TEHNICA EFECTUĂRII ELECTROCARDIOGRAMEI
Electrocardiograma (EKG, ECG) este un test ce măsoară impulsurile electrice
ale [Link] este o pompă musculară formată din patru camere. Cele două camere
de sus sunt denumite atrii, iar cele de jos, ventricule. Un sistem natural electric, face ca
mușchiul inimii să se contracte si să pompeze sângele către plămâni și restul corpului.
ÎNREGISTRAREA ELECTROCARDIOGRAMEI
Electrocardiograful este aparatul folosit pentru înregistrare, fiind format din
următoarele componente: sistemul de preluare a semnalului, cuprinzând electrozii,
cablurile de conectare la pacient şi un bloc de intrare care conţine rezistenţele necesare
pentru construcţia diverselor derivaţii unipolare.
Electrozii sunt plăcuţe metalice, învelite într-un material textil, umezit cu ser
fiziologic. Culorile cablurilor pentru electrozii membrelor sunt standardizate astfel:
- galben - pentru mâna stângă
- roşu - pentru mâna dreapă
- verde - pentru piciorul stâng
- negru - pentru piciorul drept
• sistemul de amplificarea semnalului;
• sistemul de afişare a semnalului, pe hârtie milimetrică sau pe osciloscop catodic.
Înregistrarea se poate face pe unul sau mai multe canale simultan, în funcţie de tipul
aparatului.
Tehnica de înregistrare este următoarea:
• pacientul este aşezat în decubit dorsal, relaxat, într-o cameră cu temperatură de confort
(18-22oC), pentru a evita contracţiile musculare anormale, care parazitează
traseul cu EMG;
• se fixează electrozii stabil, cu o bandă elastică, în punctele menţionate;
• se înregistrează curba de etalonarea voltajului. În mod uzual 1mV=10 mm. De pe această
curbă se apreciază amortizarea aparatului
• se înregistrează electrocardiograma pe rând în fiecare derivaţie. Viteza de derulare a
hârtiei este în mod obişnuit de 25 mm/s(deci 1mm=0.04 sec. )
Materiale necesare: aparatul de EKG; hârtie pentru tipărit; comprese; gel.
1
Pregătirea echipamentului: se plasează aparatul în apropierea patului pacientului,
pe o suprafaţă plană; se ataşează la priză; dacă pacientul este deja cuplat la un monitor
cardiac se vor îndepărta electrozii acestuia; se verifică aparatul de EKG sa aibă hârtie de
printat.
Efectuarea: se confirmă identitatea pacientului; se setează aparatul conform
cerinţelor de plasare a electrozilor; se explică procedura pacientului şi faptul că nu va
trebui să vorbească şi să se mişte în timpul acesteia; se aşează pacientul în decubit dorsal în
pat , cu mâinile pe lângă corp; se vor expune extremităţile mâinilor şi picioarelor pentru a
ataşa electrozii; se verifică ca picioarele pacientului să nu atingă tăblia patului; se vor
aplica electrozii pe zone plate, nu pe muşchi, pentru a nu interfera cu activitatea aparatului;
dacă anumite zone prezintă pilozitate crescută, aceasta va trebui îndepărtată prin
radere sau scurtare; se aplică gel pe locurile de plasare a electrozilor. Nu se va folosi
alcool, deoarece poate distruge electrozii; se verifică electrozii să fie curaţi şi apoi se aplică
pe extremităţile membrelor, conform indicaţiilor de pe electrozi şi culorilor ajutătoare (roşu
pentru mâna dreapta, galben pentru mâna stângă, negru pentru piciorul drept, verde pentru
piciorul stâng); electrozii de pe piept se vor aşeza astfel: V1 – spaţiul 4 intercostal în
dreapta sternului, V2; spaţiul 4 intercostal în stânga sternului, V3 – la jumătatea
distanţei dintre V2 si V4, V4 – spaţiul 5 intercostal în dreptul liniei de mijloc a
clavicului, V5 - la jumătatea distanţei dintre V4 si V6, V6- spaţiul 5 intercostal în dreptul
liniei de mijloc a axilei, la acelaşi nivel cu V4 (adică, de la dreapta pacientului spre stânga
: roşu, galben, verde, negru, maro, negru,violet); dacă pacientul este o femeie, electrozii se
vor plasa sub sâni; se deschide EKG-ul şi se lasă câteva secunde să afişeze traseul; se
verifică dacă traseul înregistrat indică poziţionarea corectă a electrozilor; se cere
pacientului să se relaxeze şi să respire normal, să stea nemişcat şi să nu vorbească; se
printează rezultatul; se îndepărtează electrozii, se şterge pacientul de gel, se ajută să se
acopere, se şterg electrozii şi se strânge aparatul de EKG.
Consideraţii speciale:
- dacă pacientul are pacemaker, procedura se va face cu sau fără magnet, conform
indicaţiilor medicului şi se va specifica aceasta
- electrozii pot fi aşezaţi în diverse moduri pentru a obţine diverse informaţii necesare
în diagnosticarea bolilor inimii. Asfel, pentru a vedea funcţionarea ventricului drept
(a cărui funcţionalitate este afectată în 50% dintre pacienţii cu infarct miocardic) electrozii
extremităţilor se vor plasa la fel ca la EKG-ul standard, dar cei de pe piept se vor plasa
2
astfel: V1 în spaţiul 4 intercostal stâng lângă stern, V2 în spaţiul 4 intercostal drept lângă
stern, V4 în spaţiul 5 intercostal stâng, V3 la mijlocul distanţei dintre V2 şi V4, pe acelaşi
nivel cu V4 la dreapta liniei axilare mediane se va aşeza electodul V6, V5 la mijlocul
distanţei dintre V4 si V6.
- un alt mod de a poziţiona electrozii (în identificarea infarctului de perete posterior)
este poziţionarea pacientului pe partea stângă şi adăugarea a trei electrozi la EGK-ul
standard astfel: V7 de partea stângă a linie axilare stângi la nivelul intercostal 5 şi se va
ataşa cablul de la V4, V8 se va poziţiona pe partea stângă a spatelui pacientului, în stânga
liniei scapulare, la nivelul spaţiului 5 intercostal se va ataşa cablul de la V5, V9 se va
poziţiona pe spatele pacientului în stânga coloanei vertebrale, la nivelul spaţiului 5
intercostal şi i se va ataşa cablul de la V6. Pacientul poate fi poziţionat şi pe partea dreaptă
şi montaţi electrozii în acelaşi fel, dar pe dreapta, pentru a evalua partea posterioară dreaptă
- alte modalităţi de monitorizare a activităţii cadiace sunt: telemetria (un mic
transmiţător pentru pacientul ambulator, care trimite semnale electrice, se foloseşte pentru
identificarea şi diagnosticarea aritmiilor în timpul somnului, reapusului, stressului,
monitorizare continuă (când pacientul este cuplat la un monitor, la pat, iar toate datele
înregistrate de monitor pot fi transmise la un centralizator). În ambele cazuri, aparatele vor
recunoaşte modificări anormale ale ritmului cardiac şi vor emite un semnal de alarmă.
Fig. nr. 6 Efectuarea EKG-ului