GRADINITA NEGHINI SAT LUNCILE COMUNA LOPTARI

PROIECT TEMATIC

SFINTELE SRBTORI DE PATI !

Educatoare : ZOTA SANDA

MOTO:
Attea lucruri bune-i trimite Dumnezeu i-aa puin i cere s-i dai , copilul meu, Deci, ia te rog aminte la toate cte-i spun: S fii mereu cuminte , asculttor i bun. i vei vedea rsplata: de Pati, un ngera, Pe care voi l tii c este iepura, l va trimite Domnul cu daruri, ou roii, Ca s ciocnii i voi precum ciocneau strmoii.

ARGUMENT
Sarbatorile sunt un prilej de bucurie, de impacare sufleteasca, lumina sfanta din noaptea Invierii Mantuitorului calauzindu-ne spre o viata mai buna, lipsita de griji. Punctul de pornire in desfasurarea proiectului l-a constituit curiozitatea copiilor de a afla cat mai multe despre Isus si despre obiceiurile si traditiile de Pasti. Copiii iubesc aceasta sarbatoare nu pentru latura ei religioasa, ci pentru latura laica venirea iepurasului cu cadouri si de aceea cu ajutorul parintilor vom incerca sa sadim in sufletele lor iubire pentru Dumnezeu si semeni. Implicarea copiilor in derularea acestui proiect va conduce la constientizarea faptului ca traditiile trebuie pastrate si transmise mai departe.

OBIECTIVE CADRU:
Cunoaterea obiceiurilor i tradiiilor cretineti de Pati, descrierea i identificarea elementelor religioase specifice srbtorilor Pascale; Stimularea curiozitii, a interesului de cunoatere fa de tradiiile i obiceiurile de Pate, Cunoaterea i nelegerea de ctre copii a unor daruri spiritualeaduse de primvar, Cultivarea unui comportament moral- religios i formarea unor virtui cretine,

 nelegerea de ctre copii a mesajuluiLsai copiii s vin la mine. Recunoaterea aspectului lcaurilor sfinte i educarea atitudinilor de tolerant ntre copiii care aparin altor culte religioase.

OBIECTIVE DE REFERIN :
s neleag i s explice semnificaia cretin a srbtorilor religioase: Floriile i Patele. s denumeasc tradiii specifice de Pate exprimndu-se corect n propoziii, s descrie evenimente care au avut loc n preajma srbtorilor de Florii i Pascale: intrarea Domnului n Ierusalim i ntmpinarea lui cu crengi de fistic(salcie) i flori, rstignirea Lui pe cruce, nvierea n ziua de Pate, s participle afectiv la srbtorile religioase ale familiei i ale comunitii. s observe i s spun ce ii impresioneaz cnd privesc icoanele. s cunoasc i s respecte normele de comportament cretin ntr-un lca cretin. s asculte cu atenie povestiri despre viaa lui Iisus. s fac distincie ntre o zi obinuit i o zi de srbtoare. s rein c numai de Sf. Pate i de nlarea Domnului se vopsesc ou, s exploreze i s descrie verbal vopsitul i ncondeiatul oulelorsemnificaia culorilor. s decupeze, s lipeasc felicitri de Pate, coulee de ou. s vopseasc i s ncondeieze ou. s sesizeze i s aplice frumosul n lucrri.

EVENIMENT DE DESCHIDERE
Ideea isi are originea in conflictele frecvente de la clasa iar propunerea indirecta se face printr-o discutie imbinata cu o povestire. -Cum ati reactiona daca unul dintre colegii vostri v-ar servi intr-o zi cu bomboane ? -Cum v-ati comporta daca un coleg v-ar lovi din greseala ? -Dar daca v-ar lovi intentionat ? -Cum v-ati purta in situatia in care un coleg v-ar invinovati fara sa fie adevarat ? Ma bucur ca ati avut incredere si ati raspuns cu sinceritate la intrebari. Eu nu spun care din ele mi-au placut sau care dintre ele se incadreaza normelor de comportare civilizata , ci am sa va relatez o povestioara din care veti intelege foarte multe lucruri despre atitudinile si comportamentele voastre A existat odata, candva, un om deosebit de puternic, capabil sa certe vanturile si sa opreasca furtuna, sa mearga pe apa fara sa se ude sau sa se scufunde, un om cu o inima uriasa prin bunatatea si mila, vindecandu-I pe bolnavii care ii cereau ajutorul, un om care in timpul copilariei lui ii placea sa modeleze din pamant foarte multe pasari si animale si se spune ca dupa ce a modelat doua turturele a suflat asupra lor si le-a transformat in pasari vii. Tot in jocurile lor, ale copiilor, s-a intamplat odata, unii dintre prietenii lui sa-l pedepseasca pe un altul, aruncand cu pietre si facandu-i-se mila s-a rugat atat de mult ca acel copil sa nu fie lovit, incat pietrele s-au transformat in flori..

