Curs 8

Generalităţi asupra modului de transmitere a perturbaţiilor între sistemele

electrice – continuare

C. Transmiterea perturbaţiilor prin legături conductoare între sistemele electrice (galvanic

coupling)

Acest mod de transmitere apare când o impedanţă este comună pentru două sau mai multe
circuite. Impedanţa comună este sinonimă cu impedanţa de cuplaj sau impedanţa de transfer, care
exprimă dependenţa dintre un curent imprimat şi căderea de tensiune provocată de el pe o
impedanţă, care la rândul său poate fi interpretată ca o sursă de tensiune pentru un alt circuit.
Se pot distinge două categorii de cuplări galvanice ale perturbaţiilor:
- Cuplarea galvanică între circuite funcţionale (de exemplu cuplajul galvanic între
consumatorii alimentaţi de la aceeaşi reţea);
- Cuplarea prin bucla de împământare, care apare datorită legării la pământ a
echipamentului (de exemplu cuplajul între circuitele de alimentare şi circuite de punere
la pământ).

1. Cuplarea galvanică între circuite funcţionale

Exemplul 1. Se presupun mai multe circuite de alimentare, pentru receptori (consumatori)

electrici alimentaţi de la aceeaşi reţea, aşa cum apare în figura 5. Prezenţa unei impedanţe
comune între două sau mai multe circuite, determină apariţia unei tensiuni perturbatoare
provocată de curentul fiecărui circuit pe impedanţa comună.

Sursă de Z c1
alimentare R1 R2 ... Rn

Z c2

Fig. 5. Receptori alimentaţi de la aceeaşi reţea

În figura 5 receptorii sunt simbolizaţi cu R, iar impedanţa comună a conductoarelor de

alimentare Zc, impedanţa de cuplaj.
Modificările curentului de sarcină în receptorul 1 provoacă căderi de tensiune pe impedanţele
conductoarelor de alimentare şi pe rezistenţa internă a sursei de alimentare, care se traduc prin
fluctuaţii ale tensiunii de alimentare pentru consumatorul 2 şi pot conduce la o funcţionare
necorespunzătoare a acestora. Procesele sunt asemănătoare şi pentru ceilalţi consumatori.
Pentru acest tip de transmitere a perturbaţiilor între circuite de alimentare se folosesc următoarele
măsuri antiperturbative:

1
 - reducerea impedanţei conductoarelor liniilor de alimentare prin micşorarea lungimii lor
sau prin torsadare;
- folosirea unei surse de alimentare cu tensiune mai mare şi introducerea unui regulator de
tensiune separat pentru fiecare consumator;
- echiparea consumatorilor cu condensatoare de decuplare pe intrarea de alimentare,
dimensionate corespunzător pentru ca în timpul fenomenelor de comutaţie rapidă să poată
furniza, pentru scurta durată, curenţi mari la variaţii mici de tensiune;
- linii de alimentare separate până la sursa de alimentare, pentru fiecare consumator;
- folosirea de surse de alimentare separate pentru consumatori de puteri foarte diferite.

Pentru reducerea perturbaţiilor conductive între circuitele de alimentare se pot folosi următoarele
scheme, figura 6a şi b:

Sursa Zc

de Consumator 1
Zc
alimentare

Zc
Consumator 2
Zc

a.

Zc
Sursa
de Consumator 1
alimentare 1
Zc

Zc
Sursa
de Consumator 2
alimentare 2
Zc

b.

Fig. 6. Reducerea perturbaţiilor conductive între circuitele de alimentare prin circuite diferite de
alimentare (a) sau prin utilizarea alimentării de la surse separate (b)

Exemplul 2. Se presupun două sau mai multe circuite cu o impedanţă comună, de exemplu un
conductor de masă. Atunci trecerea curentului prin impedanţa comună este de natură să
distorsioneze curenţii din toate circuitele cuplate galvanic.

2
 În figura 7 este dată schema de principiu privind două circuite 1 şi 2 cuplate galvanic prin
intermediul impedanţei comune , cu următoarele notaţii:
- impedanţele interne ale surselor;
- tensiunile electromotoare ale surselor;
- impedanţele receptoarelor.
Dacă este îndeplinită condiţia ca:

, (14)

tensiunea pe impedanţa comună se calculează cu relaţia:

(15)
Tensiunea perturbatoare este atunci:

(16)

Fig. 7. Schema echivalentă a două circuite cuplate galvanic.

Măsurile antiperturbative ce se pot utilizat în această situaţie pentru eliminarea perturbaţiilor ce

apar prin cuplaj galvanic sunt:
- micşorarea impedanţei Zc;
- eliminarea porţiunii comune de circuit;
- utilizarea separări galvanice cu transformatoare galvanice;
- decuplare optoelectronică.

