ŞCOALA DOCTORALĂ DE ŞTIINŢE SOCIOUMANE.

DOMENIUL FILOLOGIE
FACULTATEA DE LITERE ŞI ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII
ASOCIAŢIA DE STUDII FILOLOGICE AKADEMOS

CONFERINȚA

DISCURS CRITIC ȘI VARIAȚIE LINGVISTICĂ

ediţia a XV-a

17 iulie 2026
UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA
 PROGRAMUL
CONFERINȚEI DISCURS CRITIC ȘI VARIAȚIE LINGVISTICĂ, ediția a XV-a
Vineri, 17 iulie 2026

ORA ACTIVITĂȚI
10:00 –10:30 Deschiderea lucrărilor, Sala Senatului, corpul A
Moderator: Prof. univ. dr. Rodica Nagy, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava

Participă:
Prof. univ. dr. Mircea A. DIACONU, Prorector, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava
Prof. univ. dr. Elena-Brândușa STEICIUC, Director - Centrul de orientare, asociere și consiliere în cariera de cercetător pentru Regiunea de Nord-
Est a României, COACH USV
Prof. univ. dr. Daniela PETROŞEL, Decan FLSC, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava
Conf. univ. dr. Daniela HĂISAN, Prodecan FLSC, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava
10:30-11:40 Prezentări în plen, Sala Senatului, corpul A
Moderator: Prof. univ. dr. Rodica NAGY, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava
10:30 -11:10 Prof. univ. dr. Ingrid COBOS LÓPEZ, Universitatea din Cordoba
Graphic Medicine and Plain Languages: Changing Lives in Any Language

11:10-11:40 Conf. univ. dr. Alina BUZATU, Universitatea „Ovidius” din Constanța:
Do-it-yourself kit pentru filologi: instrumente conceptuale, protocoale euristice

Lansare de carte (Sala senatului, corpul A):

11:40-12:30
Mircea A. Diaconu:

Bucovina. Fals tratat de gastronomie și istorie politică, Editura Cartier, 2026

Cernăuți. Obiecte pierdute, Editura Cartier, 2026

Prezintă:
Prof. univ. dr. Rodica NAGY
Prof. univ. dr. Daniela PETROȘEL

12:40- 13:30 PAUZĂ

1
 PREZENTĂRI PE SECȚIUNI (13:30 – 17:00)
Sala de lectură, Biblioteca Lectoratul de limba Sala A122, corpul A Sala A112, corpul A Sala A 206, corpul A
USV, corpul E franceză, corpul A

EXEGEZE LITERARE: DISCURSUL DISCURSUL TRADIȚIE ȘI LIMBĂ ȘI VORBIRE

REALIZĂRI ŞI LIMITE (NON)LITERAR: (NON)LITERAR: MODERNITATE ÎN
(responsabili de secțiune – ABORDĂRI ABORDĂRI ETNOGRAFIE, (responsabile de secțiune –
prof. univ. dr. Mircea A. CONTEMPORANE CONTEMPORANE FOLCLOR ŞI prof. univ. dr. Lavinia
DIACONU, prof. univ. dr. (responsabili de secțiune – (responsabili de secțiune – LITERATURĂ SEICIUC, cerc. univ. dr.
habil. Daniela PETROŞEL) prof. univ. dr. Luminița prof. univ. dr. Sanda Maria (responsabili de secțiune – Cristina BLEORŢU)
Moderator: lector univ. dr. Elena TURCU, prof. univ. Ardeleanu, conf. univ. dr. prof. dr. Claudia Costin,
Ioan FĂRMUŞ dr. Elena Brânduşa Daniela Hăisan, prof. univ. conf. dr. Călin Moderator: dr. Alina Nacu
STEICIUC, prof. univ. dr. dr. Gina Măciucă) BÂRLEANU)
Onoriu COLĂCEL, conf.
univ. dr. Raluca DIMIAN ) Moderator: asistent univ. Moderator: dr. Constantin
dr. Lavinia IENCEANU Andrei PĂTRĂUCEAN
Moderator: asistent univ.
dr. Otilia UNGUREANU

13:30 -13:50 Drd. Andreea Raluca Drd. Evelina – Iuliana Drd. Mihaela SANDU Drd. Ramona FILIPCIUC
ABICULESEI, Universitatea HRECENIUC (CÎRDEI), (HURĂ), Universitatea ȚABREA, Universitatea
„Ștefan cel Mare” din Suceava Universitatea „Ștefan cel „Ștefan cel Mare” din Suceava „Ștefan cel Mare” din Suceava
Mare” din Suceava
Azilul ca heterotopie în opera Folclorul mocanilor și al The Stylistic Crossroads of
lui Ion Vianu Artificial Minds and the Limits buciumanilor în romanele lui Memory: Scientific Rigor and
of Interpretation: Focalisation Ovidiu Bîrlea Figurative Discourse in
in Klara and the Sun Contemporary Memorialistic
Texts

13:50 -14:10 Drd. Alina GHIȚU (CAZAC), Drd. Iuliana-Elena Dr. Constantin Andrei Drd. Iuliana-Bianca
Universitatea „Ștefan cel ASOLTANEI, Universitatea PĂTRĂUCEAN, HAVÎRNEANU, Universitatea
Mare” din Suceava „Ștefan cel Mare” din Suceava Universitatea „Ștefan cel „Ștefan cel Mare” din Suceava
Mare” din Suceava
Căutarea identității – Constructing the Self in Occult Reprezentarea structurilor
Apartenență și Academia: Liminality, Reprezentări ale eroticului în lingvistice în creierul uman și
autoreprezentare în Pelinul Spatiality and the Performance folclorul huțul din Bucovina în LLM-uri: o abordare
negru de Ioana Nicolaie of Identity in Leigh Bardugo’s neurolingvistică bazată pe EEG
“Ninth House”

2
14:10 -14:30 Drd. Cristina TINIUC, Drd. Corina-Cristina Drd. Camelia BOF HREBAN, Masterand Fabiana-Teodora
Universitatea „Ștefan cel ȘOTROPA (ATOFANEI), Universitatea „Ștefan cel JÂTĂRIUC, Universitatea
Mare” din Suceava Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava „Ștefan cel Mare” din Suceava
Mare” din Suceava
Reprezentarea ciumei în Traseul inițiatic al eroului din
Theodoros de Mircea Hypostases du Moi-peau dans basmele lui I. G. Sbiera O dezbatere asupra
Cărtărescu l’imaginaire romanesque de complementului direct secundar
Daniel Pennac (în gramatica limbii române și a
limbii engleze)
14:30 -14:50 Drd. Angela VASILOVICI, Drd. Simina-Ioana ANTON, Drd. Mirela Cristina COMAN Drd. Roxana Movileanu,
Universitá Cattolica del Sacro Universitatea „Ștefan cel (LIUȚĂ), Universitatea Universitatea „Ștefan cel
Cuore, Milano; Universitatea Mare” din Suceava „Ștefan cel Mare” din Suceava Mare” din Suceava
„Ștefan cel Mare” din Suceava
Povestiri orientale de
Cânele din Pompei: versiune Monstrous Women: The Topographies of Otherness: Marguerite Yourcenar: repere
italiană a Rosei Del Conte sau Female Antihero in Gone Girl, The Motive of the Stranger and pentru o critică a traducerii din
despre geografia unei traduceri by Gillian Flynn and Animal, the Symbolism of perspectivă integralistă
by Lisa Taddeo Reading/Books in the Novel
"The Blind Masseur" by
Cătălin Dorian Florescu

14:50-15:10 Drd. Diana-Alexandra Drd. Loredana GROSARIU, Drd. Crina Rozalia Drd. Daniela PANAITE-
PĂCURARI (SOROHAN), Universitatea „Ștefan cel FARAON, Universitatea
MOLDOVAN (BLIDAR),
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava „Ștefan cel Mare” din Suceava
Mare” din Suceava Universitatea „Ștefan cel
Receptare, solipsism și Câteva observații, completări și
Mare” din Suceava
Mite și Bălăuca – Imaginea construcția sinelui în opera lui adnotări referitoare la
femeii în operele ficționale ale Johann Wolfgang von Goethe Practici arhaice de modelare a terminologia albinăritului în
lui E. Lovinescu și la Hermann Hesse spațiului festiv: Pomii de Dicționarul Limbii Române
Crăciun din Țara Codrului (DLR)

15:10 -15:30 Masterand Gabriela-Domnica Drd. Alina KLICKERMANN, Drd. Anton ZAZULEAC, Drd. Costina-Elena ILEA
TITIENIE, Universitatea Universitatea „Ștefan cel Universitatea „Ștefan cel (Macovei), Universitatea
„Ștefan cel Mare” din Suceava Mare” din Suceava Mare” din Suceava „Ștefan cel Mare” din Suceava