-Ce parere aveti despre acest om? Ce simtiti vis--vis de faptele sale? -Banuiti despre cine este vorba? Ce I s-a intamplat mai departe? Prin aceste intrebari copiii isi vor exprima nedumerirea, curiozitatile si astfel incepe povestea proiectului tematic SFINTELE SRBTORI DE PASTI.

ALEGEREA SUBIECTULUI
propus indirect de educatoare.

PROCURAREA MATERIALELOR
In derularea proiectului am cerut ajutorul familiilor cu implicarea preotului, , carora le-a preotului, , carora le-am adresat scrisori de intentie.

SCRISOARE ADRESATA PARINTILOR Dragi parinti,

Noi grupa mare impreuna cu doamna educatoare, dorim sa va informam ca in saptamana ce urmeaza vom avea drept subiect de abordat SFINTELE SRBTORI DE PASTI, ales de comun acord si avand de lamurit aspecte ale problemelor prezentate in harta proiectului. In acest sens, va cerem sprijinul si colaborarea dumneavoastra, prin sugestii, documente informative, propuneri, materiale didactice sau orice altceva, care sa contribuie la realizarea cu succes a proiectului nostru. Va multumim si asteptam sa ne contactati! Cu respect, Colectivul de copii al grupei mari GRUPA FLORICELELOR

RESURSE RESURSE UMANE:

-copiii grupei mari; -educatoarele -parintii; -preot.

RESURSE MATERIALE:
Amenajarea colului religios corespunztor celor 2 srbtori: -biblia pentru copii, icoane; -imagini din cri pentru copii cu obiceiuri de Pate; -plane demonstrative; -cri cu poveti i poezii; -crengi de salcie, flori naturale; -co cu ou vopsite i ncondeiate; -iepura;

-calculator; CD-uri; -ou pentru vopsit, creioane colorate, acuarele; -pensule, hrtie glace, lipici, -aparat foto .

RESURSE DE TIMP:
-o saptamana: 21.04.2007 25.04.2008.

METODE:
-brainstorming-ul; -observarea spontana si dirijata, -povestirea, -explicatia, -demonstratia, -jocul, -problematizarea, -conversatia, -invatarea prin descoperire.

CREAREA CENTRULUI TEMATIC

Am amenajat un panou pe care am asezat cateva materiale menite sa trezeasca curiozitatea copiilor (imagini cu tema de Pate, icoane, biblie pentru copii, crengi de salcie, flori naturale).

STABILIREA DIRECTIILOR DE DEZVOLTARE

Impreuna cu copiii am alcatuit harta proiectului, marcata prin imagini sugestive. Concomitent cu intocmirea hartii am stabilit si un inventar de probleme in care am notat CE STIM? si CE VREM SA STIM?. Harta a fost asezata la loc vizibil si la indemana copiilor pentru a avea posibilitatea sa intervina cu modificari, daca este cazul. CE STIM? -care sunt obiceiurile de Pasti (vopsitul oualor si ciocnirea lor); -de Pasti copiii cuminti primesc daruri de la iepuras; -cine este Isus; -ce sarbatorim de Pasti; -se vopsesc oua; -mama face multe pregatiri. CE VREM SA STIM -de ce se vopsesc ouale rosii? -despre copilaria lui Isus; -cum a inviat Isus? -despre lumina invierii. -cum se saluta cu aceasta ocazie? -in aceasta perioada trebuie sa facem fapte bune sa-i ajutam pe necajiti; -legenda iepurasului de Pasti.

ACTIVITATI PLANIFICATE LUNI

Biblioteca: -Biblia pentru copiicitire de imagini; Joc de rol: De-a gospodinele; Arta: Cosul cu ouamodelaj;

MARTI
Constructii: -Biserica noastra; Joc de masa: Ajuta iepurasul sa ajunga la morcovi!-labirint. tiin Ce conin oule crude? Dar cele fierte? Activitate matematica: Cate oua sunt in cos?- joc didactic; Educatie pentru societate: Ce doresc s-mi aduc iepuraul ?povestirea copiilor

MIERCURI
Stiinta: -De ce vopsim ouale rosii?discuii libere; Biblioteca: Citim imagini cu datini si obiceiuri de Pasti Joc de rol: Amenajam masa de Pasti. Educarea limbajului: De Patide George Toprceanumemorizare; Educatie muzicala: Hristos a inviat!cantec; Mergi cum cantjoc muzical Activitati complementare: Lumnri pascale- modelaj i mpodobire cu mrgele

JOI
Joc de rol: De-a iepurasul de Pasti; Constructii: Casa iepurasului; Arta: Scrisoare pentru iepuras-desen;

VINERI
Biblioteca: Sa invatam o rugaciune. Joc de masa: Cosul cu oua; -Arta: Suport pentru oul de Pasti;

Cunoasterea mediului: Legenda oualor rosiilectura educatoarei; Activitate practica: Felicitari de Pastiaplicatie. .

