Recapitulare pentru Evaluarea Națională

I. Clasa a V-a:
Capitolul 1. Numere naturale
Breviar teoretic:
Scrierea și citirea numerelor naturale:
 Mulțimea numerelor naturale se notează cu  și are elementele: 0,1,2, 3,...
 Sunt considerate cifre următoarele numere: 0,1,2, 3, 4,5,6, 7,8,9 .
 Orice număr natural scris în baza zece se poate reprezenta astfel:
a1a2 a3 ... an  a1  10 n 1  a2  10 n  2  ...  an 1  10  an . De exemplu, 240  100  2  4  10  0 .
 Două numere naturale sunt consecutive dacă diferența dintre al doilea și primul este egală cu 1 . De
exemplu, 34 și 35 sunt consecutive.
 Aproximarea prin lipsă la zeci (sute, mii, etc.) este cel mai mare număr mai mic sau egal cu numărul
respectiv format numai din zeci (sute, mii, etc.). De exemplu, aproximarea prin lipsă până la zeci a lui
12456 este 12450 .
 Aproximarea prin adaos la zeci (sute, mii, etc.) este cel mai mic număr mai mare sau egal cu numărul
respectiv format numai din zeci (sute, mii, etc.). De exemplu, aproximarea prin adaos până la zeci a lui
12456 este 12460 .
 Rotunjirea până la zeci (sute, mii, etc.) este aproximarea prin lipsă sau prin adaos care este cea mai
apropiată de valoarea numărului respectiv. Dacă cele două sunt la fel de apropiate, se consideră
aproximarea prin adaos. De exemplu, rotunjirea până la zeci a numărului 2155 este 2160 .
 Operația de împărțire a numerelor naturale: Orice număr natual a se poate împărți la un alt număr
natural nenul b . Astfel, d se numește deîmpărțit, î se numește împărțitor, c se numește cât, iar r se
numește rest. Toate aceste numere sunt naturale, iar d  î  c  r și r  î (Teorema împărțirii cu rest).
Atenție! Nu este considerată corectă scrierea d : î  c rest r . În schimb, dacă r  0 , scrierea d : î  c
este validă.
Puteri:
 Dacă n este număr natural și n  2 , atunci puterea a n-a a numărului natural a se notează cu a n
(citim ,,a la puterea n”) și este prin definiție: a  a . a se numește baza puterii, iar n se numește
 ...
a
n factori

exponentul ei.
 a m  a n  am  n
 a m : a n  a mn
a 
n
 m
 a mn

a  b
m
  a m  bm

a : b
m
  a m : bm
Acestea sunt regulile de calcul cu puteri.
Observație: 0 0 nu are sens, iar a1  a .
Compararea puterilor:
 Dacă m  n , atunci a m  a n
 Dacă a  b , atunci a m  b m

1
, , ,  , etc.
 n 2 se numește pătratul lui n
 n 3 se numește cubul lui n
 Un pătrat perfect este pătratul unui număr natural. Șirul pătratelor perfecte este: 0,1, 4,9,16,25, 36,...
 Ultima cifră a unui pătrat perfect poate fi doar 0,1, 4,5,6 sau 9 . Dacă un număr natural are ultima cifră
2, 3, 7 sau 8 , atunci el nu este pătrat perfect.


