2

Aprobat în ședința Guvernului din __________________ 2026

Decizia protocolară nr.________/2026

Proiect

UE

PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA

LEGE

privind piața criptoactivelor

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Prezenta lege transpune parțial Regulamentul (UE) 2023/1114 al

Parlamentului European și al Consiliului din 31 mai 2023 privind piețele
criptoactivelor și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1093/2010 și (UE)
nr. 1095/2010 și a Directivelor 2013/36/UE și (UE) 2019/1937, publicat în
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L 150 din 9 iunie 2023,
CELEX: 32023R1114, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul
(UE) 2023/2869 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 decembrie
2023.

Capitolul I
DISPOZIȚII GENERALE
Articolul 1. Obiectul și scopul legii
(1) Prezenta lege reglementează:
a) cerințele pentru oferta publică de criptoactive (denumită în continuare
ofertă publică) și admiterea la tranzacționare a criptoactivelor pe o platformă de
tranzacționare (denumită în continuare admitere la tranzacționare) pentru
criptoactive, altele decât tokenurile raportate la active și tokenurile de monedă
electronică, a tokenurilor raportate la active și a tokenurilor de monedă electronică,
precum și cerințele pentru furnizorii de servicii de criptoactive;
b) cerințele în materie de transparență și publicare de informații pentru
emiterea, oferta publică și admiterea la tranzacționare;
c) cerințele pentru autorizarea și supravegherea furnizorilor de servicii de
criptoactive, a emitenților de tokenuri raportate la active și a emitenților de
 3

tokenuri de monedă electronică, precum și pentru funcționarea, organizarea și

guvernanța acestora;
d) cerințele pentru protecția deținătorilor de criptoactive în cadrul emiterii,
al ofertei publice și al admiterii la tranzacționare a criptoactivelor;
e) cerințele pentru protecția clienților furnizorilor de servicii de criptoactive;
f) măsuri de prevenire a utilizării abuzive a informațiilor privilegiate, a
divulgării ilegale a informațiilor privilegiate și a manipulării pieței de criptoactive,
pentru a asigura integritatea pieței de criptoactive.
(2) Prezenta lege are ca scop stabilirea unui cadru normativ de bază pentru
dezvoltarea și funcționarea corectă, transparentă și sigură a pieței criptoactivelor,
pentru asigurarea unui tratament proporțional și sporirea securității juridice a
emitenților și furnizorilor de servicii de criptoactive, pentru protejarea drepturilor
și intereselor legitime ale deținătorilor și investitorilor, inclusiv prin aplicarea
cerințelor privind prevenirea și combaterea spălării banilor, urmărind menținerea
stabilității financiare, stimularea dezvoltării tehnologice și a inovării pe această
piață, în conformitate cu standardele europene și internaționale.

Articolul 2. Domeniul de aplicare

(1) Prezenta lege se aplică persoanelor fizice și juridice din Republica
Moldova, persoanelor fizice şi juridice străine şi apatrizilor care sunt implicate în
emiterea, oferta publică de criptoactive și admiterea la tranzacționare a
criptoactivelor sau care furnizează servicii de criptoactive ori desfășoară activități
pe piața de criptoactive în Republica Moldova.
(2) Prezenta lege nu se aplică:
a) persoanelor care furnizează servicii de criptoactive exclusiv
întreprinderilor lor mamă, propriilor filiale sau altor filiale ale întreprinderilor lor
mamă;
b) lichidatorului sau administratorului insolvabilității care acționează în
cursul unei proceduri de insolvabilitate, cu excepția cazului în care acționează în
sensul art. 44 din prezenta lege;
c) Băncii Naționale a Moldovei atunci când acționează în calitatea sa de
autoritate monetară conform prevederilor art. 5 alin. (1) lit. a), g), i) din Legea
nr. 548/1995 cu privire la Banca Naţională a Moldovei (denumită în continuare
Legea nr. 548/1995);
d) autorităților publice;
e) organismelor internaţionale şi regionale, precum Banca Centrală
Europeană, Banca Europeană de Investiţii, Fondul european de stabilitate
financiară și Mecanismul european de stabilitate;
f) organizațiilor internaționale publice, care includ Fondul Monetar
Internațional și Banca Reglementelor Internaționale.
(3) Prezenta lege nu se aplică criptoactivelor care sunt unice și nefungibile
cu alte criptoactive.
 4

(4) Prezenta lege nu se aplică criptoactivelor care se califică drept unul sau
mai multe dintre următoarele:
a) instrumente financiare;
b) depozite;
c) fonduri, cu excepția cazului în care se califică drept tokenuri de monedă
electronică;
d) poziții din securitizare în contextul unei securitizări, în conformitate cu
legislația care reglementează relațiile în domeniul securitizării;
e) produse de asigurare generală sau de viață care se încadrează în clasele
de asigurare prevăzute de legislația privind activitatea de asigurare sau de
reasigurare sau contractele ori programele de reasigurare și de retrocesiune
menționate în legislația respectivă;
f) produse de pensii, care intră sub incidența Legii nr. 198/2020 privind
fondurile de pensii facultative (denumită în continuare Legea nr. 198/2020), și care
sunt recunoscute ca având drept scop principal furnizarea unui venit investitorului
în momentul pensionării și care îi conferă acestuia dreptul la anumite prestații;
g) sisteme de pensii ocupaționale recunoscute oficial, ce include fonduri de
pensii ocupaționale, care intră sub incidența Legii nr. 198/2020;
h) produse de pensii individuale în cazul cărora cadrul normativ prevede o
contribuție financiară din partea angajatorului, iar angajatorul sau angajatul nu
poate alege produsul de pensii sau furnizorul;
i) un produs paneuropean de pensii personale, astfel cum este prevăzut de
legislația privind produsul paneuropean de pensii personale;
j) sisteme de securitate socială, precum sunt sistemul public de asigurări
sociale, sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală, sistemul public de
pensii și/sau alte sisteme de protecție socială prevăzute de legislaţia națională.
(5) În sensul alin. (4) lit. a), Comisia Națională a Pieței Financiare
stabilește, prin acte normative, condițiile și criteriile pentru calificarea
criptoactivelor drept instrumente financiare, în conformitate cu legislația privind
piața de capital și legislația privind piețele instrumentelor financiare și activitățile
de investiții.