Das Passfoto. Fotografie als Translation as a form of Discursul religios între teologie
Idei postumaniste în Orașele Identitätsbeweis in Herta Werk healing for refugee children și ideologie. Mecanisme ale
scufundate de Felix Aderca și – Identität und Repräsentation limbii de lemn
Vincent nemuritorul de
Bogdan Suceavă

3
15:30-15:50 Drd. Diana-Maria TURCU, Drd. Ingrid NISTOR-SOPON, Drd. Cătălina Masterand Amalia
Universitatea „Ștefan cel Universitatea „Ștefan cel DUMBRĂVANU, AFERĂRIȚEI, Universitatea
Mare” din Suceava Mare” din Suceava Universitatea „Ștefan cel „Ștefan cel Mare” din Suceava
Mare” din Suceava
O istorie literară alternativă: Cine este vinovat? Teatrul
literatura română privită din brechtian și politica Alternanța de cod în social Imaginea lingvistică a morții.
perspectiva Monicăi Lovinescu responsabilității ecologice media. De la influență la Analiză comparativă a limbii și
afluență. Perspective mentalității românești și
sociolingvistice asupra germane
discursului adolescenților
români

15:50-16:10 Drd Niculina SUMANARIU Drd. Mădălina-Roxana Masterand Denisia

V. (PINTILII) SMOCHINĂ (BULAI), AFERĂRIȚEI, Universitatea
Universitatea „Ștefan cel „Ștefan cel Mare” din Suceava
Mare” din Suceava
Ecocritica și imaginarul naturii Caracteristicile pragmastilistice
în proza lui Ion Agârbiceanu: Discursul medical românesc ale discursului jurnalistic
Arhanghelii și File din natură între standardizare și variație actual
lingvistică: dinamica
terminologiei medicale în
perioada 1990–2022

16:10-16:30 Drd. Carmen Claudia

PAVEL, Universitatea „Ștefan
cel Mare” din Suceava

Award Acceptance Speeches –

A Contemporary Approach

16:30-16:50 Masterand Mihaela – Ionela

DUMITRACHE,
Universitatea „Ștefan cel
Mare” din Suceava

Philomena Cunk as the

Smartest Fool on Television:
Satirical Discourse and Critical
Awareness in the Post-Truth
Era

4
 REZUMATELE PARTICIPANȚILOR

SECȚIUNEA: EXEGEZE LITERARE: REALIZĂRI ŞI LIMITE

Drd. Andreea Raluca ABICULESEI, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava

Azilul ca heterotopie în opera lui Ion Vianu

Rezumat. În opera scriitorului și psihiatrului Ion Vianu, azilul depășește funcția sa medicală și devine un spațiu în care se reflectă
tensiunile dintr-o societate aflată sub regim totalitar. Ne propunem așadar să analizăm semnificația spațiului azilar în opera lui Ion
Vianu, pornind de la conceptul de heterotopie formulat de Michel Foucault. Azilul psihiatric apare ca un spațiu separat de
societate, dar aflat în permanent dialog cu aceasta, funcționând ca o lume alternativă în care se reflectă tensiunile și contradicțiile
lumii exterioare.
În romanele lui Ion Vianu, în special în Vasiliu, foi volante și Arhiva trădării și a mâniei, azilul de la Răstoaca Melcilor
nu este doar un loc al internării și al excluderii sociale, ci devine o adevărată micro-societate, cu propriile ierarhii, instituții și
conflicte. Personajele internate reproduc mecanismele lumii exterioare, transformând azilul într-o oglindă deformată a societății
comuniste. Nebunia dobândește astfel o funcție de demascare. Discursul delirant permite exprimarea unor adevăruri pe care
societatea represivă le cenzurează. În acest sens, azilul devine un spațiu al libertății paradoxale, unde critica sistemului politic
poate supraviețui sub forma delirului.
Lucrarea evidențiază și relația complexă dintre medic și pacient, dintre rațiune și nerațiune, precum și nevoia personajelor
de autoritate, apartenență și sens. Azilul apare nu doar ca loc al exilului și al marginalității, ci și ca un substitut al familiei și al
comunității.
În concluzie, spațiul azilar construit de Ion Vianu depășește funcția sa medicală și devine un instrument de reflecție
asupra condiției umane, asupra mecanismelor puterii și asupra modului în care societatea definește normalitatea și alteritatea.
Opera lui Ion Vianu sugerează că granița dintre normalitate și nebunie este fragilă, iar lumea întreagă poate deveni, simbolic, un
vast „salon de agitați”.
Cuvinte-cheie: Ion Vianu, nebunie, azil, heterotopie, comunism

Drd. Alina GHIȚU (CAZAC), Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava

Căutarea identității – Apartenență și autoreprezentare în Pelinul negru de Ioana Nicolaie

Rezumat. În acest studiu ne propunem să analizăm modul în care Augustina Bulța, protagonista romanului Pelinul negru (2017)
scris de Ioana Nicolaie, încearcă să își înțeleagă identitatea, traumele și corporalitatea, prin prisma condiției sale de copil cu nevoi
speciale. Născută după explozia nucleară de la Cernobîl, fetița duce o luptă pentru supraviețuire, din cauză că are dislexie și vede
lumea altfel decât cei din jur. Pornind de la conceptele de identitate personală și identitate narativă, între care pendulează
existența protagonistei, prima parte a articolului explorează mecanismele prin care Augustina își prelungește realitatea marcată de
suferință, singurătate și traumă, prin extensii imaginare ale sinelui. A doua parte a acestui studiu urmărește efectele acestor
evadari din sine răsfrânte atât asupra corporalității personajului, cât și asupra identității sale fragile. Pe tot parcursul discursului
subiectiv al Augustinei, lumea este construită pe o dublă dimensiune, fizică și imaginară, datorată eforturilor disperate pe care le
face protagonista pentru a supraviețui. Astfel, între spațiul deopotrivă biologic și simbolic al corpului și realitatea necruțătoare,
Augustina Bulța își caută, prin narațiune, identitatea și locul în lume.
Cuvinte-cheie: identitate, corporalitate, imaginație, supraviețuire, boală.

Drd. Cristina TINIUC, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava

Reprezentarea ciumei în Theodoros de Mircea Cărtărescu

Rezumat: Cercetarea de față își propune să urmărească ciuma ca reprezentare contrafactuală și pseudoistorică în proza lui Mircea
Cărtărescu. Pornind de la caracterul postmodernist al operei, analiza inductivă cercetează raportul dintre dimensiunea reală și cea
fictivă, printr-o valorificare holistică a tehnicilor literare. Referențialitatea fabulatorie, ciuma transpusă ludic și carnavalesc,
devine, astfel, parte a unei poetici complexe, în care postmodernismul îi conferă un caracter ironic și parodic, iar manierismul
susține imaginarul vizionar. Structura bioficțională a acestui eveniment trimite la natura dublă a referentului, a cărui identitate
empirică și ficțională se subordonează unei pendulări constante a elementelor între universul concret și lumea textului. Dualitatea
torsionată dintre realitate și ficțiune este examinată în relație cu preferința autorului pentru sofisticare și joc literar. Ciuma este
redată în mod manierist, artificial, așa încât asistăm la o estetizare profundă e existenței. Viziunea artistică se orientează către o
combinație subtilă între adevăr și imaginație, în care am cercetat redefinirea materialului concret. Fantezia literară, jocul cu
instanțele trecutului și disponibilitatea de a rafina plasticitatea arhitecturii textuale nu fac din referentul empiric decât un mijloc
pentru crearea unei lumi de poveste, în care elementul de expresivitatea cea mai înaltă este iluzia realității.
Cuvinte-cheie: ciumă, contrafactualitate, postmodernism, manierism, imaginar vizionar

Drd. Angela VASILOVICI, Universitá Cattolica del Sacro Cuore, Milano; Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava

Cânele din Pompei: versiune italiană a Rosei Del Conte sau despre geografia unei traduceri
Rezumat. Antologia Rosei Del Conte, La lirica di Lucian Blaga, publicată în Italia în 1971 reprezintă nu numai un amplu volum
de traduceri din opera poetului și prietenului Lucian Blaga, dar și un studiu pe cât de detaliat per atât de pertinent al temelor și
motivelor operei blagiene.

