, concasoare-4 si mai putin cu utila$e necesare executarii unor imbracaminti modern,statii de preparare a astfaltului,autogudronatoare,repartizoare de beton, vibratoare-" -existenta ,in acest domeniu, a unei traditii si a unei experiente accumulate in decursul anilor" -posibilitatea unei consolidari treptate si a trecerii la un sistem rutier superior. %rincipalul dezavanta$ al drumurilor impietruite il reprezinta degradarea rapida sub influienta traficului si a factorilor climatic,ceea ce impune o intretinere atenta si cu echipe permanente. )mbracamintile asfaltice sau din beton de ciment se utilizeaza cu precadere in cazul drumurilor forestiere care servesc si alte sectoare ale economiei nationale, precum si a acelora care prezinta si o deosebita importanta turistica.#e asemenea, problema modernizarii imbracamintii se poate pune si pentru unele drumuri de interes pur forestier, magistrale sau chiar principale, pe care intensitatea sporita a traficului, precum si conditiile specific transportului forestier, conduc la o degradare brutal a impitruirii,iar cheltuielile mari de intretinere devin neeconomice. 5odernizarea imbracamintilor ce pe drumurile forestiere se face,in mod obisnuit, prin aplicarea unor tratamente superficial duble sau covoare astfaltice,ori prin executarea unui macadam asfaltic.)mbracamintile din beton asfalt sau beton de ciment sunt prea scumpe,in general,pentru drumurile de interes pur forestier.

+vand in vedere ca drumurile care intra in alcatuirea unei retele forestiere de transport sunt de mai multe categorii, in functie de cantitatea de material lemons care se scurge pee le,modul lor de consolidare este si el diferentiat .)n mod obisnuit, substratul de fundatie, executat de nisip sau ballast, se prevede doar in terenuri argiloase sau acolo unde nivelul apelor subterane este ridicat"in cazul fundatiilor executate din ballast cu continut ridicat de nisip,substratul de fundatie poate lipsi.#easemenea, pe portiunile unde platform drumului este sapata in intragime in stanca sau rambleurile sunt executate din material provenit din derocari,partea carosabila se amena$eaza numai prin executarea,peste platform, a unui strat de egalizare din piatra sparta in grosime de 67.(8 cm dupa cilindrare. )n unele situatii, iesite din comun, se pot adopta si rezolvari special.+stfel, pe tronsoanele umede, din regiunile lipsite de material pietroase, drumurile provizorii si cele secundare se pot construi, daca se $ustifica economic, pe un pat de fascine. %e de alta parte, in cazul volumelor mari de masa lemnoasa ce trebuie transportate intr-un termen scurt si la drumurile de santier, se pot folosi dale prefabricate din beton armat.)nstitutul de cercetari si %roiectari pentru industria 1emnului, tinand seama de cerintele actuale ale dezvoltarii retelelor de drumuri forestiere,a elaborate mai multe proiecte tip pentru consolidarea partii carosabile.

9)91):;<+')3

%. &'(')* +, (., A,'-A./( , 0., +*1&A. , 0., *2.'A, 23., A&( /A., *., /'(+)'.*, (., 45567 Ghid pentru proiectarea, construcia i ntreinerea drmurilor forestiere . 'ditura niversitii Transilvania din &raov, 4. /1(1&A.8 , #9., %:;57 DRUMURI. =5> p. alcul i proiectare. 'ditura 9e<nic, &ucureti,