Articolul 3. Definiții
(1) În sensul prezentei legi se aplică următoarele definiții:
1) administrator de fonduri de investiții alternative (AFIA) – societate de
administrare a investițiilor, astfel cum este definită la art. 2 din Legea nr. 2/2020
privind organismele de plasament colectiv alternative (denumită în continuare
Legea nr. 2/2020);
2) adresă de registru distribuit – cod alfanumeric care identifică o adresă
dintr-o rețea care utilizează tehnologia registrelor distribuite (DLT) sau o
tehnologie similară la care sau de la care pot fi transmise sau primite criptoactive;
3) alte state – statele, inclusiv membre ale Uniunii Europene (UE) și statele
membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), cu
 5

excepția jurisdicțiilor şi a regiunilor autonome care sunt incluse în listele Grupului

de Acțiune Financiară Internațională (FATF) ale jurisdicțiilor cu risc sporit și
jurisdicțiilor sub monitorizare sporită, în listele UE a jurisdicțiilor necooperante în
scopuri fiscale și în listele UE a statelor terțe cu deficiențe strategice în regimurile
de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului;
4) asigurarea administrării de portofolii de criptoactive – administrarea
discreționară și individualizată de portofolii care includ unul sau mai multe
criptoactive, în cadrul unui mandat acordat de client;
5) asigurarea custodiei și a administrării criptoactivelor în numele
clienților – păstrarea în condiții de siguranță a criptoactivelor sau exercitarea
controlului, în numele clienților, asupra criptoactivelor ori a mijloacelor de acces
la astfel de criptoactive, dacă este cazul sub formă de chei de criptare private;
6) autoritate competentă – Comisia Națională a Pieței Financiare (denumită
în continuare Comisia Națională) sau Banca Națională a Moldovei (denumită în
continuare Banca Națională) în funcție de aria de competențe atribuite potrivit
prevederilor art. 85;
7) bancomate de criptoactive sau ATM-uri cripto – terminale electronice
fizice sau online care permit unui furnizor de servicii de criptoactive să efectueze
în principal activitatea de furnizare de servicii de transfer de criptoactive, astfel
cum se menționează la pct. 176) lit. j) din prezentul alineat;
8) beneficiar – persoană care este destinatarul vizat al transferului de
criptoactive;
9) client – orice persoană fizică sau juridică pentru care un furnizor de
servicii de criptoactive furnizează servicii de criptoactive în sensul prezentei legi;
10) cont de criptoactive – un cont ținut de un furnizor de servicii de
criptoactive în numele uneia sau mai multor persoane fizice sau juridice și care
poate fi utilizat pentru executarea transferurilor de criptoactive;
11) criptoactiv – reprezentare digitală a unei valori sau a unui drept care
poate fi transferată și stocată electronic, utilizând tehnologia registrelor distribuite
sau o tehnologie similară;
12) cumpărări și vânzări simultane pe cont propriu – cumpărări și vânzări
simultane pe cont propriu în sensul definiției din legislația privind piețele
instrumentelor financiare și activitățile de investiții;
13) date cu caracter personal – date cu caracter personal în sensul definiției
de la art. 4 din Legea nr. 195/2024 privind protecția datelor cu caracter personal
(denumită în continuare Legea nr. 195/2024);
14) depozit – depozit, astfel cum este definit la art. 2 din Legea nr. 160/2023
cu privire la garantarea depozitelor în bănci (denumită în continuare Legea
nr. 160/2023);
15) deținător de retail – orice persoană fizică care acționează în scopuri ce
nu sunt legate de activitatea sa comercială, economică, meșteșugărească sau
profesională;
16) emitent – persoană fizică sau juridică care emite criptoactive;
 6

17) emitent solicitant – emitent de tokenuri raportate la active sau de

tokenuri de monedă electronică care solicită autorizarea de a face oferte publice
sau admiterea la tranzacționare a criptoactivelor respective;
18) executarea ordinelor aferente criptoactivelor în numele clienților –
încheierea, în numele clienților, de acorduri pentru cumpărarea sau vânzarea unuia
sau a mai multor criptoactive sau pentru subscrierea în numele clienților a unuia
sau a mai multor criptoactive și include încheierea de contracte pentru vânzarea
criptoactivelor în momentul ofertei publice sau admiterii lor la tranzacționare;
19) filială – filială, astfel cum este definită la art. 3 din Legea nr. 114/2012
cu privire la serviciile de plată și moneda electronică (denumită în continuare
Legea nr. 114/2012);
20) firmă de investiții – orice persoană juridică a cărei ocupaţie sau activitate
obişnuită constă în furnizarea unuia sau mai multor servicii de investiţii pentru
terţi şi/sau în desfăşurarea uneia sau mai multor activităţi de investiţii cu titlu
profesional astfel cum este definită de legislația instrumentelor financiare;
21) fonduri – fonduri în sensul definiției de la art. 3 din Legea nr. 114/2012;
22) furnizarea de servicii de transfer de criptoactive în numele clienților –
furnizarea de servicii de transfer de criptoactive, în numele unei persoane fizice
sau juridice, de la o adresă de registru distribuit la alta sau de la un cont de registru
distribuit la altul;
23) furnizor de servicii de criptoactive – persoană juridică a cărei ocupație
sau activitate este furnizarea cu titlu profesional a unuia sau mai multor servicii de
criptoactive către clienți și care este autorizată să furnizeze servicii de criptoactive
în conformitate cu art. 53;
24) grup – grup, astfel cum este definit la art. 3 din Legea nr. 114/2012;
25) inițiator – persoană care este titularul unui cont de criptoactive ținut de
un furnizor de servicii de criptoactive, al unei adrese de registru distribuit sau al
unui dispozitiv ce permite stocarea criptoactivelor și care autorizează un transfer
de criptoactive din contul, de la adresa de registru distribuit sau de pe dispozitivul
respectiv sau, în cazul în care nu există un cont, o adresă de registru distribuit sau
un dispozitiv de acest fel, o persoană care dă un ordin de transfer de criptoactive
ori care inițiază transferul respectiv;
26) instituție de credit – întreprindere bancă sau persoană juridică, astfel
cum este definită la art. 3 din Legea nr. 202/2017 privind activitatea băncilor
(denumită în continuare Legea nr. 202/2017), a cărei activitate constă în atragerea
de depozite sau de alte fonduri rambursabile de la public și în acordarea de credite
în cont propriu, inclusiv banca, astfel cum este definită la art. 3 din Legea
nr. 202/2017 și care dispune de o licență sau autorizație eliberată de Banca
Naţională, în condițiile stabilite de Legea nr. 202/2017;
27) instituție de plată – societate de plată în sensul definiției de la art. 3 din
Legea nr. 114/2012, care dispune de o licență în condițiile stabilite de Legea
nr. 114/2012;
 7