Exemple de interferenţe datorate cuplajelor galvanice între circuite de alimentare:

3
 - variaţiile de curent la comutarea circuitelor integrate numerice;
- variaţiile de curent la acţionarea bobinelor releelor;
- reacţia asupra reţelei de alimentare creată de sursele în comutaţie şi convertoarele
statice;

2. Cuplare galvanică prin bucla de pământare

2.1. Definiţii
Împământarea este definită ca potenţialul (dorit zero) al unei zone a solului, a cărui
comportare electrică este dependentă de tipul de sol, de umiditate, de temperatură, de sezon, de
adâncimea de implantare a electrozilor, etc. Împământarea este realizată fizic cu electrozi
îngropaţi în sol şi/sau prin legături de nul de protecţie.
Observaţie: legătura prin nul de protecţie este mult mai puternic perturbantă decât legarea
direct la pământ.
Potenţialul de referinţă (masa electrică) este potenţialul faţă de care se face referirea
potenţialelor de semnal, pe cât posibil fără amestecul unor tensiuni perturbatoare. La potenţialul
de referinţă se pot cupla ecranele cele mai apropiate electric de potenţialul de referinţă.

Fig. 8. Modul de realizare a împământării

2.2. Cuplajul datorat legării la împământare

Un exemplu de cuplare a perturbaţiilor datorită legării la pământ a echipamentelor este

redată în figura 9, unde: Zg este impedanţa internă a sursei,
ZR este impedanţa de intrare a unui receptor,

4
 Zk este impedanţa de transfer,
Ucm este tensiunea electromotoare echivalentă între prizele de pământ.

Existenţa sursei Ucm creează în circuit un curent perturbator. Impedanţa de transfer descrie
cazul unei bucle de pământare cu o linie coaxială. Tensiunea perturbatoare ce apare pe receptor
se poate calcula cu relaţia:

Fig. 9. Cuplare galvanică datorată legării la pământ

Este important de menţionat că cu cât impedanţa de transfer a cablului ecranat este mai mică,
eficacitatea ecranului este mai mare şi tensiunea perturbatoare este mai mică. Pentru înţelegerea
modului în care apare acest cuplaj este important să se definească noţiunile de:
- tensiune electromotoare echivalentă între două prize de pământ;
- impedanţă de transfer a cablului coaxial.
Fie două prize de pământ P1 şi P2 situate la distanţa d, ca în figura10. Între cele două prize
există o tensiune electromotoare echivalentă U cm, ce se datorează circulaţiei curenţilor prin
pământ. Această diferenţă de potenţial se poate măsura între cele două prize cu un voltmetru şi
are uzual valoarea de 0,1V...2,5V.

5
 Fig. 10. Tensiunea electromotoare între două prize de pământ

Se analizează în continuare conexiunea între un senzor şi aparatul de măsurat (figura 11).

Ea se realizează prin intermediul unui cablu coaxial având impedanţa caracteristică 50...75.
Cablul coaxial constituie conexiunea optimă deoarece inductivitatea specifică (H/m) este sensibil
mai mică decât a unei linii cu două conductoare.
I(ω)
I(ω)

U(ω)
L

Fig. 11. Impedanţa de transfer a unui cablu coaxial

Pentru calculul impedanţei de transfer a cablului pe unitate de lungime, se foloseşte relaţia:

.
Teoretic această impedanţă de cuplaj ar trebui să fie nulă, deoarece inducţia magnetică în
interiorul unui tub cilindric, parcurs în lung de curent electric, este nulă.
Faptul că tensiunea U() nu este nulă se datorează execuţiei imperfecte a tubului
cilindric, în speţă a cablului coaxial, a cărui secţiune nu este perfect circulară, iar conductorul
central nu este aşezat centrat.
În cazul cablajelor imprimate dispuse în interiorul unui bloc electronic sau în blocuri
diferite, apare o buclă de pământare închisă la capetele plăcilor imprimate, prin capacităţi
parazite.
Masa schemei, este legată uzual la nulul de protecţie într-un singur punct din carcasa
aparatului în care funcţionează schema. La frecvenţe înalte însă, această legătură este ca şi
inexistentă datorită efectului inductivităţilor parazite, în cazuri concrete trebuind să se aibă în
vedere următoarele:
- circuitul serie format de inductivitatea L a buclei de pământare şi capacitatea parazită C p,
poate ajunge la rezonanţă şi în funcţie de amortizare, apar curenţi mari;

6
 - pentru linii de semnal lungi şi frecvenţe înalte trebuie să se ţină cont de impedanţele liniei
de ducere şi de întoarcere care sunt în serie cu impedanţa sursei şi a receptorului;
- pentru frecvenţe la care lungimea de undă este de acelaşi ordin de mărime cu lungimea
cablului de semnal sau mai mică, nu mai poate fi aplicat calculul cu mărimi complexe în
curent alternativ, ci trebuie aplicată teoria liniilor electrice lungi;
- pentru liniile de semnal coaxiale şi la frecvenţe mari, datorită efectului pelicular, curentul
perturbator circulă numai la suprafaţa exterioară a ecranului pelicular.

Fig. 12. Bucla de pământare între două cablaje imprimate

În situaţia analizată, pentru neutralizarea cuplajului rezultat este necesară izolarea aparatului de
măsurat. Curentul datorat tensiunii Ucm este limitat de capacitatea parazită Cp.