Lucrarea 2

Sarcini nelineare. Redresorul comandat

momentul trecerii prin zero a tensiunii de alimentare. Valoarea tensiunii medii redresate este:
Um =

U 2

sin t d (t ) =

2U 2

(1 + cos )
+
T1 T3 T5

+
T1 T3

Zs

Zs

T2

T4

T2

T4

T6

Fig. 2.1. Schema de principiu pentru un redresor monofazat comandat cu tiristoare

Fig. 2.2. Schema de principiu pentru un redresor trifazat comandat cu tiristoare

Reglajul tensiunii redresate se poate realiza teoretic in mod continuu de la zero pana la valoarea maxima utiliznd controlul in faza al elementelor redresoare comandabile (tiristoare). Acest mod de reglare se realizeaza aproape fara pierderi de putere activa. In schimb pot apare limitari in aplicarea metodei, produse de cresterea ondula iei tensiunii de iesire, precum si de cresterea consumului de putere reactiva absorbita din re ea, deci de micsorarea factorului de putere odata cu marimea unghiului de comanda. Pe partea de curent alternativ caracteristicile redresorului

comandat nu difera in general de cele ale unui redresor necomandat ntruct curen ii in primar nu i-si modifica structura, ci se decaleaza numai cu unghiul de comanda . In conditii ideale tiristoarele sunt succesiv in conduc ie; fiecare tiristor amorseaza atunci cnd este polarizat in sens direct si cnd are aplicat semnalul de comanda pe poarta, la un unghi (are ca referin a momentele de comuta ie naturala, la egalitatea a doua tensiuni pozitive pe faza). Circula ia de curent prin tiristorul aflat in conduc ie se men ine pana la momentul comenzii urmatorului tiristor, chiar daca tensiunea fazei respective devine in acest interval negativa. Aceasta se datoreaza generarii unei tensiuni de autoinduc ie de polaritate opusa tensiunii redresate si care, nsumata cu tensiunea fazei care conduce, asigura circula ia nentrerupta a curentului prin sarcina. Daca se conecteaza o dioda in paralel cu sarcina la iesirea redresorului comandat, por iunile negative pot fi blocate, obtinandu-se imbunatatirea unor parametri de redresare (ondula iile tensiunii redresate si puterea reactiva consumata sunt mai scazute la aceeasi valoare medie). Dioda men ine tensiunea nula din momentul anularii tensiunii fazei aflate in conduc ie pana cnd se comanda faza urmatoare. Deschiderea si men inerea in conduc ie a acestei diode de nul (DN) pe por iunea negativa se datoreaza procesului de autoinduc ie. Curentul prin sarcina se nchide in acest interval prin DN, tiristoarele fiind blocate. In cazul deconectarii instantanee a alimentarii, DN asigura protec ia tiristoarelor la supratensiune, fapt important in circuitele cu sarcina pronun at inductiva. In cazul redresoarelor comandate cu comuta ie naturala curentul de linie din re eaua de alimentare este defazat in raport cu tensiunea de faza corespunzatoare cu un unghi egal cu unghiul de comanda a al tiristoarelor si in acelasi mod se deplaseaza si fundamentala acestuia, astfel ca aceste convertoare absorb de la re ea si o putere reactiva Q1. Tinand seama ca redresoarele, fie comandate fie necomandate, genereaza o putere deformanta D1 in re ea, expresia puterii aparente totale are forma:
S1 = P 2 + Q12 + D12 , 1

in care P1 reprezinta puterea activa consumata de la retea, corespunzatoare fundamentalei curentului de linie.

Factorul de putere total al instalatiei redresor comandat consummator este dat de relatia
=
I1
2 2 I12 + I 2 + I 32 + I 4 + K

P 1 = S1

P 1 P 2 + Q12 + D12 1

= cos 1

in care =

reprezinta factorul de deformare a undei curentului de

linie, iar cos 1 este factorul de putere corespunzator fundamentalei. La cresterea unghiului de comanda se modifica si factorul de putere, datorita cresterii puterilor reactiva absorbita si deformanta generata in re ea. Sunt cunoscute multe scheme de redresoare comandate. Puntea trifazata total comandata permite ob inerea unei game largi de varia ie a tensiunii continue la iesire, fiind simpla si oferind cea mai buna utilizare pentru tiristoare si transformatorul de racordare la re ea, in compara ie cu celelalte scheme de redresoare trifazate si hexafazate. Ea prezinta insa si unele dezavantaje. Conduce la inrautatirea factorului de putere in punctul de racordare la re ea. Factorul de putere scade la cresterea unghiului de comanda al tiristoarelor si produce o pronun ata deformare a curbei curentului de alimentare de la o forma sinusoidala. Armonicile de curent produse dau nastere la cupluri parasite in masinile electrice, maresc pierderile in instala ii, deformeaza indica iile aparatelor de masura si control, introduc perturba ii in re elele de telecomunica ii, scad capacitatea de transport a liniilor electrice si pot determina supratensiuni de rezonanta.