Activitate matematica: Raspunde repede si bine-probleme ilustrate; Educatie fizica: Care iepuras ajunge primul la cadou?-stafeta aplicativ. Activitati complementare: Legenda oulor roii-lectura educatoarei.

Educarea limbajului: Impartim oua (cazul genitive si dativ)-joc didactic; Educatie plastica: Incondeiem ouapictura.

Activitati complementare: Oul la concursjocuri distractive.

Activitati complementare: Grdina iepurailor care vopsesc ou colaj - lucrare colectiv

Activitati complementare: Realizarea expozitiei cu lucrarile copiilor.

EVALUARE
Album cu fotografii din timpul desfurarii proiectului; Expoziie cu lucrrile copiilor: -fie individuale;

-picturi; -suporturi pentru ou i ou ncondeiate. -lumnri pascale.

BIBLIOGRAFIE:
Programa activitatilor instructive-educative in gradinita de copii, Bucuresti, 2000, Ed. V &I Integral; Preda Viorica (coordinator) ;Metoda proiectelor la varste timpurii, Ed. Miniped, Bucuresti 2002; Indrumator Elemente de educatie religioasa pentru invatamantul [Link], Bucuresti, 1999;

MATERIALE SUPORT PENTRU DESFURAREA PROIECTULUI TEMATIC: Iepuraul de pati

Cu sfial-n ochi i-n pai, a sosit un iepura. mbrcat n hain nou i n brae-un co cu ou. Cte unul ncetior le aaz binior, printre firele de iarb, dar ncet,

N ZIUA DE PATI
Toi copii azi s-mbrac Cu ce au ei mai frumos. i prinii lor le cnt nvierea lui Hristos. i la mas ciocnesc astzi Toi copiii cei cumini, Oua roii i pestrie, Cu iubiii lor prini. Toi copii azi sunt darnici, C ei tiu c lui Hristos i sunt dragi numai copiii, Cei cu sufletul milos. i copiii buni la suflet, Azi cu bucurie dau, Cozonaci i ou roii La copiii care n-au.

DE PATI

s nu se sparg.

De George Toprceanu

Astzi in sufragerie Dormitau pe-o farfurie Necjite i mnjite Zece ou nroite. Un ou alb abia ouat Cu mirare le-a-ntrebat "- Ce v este frioare Ce v doare? Nu v ninge Nu v plou Stai gtite-n hain nou Parc, Dumnezeu m ierte N-ai fi ou..." "- Suntem fierte!" Zise-un ou rotund i frez Lang pasca cu orez. i schimbndu-i brusc alura, Toate-au nceput cu gura: "- Ne gtete de parad" "- Pn' la urm tot nu scap" "- Ne ciocnete cap in cap Si ne zvrle coaja-n strad" "- Ce ruine! Ce dezastru! Preferam s fiu omlet" "- Eu, de m-ar fi dat la closc, As fi scos un pui albastru"

Mielul
De-abia zbiar: me-me-me Habar n-are pentru ce i-i aa de mititel... Nici nu tie c e miel. Are ochi de acadea i botul de catifea, Are blana ca o spum i degete ca de gum. Peste-o lun-dou, trei Se face mai rotofei, Pe capul ca o gutuie i rsar dou cucuie. i nu tie cum s fac S fie primit la joac De copiii care-alearg. Pnla urm se ajung Se hrjonesc, se mpung, i cu toate c e miel Cel dovedit e tot el. -Am pierdut eu azi la joc Dar nu-s suprat deloc, Ateptai voi s m-ntrec Cnd voi deveni berbec.

VINE IEPURAUL Iepuric-iepurel St tot anul cuminel. Vine doar n primvar, n gradin, de cu sear. Cci, vezi bine, el cunoate Cnd e vremea pentru Pate ! i atunci, de diminea, Dup ce te speli pe fa, Tu s caui n gradin, Pe sub tufe de sulfin, Ou roii, bomboanele, Ciocolat, acadele.

IEPURAUL Lungi urechi, codi mic, Un nsuc, botic, musti, opie ziua ntreag i e tare ugub. Are o blni moale, i e tare frumuel. O dat pe an el vine Cu desaga dup el. i aduce-n tolba sa, La copiii cuminei, Dulciuri multe, fructe, jocuri i tot ce i doresc ei. Nici de ou el nu uit i, de cum sosete-n tind, Las cte-un ouor, S ciocneasc toi de zor. Ai ghicit cine o fi ? Iat, de nu vei ghici, Rspunsul vi-l dau pe loc: Este iepuraul OP !