5
 Printre numeroasele poezii din diferite volume ale poetului incluse în antologie, textului Cânele din Pompei îi este
dedicată o atenție a parte. Cum s-a născut această traducere, care era cadrul istoric și cultural în care textele lui Blaga erau traduse
de Rosa Del Conte și cel rol au jucat prieteniile intelectuale în circulația ideilor și a textelor poetice sunt întrebări la care acest
studiu își propune să răspundă.
Elementele care reies din analiza scrisorilor păstrate în arhiva Rosa Del Conte – principala sursă de documentare –
conturează un tablou inedit în care aspectele istorice, culturale și umane se împletesc într-o fascinantă poveste între Sibiu și
București, între studenți și profesori, între maeștri și discipoli, între prieteni.
Cuvinte-cheie: Lucian Blaga, Rosa Del Conte, traducere, interpretare, corespondență

Drd. Diana-Alexandra PĂCURARI (SOROHAN), Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava

Mite și Bălăuca – Imaginea femeii în operele ficționale ale lui E. Lovinescu

Rezumat. S-a discutat adesea despre necesitatea separării scriitorului de ficțiune de persoana sa biografică, însă numeroasele
exemple din literatură ne demonstrează contrariul, întrucât viziunea despre lume exprimată în romane este adesea o variantă
estetizată a trăirilor sufletești, experiențelor de viață și mai ales ideologiilor la care aderă autorul. Cele două romane ale lui E.
Lovinescu, apărute în 1934 și 1935, Mite și Bălăuca, alcătuiesc un ciclu ce are la bază relația de iubire a poetului Mihai Eminescu
cu două personalități cu o biografie reală, Mite Kremnitz și Veronica Micle. Dacă E. Lovinescu își propune „romanțarea biografiei
erotice a poetului, aspect considerat de criticul de la Sburătorul definitoriu pentru personalitatea poetului”1, susținând totodată că
este necesară separarea omului Eminescu de creatorul cu același nume, procesul la care se înhamă acesta deschide o dezbatere în
ramă cu privire la măsura în care, în ipostaza de romancier, Lovinescu însuși este autentic viziunii proprii exprimată în critică sau
dacă reușește să rămână obiectiv pentru o reprezentare cât mai autentică a eroticii eminesciene, separând criticul de creator.
Odată cu apariția romanelor, contemporanii săi l-au acuzat pe E. Lovinescu că rămâne fidel propriului discurs critic, iar
mai târziu, Eugen Simion observă cum „nu mai este pentru noi nici o mirare, de la un punct al cărții, de a regăsi în replicile
personajelor din Mite, ideile criticului despre Eminescu, Creangă, Caragiale, Maiorescu etc. Travestit, Mite este în fapt, un roman
ideologic.”2. Pornind de ideea unei imixtiuni a discursului critic în cel ficțional, ne întrebăm în ce măsură ideile cu privire la
feminitate exprimate în cele două romane corespund viziunii lui E. Lovinescu din operele non ficționale. Eminesciană sau
lovinesciană, „femeia ideală” din romane devine un punct de plecare pentru problematizarea mai multor aspecte teoretice legate
de propagarea în critica și literatura interbelică a unor preconcepții referitoare la femei. Aspecte precum cel al misterului feminin,
al asocierii femeii cu natura, rolurilor de gen tradiționale, ideea pasivității feminine în opoziție cu dinamismul masculin sau al
performativității de gen (Judith Butler), facilitează înțelegerea modului în care a fost portretizată femeia în artă și, cu ajutorul
instrumentarului criticii literare feministe de astăzi, demontează mitul femeii ideale, proiecție a unei viziuni patriarhale construită
istoric, în speranța că „urmașii noștri vor trăi sub regimul egalității totale” 3.
Cuvinte-cheie: E. Lovinescu, critică literară, interbelic, feminism, literatură comparată

Masterand Gabriela-Domnica TITIENIE, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava

Idei postumaniste în Orașele scufundate de Felix Aderca și Vincent nemuritorul de Bogdan Suceavă
Rezumat: Lucrarea analizează formele postumanismului în romanele Orașele scufundate de Felix Aderca și Vincent nemuritorul
de Bogdan Suceavă, urmărind modul în care tehnologia reconfigurează ontologic individul. În ambele opere, spațiul devine o
proteză indispensabilă supraviețuirii: la Felix Aderca, stingerea soarelui determină retragerea umanității în orașe subacvatice
artificiale, în timp ce Bogdan Suceavă introduce conceptul de mind uploading, unde natura este înlocuită definitiv de o memorie
digitală solitară. Aceste schimbări redefinesc radical biologia personajelor și structura socială. Personajele lui Aderca suferă o
degenerare fizică ce apropie ființa umană de pește, iar procrearea este confiscată de instituții biologice statale. La Suceavă, corpul
este abandonat pentru o nemurire tehnologică , unde familia tradițională devine o relație hibridă între om și entitatea cibernetică.
Consecința directă a acestor schimbări este o criză identitară profundă. Dependența de mașinărie din universul lui Aderca
dezumanizează omul, transformându-l într-o piesă lipsită de emoții. În oglindă, dependența de informație din opera lui Suceavă
suspendă conștiința morală în spațiul virtual. În final, dacă Aderca propune un optimism tragic în care orașele-salvatoare devin
închisori de sticlă, Suceavă manifestă un scepticism ironic față de utopia nemuririi digitale, percepută ca o privare de viață
autentică. Ambele romane demonstrează că supraviețuirea postumană se plătește cu prețul pierderii trăsăturilor umane
fundamentale.
Cuvinte-cheie: postumanism, literatură science-fiction, tehnologie, reconfigurare ontologică, dezumanizare

Drd. Diana-Maria TURCU, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava

O istorie literară alternativă: literatura română privită din perspectiva Monicăi Lovinescu
Rezumat: În perioada comunistă, literatura română a fost văzută, de cele mai multe ori, fie din perspectiva grilei oficiale, impuse
de regim, fie prin criteriul estetic privilegiat de o parte importantă a criticii literare din interiorul țării. După 1989, această
literatură a fost supusă unui amplu proces de reevaluare și recuperare, istoriile literare încercând să pună în balanță valoarea
estetică a operelor și contextul istoric al apariției lor, ținându-se totodată seama și de criteriul moral în interpretarea acestora. Din
această perspectivă, analiza urmărește modul în care emisiunile Monicăi Lovinescu de la Europa Liberă pot fi văzute ca o formă

1
Teodora Dumitru, În căutarea adevăratului Eminescu, prefață pentru E. Lovinescu, Mite, Bălăuca, editura Litera, București, 2014, p. 16.
2
Eugen Simion, E. Lovinescu. Scepticul mântuit, Editura Cartea Românească, 1971, p. 595.
3
E. Lovinescu, Critice vol. II, Editura Minerva, București, 1979, p. 146.
6
de istorie literară construită în timp real. Ce înseamnă, de fapt, să interpretezi literatura unei epoci totalitare fără a lua în
considerare cenzura, compromisul, exilul și responsabilitatea morală a scriitorului? Cercetarea pornește de la premisa că
intervențiile Monicăi Lovinescu pot fi citite ca o formă de istorie literară construită „pe viu”, o istorie literară alternativă, în care
evaluarea estetică a operei este pusă permanent în dialog cu realitatea istorică, cu libertatea de creație și responsabilitatea morală a
scriitorului. Vom avea în vedere diferențele dintre discursul oficial despre literatură, critica estetizantă din interior, dar și
perspectiva moral-critică formulată în exil. Astfel, literatura română din perioada comunistă nu reprezintă doar o succesiune de
opere canonice, ci și un spațiu tensionat între creație, ideologie, compromis și disidență.
Cuvinte-cheie: canon literar alternativ, Monica Lovinescu, Radio Europa Liberă, literatura română sub comunism, exil

SECȚIUNEA: DISCURSUL (NON)LITERAR: ABORDĂRI CONTEMPORANE

Drd. Evelina – Iuliana HRECENIUC (CÎRDEI), Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava

Artificial Minds and the Limits of Interpretation: Focalisation in Klara and the Sun
Abstract: The present paper investigates how Klara and the Sun constructs meaning through the delineation of a specific narrative
structure shaped by internal focalisation, a mechanism that restricts and controls access to knowledge. The analysis is presented
through the lens of Gérard Genette’s theoretical account, attempting to demonstrate that the novel limits perception and
interpretation to a structurally limited framework. Since the narrative is presented through Klara’s highly subjective perspective,
this limitation intrinsically shapes the reader’s epistemic field, thus creating a horizon of uncertainty. Hence, the novel
demonstrates that meaning and interpretation are inherently built through the controlled distribution of narrative information.
Keywords: artificial intelligence, focalisation, Gérard Genette, Kazuo Ishiguro, Klara and the Sun, narrative perspective

Drd. Iuliana-Elena ASOLTANEI, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava

Constructing the Self in Occult Academia: Liminality, Spatiality and the Performance of Identity in Leigh Bardugo’s “Ninth
House”
Abstract: Leigh Bardugo’s “Ninth House” transforms the typical Dark Academia institution into a site of occult ritual, where the
protagonist Alex Stern challenges the boundaries between living and dead, insider and outsider. This study examines how
occupying (occult) academic spaces is conditioned by constructing one’s identity through performance. Employing Foucault’s
concept of heterotopia (1967), we reveal how Yale’s secret occult societies, not only disrupt social hierarchies but reconstruct
power relations and enforce class inequalities. Within Yale’s liminal conditions, understood through Bhabha’s theories (1994),
magical wards reach beyond physical borders and Alex Stern embodies those thresholds, as her in-betweenness allows for the
negotiation and construction of identity. Nonetheless, identity is governed by the academic space which essentially recruited Alex
for her occult affinity, as a tool to serve it and not just inhabit it. Thus, she is required to perform an identity that is not hers, or in
Butler’s terms (1988), to enact a performance whose repetitions consolidate the governing structures she navigates. Here,
performance exposes the inherent violence of extraction practiced by academic spaces that confer identity and power, even to
outsiders that perform appropriately, whereas any subversive acts put individuals in danger of expulsion when authority is
threaten.
Keywords: identity, performance, liminality, heterotopia, occult (space)

Drd. Corina-Cristina ȘOTROPA (ATOFANEI), Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava

Hypostases du Moi-peau dans l’imaginaire romanesque de Daniel Pennac

Résumé : Daniel Pennac occupe une place singulière dans l'univers de la littérature française contemporaine. Longtemps
considéré comme un auteur de romans policiers, l'écrivain est aujourd'hui largement reconnu, au-delà des frontières du genre, pour
la diversité et l'originalité de son œuvre. Les problématiques identitaires constituent un axe structurant de l'imaginaire romanesque
de l'écrivain et elles sont souvent liées à un traumatisme d'enfance. Cette étude se propose d'analyser des personnages pennaciens
à la lumière de la théorie de Didier Anzieu sur le Moi-peau, envisagé comme la figuration par laquelle le Moi se représente lui-
même comme une structure d’enveloppes fondée sur les fonctions de la peau, et dont l'intégrité conditionne les manifestations
psychiques du sujet. Chez Daniel Pennac, nous avons identifié des personnages incarnant des typologies décrites par Didier
Anzieu : ceux qui incarnent « le Moi-peau passoire », incapables de gérer leurs émotions en raison d'une perception altérée de leur
corporéité, et ceux qui développent « une seconde peau » nécessaire pour protéger leur fragilité interne face aux adversités
sociales. Les personnages féminins se révèlent ambivalents : d'un côté, le sujet traumatisé peut reconstruire l'intégrité de son Moi-
peau au contact de la peau de la mère ou de la bien-aimée ; de l'autre, la mère abusive provoque chez l'enfant la constitution d'une
image de soi pervertie qui bloque le processus de construction identitaire. L'imagination, le rêve et l’acte de raconter constituent
autant de mécanismes protecteurs permettant de restaurer l'intégrité du Moi-peau et de construire son identité narrative.
Cuvinte-cheie: Identité, Moi-peau, post-vérité, fiction, vérité factuelle

Drd. Simina-Ioana ANTON, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava

Monstrous Women: The Female Antihero in Gone Girl, by Gillian Flynn and Animal, by Lisa Taddeo

7
Abstract: Gone Girl and Animal challenge traditional portrayals of female victims by depicting female figures who are violent,
calculated or morally ambiguous. Both novels portray anti-heroines, questioning the readers’ sympathy, as well as their desire for
redemption, as both Amy and Joan epitomize female rage and they do not experience the traditional narrative retribution. Drawing
on Barbara Creed’s concept of the monstrous feminine, Judith Butler’s gender performativity, Sara Ahmed’s feminist killjoy, as
well as antihero studies, this paper proposes a literary analysis of the two novels and aims to discuss how Gone Girl and Animal
(de)construct the monstrous woman trope by illustrating female violence as a site of narrative control, thus undermining ethical
narratives and the readers’ expectations of integrity. The two novels subvert the idea of an idealized woman, as the two
protagonists embody rage, manipulation, sexuality and weaponized femininity and the readers are faced with accepting morally
distressing prospects.
Key words: anti-heroine, female rage, the monstrous feminine, female violence, feminist killjoy

Drd. Loredana GROSARIU, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava

Receptare, solipsism și construcția sinelui în opera lui Johann Wolfgang von Goethe și la Hermann Hesse
Rezumat. Lucrarea analizează solipsismul ca formă de retragere literară și de construcție a sinelui în opera lui Johann Wolfgang
von Goethe și Hermann Hesse. Pornind de la teoriile receptării și de la relația dintre experiența lecturii și identitatea autorului,
cercetarea urmărește modul în care influențele literare sunt interiorizate și transformate în noi forme de expresie artistică. Analiza
comparativă evidențiază faptul că solipsismul reprezintă un mecanism de autoreflecție și autoconstituire, prin care lectura devine
un proces creator. În acest context, operele lui Goethe și Hermann Hesse ilustrează modalități distincte de negociere a raportului
dintre eu, alteritate și lume, contribuind la o mai bună înțelegere a relației dintre receptare, identitate și creația literară.
Cuvinte-cheie: solipsism, receptare, identitate, autoconstituire, autoreflecție.

Drd. Alina KLICKERMANN, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava

Das Passfoto. Fotografie als Identitätsbeweis in Herta Werk – Identität und Repräsentation
Abstract. Herta Müller’s work explores the role of photography, particularly passport photos, as a symbol of identity and a tool of
state control. In The Passport and Traveling on One Leg, passport photos reveal the fragmentation and alienation of the characters
under op- pressive regimes. Through photography, Müller highlights the gap between self-perception and state-imposed identity.
The photos, meant to confirm identity, instead reflect its complexity, revealing the struggle between individual freedom and
external power structures.
Keywords: passport, identity, Herta Müller, photo, communism

Drd. Ingrid NISTOR-SOPON, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava

Cine este vinovat? Teatrul brechtian și politica responsabilității ecologice

Rezumat. Studiul nostru caută legături între operele lui Bertolt Brecht și felul în care scena poate clarifica situațiile de criză din
natură. În loc să ofere spectacole tradiționale, metoda brechtiană – cu efecte de distanțare, stimulente pentru privitor și dezvăluiri
ale puterii sociale – devine instrument în abordarea deteriorării ecosistemelor. Problema culpabilității în materie de mediu nu se
reduce la greșeli personale; dimpotrivă, ea apare ca urmare a rețelelor ascunse de decizii economice, directive politice sau norme
colective ce transformă contactul om-natură. Aici, teatrul nu judecă, ci pune întrebări despre cine produce daunele, iar
răspunsurile apar treptat, prin tensiuni vizibile pe scenă. Examinând metodele teatrale ale lui Brecht, cercetarea scoate în evidență
cum acestea pot fi reinterpretate în contextul problemelor ecologice contemporane. Astfel, arta scenica nu mai e doar spectacol, ci
teren unde se analizează împărțirea vinovățiilor. Prin întrebarea „Cine este vinovat?”, atenția se mută spre structuri ascunse:
abuzurile de putere, obiceiurile de consum excesiv sau gestionarea defectuoasă a naturii. Fiecare replică poate deveni o invitație la
gândire, fiecare personaj – oglindă pentru opțiuni politice reale. Teatrul ar putea stimula trezirea unei conștiințe comune, chiar
dacă pe scenă nu se oferă răspunsuri definitive. Participarea publicului nu se măsoară prin aplauze, ci prin intensitatea reflecției
declanșate după cortina coborâtă.
Cuvinte-cheie: teatru brechtian, responsabilitate ecologică, politică, criză climatică, vinovăție colectivă, spectator critic.