28) instituție emitentă de monedă electronică – societate emitentă de

monedă electronică, astfel cum este definită la art. 3 din Legea nr. 114/2012, care
dispune de o licență în condițiile stabilite de Legea nr. 114/2012;
29) instrument financiar – instrumente financiare, astfel cum sunt definite
de legislația privind piețele instrumentelor financiare și activitățile de investiții;
30) interfață online – orice software, inclusiv un site web, o secțiune a unui
site web sau o aplicație, care este operat de către un ofertant de criptoactive sau un
furnizor de servicii de criptoactive sau în numele acestuia și care servește la a oferi
deținătorilor de criptoactive acces la criptoactivele lor și la a oferi clienților acces
la serviciile de criptoactive;
31) investitori calificați – persoane sau entități, astfel cum sunt definiți de
legislația privind piețele instrumentelor financiare și activitățile de investiții ;
32) întreprindere-mamă – întreprindere-mamă, astfel cum este definită la
art. 3 din Legea nr. 114/2012;
33) legături strânse – legături strânse, astfel cum sunt definite de legislația
privind piețele instrumentelor financiare și activitățile de investiții;
34) mecanism de consens – normele și procedurile prin care se ajunge la
un acord între nodurile rețelei DLT cu privire la validarea unei tranzacții;
35) monedă electronică – monedă electronică în sensul definiției de la art. 3
din Legea nr. 114/2012;
36) monedă oficială – monedă națională (leul) în sensul definit la art. 3 din
Legea nr. 1232/1992 cu privire la bani sau valută străină în sensul definit la art. 3
din Legea nr. 62/2008 privind reglementarea valutară (denumită în continuare
Legea nr. 62/2008);
37) nod al rețelei DLT – dispozitiv sau proces care face parte dintr-o rețea
și care deține o copie completă sau parțială a evidențelor privind toate tranzacțiile
bazate pe un registru distribuit;
38) oferirea de consultanță cu privire la criptoactive – oferirea, formularea
sau acceptarea de a formula recomandări personalizate adresate unui client, fie la
cererea clientului, fie din inițiativa furnizorului de servicii de criptoactive care
oferă consultanța cu privire la una sau mai multe tranzacții care vizează
criptoactive ori cu privire la utilizarea serviciilor de criptoactive;
39) ofertant – persoană fizică sau juridică, sau emitentul, care face o ofertă
publică de criptoactive;
40) ofertă publică – comunicare adresată unor persoane, sub orice formă
și prin orice mijloace, care prezintă informații suficiente despre condițiile ofertei
și despre criptoactivele oferite, astfel încât să permită potențialilor deținători să ia
o decizie de a achiziționa sau nu criptoactivele respective;
41) operarea unei platforme de tranzacționare pentru criptoactive –
gestionarea unuia sau a mai multor sisteme multilaterale, care reunesc sau
facilitează reunirea mai multor terți care cumpără și vând participații aferente
criptoactivelor, în cadrul sistemului său și în conformitate cu normele sale, într-un
 8

mod care conduce la încheierea unui contract, fie prin schimbul criptoactivelor
contra unor fonduri, fie prin schimbul criptoactivelor contra unor alte criptoactive;
42) organ de conducere – organ sau organe ale unui emitent, ale unui
ofertant de criptoactive sau ale unei persoane care solicită admiterea la
tranzacționare a criptoactivelor sau ale unui furnizor de servicii de criptoactive,
care sunt desemnate conform statutului entității şi în conformitate cu cadrul legal
din Republica Moldova aplicabil formei de organizare juridică, care sunt abilitate
să stabilească strategia, obiectivele și direcția generală a entității, și care
supervizează și monitorizează procesul decizional al entității, și din care fac parte
persoane care conduc efectiv activitatea entității;
43) participație calificată – deținerea, directă sau indirectă, în cadrul unui
emitent de tokenuri raportate la active sau al unui furnizor de servicii de
criptoactive, a unei participații care reprezintă cel puțin 10 % din capital sau din
drepturile de vot, sau care permite exercitarea unei influențe semnificative asupra
administrării emitentului de tokenuri raportate la active sau a administrării
furnizorului de servicii de criptoactive în care este deținută participația respectivă;
Deţinerea, directă şi indirectă, se stabileşte conform actelor normative ale
Comisiei Naţionale.
44) plasarea de criptoactive – comercializare de criptoactive către
cumpărători, în numele ori în contul ofertantului sau al unei părți legate de
ofertant;
45) prestator de servicii de plată – prestator de servicii de plată, astfel cum
este definit la art. 5 din Legea nr. 114/2012;
46) primirea și transmiterea ordinelor aferente criptoactivelor în numele
clienților – primirea de la o persoană a unui ordin de cumpărare sau de vânzare a
unuia sau a mai multor criptoactive ori de subscriere a unuia sau a mai multor
criptoactive și transmiterea ordinului respectiv către un terț în vederea executării;
47) registru distribuit – registru de informații care ține evidența tranzacțiilor
și care este partajat între un set de noduri ale rețelei DLT și sincronizat între
acestea, prin utilizarea unui mecanism de consens;
48) rezervă de active – coș de active de rezervă care garantează dreptul de
creanță împotriva emitentului;
49) schimbul de criptoactive contra altor criptoactive – încheierea de
contracte de cumpărare sau vânzare cu clienții referitoare la criptoactive contra
altor criptoactive, utilizând capital propriu;
50) schimbul de criptoactive contra unor fonduri – încheierea cu clienți de
contracte de cumpărare sau de vânzare referitoare la criptoactive contra unor
fonduri, utilizând capital propriu;
51) servicii de plată – servicii de plată, astfel cum sunt definite la art. 4 din
Legea nr. 114/2012;
52) serviciu de criptoactive – oricare dintre serviciile și activitățile
următoare referitoare la orice criptoactive reglementate de prezenta lege:
a) asigurarea custodiei și a administrării criptoactivelor în numele clienților;
 9

b) operarea unei platforme de tranzacționare pentru criptoactive;