DE PATI Bucurai-v de srbtoare, n aceast zi cu soare, Domnul Sfnt s vansoeasc, mprii ou i pasc, Din inim n cor cntai i lui Hristos v nchinai. El falnic iese din mormnt Iar noi l ateptm cntnd. ,,Hristos a nviat!" ,,Adevrat a nviat!"

IEPURASUL DE PASTE In timpul Sfintelor Sarbatori de Pasti, toti copii asteapta Iepurasul sa le aduca multe cadouri, in general haine, dulciuri sau jucarii. Dar oare de unde a aparut acest iepure in contextul sarbatoririi Pastelui? Iepurasul aducator de oua rosii provine de pe meleaguri germane si simbolizeaza fertilitatea. Prima aparitie a iepurasului ca simbol al Pastelui a avut loc in Germania, aparand mentionat in carti in jurul anului 1500, desi e probabil ca el sa fie prezent de mai multa vreme in traditia populara. Germanii sunt, de altfel, primii care au inventat dulciurile in forma de iepurasi, la 1800, din aluat si zahar. In aceeasi perioada, in Franta si Germania au aparut si primele oua din ciocolata. Simbolul iepurelui provine inca din vremea festivalurilor pagane dedicate zeitei Eastre. Legenda spune ca Eastre a gasit intr-o iarna o pasare ranita pe camp; pentru a o salva de la moarte, zeita a transformat-o intr-o iepuroaica, aceasta pastrand insa capacitatea de a depune oua. Pentru a-i multumi binefacatoarei sale, iepuroaica decora ouale facute si i le daruia zeitei. Din aceasta legenda s-a nascut si traditia ca iepurasul sa aduca daruri copiilor. In America, aceasta traditie a iepurasului de Pasti, care aduce cadouri oua vopsite copiilor cuminti, a fost adusa de emigrantii germani.

POVESTE DE PATE de Passionaria Stoicescu Cine crezi c-a observat zorul i n-a mai urmrit televizorul? Doamna Coofan, care tie tot ce se petrece-n poian i-anun cu un crit, orice nou venit, orice micare, orice schimbare. Vznd-o pe Bunica Iepurica btnd covoarele, cnd nici nu se urcase soarele, a crit mirat: - Vai, sorrro, iar faci trrreab? N-ai mai sfrrrit odat? - Auzi cine m-ntreab, i rspunse Bunica Iepurica. Pn i ciorile tiu c vin Srbtorile! Se-apropie Sfntul Pate i pdurea renate. Totul trebuie s fie schimbat i curat, ca trupul Mntuitorului renviat. n loc de crit, mai bine te-ai duce la spovedit. Te-atept dohovnicul Urs, s mrturiseti ce-ai furat i ce-ai ascuns! Abia plec mnioas doamna Coofan, c aprur n poian Doru Cprioru i trei iepurai dolofani, pasmite nepoeii bunicii cei nzdrvani, Ureche Fin, care ducea n spate un sac de fin, Blni Mtsoas, trgnd, cu zahr i mirodenii, o plas i mezinul Spaim Nou, purtnd n lbue ditamai coul cu ou. ntre corniele mititele, Doru Cprioru inea o cutie cu fel de fel de vopsele. - Of, ce nepoei minunai! Ai venit s m ajutai i l-ai luat cu voi i pe Cprior, ca s ne fie mai uor, zise Bunica Iepurica. n cas, curenia e aproape gata; ferestrele leau splat mama i tata, eu am btut covoarele, iar voi o s vopsii ouoarele. mpreun o s facem pasc i cozonaci, c nu degeaba suntei nepoii mei dragi! - Cum zici tu, Bunicuo, aa vom face, dar foamea nu ne d pace! mormi Ureche Fin lepdnd sacul de fin.

