- 1 -

Proiect

Proiectarea Sculelor Aschietoare











- 2 -
CUPRINS

1. Tema de proiect
2. Memoriu tehnic;
2.1 Clasificarea cutielor de strung
2.2 Cutite cu plcue din carburi metalice
2.2.1 Cutite cu plcue lipite
2.2.2 Cuite cu plcue fixate mecanic
2.3 Variante contructive de plcue schimbabile
2.3.1 Varianta I
2.3.2 Varianta II
2.3.3 Varianta III
2.3.4 Justificarea variantei alese
3. Memoriu justificativ de calcul;
3.1. Determinarea geometriei cutitului de strung
3.1.1 Noiuni generale privind materialul de prelucrat;
3.1.2. Parametrii geometriei constructive;
- Raza la varful placutei;
- Unghiurile de atac principal i secundar
1
;
- Unghiurile de aezare i degajare ;
- Unghiul de nclinare ;
3.1.3 Alegerea plcutei achietoare i a corpului cuitului (ISO 1832)
3.1.4 Calculul geometriei tehnologice
3.2. Stabilirea regimului de achiere:
3.2.1 Adancimea de achiere
3.2.2 Avansul
-Verificarea avansului dpdv. a rezistentei corpului cutitului;
- verificarea avansului dpdv. a rezistenei plcuei:
- verificarea avansului dpdv. a calitii suprafeei prelucrate;
- verificarea avansului dpdv. a rigiditii piesei
3.2.3 Viteza de achiere
3.2.4 Turaia
3.2.5 Forele de achiere
3.2.6 Puterea efectiva
3.3. Alegerea plcuei din catalogul productorului (SECO)
3.3.1 Grupa de utilizare
3.3.2 Fragmentatorul de achii
3.3.3 Calitatea plcuei
3.3.4 Utilizarea ghidului de selecie Secolor
3.3.5 Calcularea regimului de achiere cu ajutorul calculatorului "Turning
Secolor"
3.3.6 Compararea valorilor calculate cu valori recomandate de producator
3.4. Calcule de dimensionare i verificare a cutitului de strung
3.4.1 Calculul seciunii cozii cuitului;
3.4.2 Calculul sgeii maxime a cuitului;
3.4.3 Calculul grosimii plcuei
4. Norme de tehnica securitatii muncii;
5. Bibliografia;
6. Desen de ansamblu al cutitului;
7. Desenele de execuie pentru reperele nestandardizate;
- 3 -
TEMA DE PROIECT

Sa se proiecteze un cutit de strung cu placuta schimbabila din carbura metalica
fixata mecanic pentru prelucrarea din figura:
Proiectul va contine:
- memoriu tehnic
- memoriu justificativ de calcul
- norme de tehnica a sigurantei muncii
- bibliografie
- desen de ansamblu
- desen de executie pentru reperele nestandardizate












d = 30
Ra = 25
L=7*d = 210
Material: OLC 45 : HB = 200
Werkstoff 1.0503
Grupa de material 3





o
r
75 :=
L
d
R
a

- 4 -
MEMORIU TEHNIC

Generalitati

Istoria dezvoltarii sculelor aschietoare se ntinde pe o perioada al carui
nceput coincide cu descoperirea metalelor si nceperea prelucrarii lor. In acelasi
timp ea este strns legata de dezvoltarea constructiei masinilor-unelte, cu ajutorul
carora se realizeaza ndepartarea adaosurilor de prelucrare n vederea obtinerii
produselor finite.
Prin scula aschietoare se ntelege orice unealta sau masina, cu ajutorul careia
se realizeaza ndepartarea, sub forma de aschii, a unui anumit volum de material de
pe suprafetele semifabricatelor supuse prelucrarii. Ansamblul fenomenelor fizice prin
care se produce detasarea aschiilor si formarea suprafetelor prelucrate se numeste
proces de aschiere. Suprafetele prelucrate iau nastere ca urmare a miscarii relative
dintre taisul sculei si semifabricat, miscare realizata manual sau cu ajutorul masinii-
unelte aschietoare.
Indiferent de tipul sculei, aceasta este destinata sa ndeplineasca urmatoarele
doua functii de baza :
- sa aschieze un strat de material de o anumita grosime ;
- sa asigure obtinerea dimensiunilor si a formei necesare piesei, precum si
rugozitatea prescrisa suprafetei prelucrate.
Sculele aschietoare se compun n general din urmatoarele parti principale :
partea activa, ce cuprinde taisul aschietor, care participa nemijlocit n procesul de
aschiere ; partea de calibrare, care executa netezirea suprafetei prelucrate si
ghidarea sculei n timpul lucrului ; corpul sculei, care are rolul de a reuni ntr-un
singur ansamblu, rezistent si rigid, dintii si canalele pentru aschii ; partea de fixare a
sculei, destinata pozitionarii corecte si fixarii sculei n masina-unealta.
La unele scule partea activa si partea de calibrare sunt distincte, de exemplu
la sculele pentru prelucrarea gaurilor sau filetelor, iar la altele partea de calibrare
este greu de distins, de exemplu vrful si taisul secundar la cutitele de strung.
Partea de fixare este formata din elementele de fixare a sculei si din
elementele de bazare necesare la fabricarea, controlul si reascutirea sculei. Ea are
rolul de a prelua si transmite partii active a sculei forta produsa de MU aschietoare
sau de mna omului. De exemplu, la cutit, partea de fixare este corpul cu care
acesta se fixeaza n port-scula.