Drd Niculina SUMANARIU V. (PINTILII)

Ecocritica și imaginarul naturii în proza lui Ion Agârbiceanu: Arhanghelii și File din natură
Rezumat. Lucrarea își propune o reinterpretare a operei lui Ion Agârbiceanu din perspectiva ecocriticii, una dintre direcțiile
semnificative ale studiilor literare contemporane.
Ipoteza cercetării este că în opera lui Ion Agârbiceanu natura nu îndeplinește doar o funcție descriptivă, ci constituie o categorie
etică și spirituală, iar reprezentarea relației dintre om și mediu poate fi reinterpretată, din perspectivă ecocritică, ca expresie a unei
forme de „ecologie morală” ce anticipează preocupările ecologice contemporane.
Pornind de la premisa că natura nu reprezintă doar un cadru descriptiv al acțiunii, ci un element constitutiv al universului
artistic și al construcției etice a textului, cercetarea analizează modul în care relația dintre om și mediul natural este configurată în
romanul Arhanghelii și în schițele reunite în volumul File din natură.
În cazul romanului Arhanghelii, analiza urmărește reprezentarea spațiului montan și a comunității miniere din Munții
Apuseni, evidențiind transformările pe care exploatarea aurului le produce atât asupra mediului natural, cât și asupra echilibrului
moral al personajelor. Din perspectivă ecocritică, natura apare ca un reper al armoniei originare, în timp ce intervenția omului,

8
determinată de interesul economic și de dorința de îmbogățire, generează dezechilibre ecologice, sociale și spirituale. În acest
context, mina și aurul dobândesc o funcție simbolică, ilustrând ruptura dintre om și ordinea firească a lumii.
Analiza unor schițe din File din natură evidențiază o altă dimensiune a imaginarului agârbicean, în care natura este
valorizată ca spațiu al contemplației, al revelației și al comuniunii dintre om și creație. Peisajul, succesiunea anotimpurilor, lumea
vegetală și cea animală sunt integrate într-o viziune în care frumusețea naturii exprimă o ordine spirituală și morală. Din această
perspectivă, proza lui Ion Agârbiceanu anticipează, prin sensibilitatea față de mediul natural și prin reflecția asupra raportului
dintre om și natură, unele dintre preocupările ecocriticii actuale.
Demersul propus urmărește să evidențieze actualitatea operei lui Ion Agârbiceanu și posibilitatea reevaluării acesteia prin
instrumentele teoretice ale ecocriticii, contribuind astfel la diversificarea perspectivelor interpretative asupra literaturii române din
prima jumătate a secolului al XX-lea.
Cuvinte-cheie: ecocritică, Ion Agârbiceanu, Arhanghelii, File din natură, imaginarul naturii, relația om–natură, ecologie
culturală, peisaj literar.

SECȚIUNEA: DISCURSUL (NON)LITERAR: ABORDĂRI CONTEMPORANE

Drd. Anton ZAZULEAC, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava

Translation as a form of healing for refugee children

Abstract: The paper proposes an interdisciplinary reflection on audiovisual translation (AVT), understood as a technical tool of
linguistic transposition and as a symbolic mechanism of affective and cultural rebalancing for Ukrainian refugee children,
(temporarily) settled in Romania. At the center of the analysis is the cultural contrast between two national paradigms of access to
cinematographic content – dubbing, preferred in Ukraine, and subtitling, specific to the Romanian space – and how this contrast
can open (or block) doors to familiarity, learning and identity (re)construction.
The exposure of streaming platforms to multilingualism and different ways of receiving media language facilitates linguistic
access and reconnection with a sense of normality and belonging. The approach proposed intersects with recent reflections on the
transformative potential of translation in contexts of crisis and trauma. Thus, we bring into question the educational and formative
potential of audiovisual translation in migratory contexts, arguing for a reconsideration of it as a form of critical discourse, but
also of human accompanying.
Keywords: traducere audiovizuală; mediere culturală; multimodalitate; discurs cinematografic; dublaj

Drd. Cătălina DUMBRĂVANU, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava

Alternanța de cod în social media. De la influență la afluență. Perspective sociolingvistice asupra discursului adolescenților
români
Rezumat. În contextul globalizării digitale și al intensificării interacțiunii dintre limba romană și limba engleză in mediile
virtuale, fenomenul de alternanță de cod se relevă tot mai des ca o practică discursivă caracteristică generației tinere. În acest
context, prezenta lucrare examinează fenomenul de alternanță de cod ca rezultat al expunerii zilnice la repertorii lingvistice
prezente pe platformele sociale. Din această perspectivă, studiul investigheaza modul in care social media contribuie la
reconfigurarea practicilor comunicaționale ale adolescentilor ca reprezentanți de baza ai generației tinere si la integrarea
fenomenului de alternanță de cod ca element lexical preponderent in discursul lor cotidian. Cercetarea are la bază analiza datelor
obținute prin aplicarea unui chestionar pe un eșantion de 200 de adolescenți români. Instrumentul de investigare a urmărit
identificarea platformelor sociale frecventate, a tipurilor de conținut consumate și a percepțiilor respondenților privind utilizarea
resurselor lingvistice provenite din mediul digital. Rezultatele sugerează că alternanța de cod din discursul adolescenților nu poate
fi interpretată exclusiv ca expresie a unei competențe bilingve, ci trebuie înțeleasă în raport cu funcțiile sale identitare, simbolice
și interacționale. Inserțiile din limba engleză sunt utilizate pentru marcarea apartenenței generaționale, indexarea familiarității cu
tendințele culturale globale, exprimarea evaluărilor afective și negocierea poziționărilor sociale în cadrul unui grup. În acest sens,
social media funcționează ca un spațiu de circulație și legitimare a unor noi practici discursive, facilitând transferul implicit al
structurilor și expresiilor recurente din mediul online în conversațiile offline.
Keywords: alternanță de cod, social media, discurs cotidian, platforme de socializare, sociolingvistică

Drd. Mădălina-Roxana SMOCHINĂ (BULAI), Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava

Discursul medical românesc între standardizare și variație lingvistică: dinamica terminologiei medicale în perioada 1990–2022
Rezumat. Discursul medical reprezintă unul dintre cele mai dinamice limbaje specializate ale contemporaneității, aflat la
intersecția dintre exigențele standardizării terminologice și procesele continue de variație lingvistică. Lucrarea își propune să
analizeze modul în care terminologia medicală românească a evoluat în perioada 1990–2022, sub influența transformărilor sociale,
tehnologice și științifice care au marcat ultimele decenii. Cercetarea se bazează pe un corpus alcătuit din texte aparținând
discursului medical specializat (ghiduri clinice, protocoale, documente instituționale, articole științifice) și discursului medical
destinat publicului larg (presă, platforme online, materiale de informare și educație pentru sănătate).
Analiza urmărește principalele mecanisme care contribuie la dinamica limbajului medical: neologizarea, împrumutul
terminologic din limba engleză, adaptarea lexicală, variația denominativă și determinologizarea. O atenție specială este acordată
circulației termenilor medicali între discursul specializat și discursul comun, fenomen accentuat în contextul pandemiei de
COVID-19, când numeroși termeni de specialitate au intrat în vocabularul cotidian. Studiul evidențiază faptul că variația

9
terminologică nu constituie doar un efect secundar al schimbării lingvistice, ci un mecanism funcțional care facilitează
transmiterea și accesibilizarea informației medicale.
Rezultatele cercetării relevă coexistenta a două tendințe complementare: pe de o parte, eforturile instituționale de
standardizare și uniformizare a terminologiei, iar pe de altă parte, diversificarea formelor de exprimare generate de noile contexte
comunicaționale. În acest sens, discursul medical apare ca un spațiu privilegiat pentru observarea relației dintre normă și uz, dintre
stabilitate și inovație lingvistică, oferind perspective relevante pentru studiul limbajelor specializate și al variației discursului
contemporan.
Cuvinte-cheie: discurs medical, terminologie medicală, variație lingvistică, standardizare, neologizare, determinologizare.

Drd. Carmen Claudia PAVEL, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava

Award Acceptance Speeches –A Contemporary Approach

Abstract. Award ceremony speeches represent a distinct form of public communication, characterized by high visibility and
limited speaking time. At major international film and music awards, recipients are expected to follow certain conventions, such
as expressing gratitude and acknowledging collaborators, while also bringing an element of originality that captures the
audience’s attention.
This paper examines the evolution of this type of speech, from notable examples of the past to contemporary trends in which
authenticity, personal storytelling, and socially relevant messages play an increasingly important role. The analysis draws on
perspectives from the media, academic literature, and research on effective public communication. Particular attention is given to
the relationship between prepared and improvised speeches, highlighting how the balance between structure and spontaneity can
influence a speech’s impact. The main conclusion is that a successful acceptance speech combines respect for established
conventions with the authentic and original expression of the award recipient.
Keywords: acceptance speech, award ceremonies, authenticity, innovation, public communication.