- Postul Mare-i de vin, Postul Mare-i de vin! Dar i cnd se va termina, s vezi ce vom mnca... De toate, pe sturate, rspunse Blni Mtsoas, uitndu-se gale la zahrul din plas. - Frunze de untior i coaj de arar! Aa salat, mai rar! rse Iepurica voioas. Poftim la mas! Numai c Doru Cprioru i Spaim Nou intraser-n cas. Nu mai aveau pic de rbdare. Voiau s-ncondeieze oule de srbtoare. Pe cele mai multe cu rou luminos, amintind sngele lui Cristos, pe restul, n celelalte culori, ca primvara cu flori. Din dou nuielue pe care lipiser pr din codie luat, fcur cele mai grozave pensule de pictat. - Toate la timpul lor, se supr Iepurica btnd din picior. Oule-nti trebuie splate, apoi desenate, i-abia apoi fierte-n vopsea. Dac lipim pe ele o frunz sau o floare, vor iei o splendoare! nainte de fiert, punem oul cu desenul pe el, ntr-un ciorpel... Aa se imprim orice model! Mncar pn la urm i cei doi nerbdtori. Apoi Bunica Iepurica fcu repejor focul la cuptor. Pe o buturug rotat, n ditamai covat puser fin, zahr, lapte, ou i-o can de rou. Frmntar ei ce frmntar, ct ziua de primvar, i pe rnd, i toi deodat, dar coca era piatr. Cu plria pe ceaf, tocmai trecea doamna Scroaf. Cnd vzu Mistreaa Crea cum se chinuiau cu aluatul, cum bteau cu lbuele de-a lungul i de-a latul fr vreun spor, le sri-n ajutor. i cnd mi i se opinti n covat, se-nmuie coca de fric, pe dat. Trosc! Pleosc! Buf! de trei ori... Se fcu moale ca un fuior, numai bun de bgat la cuptor. Pentru pasc i ajut mtua Broasc i vecinii ei, patru Brotcei. Sreau de pe-o crac i bteau cu lbuele brnza de vac. Risipeau peste ea glbenuul oulor, aur curat, i amestecau apoi cu stafide i zahr vanilat. Harnici, iepuraii ncondeiar toate oule pn spre sear. Pictar pe ele frunze i floricele, gze i ngerai, ba chiar i mutrioare vesele de iepurai. Erau obosii, dar fericii. Cu puin nainte de miezul nopii, sub lun plin, se duser s ia Lumin. Bunica Iepurica le fcuse lumnrele din surcele mici, n capt cu-un Licurici. n sfrit venir acas. Se aezar la mas cu bucurie i grab, toi cei ce ajutaser la treab. Bunica Iepurica i cei trei nepoi, mtua Broasc, patru Brotcei, mmica Iepuroaic, tticul Iepuroi, Mistreaa, Cpriorul i doamna Coofan, care urmrise tot ce se-ntmplase-n poian. Fiecare lua cte un ou din cel ncondeiat i-l ciocnea zicnd: "Cristos a nviat", "Adevarat a nviat"! Iar la mas, vezi bine, m-au chemat i pe mine, la srbtoarea Sfntului Pate, prta. Altfel, cum a fi scris povestea asta cu iepurai?.....

A fost odata o familie de iepurasi : mama, tata si cei sapte copii ai lor. Parintii nu stiau care din cei sapte copii ai lor va fi adevaratul iepuras de [Link] a luat atunci un cos cu oua, diferit colorate, si-a chemat copilasii in jurul ei si a inceput sa-i spuna celui mai mare :

-Te rog, ia un ou din cosul acesta si du-l in gradina, acolo unde copiii au pregatit cuiburile.

Primul iepuras a luat oul de aur si a fugit cu el in padure, peste rau, peste poiana, peste campie, pana a ajuns la gradina. Cand sa sara gardul, iepurasul a facut un salt prea mare, oul i-a scapat si s-a spart. S-a intors acasa suparat iar mama lui i-a spus : -Iepuras, iepuras, in gradina n-ai intrat, Nu esti tu cel asteptat !

Al doilea iepuras a luat oul de argint, afugit cu el in padure, a trecut peste rau, prin poiana si cand a ajuns in campie s-a intalnit cu o cotofana,aceasta i-a spus :

-Da-mi te rog oul sa-l privesc mai bine, n-am vazut niciodata un ou atat de frumos ! Dar pana cand el sa se gandeasca daca sa-l dea sau nu, cotofana a luat oul si a zburat cu el in [Link] de-al treilea iepuras a luat oul de ciocolata, a fugit cu el in padure si deodata s-a intalnit cu o veverita care zburda voioasa prin crengile unui [Link]

l-a intrebat : - E bun oul ? - Nu stiu, eu il duc copiilor ! - Lasa-ma sa-l privesc si sa gust putin din el ; Dar pentru ca oul a fost bun veverita l-a mancat pe tot.

Al patrulea iepuras a luat oul pestrit, pictat cu picatele si a fugit cu el prin padure dar cand a ajuns la rau, vrand sa-l treaca peste un trunchi de copac, ncepu sa se oglindeasca in apa, ca intr-o oglinda si uitand de ou il scapa in apa. Cand se intoarse acasa mama lui ii spuse ca si celorlalti frati : -Iepuras,iepuras,in gradina n-ai intrat, Nu esti tu cel asteptat !

Al cincilea iepuras lua oul galben, fugi prin padure dar acolo se intalni cu vulpea care ii spuse : -Vino pana la vizuina mea sa le arati si puilor mei minunatia asta de ou.