Cutite

Cutitele sunt cele mai raspndite scule folosite n industria prelucratoare prin
aschiere. Ele se utilizeaza la prelucrarea pe strunguri universale, strunguri revolver,
automate si semiautomate, strunguri Carusel, pe masini de rabotat, de mortezat, de
alezat, precum si pe alte masini cu destinatie speciala.

Clasificarea cutitelor

n practica aschierii, datorita masinilor unelte diferite care utilizeaza drept
scule aschietoare cutitele, a tipurilor de piese supuse prelucrarii, operatiilor care se
executa, precum si a calitatii cerute acestora, se folosette o mare varietate de tipuri
- 5 -
si dimensiuni de cutite. Tinnd seama de aceasta, cutitele se clasifica dupa mai
multe criterii, si anume :
a) n functie de sensul avansului se deosebesc doua categorii de cutite :
-cutite pe dreapta, care lucreaza cu avansul de la dreapta la stnga ;
-cutite pe stnga, care lucreaza cu avansul de la stnga la dreapta.
b) Dupa forma capului si pozitia acestuia fata de corpul cutitului se disting :
-cutite drepte (pe stnga si pe dreapta) ;
-cutite ncovoiate (pe stnga si pe dreapta) ;
-cutite cotite (nainte, napoi ; pe stnga si pe dreapta) ;
-cutite cu capul ngustat (simetrice, ngustate pe dreapta, ngustate pe
stnga).
c) n functie de destinatie se deosebesc :
-cutite pentru prelucrarea de degrosare sau de finisare a suprafetelor
exterioare ;
-cutite pentru prelucrarea suprafetelor interioare ;
-cutite pentru prelucrarea suprafetelor profilate interioare sau exterioare.
d) Dupa asezarea n raport cu piesa de prelucrat se deosebesc :
-cutite radiale ;
-cutite tangentiale.
e) n functie de tipul masinii unelte pe care se utilizeaza, se disting : cutite de
strung, de raboteza, de morteza, pentru strunguri automate si semiautoamte, pentru
masini de alezat etc.
f) Dupa felul materialului din care sunt executate, se remarca : cutite din otel
rapid, cutite cu taisul din carburi metalice, din oxizi sinterizati sau din diamant.
g) Dupa procesul tehnologic de fabricatie se deosebesc : cutite monobloc si cutite
realizate din doua sau mai multe materiale, sudate, lipite sau prinse mecanic.

Elemente constructive

Cutitul se compune din : capul cutitului (partea aschietoare) si corpul cutitului
(partea de fixare).
Pentru a corespunde tuturor conditiilor de aschiere, partea aschietoare a
cutitului trebuie sa aiba o anumita forma pe care o asigura elementele sale
geometrice, acestea fiind :
-fata de degajare, pe care aluneca aschiile n timpul procesului de prelucrare ;
-fata de asezare principala, care este ndreptata spre suprafata de aschiere ;
-fata de asezare secundara, care este ndreptata spre suprafata prelucrata ;
-taisul principal, care rezulta din intersectia suprafetei de degajare cu
suprafata de asezare principala ;
-taisul secundar, care rezulta din intersectia suprafetei de degajare cu
suprafata de asezare secundara ;
-vrful cutitului, care rezulta din intersectia dintre taisul principal si cel
secundar ;
-fatetele sunt portiuni nguste ale fetelor de degajare sau de asezare, din
imediata apropiere a taisului.