Media aritmetică a n numere naturale a1 , a2 ,..., an este ma  a1  a2  ...  an : n . 
Divizibilitatea numerelor naturale:
 Fie a și b două numere naturale. Spunem că b este divizor al lui a dacă există un număr natural c
astfel încât a  b  c . Putem spune că a este multiplu de b (chiar și de c ).
 Notăm b | a (se citește ,, b divide a ”) sau a b (se citește ,, a este divizibil cu b ”). Dacă b nu îl
divide pe a , atunci notăm b | a sau a  b .
 Observație: 0 | 0 . Exemple: 2 |12 , 3 | 4 , a | 0 ( a este număr natural)
 Dacă a se împarte exact la b , atunci a este divizibil cu b
Proprietăți ale divizibilității:
- este reflexivă: oricare ar fi numărul natural a , avem a | a
- este antisimetrică: dacă a și b sunt numere naturale, atunci din a | b și b | a rezultă a  b
- este tranzitivă: dacă a , b și c sunt numere naturale, atunci din a | b și b | c , rezultă a | c
- 
dacă a, b și d sunt numere naturale nenule, a  b , d | a și d | b , atunci d | a  b 
- 
dacă a, b și d sunt numere naturale nenule, d | a și d | b , atunci d | a  b 
 Un număr natural care are exact doi divizori ( 1 și el însuși) se numește număr prim.
 Celelalte numere, cu excepția lui 0 și a lui 1 , se numesc numere compuse.
 Numerele de forma 2r se numesc numere pare.
 Numerele de forma 2r  1 se numesc numere impare.
 Produsul a două numere consecutive este număr par.
a b ab ab a b
par par par par par
par impar impar impar par
impar par impar impar par
impar impar par par impar
Criterii de divizibilitate:
- cu 2 : un număr natural este divizibil cu 2 dacă are ultima cifră 0,2, 4, 6 sau 8
- cu 5 : un număr natural este divizibil cu 5 dacă are ultima cifră 0 sau 5
 
- cu 10n n  1 : un număr natural este divizibil cu 10n dacă ultimele n cifre ale numărului sunt zerouri
- cu 3 : un număr natural este divizibil cu 3 dacă suma cifrelor lui este divizibilă cu 3
- cu 9 : un număr natural este divizibil cu 9 dacă suma cifrelor lui este divizibilă cu 9
Probleme propuse:
1. Determinați numărul natural ab , scris în baza zece, pentru care ab  5 a  3b .
2. Determinați cifrele a , b și c , pentru care ab  bc  ca  abc .
3. Câte numere de forma ab 5 există?
4. Calculați câte numere de forma 7abc au rotunjirea la sute 7200 .

2
5. Se consideră cifrele a și b , astfel încât a  b . Ordonați crescător numerele: aabb , abab , aaaa ,
bbbb , bbaa , baba .
6. Andrei scrie pe tablă toate numerele de la 1 la 100 , adică: 123456789101112131415...979899100 .
a) Câte cifre a folosit Andrei în scrierea dată?
b) Câte cifre de 1 a folosit Andrei în scrierea dată?
c) Care este cifra care se află pe poziția 57 ?
7. Aflați cifra a , știind că aaa  aa  a  861 .
   
8. Cifrele a , b și c verifică relația 2 ab  c  3 ab  c . Calculați suma tuturor numerelor de forma

abc ale căror cifre verifică relația dată.

9. Aflați numerele a , b și c , știind că a  b  143 , b  c  195 și a  c  165 .
10. Aflați x din egalitatea 128  4320 : x  8  485  a :  239  8126 : 34  a   480  , unde a este număr
natural nenul.
11. Arătați că numărul abcabc este divizibil cu 1001 .
 
12. Arătați că  a  1 a n 1  a n  2  ...  a  1  a n  1 .
13. Determinați numerele naturale a , b și c care verifică egalitatea 22 a 1  2 3b  22c  112 .
14. Aflați câte cifre are numărul 2 30 .
 
15. Arătați că numărul 1  3  5  ...  2n  1 este pătrat perfect, oricare ar fi numărul natural nenul n .

16. Determinați numărul xyz astfel încât xyz , xzy și zyx sunt pătrate perfecte.
17. Aflați câte zerouri are numărul A la sfârșit, unde:
a)  
A  4 2  35  16 3  25 5  34  510  215 
b) A  1  2  3  ...  99 100
2 2 2 2 2

18. Media aritmetică a 7 numere naturale este 23 . Știind că primul este 11 , calculați media aritmetică a
celorlalte 6 numere.
19. Aflați numerele naturale prime a, b, c care verifică egalitatea a  2b  10c  82 .
20.
 
a) Știind că a, b și d sunt numere naturale nenule, a  b , d | a și d | b , arătați că d | a  b .