Puii de vulpe cum au vazut oul, au inceput sa se joace cu el, pana cand oul s-a spart. Al saselea iepuras lua oul albastru si fugi cu el pana cand se intalni cu alt iepuras. De bucurie lasa oul jos si incepura sa se joace impreuna, si cum se jucau ei voiosi din neatentie au spart oul.

Ajuns acasa mama lui i-a spus : -Iepuras, iepuras, in gradina n-ai intrat, Nu esti tu cel asteptat ! Toata familia iepurasilor era suparata, pana acum nici un iepuras nu a reusit sa duca oul copiilor in cuibul pregatit de acestia ... Cel mai mic dintre iepurasi trebuie sa-si incerce norocul. E randul lui sa porneasca pe drumul care duce spre cuibul din iarba pregatit de copii.

Al saptelea iepuras,cel mai mic copil al familiei a luat oul rosu, a alergat cu el prin padure,s-a intalnit si el cu un iepuras dar nu s-a oprit la joaca. Apoi s-a intalnit cu vulpea, pe care a ocolit-o, a trecut cu grija peste [Link] a ajuns in campie s-a intalnit cu cotofana, care zbura o vreme dupa el, dar iepurasul ii spuse ca e grabit si cotofana il lasa sa mearga mai departe. Asa a ajuns el cu bine in gradina casei si cu mare atentie a pus oul in cuibusorul pregatit de copii in iarba.

Cand s-a intors acasa mamica lui fericita i-a spus: -Iepuras,iepuras, In gradina ai intrat,

Tu erai cel asteptat! Si uite ca asa, parintii au aflat care din cei sapte copii ai lor merita sa fie adevaratul Iepuras de Pasti . Totul s-a intamplat demult, dar Iepurasul de Pasti mai traieste si aduce in fiecare an de Pasti oua tuturor copiilor cuminti si le ureaza Paste fericit !

LEGENDA OULOR ROII

Dragi copii, se spune c n vremea cnd Iisus era rstignit pe cruce, i suferea pentru pcatele noastre, n Cetatea Ierusalim a venit o femeie care a adus cuiva un co plin cu ou. Trecnd ea prin acel ora a auzit c Domnul nostru Iisus Hristos a fost pedepsit la moarte i a fost dus s fie rstignit pe dealul Golgota. Cnd femeia a auzit vestea aceea cutremurtoare, inima ei a fost cuprins de o mare durere. Ea era cu att mai suprat pentru c Iisus l-a vindecat odat pe fiul ei care era bolnav de moarte. Aa cum era, cu coul plin de ou, a fugit repede la dealul Golgota unde Iisus era btut n cuie pe cruce i nite soldai l pzeau. Din minile i picioarele Lui sfinte curgeau stropi mari de snge. Femeia i-a aezat coul ei cu ou acolo jos, lng crucea Domnului i a nceput s se roage plngnd de durere. Ea a spus: - Doamne Sfinte, Tu care ai fcut numai bine, ai salvat oameni de la moarte, ai nviat morii i ne-ai nvat s credem n Dumnezeu, acum eti rstignit pe cruce ca cel mai mare duman. Te rugm iart-ne pe noi pctoii i las-ne un semn s ne aducem aminte de suferina pe care ai ndurat-o pentru noi.

Cnd s-a ridicat femeia de jos, oule din coul ei erau toate roii de la sngele care picurase pe ele din rnile Lui Iisus. Femeia n-a mai mers acas ci a rmas n oraul Ierusalim. Dup trei zile de la rstignire acea femeie mpreun cu alte femei au mers la mormntul Domnului, dar acesta era gol i atunci s-au bucurat mult spunnd: Hristos a nviat! Plin de bucurie, femeia spunea tuturor despre oule roii din coul ei, care erau semnul suferinelor Lui Iisus pe cruce. Cu ochii strlucind de bucurie mprea tuturor cte un ou rou, spunndu-le: Hristos a nviat! De atunci n fiecare an, n Vinerea Mare, femeia aceea credincioas i pregtea cte un co cu ou roii n amintirea Rstignirii i nvierii Domnului. Apoi le mprea copiilor i sracilor povestindu-le despre suferinele Lui Iisus pentru mntuirea noastr, a oamenilor. Apoi i punea s ciocneasc n amintirea nvierii Domnului, acestea spunndu-i: Hristos a nviat!- Adevrat a nviat! De la femeia aceea a rmas obiceiul s fie vopsite ou roii de Pate i s fie druite n amintirea Patimilor i nvierii Domnului.