c) schimbul de criptoactive contra unor fonduri;
d) schimbul de criptoactive contra altor criptoactive;
e) executarea ordinelor aferente criptoactivelor în numele clienților;
f) plasarea de criptoactive;
g) primirea și transmiterea ordinelor aferente criptoactivelor în numele
clienților;
h) oferirea de consultanță cu privire la criptoactive;
i) asigurarea administrării de portofolii de criptoactive;
j)furnizarea de servicii de transfer de criptoactive în numele clienților;
53) societate de administrare a OPCVM – societate de administrare
fiduciară a investițiilor în sensul legislației privind fondurile de investiții ;
54) sucursală – subdiviziune separată a instituției de credit, a unui un
depozitar central de titluri de valoare, a unei firme de investiții, a unui operator de
piață, a unei societăți de administrare OPCVM, a unui administrator de fonduri de
investiții alternative, a unei instituții de plată, a unei societăți de asigurare, a unei
instituții emitentă de monedă electronică sau a unei instituții pentru furnizarea de
pensii ocupaționale, în sensul definit la art. 240 din Codul civil al Republicii
Moldova nr. 1107/2002;
55) tehnologia registrelor distribuite sau DLT – tehnologie care permite
operarea și utilizarea de registre distribuite;
56) token de monedă electronică – tip de criptoactive care vizează
menținerea unei valori stabile prin raportare la valoarea unei monede oficiale;
57) token raportat la active – tip de criptoactive care nu este un token de
monedă electronică și care vizează menținerea unei valori stabile, prin raportare la
o altă valoare sau la un alt drept ori la o combinație între acestea, inclusiv la una
sau mai multe monede oficiale;
58) token utilitar – tip de criptoactive care este destinat exclusiv să asigure
accesul la un bun sau un serviciu furnizat de către emitentul său;
59) transfer de criptoactive – orice tranzacție al cărei scop este de a transfera
criptoactive de la o adresă de registru distribuit, dintr-un cont de criptoactive sau
dintr-un alt dispozitiv care permite stocarea criptoactivelor către o altă adresă, un
alt cont de criptoactive sau un alt dispozitiv, efectuată de cel puțin un furnizor de
servicii de criptoactive, care acționează fie în numele unui inițiator, fie în numele
unui beneficiar, indiferent dacă inițiatorul și beneficiarul sunt sau nu aceeași
persoană și indiferent dacă furnizorul de servicii de criptoactive al inițiatorului și
cel al beneficiarului sunt identici.
(2) Autoritățile competente, în funcție de aria de competențe stabilită de
art. 85, pot adopta acte normative pentru punerea în aplicarea a prezentei legi, prin
care să detalieze elementele tehnice, criteriile de aplicare, procedurile, formatele
și modalitățile de raportare aferente definițiilor prevăzute la alin. (1), inclusiv în
funcție de evoluțiile pieței și de evoluțiile tehnologice, fără a modifica, restrânge
sau extinde conținutul definițiilor stabilite prin prezenta lege.
 10

Capitolul II
CRIPTOACTIVE, ALTELE DECÂT TOKENURILE RAPORTATE
LA ACTIVE SAU TOKENURILE DE MONEDĂ ELECTRONICĂ

Articolul 4. Ofertele publice de criptoactive, altele decât tokenurile

raportate la active sau tokenurile de monedă electronică
(1) O persoană poate face o ofertă publică privind un criptoactiv, altul decât
un token raportat la active sau un token de monedă electronică, doar dacă:
a) este o persoană juridică, constituită sub forma juridică de organizare de
societate cu răspundere limitată sau de societate pe acțiuni înregistrată în
Republica Moldova conform legislației în vigoare sau în alt stat;
b) a elaborat o carte albă pentru criptoactive în privința criptoactivului
respectiv, în conformitate cu art. 6;
c) a notificat cartea albă pentru criptoactive în conformitate cu art. 8;
d) a publicat cartea albă pentru criptoactive în conformitate cu art. 9;
e) după caz, a elaborat comunicările cu caracter publicitar în privința
criptoactivului respectiv în conformitate cu art. 7;
f) după caz, a publicat comunicările cu caracter publicitar în privința
criptoactivului respectiv în conformitate cu art. 9;
g) îndeplinește cerințele pentru ofertanți prevăzute la art. 14.
(2) Alin. (1) lit. b), c), d) și f) nu se aplică niciuneia dintre următoarele oferte
publice de criptoactive, altele decât tokenurile raportate la active sau tokenurile de
monedă electronică:
a) o ofertă adresată unui număr mai mic de 150 de persoane fizice sau
juridice din Republica Moldova sau din alt state (per stat), în cazul în care aceste
persoane acționează pe cont propriu;
b) o ofertă publică privind un criptoactiv pentru care, într-o perioadă de
12 luni care începe odată cu inițierea ofertei, valoarea totală nu depășește
1 000 000 EUR (echivalentul în lei, calculat cu aplicarea cursului oficial al leului
moldovenesc stabilit de Banca Naţională), sau valoarea echivalentă în
criptoactive;
c) o ofertă privind un criptoactiv adresată exclusiv investitorilor calificați,
în cazul în care criptoactivul poate fi deținut numai de către astfel de investitori
calificați.
(3) Prezentul capitol nu se aplică ofertelor publice de criptoactive, altele
decât tokenurile raportate la active sau tokenurile de monedă electronică, în cazul
în care:
a) criptoactivul este oferit în mod gratuit;
b) criptoactivul este creat automat, ca recompensă pentru întreținerea
registrului distribuit sau pentru validarea tranzacțiilor;
c) oferta se referă la un token utilitar care oferă acces la un bun sau serviciu
care există sau este în funcțiune;
 11