 
b) Știind că a, b și d sunt numere naturale nenule, d | a  b și d | a , arătați că d | b .
21.
a) Determinați numerele naturale de forma 12x divizibile cu 2 .
b) Determinați numerele naturale de forma 3xy divizibile cu 5 .
c) Determinați numerele naturale de forma 7xy divizibile cu 2 și cu 5 .
Capitolul 2. Elemente de logică matematică
 O propoziție este un enunț declarativ care are valoare certă (adevărată sau falsă)
 Implicația este un conector logic care corespunde enunțului ,,dacă p , atunci q ” și se notează p  q
 Echivalența este un conector logic care corespunde enunțului ,, p dacă și numai dacă q ” și a cărei
valoare de adevăr este aceeași cu valoarea de adevăr a propoziției ( p  q și q  p ). Se notează
pq.
 Existența exprimă dacă se află un obiect (valoare, număr, literă, etc.) într-o mulțime dată. Se notează
cu  și cu ! atunci când obiectul este unic. Negația existenței (nu există) se notează cu  .

3
 Cuantificatorul universal  corespunde enunțului ,,oricare ar fi”/,,pentru orice”. Acesta arată că o
proprietate este adevărată pentru toate elementele dintr-o mulțime dată.
 Simbolul  arată că un obiect (valoare, număr, literă, etc.) aparține unei mulțimi. Negația apartenenței
(nu aparține) se notează cu . Exemplu: 10    10 aparține mulțimii numerelor naturale
 Reducerea la absurd este o metodă de demonstrație prin care se arată că o propoziție este adevărată
presupunând mai întâi că negarea ei este adevărată și ajungând la o contradicție.

Capitolul 3. Fracții ordinare. Fracții zecimale.

m
 Fracția ordinară este o pereche de numere naturale m și n , n  0 , scrisă sub forma , unde m este
n
numărătorul fracției și n este numitorul fracției.
 Numitorul unei fracții arată în câte părți egale a fost împărțit întregul, iar numărătorul arată câte
numere au fost luate din întreg.
m
 Fracția este definită dacă și numai dacă n  0 .
n
m
 O fracție subunitară este o fracție care are numărătorul mai mic decât numitorul, iar 1.
n
m
 O fracție echiunitară este o fracție care are numărătorul egal cu numitorul, iar 1.
n
m
 O fracție supraunitară este o fracție care are numărătorul mai mare decât numitorul, iar 1.
n
a
 Fie o fracție bine definită și supraunitară. Împărțind pe a la b obținem câtul c și restul r . Conform
b
a bc  r bc r r
teoremei împărțirii cu rest, a  b  c  r , r  b , deci     c  . Din egalitatea
b b b b b
a r a a r
 c  , rezultă că fracția are c întregi și r unități fracționare, ceea ce se scrie astfel:  c .
b b b b b
Spunem că am scos întregii din fracție.
r r cb  r a r cb  r
 Introducerea întregilor în fracție: c  c    . Reținem că c  .
b b b b b b
a a 1 1
 din n este egal cu  n . Exemplu: din 50 este egal cu  50  25 .
b b 2 2
 p  p
 Procentul se exprimă sub forma unei fracții cu numitorul 100   . Procentul se mai scrie p%
 100  100
pn
și se citește ,,p la sută” sau ,,p procente”. p% din n este egal cu .
100
a c a c
 și sunt egale, adică  , dacă a  d  b  c .
b d b d
a c
 În caz contrar, și sunt diferite.
b d