LEGENDE DE PATE 1.,, Dup rstignirea lui Iisus, n noaptea de smbt spre duminic, Pilat a fost invitat de mai marii evreilor la un banchet ca s-l nveseleasc, fiind ntristat. Tocmai inea n mn un ou, cnd pe neateptate a intrat un centurion roman, care era de servici la Sfntul Mormnt i a spus nspimntat: ,,Cristos a nviat. Pilat a rspuns flegmatic: ,, Hei, o s nvie cnd se va nroi oul acesta! i minunea s-a nfptuit pe loc, nroindu-se oul. Pilat s-a speriat i a scpat oul din mn. Acesta a czut i s-a spart. De aceea se zice c a ramas obiceiul spargerii sau ciocnitul oulelor roii. 2.,,Duminic diminea dup nviere, o ginga copil, precupea, care locuia n apropierea Golgotei, a plecat cu poala orului plin cu ou, ca s la vnd la piaa Ierusalimului. Pe Drum a ntlnit un tnr, dar fanatic evreu, de vi bun, cruia i-a spus pripit n loc de Bun ziua: ,,Cristos a nviat! Tnrul rspunse nciudat c: ,, c o s nvie cnd oule din poala ei se vor roi ca mbujoraii ei obraji. Minunea se i ntmpl pe dat, ceea ce face s sporeasc numrul credincioilor. De la aceast vorbrea precupea , se zice c, a rmas obiceiul de a se salute lumea la nviere cu vorbele: Cristos a nviat!

3.,, n Pidalion se spune, c dup condamnarea la moarte a lui Iisus, Pilat ca s-si arate convingerea de nevinoviea aceluia, s-a splat pe mini, i a zis: ,,Sngele lui s cad asupra voastr i a copiilor votri! i-n acel moment toate lucrurile din casele necredincioilor s-au nroit printre care i oule. ,,Obiceiul de a se ncondeia i colora oule, se pierde n negura vremurilor: l-au avut pgnii ca i evreii chiar inainte de Cristos. O supoziie ce pare a nu fi deart, e aceea c colorarea diferit a oulelor i infrumusearea lor cu desene, e un simbol cu semnificarea c din ou iau via, toate fiinele vieuitoare, chiar si plantele. De altfel Iisus n nvturile sale pline de nelepciune i parabolice spune c: ,,N-a venit s schimbe legea, ci s-o ndrepte i s-o completeze! Aa c frumosul obicei al colorrii oulelor a putut rmne i e probabil c adepii i apostolii, bucurndu-se, au roit i ei ou, n ziua nvierii.

OBICEIURI I TRADIII DE PATE Cu 2000 ani inainte de Cristos chinezii foloseau oua colorate. Cercetari etnografice descriu obiceiuri ale oualelor colorate n Ucraina (asemanatoare cu cele de la noi), Bulgaria, Ungaria, Cehoslovacia, Polonia, Rusia, Grecia, Italia, Franta, Spania, Austria, Germania, Elvetia, Belgia, Olanda, Lituania, Finlanda, Estonia, Suedia, Armenia, Egipt si Anglia (unde ouale colorate au fost nlocuite cu oua de ciocolata). Dar de ce oua rosii de Pasti ? Legendele crestine leaga simbolul oualelor rosii de patimile lui Isus. Rastignirea si nvierea reprezinta renvierea naturii primavara si cu reluarea ciclurilor vietii. Oul, el nsusi purtator de viata, devine un simbol al regenerarii, al purificarii si al vesniciei. Legenda spune ca atunci cnd Isus a fost batut cu pietre, acestea atingndu-l s-au transformat n oua rosii. O alta traditie afirma ca Sf. Maria, venind sa-si vada Fiul rastignit, i-a adus oua, care s-au nsngerat sub cruce. Alta legenda afirma ca dupa ce Isus a fost rastignit, carturarii saducei si rabinii farisei au facut un ospat de bucurie. Unul dintre ei a spus: "Cnd va nvia cocosul pe care-l mncam si ouale fierte vor deveni rosii, atunci va nvia si Isus". Nici nu si-a terminat acela spusele si ouale s-au si facut rosii, iar cocosul a nceput sa bata din aripi. In traditia populara romneasca ouale de Pasti sunt purtatoare de puteri miraculoase: vindeca boli, protejeaza animalele din gospodarie, sunt benefice n felurite situatii etc.