d) deținătorul criptoactivului are dreptul de a-l utiliza numai în schimbul

unor bunuri și servicii într-o rețea limitată de comercianți, în baza unor acorduri
contractuale cu ofertantul.
(4) În sensul prevăzut la alin. (3) lit. a), nu se consideră că un criptoactiv
este oferit în mod gratuit în cazul în care cumpărătorii trebuie să furnizeze sau să
se angajeze să furnizeze date cu caracter personal ofertantului în schimbul
criptoactivului respectiv sau în cazul în care ofertantul unui criptoactiv primește
de la potențialii deținători ai criptoactivului respectiv taxe, comisioane ori
beneficii pecuniare sau nepecuniare în schimbul criptoactivului respectiv.
(5) În cazul în care, pentru fiecare perioadă de 12 luni care începe de la
demararea ofertei publice inițiale, valoarea totală a unei oferte publice privind un
criptoactiv în circumstanțele menționate la alin. (3) lit. d) depășește
1 000 000 EUR (echivalentul în lei, calculat cu aplicarea cursului oficial al leului
moldovenesc stabilit de Banca Naţională), ofertantul trimite Comisiei Naționale o
notificare care conține o descriere a ofertei și explică de ce oferta este exceptată
de la aplicarea prezentului capitol în temeiul menționat la alin. (3) lit. d). Comisia
Națională examinează notificarea în termen de 20 de zile lucrătoare de la data
primirii acesteia. În cursul examinării, Comisia Națională poate solicita
ofertantului informații, explicații sau documente suplimentare, stabilind un termen
pentru prezentarea acestora care nu poate depăși 20 de zile lucrătoare de la data
solicitării. Termenul de examinare se suspendă de drept de la data solicitării până
la data primirii informațiilor, explicațiilor sau documentelor solicitate. Pe baza
notificării menționate, în cazul în care constată că activitatea nu se califică pentru
o exceptare ca rețea limitată în temeiul indicat la alin. (3) lit. d), aceasta emite o
decizie motivată corespunzător și informează ofertantul în consecință.
(6) Exceptările enumerate la alin. (2) și (3) nu se aplică persoanelor juridice
înregistrate în alte state care intenționează să facă o ofertă publică privind
criptoactivul, altul decât un token raportat la active sau un token de monedă
electronică sau în cazul în care ofertantul sau o altă persoană care acționează în
numele ofertantului își face cunoscută în orice comunicare intenția de a solicita
admiterea la tranzacționare a unui criptoactiv, altul decât un token raportat la active
sau un token de monedă electronică.
(7) Autorizarea ca furnizor de servicii de criptoactive în temeiul art. 53 nu
este necesară pentru asigurarea custodiei și a administrării criptoactivelor în
numele clienților sau pentru furnizarea de servicii de transfer de criptoactive în
legătură cu criptoactivele ale căror oferte publice sunt exceptate în temeiul
alin. (3), cu excepția cazului în care:
a) există o altă ofertă publică a aceluiași criptoactiv, iar oferta respectivă nu
beneficiază de exceptare; sau
b) criptoactivul oferit este admis pe o platformă de tranzacționare.
(8) În cazul în care oferta publică privind un criptoactiv, altul decât un token
raportat la active sau un token de monedă electronică, vizează un token utilitar
care asigură acces la bunuri și servicii care nu există sau care nu sunt încă în
 12

funcțiune, durata ofertei publice, astfel cum este descrisă în cartea albă pentru
criptoactive, nu trebuie să depășească 12 luni de la data publicării cărții albe pentru
criptoactive.
(9) Orice ofertă publică ulterioară privind criptoactivul, altul decât un token
raportat la active sau un token de monedă electronică, este considerată o ofertă
publică separată căreia i se aplică cerințele de la alin. (1), fără a aduce atingere
eventualei aplicări a alin. (2) sau (3) în cazul ofertei publice ulterioare.
(10) Nu este necesară o carte albă suplimentară pentru criptoactive pentru
nicio ofertă publică ulterioară privind criptoactivul, altul decât un token raportat
la active sau un token de monedă electronică, dacă a fost publicată o carte albă
pentru criptoactive în conformitate cu art. 9 și 12, iar persoana responsabilă cu
elaborarea unei astfel de cărți albe își dă consimțământul în scris pentru utilizarea
acesteia.
(11) În cazul în care o ofertă publică privind un criptoactiv, altul decât un
token raportat la active sau un token de monedă electronică, nu face obiectul
obligației de a publica o carte albă pentru criptoactive în temeiul alin. (2) sau (3),
dar o carte albă este totuși elaborată în mod voluntar, se aplică prezentul capitol.

Articolul 5. Admiterea la tranzacționare a criptoactivelor, altele decât

tokenurile raportate la active sau tokenurile de monedă electronică
(1) O persoană poate solicita admiterea la tranzacționare a unui criptoactiv,
altul decât un token raportat la active sau un token de monedă electronică doar
dacă:
a) este o persoană juridică înregistrată în Republica Moldova sau în alt stat;
b) a elaborat o carte albă pentru criptoactive în privința criptoactivului
respectiv, în conformitate cu art. 6;
c) a notificat cartea albă pentru criptoactive în conformitate cu art. 8;
d) a publicat cartea albă pentru criptoactive în conformitate cu art. 9;
e) după caz, a elaborat comunicările cu caracter publicitar în privința
criptoactivului respectiv în conformitate cu art. 7;
f) după caz, a publicat comunicările cu caracter publicitar în privința
criptoactivului respectiv în conformitate cu art. 9;
g) îndeplinește cerințele pentru persoanele care solicită admiterea la
tranzacționare prevăzute la art. 14.
(2) Atunci când un criptoactiv este admis la tranzacționare din inițiativa
operatorului platformei de tranzacționare și nu a fost publicată în conformitate cu
art. 9 o carte albă pentru criptoactive în cazurile prevăzute de prezenta lege,
operatorul respectivei platforme de tranzacționare pentru criptoactive trebuie să
respecte cerințele prevăzute la alin. (1).
(3) Prin derogare de la alin. (1), persoana care solicită admiterea la
tranzacționare a unui criptoactiv, altul decât un token raportat la active sau un
token de monedă electronică, și operatorul respectiv al platformei de
tranzacționare pot conveni în scris printr-un acord ca operatorul platformei de
 13

tranzacționare să fie cel care trebuie să respecte toate sau o parte dintre cerințele
menționate la alin. (1) lit. b)-g).
(4) Acordul scris menționat la alin. (3) precizează în mod clar că persoana
care solicită admiterea la tranzacționare trebuie să furnizeze operatorului
platformei de tranzacționare toate informațiile necesare pentru a-i permite
operatorului respectiv să îndeplinească cerințele menționate la alin. (1) lit. b)-g),
după caz.