Masterand Mihaela – Ionela DUMITRACHE, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava

Philomena Cunk as the Smartest Fool on Television: Satirical Discourse and Critical Awareness in the Post-Truth Era
Abstract: This paper analyses how the satirical persona of Philomena Cunk uses humour and performed ignorance to dismantle
authoritative knowledge in order to expose the construction of truth in contemporary media culture. Central to the analysis is the
concept of “educated absurdity”, an intentional incongruity between the performance of academic discourse and the absence of
genuine comprehension, through which the character mimics the formal conventions of documentary discourse, while
simultaneously undermining their epistemic authority. Drawing on Barthes’s theory of mythological naturalization, Szakolczai’s
concept of “Absurdistan”, and Hutcheon’s theory of parody, the paper argues that Cunk’s linguistic performance works as an
instrument of defamiliarization of the authoritative voice. By exposing the gap between how knowledge sounds and what it
actually says, she reveals the constructed nature of what societies accept as truth, revealing the fool not as an outsider to
knowledge, but as its wittiest critic. This satirical strategy has a broader cultural function: in an era marked by misinformation,
media manipulation, and scepticism towards institutions, Cunk’s performed ignorance paradoxically raises critical awareness in
her audience. Instead of offering answers, her satire trains viewers to question the sources, registers, and institutional voices
through which truth is produced and legitimized. Ultimately, the mock-documentary satire represents a powerful form of critical
commentary that addresses directly the epistemological uncertainties of contemporary post-truth media culture.
Keywords: Philomena Cunk, performed ignorance, educated absurdity, post-truth era, critical awareness

SECȚIUNEA: TRADIȚIE ȘI MODERNITATE ÎN ETNOGRAFIE, FOLCLOR ŞI LITERATURĂ

Drd. Mihaela SANDU (HURĂ), Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava

Folclorul mocanilor și al buciumanilor în romanele lui Ovidiu Bîrlea

Rezumat. Articolul de față abordează romanele lui Ovidiu Bîrlea din perspectiva bogăției și a complexității materialului folcloric
pe care îl conțin. Toate cele trei opere – Șteampuri fără apă (1979), Drumul de pe urmă (postum, 1999) și Se face ziuă. Romanul
anului 1848 (postum, 2001) – sunt realizări ale scriitorului și ale folcloristului deopotrivă. Născut în lumea satului din Munții
Apuseni, autorul i-a cunoscut foarte bine viața folclorică, astfel încât, ca cercetător, a studiat-o ca pe un fapt viu, în toate aspectele
sale. Beletristica lui Ovidiu Bîrlea este o amplă colecție de zicători, strigături și cântece de petrecere, dar mai ales o modalitate de
a reda cu instrumentele beletristicii tot ceea ce înseamnă muzica, dansul și literatura populară: frumusețea acestora, funcția lor
socială, impactul asupra celor implicați în desfășurarea actului folcloric – muzicanți, dansatori, spectatori. Impresia dominantă pe
care o creează descrierile extrem de amănunțite ale acestor creații și manifestări populare este aceea că muzica și dansul au
asigurat coeziunea comunităților înfățișate și au jucat un rol esențial în adaptarea oamenilor la evenimente și la condiții de viață
greu de suportat. Prin acuratețea prezentării acestor elemente, cele trei romane contribuie la înțelegerea mai nuanțată și mai
complexă a operei științifice a autorului, după cum și cunoașterea lucrărilor sale de folcloristică îl ajută pe cititor să îi înțeleagă
mult mai profund romanele.
Cuvinte-cheie: folclor, romane, Bîrlea, dans, muzică

10
Dr. Constantin Andrei PĂTRĂUCEAN, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava

Reprezentări ale eroticului în folclorul huțul din Bucovina

Rezumat. Lucrarea analizează reprezentările eroticului în folclorul huțul din Bucovina, pe baza materialelor de teren și a creațiilor
folclorice locale. Sunt investigate formele de exprimare a discursului erotic în strigături, cântece, anecdote și alte texte licențioase,
cu accent asupra simbolurilor și strategiilor de exprimare indirectă. Studiul urmărește funcțiile sociale și culturale ale acestor
manifestări, evidențiind rolul lor în cadrul practicilor comunitare și al raporturilor de gen. Cercetarea propune o perspectivă asupra
eroticului ca element integrat al patrimoniului cultural tradițional și al identității huțule contemporane.
Cuvinte-cheie: folclor, huțuli, erotic, Bucovina, identitate culturală.

Drd. Camelia BOF HREBAN, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava

Traseul inițiatic al eroului din basmele lui I. G. Sbiera

Rezumat. În basmele lui I. G. Sbiera, traseul inițiatic al eroului constituie un parcurs formativ complex, prin care acesta se
maturizează, depășindu-și limitele, pentru a-și împlini destinul. Integrând motive și structuri specifice creației populare,
folcloristul bucovinean construiește un univers narativ, în care confruntarea dintre Bine și Rău și succesiunea probelor inițiatice
susțin formarea identității morale a eroului și afirmarea valorilor tradiționale. Prin prezența elementelor fantastice, a personajelor
cu funcții simbolice și a finalului restaurator al ordinii, basmul evidențiază valorile fundamentale ale comunității tradiționale,
precum curajul, dreptatea și solidaritatea. Fidelitatea față de expresivitatea limbajului popular, originalitatea motivelor narative și
valorificarea particularităților graiului bucovinean reprezintă axe centrale, prin care Sbiera a valorificat și a conservat fundamentul
istoric, lingvistic și cultural al patrimoniului folcloristicii românești, într-un mod viu, autentic și riguros.
Cuvinte-cheie: traseu inițiatic, erou, I. G. Sbiera, identitate, popular

Drd. Mirela Cristina COMAN (LIUȚĂ), Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava

Topographies of Otherness: The Motive of the Stranger and the Symbolism of Reading/Books in the Novel "The Blind
Masseur" by Cătălin Dorian Florescu
Abstract: The paper “Topographies of Otherness: The Motive of the Stranger and the Symbolism of Books/Reading in the Novel
The Blind Masseur by Cătălin Dorian Florescu” analyzes the complex dynamics between identity, marginality and spiritual escape
in the Romanian communist universe. Central to this equation is the character Ion Palatinus from Moneasa, whose visual
impairment becomes a radical metaphor of otherness: he is a double “stranger”, isolated both from the oppressive regime and from
his own physical condition and with a radical influence on the protagonist of the novel, an individual with an identity fragmented
by exile with his parents since adolescence.
The study demonstrates that, in this geography of isolation, books and the act of reading do not represent simple
recreational refuges, but true counter-spaces (heterotopias) that reconfigure reality. For the blind masseur, the text read by others
becomes a projection screen of inner freedom and an instrument for the reconstruction of the self.
By correlating the "topographies of otherness" with the symbolism of the book, the work highlights how Florescu
transforms the trauma of uprooting into an initiatory journey. Reading functions as an identity compass, transforming the socially
marginalized stranger into a sovereign navigator of his own inner universe, capable of overcoming the boundaries imposed by
ideology and his own disability.
Keywords: identity fragmentation, otherness, the stranger motif, the book/reading metaphor, exil.

Drd. Crina Rozalia MOLDOVAN (BLIDAR), Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava
Practici arhaice de modelare a spațiului festiv: Pomii de Crăciun din Țara Codrului
Rezumat. În arealul etnografic al Țării Codrului, sărbătoarea Crăciunului păstrează amprenta unor mentalități arhaice profunde,
manifestate cu precădere în modalitățile unice de sacralizare și configurare a spațiului domestic. Spre deosebire de majoritatea
regiunilor carpatice, unde bradul constituie elementul central al decorului hibernal, comunitățile tradiționale codrenești au
manifestat istoric o reticență accentuată față de introducerea coniferelor în locuință în această perioadă. Această aversiune își are
rădăcinile în asocierea exclusivă a bradului cu ritualurile funerare, considerându-se că prezența sa ar atrage nefericirea. Ca urmare
a acestui tabu cultural, s-a dezvoltat o practică artistică și ritualică unică în lume: confecționarea artificială a pomului de Crăciun
din resurse exclusiv vegetale și alimentare locale, precum boabele de fasole, floricelele de porumb și nucile.
Arhitectura acestui artefact relevă un nivel remarcabil de ingeniozitate și simț estetic popular. Structura de susținere era realizată
dintr-un schelet tridimensional din nuiele elastice de salcie, simbol al vitalității și al regenerării rapide , pe care se împleteau rețele
complexe de fire. Piesa de rezistență o constituiau ghirlandele din boabe de fasole albă sau colorată care, după ce erau lăsate la
înmuiat pentru a deveni maleabile, erau înșirate minuțios cu acul pe sfori de bumbac. Acest caroiaj migălos din fasole era
îmbogățit textural prin adăugarea șiragurilor de porumb plesnit (numite local bumbușe sau cocoși) și a nucilor poleite sau învelite
în staniol. Cromatica era completată uneori prin inserarea de „ruji” (flori artificiale create manual) și prime (din hârtie creponată)
rezultând un obiect cu o geometrie sacră ce contrasta puternic cu austeritatea iernii.

11
 Din perspectivă fenomenologică, introducerea pomului din fasole în spațiul locuinței opera o ruptură profundă între timpul
cotidian (profan) și cel al sărbătorii (sacru). Element central al modelării spațiale, acest pom nu era așezat pe sol, ci era suspendat
direct de meștergrindă, deasupra mesei festive. Această poziționare aeriană îndeplinea o dublă funcție: pe de o parte, elibera vatra
casei pentru desfășurarea dinamică a jocurilor rituale ale cetelor de colindători, iar pe de altă parte, conferea artefactului statutul
de Axis Mundi, un punct de conexiune între planul terestru și cel cosmic. În concluzie, pomul de Crăciun din Țara Codrului
depășește sfera funcției strict decorative, funcționând ca un complex dispozitiv magic și apotropaic. Fiecare componentă utilizată
în realizarea sa, de la boabele de fasole și porumb, până la nuci, poartă o încărcătură simbolică strâns legată de cultul fertilității
agrare și al regenerării naturii. Prin manipularea rituală a resurselor de subzistență, comunitatea codrenească realiza o proiecție
simbolică a belșugului, asigurând, prin mecanismele magiei simpatetice, rodnicia holdelor și prosperitatea gospodăriei în noul an.