Culoarea rosie este simbol al focului purificator. O credinta din Bucovina afirma ca oul rosu este aparator de diavol. Acesta se intereseaza daca oamenii fac oua rosii si umbla cu colinda, caci doar atunci cnd aceste obiceiuri vor nceta, el va iesi n lume. Alta poveste a oualelor rosii: "Sase surori maritate au vrut sa ucida pe a saptea sora a lor, care facea ochi dulci celor sase cumnati ai sai. Pietrele nsa cu care au cautat sa arunce ntr-nsa s-au colorat n diferite chipuri. Sora aceasta a ramas neucisa, dar n aceasta amintire poporul a nceput sa coloreze ouale n duminica Pastilor, cnd s-a ntmplat aceasta". Una dintre cele mai vechi marturii privind ouale colorate de la romni este a secretarului florentin al lui Constantin Brncoveanu, Antonio Maria del Chiaro, care, pe la 1700, se minuna de culoarea aurie a oualelor vopsite de la Curtea domnitorului muntean. Culorile folosite corespund unei anumite simbolistici: Rosu = simbol al sngelui, soarelui, focului, dragostei si bucuriei de viata. Negru = absolutism, statornicie, eternitate. Galben = lumina, tinerete, fericire, recolta, ospitalitate. Verde = rennoirea naturii, prospetime, rodnicie, speranta. Albastru = cer, sanatate, vitalitate. Violet = stapnire de sine, rabdare, ncrederea n dreptate. Mai demult, ouale erau vopsite n culori vegetale, astazi se folosesc mai mult cele sintetice, chimice. Culorile vegetale erau preparate dupa retete stravechi, transmise din generatie n generatie, cu o mare varietate de procedee si tehnici. Plantele, n functie de momentul cnd erau recoltate, de timpul de uscare sau de modul n care erau combinate, ofereau o gama extrem de variata de nuante. Extrem de diversificate si ingenioase sunt materialele si instrumentele folosite la decorarea oualelor. In functie de regiunile tarii, exista procedee specifice pentru realizarea oualelor decorative. In unele parti sunt folosite oua fierte, n alte zone cele golite de continut. Oua decorative se mai fac cu vopselele n relief (Vrancea, Putna Sucevei), mpodobite cu margele (Bucovina), din lemn (zona Neamt), din lut (Corund-Harghita) sau chiar din material plastic (Bucovina). Ornamentica oualelor decorative este extrem de variata, ea cuprinznd simboluri geometrice, vegetale, animale, antropomorfe, skeomorfe (unelte de munca) si religioase. Astfel, numai n ornamentarea geometrica deosebim simboluri si semnificatii precum: linia dreapta verticala = viata linia dreapta orizontala = moartea linia dubla dreapta = eternitatea

linia cu dreptunghiuri = gndirea si cunoasterea linia usor ondulata = apa, purificarea spirala = timpul, eternitatea dubla spirala = legatura dintre viata si moarte. Alte Simboluri Ouale rosii. Ouale simbolizeaza mormintul purtator de viata al Domnului nostru Iisus Hristos, care s-a deschis la Invierea Sa din morti. De aceea, cind sparg ouale prin ciocnire, dar si cind se intilnesc unii cu altii, crestinii isi spun: "Hristos a inviat! Adevarat a inviat!". Aceste formule se folosesc numai patruzeci de zile, pina la Inaltarea Domnului. Culoarea rosie a oualelor simbolizeaza singele lui Iisus care s-a scurs pe cruce pentru mintuirea lumii. Ciocnitul oualelor se face "cap" la "cap" si "dos" la "dos". Exista credinta ca cei care ciocnesc se intilnesc pe lumea cealalta. Cel care sparge oul celuilalt are voie sa i-l ia. Daca acesta refuza, se spune ca il va minca pe lumea cealalta stricat si uns cu pacura. Ouale pot avea si diferite "modele", pot fi pictate. In functie de zona in care se fac ele se numesc oua incondeiate, inchistrate, muncite, picate (cu ceara) etc. Ouale muncite nu se dau de pomana caci nu le primeste Dumnezeu. Pasca. Se coace de catre gospodinele crestine numai o data pe an, de Sfintele Pasti. Ea are o forma rotunda pentru ca se crede ca scutecele lui Hristos au fost rotunde. Avind la mijloc o cruce, pasca este impodobita pe margini cu aluat impletit. In momentul in care se pune in cuptor, femeile de la tara fac semnul crucii cu lopata pe peretii cuptorului, spunind: "Cruce-n casa, / Cruce-n piatra, / Dumnezeu cu noi la masa,/ Maica Precista pe fereastra". Despre originea pascai exista o legenda care spune ca, in timp ce predica impreuna cu apostolii, Iisus a gazduit la un om foarte primitor care le-a pus in traista, la plecare, piine pentru drum fara stirea lor. Intrebindu-l pe Hristos cind va fi pastele, Mintuitorul le-a spus ca atunci cind vor gasi pine in traista. Cautnd apostolii au gasit in traista ce le pusese acel om. De atunci fac femeile pasca. Mielul. Dupa traditie, in familiile crestine se mannca in zilele de Pasti carne de miel. Mielul il simbolizeaza pe Mintuitorul nostru Iisus Hristos, care S-a jertfit pentru pacatele lumii si a murit pe cruce ca un miel nevinovat.