Articolul 6. Conținutul și forma cărții albe pentru criptoactive, altele decât

tokenurile raportate la active sau tokenurile de monedă electronică
(1) O carte albă pentru criptoactive conține toate informațiile următoare,
astfel cum se detaliază în anexa nr. 1:
a) informații despre ofertant sau persoana care solicită admiterea la
tranzacționare;
b) informații despre emitent, în cazul în care acesta este diferit de ofertant
sau de persoana care solicită admiterea la tranzacționare;
c) informații despre operatorul platformei de tranzacționare în cazurile în
care acesta elaborează cartea albă pentru criptoactive;
d) informații despre proiectul de criptoactive;
e) informații despre oferta publică privind criptoactivul sau despre
admiterea acestuia la tranzacționare;
f) informații despre criptoactiv;
g) informații despre drepturile și obligațiile aferente criptoactivului;
h) informații despre tehnologia-suport;
i) informații privind riscurile;
j) informații privind principalele efecte negative asupra climei și alte efecte
negative legate de mediu ale mecanismului de consens utilizat pentru emiterea
criptoactivului.
(2) În cazurile în care cartea albă pentru criptoactive nu este elaborată de
persoanele menționate la alin. (1) lit. a), b) și c), aceasta include, de asemenea,
identitatea persoanei care a elaborat cartea albă pentru criptoactive și motivul
pentru care persoana respectivă a elaborat-o.
(3) Toate informațiile enumerate la alin. (1) trebuie să fie corecte, clare și
să nu inducă în eroare. Cartea albă pentru criptoactive nu trebuie să conțină
omisiuni semnificative și trebuie prezentată într-o formă concisă și ușor de înțeles.
(4) Cartea albă pentru criptoactive conține următoarea mențiune clară și
vizibilă pe prima pagină:
„Prezenta carte albă pentru criptoactive nu a fost aprobată de Comisia
Naţională a Pieţei Financiare sau de orice altă autoritate competentă din Republica
Moldova. Ofertantul criptoactivului își asumă întreaga răspundere pentru
conținutul prezentei cărți albe pentru criptoactive.”
(5) În cazul în care cartea albă pentru criptoactive este elaborată de
persoana care solicită admiterea la tranzacționare sau de un operator al unei
 14

platforme de tranzacționare, în declarația menționată la prezentul alineat, în loc de

„ofertant”, se include o trimitere la „persoana care solicită admiterea la
tranzacționare” sau la „operatorul platformei de tranzacționare”.
(6) Cartea albă pentru criptoactive nu trebuie să conțină nicio afirmație în
ceea ce privește valoarea viitoare a criptoactivului, alta decât mențiunea prevăzută
la alin. (7).
(7) Cartea albă pentru criptoactive conține o mențiune clară și lipsită de
ambiguitate, din care să rezulte că:
a) criptoactivul își poate pierde valoarea parțial sau integral;
b) criptoactivul nu poate fi transferat întotdeauna;
c) criptoactivul poate să nu fie lichid;
d) în cazul în care oferta publică se referă la un token utilitar, este posibil ca
respectivul token utilitar să nu poată fi schimbat contra bunului sau serviciului
promis în cartea albă pentru criptoactive, mai ales în cazul în care proiectul de
criptoactive eșuează sau este întrerupt;
e) criptoactivul nu este garantat de sistemele de compensare pentru
investitori în temeiul Legii nr. 171/2012;
f) criptoactivul nu este garantat de schemele de garantare a depozitelor în
temeiul Legii nr. 160/2023.
(8) Cartea albă pentru criptoactive conține o declarație a organului de
conducere al ofertantului, a persoanei care solicită admiterea la tranzacționare sau
a operatorului platformei de tranzacționare. În declarația respectivă, care este
introdusă după mențiunea indicată la alin. (4), trebuie să se confirme faptul că
cartea albă pentru criptoactive respectă cerințele de la prezentul capitol și că,
potrivit cunoștințelor de care dispune organul de conducere, informațiile
prezentate în cartea albă pentru criptoactive sunt corecte, clare și nu induc în
eroare, iar cartea albă pentru criptoactive nu conține nicio omisiune susceptibilă
să îi afecteze conținutul.
(9) Cartea albă pentru criptoactive conține un rezumat, introdus după
declarația menționată la alin. (8), care prezintă pe scurt și într-un limbaj fără
caracter tehnic informații esențiale despre oferta publică privind criptoactivul sau
despre intenția de admitere la tranzacționare. Rezumatul este ușor de înțeles,
prezentat și aranjat în pagină într-un format clar și inteligibil, utilizând caractere
de dimensiuni lizibile. Rezumatul cărții albe pentru criptoactive transmite
informații adecvate cu privire la caracteristicile criptoactivului în cauză, astfel
încât potențialii deținători ai criptoactivului să poată lua o decizie în cunoștință de
cauză.
Rezumatul cuprinde un avertisment din care să rezulte că:
a) rezumatul ar trebui citit ca o introducere la cartea albă pentru criptoactive;
b) potențialul deținător ar trebui să ia decizia de achiziționare a
criptoactivului pe baza conținutului integral al cărții albe pentru criptoactive și nu
doar pe baza rezumatului;
 15

c) oferta publică privind criptoactivul nu constituie o ofertă de instrumente

financiare sau o solicitare de a achiziționa instrumente financiare și că orice astfel
de ofertă sau solicitare poate fi făcută numai prin intermediul unui prospect sau al
altor documente de ofertă în temeiul cadrului legal aplicabil;
d) o carte albă pentru criptoactive nu constituie un prospect, astfel cum se
menționează în Legea nr. 171/2012, sau un alt document de ofertă în temeiul
cadrului legal al Republicii Moldova.
(10) Cartea albă pentru criptoactive conține data notificării sale și un
cuprins.
(11) Cartea albă pentru criptoactive este redactată în limba română.
(12) Cartea albă pentru criptoactive trebuie să fie pusă la dispoziție într-un
format care poate fi citit automat.
(13) Comisia Națională adoptă acte normative de punere în aplicare a
prezentei legi cu privire la stabilirea cerințelor și/sau standardelor tehnice în ceea
ce privește formularele, formatele și modelele standard în sensul alin. (12).
(14) Comisia Națională adoptă acte normative de punere în aplicare a
prezentei legi cu privire la stabilirea cerințelor și/sau standardelor tehnice în ceea
ce privește conținutul, metodologiile și modul de prezentare a informațiilor
menționate la alin. (1) lit. j), în ceea ce privește indicatorii de sustenabilitate în
legătură cu efectele negative asupra climei și cu alte efecte negative legate de
mediu. Atunci când se elaborează cerințele și/sau standardele tehnice menționate
la prezentul alineat, Comisia Națională ia în considerare diferitele tipuri de
mecanisme de consens utilizate pentru validarea tranzacțiilor cu criptoactive,
structurile lor de stimulente și utilizarea energiei, a energiei din surse regenerabile
și a resurselor naturale, generarea de deșeuri și emisiile de gaze cu efect de seră.
Comisia Națională actualizează astfel de cerințe și/sau standarde tehnice ținând
seama de evoluțiile tehnologice și de reglementare.