- 6 -
Cutite cu taisul din carburi metalice

Cutitele cu taisul din carburi metalice au aparut ca rezultat al descoperirii si
punerii la punct a fabricarii economice a placutelor din carburi metalice.
Ele se executa n doua constructii diferite si anume :
[Link] placute din carburi metalice lipite ;
[Link] placute din carburi metalice prinse mecanic.
Faptul ca placutele din carburi metalice au o duritate si rezistenta ridicata la
temperaturi nalte, mult superioare otelului rapid, a permis ca aceste cutite sa
lucreze cu viteze de aschiere substantial marite, ceea ce a contribuit la dezvoltarea
si diversificarea acestora.


Cutite cu placute aschietoare din carburi metalice fixate
mecanic

Denumirea de placute schimbabile, conform STAS 9130-72 deriva de la faptul
ca dupa folosirea succesiva a tuturor muchiilor aschietorare, placutele acestea se
nlocuiesc, fara a se mai reascuti.
Fixarea placutelor prin lipire este o operatie elaborioasa si cosistisitoare.
Datorita acestui fapt, s-a facut trecerea la fixarea mecanica a placutelor cu
urmatoarele avantaje:
- se elimina tensiunile interne ce apar n urma lipirii;
- se asigura exploatarea rationala a placutelor;
- permite folosirea unui singur corp de cutit la un numar mare de placute;
- se reduce timpul de schimbare a sculei, ntruct suportul placutei nu se
scoate de pe masina dupa uzura, ci se nlocuieste usor si rapid numai placuta;
- placa de prindere a placutei joaca si rolul de prag de conducere si rupere a
aschiilor;
- creste productivitatea prelucrarii.
Aceste avantaje, au facut dealtfel ca n prezebt cutitele prevazute cu placute
aschietoare fixate mecanic sa primeasca o dezvoltare deosebita, deoarece se obtine
reducerea costurilor pe muchia de aschiere.
Capacitatea muchiei de aschiere a placutei fixate mecanic este ai mare dect
n cazul celor lipite sau al cutitelor clasice, din urmatoarele considerente:
- muchia de aschiere fiind lipsita de tensiunile de la lipire si de la ascutire,
admite solicitari dinamice mai mari;
- modificarile remanente ale liantului din structura placutei cauzate de
solicitarile dinamice, ramn fara influenta ntruct nu se mai aschiaza cu o muchie
aschietoare neascutita;
- pot fi utilizate, pentru anumite operatii de aschiere calitati superioare de
carburi metalice, datorita sensibilitatii reduse a placutelor.