Fig. 2.3. Forme de unda pentru tensiunea redresata la redresoare cu comuta ie naturala si putere reactiva absorbita din re ea

2.2. Exemplu A. Redresorul monofazat monoalternan S se studieze efectul unui redresor monofazat comandat ce alimenteaz o sarcina RC. Se va folosi o schem asemntoare cu cea din Fig 2.4 implementat n PSIM. Se consider urmtoarele date pentru elementele din schem: Rezisten a de sarcin: Rs=45 Condensatorul de sarcin: Cs=0.01 F Tensiunea de alimentare a sursei: U=230 V, f=50 Hz Impedan a din amonte de redresor: L=0.01 H, R=4.5 Unghiul de comand: 30 grade Se vor vizualiza: a) Curentul i tensiunea la nivelul sarcinii; b) Curentul absorbit de la re ea; c) Analiza FFT pentru curentul absorbit de la re ea n regim stabilizat; d) Puterea activ si cea reactiva absorbite de la re ea; e) Valoarea THD cu ajutorul blocului specializat. Se va calcula de asemenea nivelul THD pentru curentul absorbit de la sursa cu ajutorul formulei si considerand armonici pana la nivelul celei de a 19-a.

Fig. 2.4. Schema de implementare pentru redresorul comandat monofazat

Fig. 2.5. Curentul la nivelul sarcinii

Fig. 2.6. Tensiunea la nivelul sarcinii

Fig. 2.7. Puterea activa si respectiv reactiva absorbite de la sursa

Fig. 2.8. Curentul absorbit de la sursa

Fig. 2.9. Analiza FFT pentru curentul absorbit de la sursa in regim stabilizat

Fig. 2.10. Valoarea THD pentru curentul absorbit de la retea in regim stabilizat

B. Redresorul comandat trifazat S se studieze efectul unui redresor trifazat comandat ce alimenteaz o sarcina RC. Se va folosi o schema asemntoare cu cea din Fig 2.11. Se consider urmtoarele date pentru elementele din schem: Rezistenta de sarcina: Rs=45 Condensatorul de sarcina Cs=0.01 F Tensiunea de alimentare a sursei: U=3x230 V, f=50 Hz Impedanta din amonte de redresor: L=3x0.01 H Unghiul de comanda: 30 grade Se vor vizualiza: a) Curentul i tensiunea la nivelul sarcinii;

b) Curentul absorbit de la re ea; c) Analiza FFT pentru curentul absorbit de la re ea n regim stabilizat; d) Puterea activ si cea reactiva absorbite de la re ea; e) Valoarea THD cu ajutorul blocului specializat. Se va calcula de asemenea nivelul THD pentru curentul absorbit de la sursa cu ajutorul formulei si considerand armonici pana la nivelul celei de a 19-a.

Fig. 2.11. Schema de implementare pentru redresorul comandat monofazat

Fig. 2.12. Curentul la nivelul sarcinii

Fig. 2.13. Tensiunea la nivelul sarcinii

Fig. 2.14. Puterea activa si respectiv reactiva absorbite de la sursa

Fig. 2.15. Curentul absorbit de la sursa

Fig. 2.16. Analiza FFT pentru curentul absorbit de la sursa in regim stabilizat

Fig. 2.17. Valoarea THD pentru curentul absorbit de la retea in regim stabilizat

2.3. Aplica ii S se studieze aceleai puncte ca n exemplele numerice pentru cazul in care unghiul de comanda este: 1. 45 grade 2. 60 grade 3. 75 grade 4. 90 grade a) Se vor ridica graficele pentru puterea activa si puterea reactiva absorbite de la sursa precum si pentru THD in functie de unghiul de comanda folosind valorile avute la dispozitie, pentru cele doua cazuri; b) Se vor trage concluzii pe baza formelor de unda si a graficelor trasate; c) Se va face o comparatie intre valorile THD obtinute cu ajutorul formulei si cele obtinute cu ajutorului blocului PSIM. Mod de lucru (pai de lucru): a. Se modifica schemele corespunzatoare create in cadrul Lucrarii 1 luand in considerare noile tipuri de redresoare si noile valori numerice; b. Se ruleaz simularea i se salveaz graficele corespunztoare; c. Se calculeaz valoarea THD-ului pentru fiecare caz; d. Se modific unghiul de comanda i se reiau pasii; e. Se traseaza graficele; f. Observa ii i concluzii.