4
 a
 A amplifica o fracție cu un număr natural nenul n înseamnă a înmulți atât numărătorul, cât și
b
n)
a an
numitorul cu n . Prin amplificare se obține o fracție egală cu cea dată. Notăm  .
b bn
a
 A simplifica o fracție cu un număr natural nenul n înseamnă a împărți atât numărătorul, cât și
b
(n
a a:n
numitorul la n . Prin simplificare se obține o fracție egală cu cea dată. Notăm  .
b b:n
 O fracție este ireductibilă dacă singurul divizor comun numărătorului și numitorului este egal cu 1 .
Cea mai rapidă metodă prin care se poate obține dintr-o fracție o fracție ireductibilă este aceea de a
simplifica fracția cu cel mai mare divizor comun numărătorului și numitorului.
 Adunarea fracțiilor cu același numitor: Se adună numărătorii și se păstreză numitorul comun:
(2
a b ab 3 5 3 5 8 4
  . Exemplu:     . Se procedează analog la scădere.
m m m 10 10 10 10 5
 Pentru a aduna două fracții cu numitori diferiți se aduc fracțiile la același numitor (se amplifică
fiecare fracție cu numere convenabile, astfel încât numitorul final al celor două fracții să devină
multiplu comun al numitorilor fracțiilor inițiale) și se aplică regulile de adunare/scădere de mai sus.
3) 4)
17 7 3 17  4  7 51  28 23
Exemplu:     .
20 15 60 60 60
a c ac
 Înmulțirea fracțiilor se realizează înmulțind numărătorii între ei și numitorii între ei:   .
b d bd
 Pentru orice fracție a nenulă există o altă fracție a ' astfel încât a  a '  a ' a  1 . Fracția a ' se numește
m n
inversa fracției a . Dacă a  , atunci inversa ei este a '  .
n m
 Câtul a două fracții se obține înmulțind cu prima fracție cu inversa celei de-a doua:
a c a d ad
:    .
b d b c bc
n
a an
    n
b b
 Regulile de calcul cu puteri ale fracțiilor sunt identice cu cele ale numerelor naturale
Fracții zecimale:
 Fracțiile zecimale sunt alcătuite din parte întreagă și parte zecimală (fracționară). Cele două
componente sunt separate prin virgulă. (exemplu: 1, 24 este o fracție zecimală)
 Fracțiile zecimale finite au un număr finit de zecimale (exemplu: 4,1 ), iar fracțiile zecimale
periodice au un număr infinit de zecimale care se repetă (exemplu 4,111111... ; se notează 4, 1 )
 Fracțiile periodice simple au partea zecimală alcătuită doar din secvențele periodice (exemplu: 5,  2  ),
iar fracțiile periodice mixte au partea zecimală alcătuită dintr-o secvență finită de cifre și apoi o
infinitate de secvențe care sunt periodice (exemplu: 6, 7 2 ) 
 Se pot adăuga până la o infinitate de zerouri la coada numărului, după virgulă. Valoarea fracției zecimale
va rămâne aceeași ( 9, 5  9,50  9,500  9, 5000... )

5
 O fracție ordinară cu numitorul o putere a lui 10 (are forma 10n ) se poate transforma în fracție zecimală
plasând virgula înainte de cifra de pe poziția n a numărătorului, numerotarea fiind realizată de la
245
dreapta la stânga, începând de la 1 . (exemplu:  2, 45 ). Deci, prin împărțilea la 10 a unei fracții
100
zecimale, virgula se deplasează spre stânga cu o poziție.
 Transformarea fracțiilor ordinare în fracții zecimale: Se realizează prin împărțirea numărătorului la
numitor până când obținem restul 0 . Dacă nu putem obține restul 0 , atunci fracția va fi periodică.
Algoritmul de împărțire:
21:10  2,1
20
 10
10

Observăm că se procedează astfel: Folosim algoritmul clasic de împărțire până când am obține restul.
Atunci, adăugăm câte un 0 la fiecare pas după rest și procedăm ca la algoritmul clasic de împărțire. Ținem
cont că punem virgula imediat după primul 0 adăugat după rest și doar atunci.
190 : 90  2, 1
180
=100
90
=10
...
Acesta este algoritmul de împărțire unde obținem o fracție zecimală periodică. Ne oprim imediat ce obținem
un rest pe care l-am mai obținut deja.
 Transformarea fracțiilor zecimale în fracții ordinare:
3217
a) fracții zecimale simple: 32,17 
100
213  2 211
b) fracții periodice simple: 2, 13   (din numărul format din partea întreagă și cea
99 99
zecimală, fără virgulă, se scade partea întreagă și se obține numărătorul, iar numitorul se obține prin
adăugarea unui număr de cifre de 9 egal cu numărul de cifre din perioadă)
2134  21 2113
c) fracții periodice mixte: 2,1 34    (din numărul format din partea întreagă și cea
990 990
zecimală, fără virgulă, se scade numărul format de partea întreagă și de zecimalele cu număr finit de
apariții și se obține numărătorul, iar numitorul se obține prin adăugarea unui număr de cifre de 9 egal
cu numărul de cifre din perioadă și apoi a unui număr de cifre de 0 egal cu numărul de zecimale cu
număr finit de apariții)
 Adunarea și scăderea fracțiilor zecimale cu un număr finit de zecimale: se scriu fracțiile zecimale
una sub alta, virgulă sub virgulă și se adună, se scad corespunzător, iar dacă numărul de zecimale la una
din fracții este mai mic decât la cealaltă, se completează cu zerouri.
24, 37 
Exemplu: 5,60
18, 77