Placute schimbabile din carburi metalice

Placutele aschietoare, folosite la executarea cutitelor cu fixare mecanica, se
deosebesc de cele utilizate prin lipire. Acest fapt se datoreste conditiilor specifice,
- 7 -
impuse de fixarea propriu-zisa, de crearea posibilitatii repozitionarii fiecarui tais
aschietor dupa uzura etc. La rndul lor placutele prinse mecanic se diferentiaza
ntre ele att prin forma constructiva ct si geometric, diferentierea fiin determinata
de multitudinea de situatii an care lucreaza cutitele, n ceea ce priveste materialul
aschiat si tipul operatiei.
n practica se ntrebuinteaza, n principal placutele de forma triunghiulara (T),
placutele de forma patrata (S), cele sub forma de paralelogram (K, B, A), cele
rombice (D, E, C, M) si n mai mica masura restul (dreptunghi (L), pentagon (P),
hexagon(H), octogon (O), cerc(R)).
Fiecare se executa n doua variante: fara unghi de asezare initial, simbolizate
cu TN, respectiv SN si cu unghi de asezare de forma TP, (SP); primele doua se
aseaza n suport astfel nct sa apara unghiul de asezare o > 0 si unghiul de
degajare < 0, ultimele doua astfel nct sa apara unghiul de asezare o > 0 si
unghiul de degajare > 0. Placutele fara unghi de asezare, avnd utilizabile toate
muchiile aschietoare, au o durata de folosire dubla, fata de cele cu unghi de
asezare. Sunt standardizate doua clase de precizie: precizie normala (clasa de
precizie U), la care placuta se rectifica numai pe fata superioara si inferioara.
Placutele din aceasa clasa sunt cele mai folosite, fiind mai ieftine; precizie ridicata
(clasa de precizie G) utilizata pentru scule de finisare.
n functie de compozitia chimica a placutelor se deosebesc trei grupe
principale:
-Grupa P, care cuprinde pacutele din carburi metalice de tipul
WC+(TiC)+TaC+Co, formate din carburi de wolfram (29 - 80%), carburi de titan si
tantal (6,5 - 8%) si cobalt (6 - 18%), utilizate la aschierea otelului sau n general a
materialelor plastice care dau aschii lungi.
-Grupa M, n care intra placutele din carburi metalice de tipul
WC+TaC+(TiC)+Co, ce au n compozitie carbura de wolfram (79 - 82%), carburi de
titan si tantal (6-12%) si cobalt (7-15%). Aceste placute se folosesc la prelucrarea
otelului, a fontei, a materialelor plastice etc.
-Grupa K, formata din placutele din carburi metalice de tipul WC+Co,
compuse din carbura de wolfram (88-92%), carburi de titan si tantal (2-4%) si cobalt
(4-12%). Aceste placute se utilizeaza la prelucrarea materialelor cu rezistenta mare
la compresiune, avnd n acelasi timp un efect nsemnat de uzura, precum si la
prelucrarile fine. Este cazul prelucrarii fontei, a materialelor sintetice, a bronzurilor si
a materialelor neferoase, n general a matrialelor casante, care dau aschii scurte.
Simbolizarea placutelor va cuprinde:
-forma placutei (prin indicativul TN, TP, SN, SP)
-clasa de precizie (prin indicativul U sau G)
-daca sunt fara alezaj si formator de aschii (indicativul N)
-lungimea placutei, l (la o valoare rotunjita)
-grosimea placutei, s
-raza la vrf, r
-standardul aferent (STAS 9130-72)
-grupa de utilizarea a placutei (P20)





- 8 -
Variante constructive

Varianta I

Constructia din figura foloseste o placuta de
sprijin 1, care este strnsa cu un surub 2. Peste placuta
suport se aseara placuta aschietoare care este prinsa
cu ajutorul bridei 4. Stranganduse brida 4 cu ajutorul
surubului se creaza astfel un efect de impanare a
placutei aschietoare intre palcuta de sprijin si ea.















Varianta II

Cea mai simpl variant de fixare a plcuei este realizat prin strngerea
direct a pachetului cu urubul 1. Fixarea plcuei de sprijin 2 se poate face fie cu
urub, fie cu tift. n vederea fixrii n bune condiii a plcuei achietoare axa
urubului de fixare trebuie astfel direcionat nct urubul s realizeze prin
nurubare, pe lng strngerea plcuei i mpnarea acesteia ctre pereii laterali
ai locaului. n acest sens unghiul maxim de nclinare trebuie s fie cu cel puin 5
grade mai mic dect unghiul gama.
















- 9 -
Varianta III


Placuta de sprijin se fixeaza cu ajutorul surubului 5 .Pacuta aschietoare este
fixata mecanic cu ajutorul bridei 1 . Pentru evitarea rotirii bridei 1 n timpul desfacerii
urubului 2, aceasta este prevzut cu o canelur ce culiseaz ntr-un loca
corespunztor, practic n corpul cuitului. In acelasi mod putem fixa si placute cu
gaura pe mijloc,inlocuind surubul 5 cu un surub special, 7 care permite centrarea
placutei.














Justificarea variantei alese
















- 10 -
Memoriu justificativ de calcul

Determinarea geometriei cutitului de strung

Noiuni generale privind materialul de prelucrat

Carbonul in cantitate scazuta micsoreaza prelucrabilitatea, deaorece ferita
care predomina este foarte moale si tenace si favorizeaza depunerile pe
[Link] optim de caron este de 0.1-0.2 % peste aceasta limita prelucrabilitatea
scade dinnou din cauza cresterii rezistentei la [Link] de aliere care nu
formeaza carburi (Ni, Co) se dizolva in ferita si duce la cresterea rezistentei la
rupere. Acestea nu influenteaza prelucrabilitatea. W, Cr, V, Mo formeaza carburi
complexe resctiv uzura prin [Link] de depunere nu apare la >40 la viteze
de aschiere mai mari de 80 m/min si mai mici de 5 m/[Link] de depunere apare
la materiale plastice prin cresterea rezistentei la rupere, scaderea plasticitatii =>
rugozitatea se imbunatateste.