Articolul 7. Comunicările cu caracter publicitar

(1) Orice comunicări cu caracter publicitar referitoare la o ofertă publică
privind un criptoactiv, altul decât un token raportat la active sau un token de
monedă electronică, sau la admiterea unui astfel de criptoactiv la tranzacționare
respectă toate cerințele următoare:
a) comunicările cu caracter publicitar sunt identificate în mod clar ca atare;
b) informațiile incluse în comunicările cu caracter publicitar sunt corecte,
clare și nu induc în eroare;
c) informațiile din comunicările cu caracter publicitar sunt consecvente cu
informațiile din cartea albă pentru criptoactive în cazul în care, în conformitate cu
art. 4 sau 5, este necesară o carte albă pentru criptoactive;
d) comunicările cu caracter publicitar menționează în mod clar că s-a publicat
o carte albă pentru criptoactive și indică în mod clar adresa a paginii web a
ofertantului, a persoanei care solicită admiterea la tranzacționare sau a
 16

operatorului platformei de tranzacționare pentru criptoactivul în cauză, precum și

un număr de telefon și o adresă de e-mail pentru a contacta persoana respectivă;
e) comunicările cu caracter publicitar conțin următoarea mențiune clară și
vizibilă: „Prezenta comunicare cu caracter publicitar pentru criptoactive nu a fost
revizuită sau aprobată de Comisia Naţională a Pieţei Financiare sau de orice altă
autoritate competentă din Republica Moldova. Ofertantul criptoactivului este
singurul responsabil pentru conținutul prezentei comunicări cu caracter publicitar
pentru criptoactive.”
(2) În cazul în care comunicarea cu caracter publicitar este pregătită de
persoana care solicită admiterea la tranzacționare sau de operatorul unei platforme
de tranzacționare, în declarația menționată la alin. (1) lit. e) din prezentul alineat,
în loc de „ofertant” se include o trimitere la „persoana care solicită admiterea la
tranzacționare” sau la „operatorul platformei de tranzacționare”.
(3) Atunci când este necesară o carte albă pentru criptoactive, în temeiul
art. 4 sau al art. 5, nu se difuzează comunicări cu caracter publicitar înainte de
publicarea cărții albe pentru criptoactive. Capacitatea ofertantului, a persoanei
care solicită admiterea la tranzacționare sau a operatorului unei platforme de
tranzacționare de a desfășura activități de sondare a pieței nu este afectată.
(4) Comisia Națională are atribuția de a evalua respectarea alin. (1) în ceea
ce privește comunicările publicitare respective.

Articolul 8. Notificarea cărții albe pentru criptoactive și a comunicărilor cu

caracter publicitar
(1) Ofertanții, persoanele care solicită admiterea la tranzacționare sau
operatorii unor platforme de tranzacționare pentru criptoactive, altele decât
tokenurile raportate la active sau tokenurile de monedă electronică, notifică
Comisiei Naționale cartea albă pentru criptoactive.
(2) Comunicările cu caracter publicitar se notifică, la cerere, Comisiei
Naționale atunci când se adresează potențialilor deținători de criptoactive, altele
decât tokenurile raportate la active sau tokenurile de monedă electronică.
(3) Notificarea cărții albe pentru criptoactive menționată la alin. (1) nu
impune aprobarea prealabilă a cărților albe pentru criptoactive și nici a
comunicărilor cu caracter publicitar aferente acestora înainte de publicarea lor.
(4) Notificarea cărții albe pentru criptoactive menționată la alin. (1) este
însoțită de o explicație a motivelor pentru care criptoactivul descris în cartea albă
pentru criptoactive nu trebuie considerat a fi:
a) un criptoactiv exclus din domeniul de aplicare al prezentei legi în temeiul
art. 2 alin. (4);
b) un token de monedă electronică; sau
c) un token raportat la active.
(5) Elementele menționate la alin. (1) și (4) se notifică Comisiei Naționale
cu cel puțin 20 de zile lucrătoare înainte de data publicării cărții albe pentru
criptoactive.
 17

(6) Împreună cu notificarea menționată la alin. (1), ofertanții și persoanele

care solicită admiterea la tranzacționare a criptoactivelor, altele decât tokenurile
raportate la active sau tokenurile de monedă electronică, informează Comisia
Națională cu privire la data de începere a ofertei publice preconizate sau a
admiterii preconizate la tranzacționare, precum și cu privire la orice modificare a
datei respective.
(7) Comisia Națională verifică, în termen de 20 de zile lucrătoare de la
primirea notificării prevăzute la alin. (1), dacă cartea albă pentru criptoactive este
completă și dacă aceasta, împreună cu notificarea, este însoțită de toate
informațiile și documentele prevăzute de prezentul articol, de art. 6 și de actele
normative ale Comisiei Naționale. În cazul în care Comisia Națională constată că
cartea albă pentru criptoactive sau notificarea aferentă nu este completă deoarece
lipsesc informații sau documente, aceasta informează imediat sau cel târziu până
la sfârșitul următoarei zile lucrătoare ofertantul, persoana care solicită admiterea
la tranzacționare sau operatorul platformei de tranzacționare, după caz, și
stabilește un termen pentru prezentarea informațiilor sau documentelor lipsă, care
nu poate depăși 20 de zile lucrătoare de la data solicitării. Până la expirarea
termenului respectiv, termenul prevăzut la alin. (5) se suspendă de drept. Orice
solicitări suplimentare formulate de Comisia Națională în vederea completării sau
clarificării informațiilor, pot fi adresate ofertantului sau persoanei notificatoare,
însă nu duc la suspendarea termenului prevăzut la alin. (5). După primirea
informațiilor necesare și constatarea caracterului complet al cărții albe pentru
criptoactive și al notificării aferente, Comisia Națională informează persoana
notificatoare în acest sens. În cazul în care persoana notificatoare nu prezintă
informațiile sau documentele solicitate în termenul stabilit și nu există temeiuri de
repunere în termen, Comisia Națională constată renunțarea tacită la notificare și
informează persoana notificatoare în acest sens. Informațiile prezentate după
expirarea termenului nu sunt luate în considerare în cadrul notificării respective.
Comunicarea caracterului complet al cărții albe pentru criptoactive și al notificării
aferente nu constituie aprobare a cărții albe pentru criptoactive, nu confirmă
exactitatea, corectitudinea sau caracterul neînșelător al informațiilor incluse în
aceasta și nu exonerează persoanele responsabile de răspunderea prevăzută de
prezenta lege.
(8) Comisia Națională include în registrul privind criptoactivele prevăzut la
art. 95 alin. (1) din prezenta lege, informațiile menționate la alineatele (1), (2) și
(4), precum și data de începere a ofertei publice preconizate sau a admiterii
preconizate la tranzacționare, precum și orice modificare a datei respective, în
termen de 5 zile lucrătoare de la data comunicării caracterului complet al
notificării. Comisia Națională include informațiile respective în termen de cinci
zile lucrătoare de la primirea lor de la ofertant sau de la persoana care solicită
admiterea la tranzacționare.
 18