6
 Înmulțirea fracțiilor zecimale cu un număr finit de zecimale: se înmulțesc fracțiile zecimale fără a
ține cont de virgulă, iar la rezultat numărul de zecimale trebuie să fie egal cu câte zecimale au în total
cele două fracții zecimale. Observație: dacă nu avem suficiente zecimale la rezultat, se completează
rezultatul cu zerouri puse în fața numărului.
75 
25
375
Exemplu: Observăm că numărul de cifre de după virgulă trebuie să fie 3  2  5 .
150
1875
0,075  0,25  0,01875
 Împărțirea fracțiilor zecimale cu un număr finit de zecimale:
a) dacă împărțitorul nu are zecimale, se împart ca și numere naturale, doar că atunci când întâlnim virgula
la deîmpărțit, o vom pune și la cât
b) dacă împărțitorul are zecimale, mutăm virgula atât peste împărțitor cât și pentru deîmpărțit cu un număr
de zecimale egal cu numărul de zecimale al împărțitorului. Vom obține un împărțitor fără zecimale,
deci aplicăm algoritmul a)
Exemplu: 0, 9 : 0,025  900 : 25  36
Unități de măsură pentru:
:10

  
10
- lungime: milimetri, centimetri, decimetri, metri, decametri, hectometri, kilometri
- arie: mm/cm/m/dm/m/dam/hm/km pătrați,1 ar  100m 2 , 1 hectar  1ha  10000m 2
- volum: mm/cm/m/dm/m/dam/hm/km cubi, 1 litru  1L  1dm 3
- capacitate: mililitri, centilitri, decilitri, litri, decalitri, hectolitri, kilolitri
- masă: miligrame, centigrame, decigrame, grame, decagrame, hectograme, kilograme, 1 chintal
 1q  100kg , 1 tonă  1t  10q  1000kg
m kg g
- densitate:    , ...
V m 3 cm 3
d km m
- viteza: v  , în cazul mișcării rectilinii uniforme, v  , ,...
t h s
- secunda, minutul  60s , ora  60min  3600s , ziua  24h , luna (are 28, 29, 30 sau 31 de zile), anul (are
12 luni și 365 de zile, 366 în anii bisecți), deceniul  10 ani, secolul/veacul  100 ani
- unități monetare: 1 leu  100 bani, 100 euro  100 eurocenți  5 lei  1 dolar  100 cenți
Volumul cubului: l 3 , aria dreptunghiului: L  l , volumul paralelipipedului dreptunghic: L  l  h
Probleme propuse:
17 11 71
1. Transformați în fracții zecimale: , , .
4 3 330
2. Efectuați calculele:
a) 2,8  4,5  1, 7  5,2
b) 1, 4   2,1  0, 3 : 2

c) 2,  3  0, 3  7, 1  4,5  :1,2

 
3. Diferența a două numere este 83,04 . Știind că unul este de 7 ori mai mare ca celălalt, aflați numerele.

7
4. Pentru amenajarea unui acvariu de formă cubică, cu muchia de 50 cm, se pun 15 kg de pietriș și 75l
de apă. Știind că 1dm 3 de pietriș a cântărește 0,6 kg , aflați până la ce înălțime se ridică apa în vas.
1
5. Un dreptunghi are aria egală cu 27 m 2 și lățimea egală cu din lungimea sa. Aflați perimetrul
3
dreptunghiului.
6. Calculați  2, 3  1,5   12,5  :  2,05  1,25  .