Parametrii geometriei constructive

Raza la varful placutei






Unghiurile de atac principal i secundar
1


Valori mici ale unghiului (10...30) se aleg in condiiile existenei unui sistem
tehnologic rigid. La prelucrrile arborilor lungi i subiri i la prelucrrile cu mai multe
scule se alege =80...90.


La prelucrarea pieselor cu adaos uniform, fr ocuri, pentru materiale dure i
n scopul evacurii comode a achiilor se alege 1 = 0 ....5.
La prelucrarea pieselor cu adaos neuniform, achiere cu ntreruperi, condiii grele de
lucru i evacuare comod a achiilor se alege 1 = 20 ....30
Valoarea razei R influenteaza rugozitatea geometriei a suprafetei astfel: odata
cu cresterea razei scade rugozitatea suprafetei, in schimb odata cu cresterea
razei va creste si orientarea nefavorabila a fortei de aschiere si cresterea
latimii aschiei.



s 0.36 :=
mm
rot
R
min
s
2
32 R
a

1000 0.162 = := R 1.2 := mm

_ 75 :=
- 11 -



Din ISO 1832 se alege o placuta patrata de forma S 1=15.


Unghiurile de aezare i degajare



Unghiul de aezare

Deformarea elastica a materialului de sub
linia de achiere face ca materialul piesei
s-si revin dup ce scula a efectuat
achierea. Mrimea unghului de achiere
se alege in funcie de gradul de ridicare al
materialului. La avansuri mici ale sculei
(s<0.3 mm/rot) se aleg valori mai mari ale
unghiului de aezare (=120 la oel,
=100 la font i aliaje neferoase), pe
cand la valori mari ale sculei (s>0.3
mm/rot) valorile unghiului se pot lua mai
mici (=80 la oel, =60 la font i
aliaje neferoase).





Unghiul de degajare

Unghiul de degajare micoreaz forele de frecare care au loc ntre achie i
scul i ajut la ridicarea achiei. Unghiul de degajare se alege funcie de
deformarea materialului.
La degroare se aeaz cuitul n centru sau cu varful puin peste centrul
piesei (hy=(1/100...1/50)D, pentru mbuntirea condiiilor de achiere. Astfel,
unghiul degajare crete i micoreaz forele de achiere, ceea ce se urmrete
ntotdeauna la degroare. La finisare, cutitul se aeaz in centrul sau sub axa piesei,
rezult unghiul scade, deci achiile vor fi mai mici, deci o netezire mai bun a
suprafeei prelucrate. Cu ct materialul de prelucrat are o capacitate de deformare
mai mare, cu att se alege valoarea unghiului mai mare, iar in cazul prelucrrii
materialelor fragile unghiul de degajare se alege mai mic, uneori adoptndu-se chiar
valori negative.


1
=180--



_
o 7 :=
0 :=
_
1
15 :=
- 12 -




Unghiul de nclinare

Dac >0 achia merge spre stanga, nefiind pericol de nrutire a suprafeei
prelucrate. Ca urmare, din acest punct de vedere, se impune la finisare >0.
Dac <0, majoritatea punctelor muchiei tiului sunt aezate deasupra
poziie centrului semifabricatului, rezulta unghiul de degajare va crete. Daca
unghul <0 este negativ, luarea de contact i ptrunderea ncep intr-un punct al
taiului diferit de varf, de unde rezult c n acest caz vrful sculei este protejat. Ca
urmare, se recomand <0 la degroare deoarece mrete unghiul de degajare . In
schimb, la finisare, pentru a obine unghiul de aezare mai mare, se ia >0.




Alegerea placutei aschietoare si corpul cutitului

Corpul cutitului

CSBCR2525H


Codificarea placuteti

SCMN140412




opt
=71.43*log(77.36/
r
)=0.96

u o + 7 = :=
5 :=
- 13 -
Calculul geometriei tehnologice

083 . 0 sin cos = = _ _ tg tg tg
y


= 77 . 4
y

035 . 2 cos = = o _ o ctg ctg
y

37 . 25 =
y
o


=
= =
24 . 1
021 . 0 cos sin
x
x
tg tg tg

_ _


=
= =
24 . 7
814 . 7 sin
x
x
ctg ctg
o
o _ o


Pentru >0 se aleg semnele de sus
Pentru <0 se aleg semnele de jos


Din STAS 333-87 s-a ales un semifabricat laminat la cald d
SF
=35 cu urmatoarele
abateri dimensionale AS=+0.3 si AI=-0.9. d
max
=35.3 si d
min
=34.1 .