SECȚIUNEA: LIMBĂ ȘI VORBIRE

Drd. Ramona FILIPCIUC ȚABREA, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava

The Stylistic Crossroads of Memory: Scientific Rigor and Figurative Discourse in Contemporary Memorialistic Texts
Abstract. This article examines the stylistic hybridity of "borderline texts" through the discursive analysis of a contemporary
memorialistic corpus. The research focuses on four texts commemorating the life and moral portrait of Dr. Alexandru C. Pavel, a
prominent Romanian physician, to observe how authors negotiate between different communicative registers. By applying
methodologies from functional stylistics, discourse analysis, and linguistic pragmatics, the study demonstrates how these texts
deliberately merge the subjective memorialistic style, the rigorous scientific style, and the figurative literary style. This stylistic
convergence is not an accidental mixture but functions as a deliberate, autonomous compositional principle that utilizes strategies
such as fractured temporality and intergenerational polyphony. Ultimately, by analyzing these discursive patterns, the research
advocates for a theoretical revision within Romanian linguistics to formally recognize the memorialistic borderline text as an
independent functional style.
Keywords: memorialistic, borderline texts, discourse

Drd. Iuliana-Bianca HAVÎRNEANU, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava

Reprezentarea structurilor lingvistice în creierul uman și în LLM-uri: o abordare neurolingvistică bazată pe EEG
Rezumat: Prezentul articol urmăreşte investigarea relaţiei dintre predictibilitatea semantică şi organizarea lexicală în textele
academice româneşti, prin intermediul unui cadru interdisciplinar ce îmbină perspective neurocognitive şi metode computaţionale
de analiză a limbajului. Demersul analitic are ca material faptic date derivate din înregistrări EEG, care permit observarea
procesării cognitive în timp real în cursul comprehensiunii limbajului, precum şi reprezentări corpus-based ale discursului
academic românesc, supuse unor metode lingvistice cantitative de investigare. Studiul îşi propune să urmărească măsura în care
structura lexicală contribuie la predictibilitatea conţinutului semantic în scrierea academică specializată din limba română,
evidenţiind tipare de coerenţă şi distribuţie lexicală ce se manifestă la interfaţa dintre forma lingvistică şi procesarea cognitivă.
Analiza organizării lingvistice este fundamentată pe tehnici de modelare computaţională şi pe evidenţe neurocognitive, în vederea
identificării unor indicatori ai anticipării semantice în procesarea textului. Necesitatea unei asemenea abordări interdisciplinare
este impusă de complexitatea fenomenelor lingvistice implicate în producerea şi interpretarea discursului academic, precum şi de
limitele perspectivelor de analiză exclusiv lingvistice sau exclusiv cognitive. În acest context, integrarea metodologiilor
computaţionale cu datele neurofiziologice permite o descriere empiric fundamentată a modului în care alegerile lexicale şi
structura textuală participă la configurarea eficienţei interpretative. Rezultatele sunt interpretate prin prisma modelelor predictive
ale limbajului, cu accent pe rolul markerilor neurocognitivi în relația dintre structura lexicală și predictibilitatea semantică.
Cuvinte cheie: predictibilitate semantică, organizare lexicală, discurs academic, modelare lingvistică computațională, analiză
corpus-based.

Masterand Fabiana-Teodora JÂTĂRIUC, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava

O dezbatere asupra complementului direct secundar (în gramatica limbii române și a limbii engleze)
Rezumat. Noțiunea de complement direct secundar din gramatica limbii române, identificat în gramatica limbii engleze ca object
complement, generează controversa conform căreia această parte de propoziție ar semnala o extindere a sferei complementului
direct sau ar deriva dintr-o relație sintactică diferită de cea din care se instaurează între verb și complementul direct.
Complementul direct secundar este o funcție sintactică ce a fost multă vreme integrată în clasa complementului direct, în
gramaticile mai multor limbi, vechi și moderne, din mai multe familii de limbi (romanice, germanice). Relativ recent, după modelul
gramaticilor altor limbi (în special ale limbii engleze) se consideră că există argumente suficiente pentru a distinge complementul
direct de complementul obiect secundar. În această lucrare vom urmări evoluția ideilor teoretice din gramaticile românești din
ultimii cincizeci de ani, idei pe care le vom compara cu cele vehiculate în câteva gramatici ale limbii engleze (Sidney Greenbaum,
The Oxford English Grammar, Oxford University Press, 1996, Randolph Quirk et al., A Comprehensive Grammar of the English
Language, Longman, London & New York: 1985, Quirk & Greenbaum, A University Grammar of English, Longman, 1973,
Huddleston & Pullum, The Cambridge Grammar of the English Language, Cambridge University Press, 2002, Martha Kolln &
Robert W. Funk, Understanding English Grammar Pearson, New York, 1990). În acest sens, vom arăta cum gramaticile românești
recente (GALR 2005, GBLR 2010 ș. a.) se sincronizează mai ales din punct de vedere teminologic cu gramaticile altor limbi, prin
rafinarea departajărilor sintactice.
Cuvinte-cheie: verb tranzitiv, dublă tranzitivitate, principiul unicității funcției, testul pasivizării.
12
Drd. Roxana Movileanu, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava

Povestiri orientale de Marguerite Yourcenar: repere pentru o critică a traducerii din perspectivă integralistă
Rezumat. Volumul Povestiri orientale de Marguerite Yourcenar reprezintă un corpus deosebit de fertil pentru cercetarea
traductologică datorită diversității universurilor culturale pe care le integrează și a densității sale simbolice. Inspirate din tradiții
chineze, japoneze, grecești, balcanice și indiene, povestirile reunite în acest volum propun o rescriere literară a unor mituri,
legende și credințe aparținând unor spații culturale diferite, transformate de autoare într-un univers narativ unitar. Comunicarea își
propune să identifice câteva repere metodologice pentru o critică a traducerii realizată din perspectiva lingvisticii integrale a lui
Eugeniu Coșeriu. Punctul de plecare îl constituie concepția coșeriană potrivit căreia obiectul traducerii nu îl reprezintă limba în
sine, ci textul în integralitatea sa semantică și expresivă. În acest context, analiza urmărește relevanța conceptelor de semnificație,
desemnare și sens pentru evaluarea soluțiilor traductive propuse de Petru Creția. Pornind de la câteva exemple reprezentative
extrase din volum, vor fi discutate dificultățile generate de transferul referințelor culturale, al imaginilor simbolice și al structurilor
narative profund ancorate în tradițiile de origine. Interesul cercetării nu se limitează la identificarea unor corespondențe lexicale
sau stilistice, ci vizează modul în care traducerea reușește să reconstruiască sensul textual și să conserve funcția expresivă a
originalului. Demersul urmărește să evidențieze actualitatea perspectivei integraliste în studiul traducerii literare și să ilustreze
potențialul acesteia pentru analiza unor texte în care dimensiunea culturală și simbolică ocupă un loc esențial în configurarea
sensului.
Cuvinte-cheie: Eugeniu Coșeriu, traducere literară, critică a traducerii, lingvistică integrală, Marguerite Yourcenar.