7. Calculați 0,1  4  10 3  100  0,01  5,2   4  1,2  0,1  . 
8. Calculați:
a) 2, 25  3, 75  5 b) 4  0,5  5  0,2 c) 4,1  1, 4  1,5 d) 4, 35 : 0,15  140  0, 2

1 1 1  1 1  12  1   1
e)   f)     g) 15  0,5   0, 6  h) 0,5  0,  3  : 1,1 6   
18 9 12  2 3 5  6   6

9. Determinați numărul natural n în fiecare dintre următoarele cazuri:

2n  1
a) fracția este subunitară
n4
2n
b) fracția este echiunitară
n3
n  13
c) fracția este supraunitară
3n  1
1 1 1 1 1
10. Se consideră numărul a     ...   . Arătați că 0,8  a  1 .
1 2 2  3 3  4 8  9 9  10
11. Determinați pentru fiecare fracție numerele naturale x pentru care aceasta este bine definită:
18 1 35 24 17 57 19
, , , , , 2 , 2
x  3 x  1 x 12  x 2 x  2 x  x x  5 x  14
2070  2069  2068  2067  ...  4  3  2  1
12. Fie fracția . Determinați numărul natural n astfel încât
1  2  3  ...  n
fracția să fie echiunitară.
13. Determinați valorile numărului natural n pentru care următoarele fracții reprezintă numere naturale:
n2 2n  3 3n  11 6n  5 2n 2  6n  5
a) , b) , c) , d) , e)
n 1 n 1 n3 2n  1 n 2  3n
9
14. Determinați tripletele  x, y, z  de numere naturale pentru care fracția 2 este:
x  y2  z 2
a) supraunitară b) echiunitară
15. Introduceți întregii în fracțiile următoare:
n n 1
a) 2 b) 5
n3 n2
16. Pe eticheta unui produs scrie 200 ml  1% . Cum interpretați această afirmație?
5 4
17. Un teren agricol are 2400 hectare. Din acesta, s-a cultivat cu porumb, iar din rest s-a cultivat cu
8 9
grâu, iar restul cu sfeclă.
a) Calculați suprafața cultivată cu porumb și cea cultivată cu grâu.
b) Scrieți cât la sută din suprafața terenului reprezintă suprafața cultivată cu sfeclă.

8
 a c a b
18. Fie a, b, c, d , x, y numere naturale nenule astfel încât  și a  y  b  x . Arătați că  .
b d cx dy
x2  x
19. Arătați că fracția este reductibilă, oricare ar fi x număr natural.
2x  4

20. Arătați că fracția 2


ab a  b 
este reductibilă, oricare ar fi x număr natural.
x x6
21. Simplificați fracțiile următoare, astfel încât să obțineți fracții ireductibile:
a 3  3a abc  bca  cab
a) b)
7a  a 7 5 a  5b  5 c
22. Dacă n este număr natural nenul, simplificați fracțiile:
17 n  17 n 1 36  6 n  2 n  2  3n 1  2 n 1  3n  2
a) b)
7 n  7 n 1 36  6 n  6  6 n  21  6 n
17 1717 171717 1717...17
23. Arătați că numărul a     ...  este pătrat perfect.
73 7373 737373 7373...73
 
2482 cifre

24. Determinați perechile  x, y  de numere naturale pentru care următoarele fracții au sens și sunt
echiunitare:
10 6
a) b)
 x  1 y  1  x  1 y  2 
7 n  10
25. a) Arătați că fracția este ireductibilă, oricare ar fi n număr natural.
5n  7
4n  3
b) Aflați numerele naturale n pentru care fracția este reductibilă.
7n  6
 1  3  2 5  2 1  93 39   3 
 
26. Calculați 1              :   6 .
2
   3 12  6  90 45 2
  

Capitolul 4. Elemente de geometrie și unități de măsură

 Punctul este un element geometric de bază care nu are dimensiuni (lungime, lățime, înălțime, etc). Se
notează cu litere mari de tipar: A , B , C , …
 Dreapta este un element geometric de bază care este formată dintr-o infinitate de puncte. Nu putem
spune că are lungime (ar fi infinită). Se notează cu litere mici ale alfabetului: a, b, c,... (de regulă cu d ).
Două puncte determină o dreaptă, deci o dreptă se poate nota în funcție de două puncte distincte care
îi aparțin (de exemplu, dacă A, B  d , atunci dreapta AB coincide cu dreapta d ).
 Axioma reprezintă un adevăr fundamental care se acceptă ca fiind adevărat fără a fi nevoie de
demonstrație.
 Teorema este o propoziție matematică al cărei adevăr se demonstrează prin raționament logic pe baza
unor axiome sau a altor teoreme deja demonstrate.
 Axioma dreptei: Prin două puncte distincte trece o dreaptă și numai una.
 Axioma paralelelor (Axioma lui Euclid): Printr-un punct exterior unei drepte trece o singură paralelă
la dreapta dată.