Din gama de avansuri longitudinale se alege la degrosare s=0.36 mm/rot.






- 14 -
d 30 :=
s
2
8.3 c
1.8

t
0.3
R
m

K
S
1.261 = :=
Stabilirea regimului de aschiere

Adancimea de aschiere






Avansul

Verificarea avansului din punct de vedere al corpului cutitului














Verficarea avansului din punct de vedere al rezistentei
placutei



















lungimea in consola a cutitului
0.75 = 3/4
tab 10.22

tab 10.21







ISO 1832

b 25 := mm h 25 := mm
C
4
35.7 :=
L
1
1.5 h 37.5 = := mm
x
1
1 := y
1
3
4
:=
n
1
0.35 :=
s
1
3.33 h
2
b
C
4
L
1
t
x
1
HB
n
1

\
|
|
|
.
1
y
1
3.274 = :=
10.14
c 3.97 :=
daN
mm
2
d
1
35 := mm
t 2.5 := mm
_ 75 =
sin _ ( ) 0.707 :=
K
S
0.71
sin _ ( )
|

\
|
|
.
0.7
1.003 = :=
R
m
60 :=
10.12
- 15 -
L 210 :=
s
4
4.36 E f
adm
d
37.5 t
x
1
HB
n
1

d
L
|

\
|
|
.
3

(
(
(

1
y
1
1.473 = :=
s 0.36 :=
C
v
60.8 :=
x
v
0.25 :=
y
v
0.66 :=
q 400 :=
m 0.125 :=
n 1.75 :=
T 90 :=
10.31
min


Verificarea avansului din punct de vedere al R
a










Pentru strangerea in universal si varful papusii mobile
















Viteza De Aschiere










tab 10.24









tab 10.23
tab 10.3
tab 10.29

C
SR
0.0899 :=
e
5
0.509 :=
e
6
0.463 :=
s
3
C
SR
R
a
e
5
R
e
6
0.503 = :=
f
adm
0.1 :=
E 2.1 10
4
:=
C
4
37.5 :=
d 30 :=
N
mm
2
mm
- 16 -
v
C
v
K
1
K
2
K
3
K
3
K
3
K
6
K
7
K
8
K
9

T
m
t
x
v
s
y
v

HB
n
200
n
|

\
|
|
|
.

44.909 = :=
K
4
R
2
|

\
|
|
.

0.95 = :=
K
3
a
_
1
|

\
|
|
.
0.09
1 = :=
K
2
45
_
|

\
|
|
.

0.858 = :=
K
1
q
20 30
|

\
|
|
.
,
0.968 = :=
K
9
1 :=
K
7
1 :=
K
6
1 :=
K
5
1 :=
0.1 :=
a 15 :=
0.3 :=
, 0.08 :=
10.33
10.32
10.30
K
8
1 :=
















































- 17 -
Turatia











Fortele de aschiere





















Puterea efectiva


















N


N
N




D d 2 t + 35 = :=
n
calc
1000 v
t D
408.431 = :=
rot
min
n
calc
n >
n 400 :=
v
recalc
v
n
n
calc
43.982 = :=
m
min
A t s 0.9 = :=
h s sin 75 ( ) 0.255 = :=
Y 0 :=
k 1 0.01 Y 1 = :=
kc11 1500 :=
mc 0.25 :=
F
z
A kc11 h
mc
k 1.901 10
3
= :=
F
x
0.25 F
z
475.164 = :=
F
y
0.4 F
z
760.262 = :=
Ne
F
z
v
60000
1.423 = := kW
P
SN320
5.5 := kW
Ne P
SN320
s
- 18 -
Alegerea placutei din catalogul Seco

Alegerea grupei de aschiere a materialului: OLC45

Grupa de aschiere: 4

Alegerea tipului placutei SNMM120408

Calitatea placutei

Tp 3500

Utilizarea ghidului de selectie Secolor
Structura straturilor: TiCN+Al2O3 +Duratomic Tm