Drd. Daniela PANAITE- FARAON, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava

Câteva observații, completări și adnotări referitoare la terminologia albinăritului în Dicționarul Limbii Române (DLR)
Rezumat: Albinăritul, una dintre cele mai vechi ocupații ale comunităților rurale românești, a avut un rol semnificativ atât în
economia tradițională cât și în imaginarul cultural (inclusiv lingvistic) și simbolic al spațiului românesc. Practicat încă din vremuri
îndepărtate, de populații traco-geto-dacice și apoi de dacii romanizați, acest meșteșug a utilizat un vocabular extrem de bogat.
Nucleul vocabularului apicol românesc este preponderent de origine latină, dar există numeroase alte influențe ale limbilor cu care
româna a intrat în contact. E un fenomen firesc pentru o limbă aflată la extremitatea estică a Romániei. Am constatat printre altele
că unii termeni apicoli (în special regionali) lipsesc din cele nouăsprezece volume ale Dicționarului-Tezaur al Limbii Române
(DLR), iar unele etimologii propuse aici sunt discutabile sau chiar eronate. De asemenea vom încerca, în cazul unor cuvinte din
vocabularul fundamental al albinăritului, să urmărim situația lor în cele zece limbi romanice, prin aplicarea metodei comparativ-
istorice.
Cuvinte-cheie: albinărit (stupărit, apicultură), terminologie populară, terminologie științifică, etimologie, termeni pan-romanici,
statistică lingvistică

Drd. Costina-Elena ILEA (Macovei), Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava

Discursul religios între teologie și ideologie. Mecanisme ale limbii de lemn

Rezumat. Studiul își propune să evidențieze mecanismele prin care limba de lemn pătrunde în discursul religios ortodox și
generează o formă de „hibridare” discursivă (așa cum o numește Rodica Zafiu), specifică perioadei național-comuniste. Corpusul
este constituit din articole, cuvântări și texte omagiale publicate în revista Mitropolia Moldovei și Sucevei. Punctul de plecare al
analizei este constituit de reflecțiile teoretice ale lui Françoise Thom asupra limbii de lemn, înțeleasă ca un mecanism de
restructurare semantică a limbajului. Din acest punct de vedere, cercetarea urmărește modul în care vocabularul religios este supus
unui proces de restructurare sistematică și orientare ideologică. Studiul evidențiază, de asemenea, prezența principalelor
mecanisme identificate de Thom: opozițiile maniheiste, proliferarea adjectivelor evaluative și a superlativelor, mitul dezvoltării
continue, metafora organismului social aflat într-o permanentă creștere și consolidare, precum și transformarea liderului politic
într-o figură de „încarnare” a voinței colective. Sintagme precum dezvoltare multilaterală, noi culmi de civilizație, mărețe
realizări, progres continuu, unitatea tuturor fiilor patriei sau ctitorul României contemporane apar frecvent în contexte religioase,
alături de formule liturgice și referințe biblice. Astfel, asistăm la o suprapunere constantă a registrului teologic cu cel ideologic.
Cu toate acestea, studiul își propune să demonstreze că această „hibridare” discursivă reprezintă una dintre formele cele mai
subtile de manifestare a controlului ideologic asupra limbajului religios în România comunistă.
Cuvinte-cheie: discurs religios, limbă de lemn, hibridare discursivă, limbaj ideologic, publicistică bisericească.

Masterand Amalia AFERĂRIȚEI, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava

Imaginea lingvistică a morții. Analiză comparativă a limbii și mentalității românești și germane

Abstract: Prezentul articol propune o analiză comparativă a limbilor română și germană, concentrându-se pe reprezentarea
lingvistică a morții. Pentru a realiza acest studiu, m-am bazat pe mentalitățile și culturile acestor limbi, pe baza a două analize
comparative anterioare ale altor două limbi materne: polona și maghiara. Ca parte a aceluiași studiu, găsim și elemente comune,
dar și diferențe între aceste culturi.
Cuvinte-cheie: frazeologie, moarte, expresii germane, expresii românești, cultură, mentalitate, imagine lingvistică

13
Masterand Denisia AFERĂRIȚEI, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava

Caracteristicile pragmastilistice ale discursului jurnalistic actual

Rezumat. Lucrarea de față își propune să ofere o perspectivă asupra caracteristicilor pragmastilistice ale discursului jurnalistic
actual.
Lucrarea de față este structurată în trei secțiuni: statutul stilului publicistic în cadrul stilurilor funcționale ale limbii române, o
privire retrospectivă asupra presei românești: repere istorice și funcționale și, în cele din urmă, un studiu de caz. Studiul de caz va
urma excursului teoretic, studiu ce își propune să ofere o direcție diacronică și comparativă a revistei România Liberă, prezentând
un scurt istoric al acesteia, ideile, principiile și valorile revistei, prezența sau absența caracteristicilor pragmatice și stilistice ale
acestei reviste și, în ultimul rând, punerea în lumină a prezenței sau absenței limbajului de lemn în scriitura acestui ziar.
Pentru a putea atinge acest scop, am în vedere următoarele obiective: în cadrul studiului de caz mă voi folosi de arhivele
revistei România Liberă, împărțind materialul în funcție de perioada istorică în care a fost scris: revista România Liberă dinainte
de comunism (1940-1947), perioada comunistă a revistei (1948-1989), perioada postdecembristă (1990-2000) și, nu în ultimul
rând, revista România Liberă în prezent pentru a putea realiza o comparație asupra ideilor, principiilor și valorilor revistei, a
stilului de scriere și felul în care regimurile politice au influențat stilul de scriere și, ținând cont de faptul că elementele de „limbaj
de lemn” au apărut în ziarele din perioada comunistă, iar în prezent sunt prezente în societatea caracteristici ce aparțin moștenirii
comuniste, ne punem întrebarea dacă în presa actuală sunt prezente și în ce măsură acestea se manifestă în presa actuală.

COMITETUL ȘTIINȚIFIC AL CONFERINȚEI

• Simona ANTOFI, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, ROMÂNIA

• Sanda-Maria ARDELEANU, Universitatea „Ștefan cel Mare”, Suceava, ROMÂNIA
• Cristina BLEORŢU, Universitatea „Ștefan cel Mare“, Suceava, ROMÂNIA
• Henry BOYER, Universitatea Paul Valéry, Montpellier III, FRANȚA
• Iulian BOLDEA, Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureş, ROMÂNIA
• Luminița CĂRĂUȘU, Universitatea „Al. I. Cuza”, Iași, ROMÂNIA
• Adrian CHIRCU-BUFTEA, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, ROMÂNIA
• Onoriu COLĂCEL - Universitatea „Ștefan cel Mare“, Suceava, ROMÂNIA
• Albumița-Muguraș CONSTANTINESCU - Universitatea „Ștefan cel Mare“, Suceava, ROMÂNIA
• Claudia COSTIN, Universitatea „Ștefan cel Mare“, Suceava, ROMÂNIA
• Emilia DAVID, Universitatea din Pisa, ITALIA
• Mircea A. DIACONU - Universitatea „Ștefan cel Mare“, Suceava, ROMÂNIA
• Raluca DIMIAN, Universitatea „Ștefan cel Mare“, Suceava, ROMÂNIA
• Danielle FORGET, Universitatea Ottawa, CANADA
• Regina FRANCZAK, Universitatea Jagellona Cracovia, POLONIA
• Georges FRERIS, Universitatea Aristote, Thessaloniki, GRECIA
• Alexandru GAFTON, Universitatea „Al. I. Cuza“, Iași, ROMÂNIA
• Mihaela GHEORGHE, Universitatea „Transilvania” din Brașov,
• ROMÂNIA
• Daniela HĂISAN, Universitatea „Stefan cel Mare“, Suceava, ROMÂNIA
• Otilia HEDEȘAN, Universitatea de Vest, Timișoara, ROMÂNIA
• Gina MĂCIUCĂ, Universitatea „Ștefan cel Mare“, Suceava, ROMÂNIA
• Aurelia MERLAN, Ludwig-Maximilians-Universität, München, GERMANIA
• Ana Maria MINUȚ, Universitatea „Al. I. Cuza”, Iași, ROMÂNIA
• Ovidiu MORAR, Universitatea „Ștefan cel Mare”, Suceava, ROMÂNIA
• Rodica NAGY, Universitatea „Ștefan cel Mare”, Suceava, ROMÂNIA
• Cristinia PALADIAN, Universitatea Naţională Y. Fedkovici, Cernăuţi, UCRAINA
• Daniela PETROȘEL, Universitatea „Ștefan cel Mare“, Suceava, ROMÂNIA
• Gheorghe POPA, Universitatea „Alecu Russo” Bălți, REPUBLICA MOLDOVA
• Crina PRODAN, Universitatea „Ștefan cel Mare”, Suceava, ROMÂNIA
• Lavinia SEICIUC, Universitatea „Ștefan cel Mare”, Suceava, ROMÂNIA
• Elena-Brândușa STEICIUC, Universitatea „Stefan cel Mare”, Suceava, ROMÂNIA
• Maria SLEAHTITCHI, Universitatea „Alecu Russo” Bălți, REPUBLICA MOLDOVA
• Andrei TERIAN, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, ROMÂNIA
• Luminiţa-Elena TURCU, Universitatea „Ștefan cel Mare”, Suceava, ROMÂNIA
• Felicia VRÂNCEANU, Universitatea Naţională Y. Fedkovici, Cernăuţi, UCRAINA

14
 COMITETUL DE ORGANIZARE

• Prof. univ. dr. Rodica NAGY

• Prof. univ. dr. Mircea A. DIACONU
• Prof. univ. dr. Claudia COSTIN
• Prof. univ. dr. Daniela PETROȘEL
• Lector dr. Ioan FĂRMUȘ
• Asist. dr. Alina NACU
• Asist. dr. Delia VARTOLOMEI
• Drd. Ozana CIOBANU ozanaciobanu@[Link]
• Drd. Cristina TINIUC c_tiniuc@[Link]

15