9
 Planul este un element geometric de bază care este format dintr-o infinitate de puncte situate în spațiu.
Nu putem spune că are suprafață (ar fi infinită). Se notează cu litere mici ale alfabetului grecesc:
 ,  ,  ,... . Trei puncte determină un plan, deci un plan se poate nota în funcție de trei puncte distincte
care îi aparțin (de exemplu, dacă A, B, C   , atunci planele  și  ABC  coincid)
 O dreaptă poate să fie sau nu inclusă într-un plan. Dacă dreapta d și planul  au două puncte în comun,
atunci spunem că dreapta d este inclusă în planul  și notăm d   .
 Dacă două drepte a și b au exact un punct în comun notat M , atunci ele sunt concurente/secante în
punctul M . Notăm a  b  M  .
 Două drepte pot fi coplanare, dacă sunt situate în același plan, sau necoplanare, dacă sunt situate în
plane diferite.
 Două drepte sunt confundate dacă au două puncte comune.
 Două drepte coplanare a și b sunt paralele dacă nu au niciun punct în comun. Notăm a  b . Dacă nu
sunt paralele, notăm a  b .
 Două drepte paralele sau concurente determină un plan.

punctul A dreapta d  AB

planul    ABC 

Considerăm cubul ABCDA ' B ' C ' D ' .

 AB și CC ' sunt drepte necoplanare.
 AB și CD sunt drepte paralele.
 AB și AD sunt drepte concurente și notăm AB  AD   A .
 AB , AD și AA ' sunt drepte concurente, adică au punctul A
comun și notăm AB  AD  AA '   A .
 A , B , C și D sunt puncte coplanare, toate se află în planul
 ABC  .
 Două puncte M și N pot fi diferite/distincte (notăm M  N ) sau identice/care coincid (notăm
MN)
 Trei sau mai multe puncte care aparțin aceleiași drepte se numesc puncte coliniare.
 Punctele A, B și C sunt coliniare.

 Punctele A, B, C și D nu sunt coliniare.

 Numărul de drepte distincte determinate de câte două din

cele 4 puncte este egal cu 4 . Aceste drepte sunt: AC , AD ,
BD , respectiv CD .

10
 O dreaptă împarte un plan în două porțiuni numite semiplane. Semiplanele sunt mărginite de o dreaptă
numită frontieră, în partea opusă fiind nemărginite.
 Semidreapta este o porțiune dintr-o dreaptă, mărginită într-un capăt numit origine.
 Segmentul este o porțiune dintr-o dreaptă mărginită în ambele capete.
Observații: Dreptele, planele, semiplanele, semidreptele și segmentele conțin o infinitate de puncte.
Segmentele au lungime finită care se exprimă în unități de măsură.

două semiplane formate semidreapta AB segmentul AB

de dreapta d și un plan

 Lungimea unui segment este un număr pozitiv care arată de câte ori se cuprinde un segment unitate
(de exemplu 1 cm, 1 dm, 1 m, etc.) în segmentul dat.
 Distanța dintre două puncte reprezintă lungimea segmentului cuprins între cele două puncte. De
exemplu, distanța dintre punctele A și B este egală cu lungimea segmentului AB . Notăm d  A, B   AB .
 Două figuri geometrice sunt congruente dacă au aceeași formă și mărime (coincid când sunt
suprapuse). În cazul segmentelor congruența are loc atunci când ambele segmente au lungimile egale.
Notăm AB  CD .
 Se numește mijlocul unui segment un punct care aparține segmentului și care îl împarte în două
segmente congruente (care sunt egale cu jumătate din lungimea segmentului dat).
 Simetricul unui punct A față de un punct M este acel punct B situat pe dreapta AM astfel încât M
este mijlocul segmentului AB . (Notăm B  sim M A și citim ,, B este simetricul punctului A față de
punctul M ”)

segmentul AB
M este mijlocul lui AB
B este simetricul lui A
față de punctul M

11