Calcularea regimului de aschiere cu ajuorul calculatorului
Turning Secolor

Material DIN C 45
Rm 530 N/mm
Calitate TP3500
Unghiul de atac al sculei -6
Ruptor de achii MF5
Unghiul de atac 75.0
Raza la col 1.20 mm
Adncimea de achiere 2.50 mm
Avansul 0.35 mm/r
Durata de via a sculei dorit 50 min
Grosimea achiei 0.26 mm
Viteza de achiere 190 m/min
Grupa de
utilizare
Cod Compozitie Viteza
Placuta
SECO
SECO SNMM120408-R4 TiCN+Al2O3+Ti
N
235 [m/min]
Placuta
carburi
K30 SCMN140412 TiCN+Al2O3+Du
ratomic TM
47 [m/min]
- 19 -
Calcule de dimensionare si verificare a cutitului de
strung

Calculul sectiunii cozii cutitului

mm
5.46 [4]

a=
9 daN/mm
2

q
1
=h/b=1
q
2
=l/h=2


b<25 mm conditie verificata
l=-reprezinta lungimea de la varful cutitului la suportul portscula



Calculul sagetii maxime a cutitului

[mm] 5.47 [4]



l- lungimea de la varf la suport
Fadm-sageata admisibila
Fadm=0.1...0.2 -pentru degrosare





I-momentul de inertie
I= b*h^3/12=13333.33 [mm4]

f<fadm -conditie indeplinita








f=0.12




b
6 F
z
q
2
6 F
x
q
1
q
2
+ 2 F
y

q
1
o
a

11.064 = :=
f
F
z
l
3

3 E I
:=
E 2.1 10
4
:=
daN
mm
2
- 20 -
Norme de protectia muncii

n scopul evitarii accidentelor care pot avea loc n timpul operatiilor de
strunjire, este necesar a se respecta si intreprinde o serie de masuri ca:
-mecanizarea ridicarii si transportarii pieselor grele;
-deservirea masinilor unelte este permisa numai muncitorilor calificati;
-construirea si folosirea aparatorilor pentru organele n miscare si pentru
dispozitivele rotative care au proieminete;
-controlarea cu atentie a fixarii placutei pe cutit, precum si starea acesteia.
Nu se permite folosirea cutitelor de strung care prezinta fisuri, arcuri sau
deformatii. Cutitele cu placute din carburi metalice vor fi ferite de socuri mecanice.
-utilizarea ecranelor de protectie contra aschiilor si a lichidului de aschiere;
-luarea tuturor masurilor privind electrocutarea;
-asigurarea evacuarii optime a aschiilor, etc.
Se stie ca la strunjirea cu viteze mari de aschiere, aschiile se desprind
repede; daca sunt continueacestea pot nfasura semifabricatul, cutitul sau mna
muncitorului, ca atare, trebuie asigurate sfarmarea aschiilor.
































- 21 -
Bibiografie

1. ABRUDAN, G. .a. Proiectarea sculelor achietoare. ndrumar de
proiectare. Lito [Link]-Napoca, 1982.
2. Borzan M., Curs PSA
3. Enache S. Proiectarea sculelor achietoare, EDP, 1982
4. Hollanda D. Achiere si scule achietoare, EDP, 1982
5. Lazarescu, I., Teoria achierii metalelor i proiectarea sculelor, EDP, !964.
6. Minciu C. Scule achietoare. Indrumar de proiectare, E.T., Bucureti,
1995.
7. PICO C, - Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanic prin achiere,
Vol1, Editura Universitas, Chiinu, 1992.
8. Secar G. Proiectarea sculelor achietoare, EDP, !978
9. VLASE A. Regimuri de achiere. Adaosuri de prelucrare i norme tehnice
de timp. Editura Tehnic, Bucureti, 1983.
10. VLASE A. - Tehnologii de prelucrare pe strunguri. Editura Tehnic,
Bucureti, 1989.
11. Scule achietoare. Standarde i comentarii. Editura tehnic, Bucureti,
1973.
12. SN 320 - Cartea mainii
13. Catalog strunjire 2009 SECO
HTTP://[Link]/CORPWEB/SERVICE_SUPPORT/MACHINING_NAVIGATOR/200
9/RO/RO_TURNING_CATALOG_2009_INLAY_LR.PDF

14. Ghidul secolor
HTTP://[Link]/RO/GLOBAL/SERVICES--SUPPORT/TOOL-SELECTION-
SUPPORT/SECOLOR-SELECTION-GUIDE/
15. Calculatorul pentru strunjire
HTTP://[Link]/RO/GLOBAL/SERVICES--SUPPORT/TOOL-SELECTION-
SUPPORT/SECOLOR-TURNING-CALCULATOR1/