(9) În temeiul art. 95 alin. (4) din prezenta lege, Comisia Națională pune la
dispoziție, în registrul privind criptoactivele, cartea albă pentru criptoactive până
la data de începere a ofertei publice sau a admiterii la tranzacționare.

Articolul 9. Publicarea cărții albe pentru criptoactive și a comunicărilor cu

caracter publicitar
(1) Ofertanții și persoanele care solicită admiterea la tranzacționare a
criptoactivelor, altele decât tokenurile raportate la active sau tokenurile de monedă
electronică, publică pe site-ul lor web cărțile lor albe pentru criptoactive și, dacă
este cazul, comunicările cu caracter publicitar, care trebuie să fie accesibile
publicului, într-un termen rezonabil înainte de data de începere a ofertei publice a
respectivelor criptoactive sau a admiterii respectivelor criptoactive la
tranzacționare. Cărțile albe pentru criptoactive și, dacă este cazul, comunicările cu
caracter publicitar rămân disponibile pe site-ul web al ofertanților sau al
persoanelor care solicită admiterea la tranzacționare atât timp cât criptoactivele
sunt deținute de public.
(2) Cărțile albe pentru criptoactive publicate și, după caz, comunicările cu
caracter publicitar trebuie să fie identice cu versiunea notificată Comisiei
Naționale în conformitate cu art. 8 sau, după caz, cu versiunea modificată în
conformitate cu art. 12.

Articolul 10. Rezultatul ofertei publice și mecanisme de protecție

(1) Ofertanții de criptoactive, altele decât tokenurile raportate la active sau
tokenurile de monedă electronică, care stabilesc un termen-limită pentru oferta
publică a criptoactivelor respective publică pe site-ul lor web rezultatul ofertei
publice în termen de 20 de zile lucrătoare de la încheierea perioadei de subscriere.
(2) Ofertanții de criptoactive, altele decât tokenurile raportate la active sau
tokenurile de monedă electronică, care nu stabilesc un termen-limită pentru oferta
publică a criptoactivelor respective publică pe site-ul lor web în mod constant, cel
puțin o dată pe lună, numărul de unități de criptoactive în circulație.
(3) Ofertanții de criptoactive, altele decât tokenurile raportate la active sau
tokenurile de monedă electronică, care stabilesc un termen-limită pentru oferta lor
publică de criptoactive dispun de mecanisme eficace de monitorizare și protejare
a fondurilor sau a altor criptoactive atrase pe durata ofertei publice. În acest scop,
ofertanții respectivi se asigură că fondurile sau criptoactivele colectate pe durata
ofertei publice sunt păstrate în custodie de una dintre următoarele entități sau de
ambele:
a) o instituție de credit, în cazul în care fondurile sunt atrase pe durata ofertei
publice;
b) un furnizor de servicii de criptoactive care asigură custodia și
administrarea criptoactivelor în numele clienților.
 19

(4) În cazul în care oferta publică nu are o limită temporală, ofertantul

respectă alin. (3) până la expirarea dreptului de retragere al deținătorului de retail
în conformitate cu art. 13.

Articolul 11. Drepturile ofertanților și ale persoanelor care solicită

admiterea la tranzacționare a criptoactivelor, altele decât tokenurile raportate la
active sau tokenurile de monedă electronică
(1) După notificarea completă a cărții albe pentru criptoactive în
conformitate cu art. 8, recepționarea comunicării caracterului complet al notificării
de către Comisia Națională și publicarea cărții albe pentru criptoactive în
conformitate cu art. 9 și, după caz, a cărții albe pentru criptoactive modificate în
conformitate cu art. 12, ofertanții pot oferi criptoactive, altele decât tokenurile
raportate la active sau tokenurile de monedă electronică, pe teritoriul Republicii
Moldova, iar aceste criptoactive pot fi admise la tranzacționare pe o platformă de
tranzacționare pentru criptoactive în Republica Moldova.
(2) Ofertanții și persoanele care solicită admiterea la tranzacționare a
criptoactivelor, altele decât tokenurile raportate la active sau tokenurile de monedă
electronică, care au publicat o carte albă pentru criptoactive în conformitate cu
art. 9 și, după caz, o carte albă pentru criptoactive modificată în conformitate cu
art. 12, nu sunt supuși niciunei alte cerințe privind informațiile cu privire la oferta
publică sau la admiterea la tranzacționare a respectivelor criptoactive.

Articolul 12. Modificarea cărților albe pentru criptoactive publicate și a

comunicărilor cu caracter publicitar publicate
(1) Ofertanții, persoanele care solicită admiterea la tranzacționare sau
operatorii unei platforme de tranzacționare pentru criptoactive, altele decât
tokenurile raportate la active sau tokenurile de monedă electronică, modifică
cărțile albe pentru criptoactive publicate și după caz, comunicările cu caracter
publicitar publicate, în cazul în care a intervenit un nou factor semnificativ, o
eroare materială sau o inexactitate materială care poate afecta evaluarea
criptoactivelor ori influența decizia de a cumpăra, vinde sau deține criptoactivele
respective. Respectiva cerință se aplică pe durata ofertei publice sau atât timp cât
criptoactivul este admis la tranzacționare. Cartea albă pentru criptoactive
modificată este supusă procedurii de verificare a caracterului complet al notificării
prevăzute la art. 8 alin. (5).
(2) Ofertanții, persoanele care solicită admiterea la tranzacționare sau
operatorii unei platforme de tranzacționare pentru criptoactive, altele decât
tokenurile raportate la active sau tokenurile de monedă electronică, notifică
Comisiei Naționale cărțile lor albe pentru criptoactive modificate și, după caz,
comunicările cu caracter publicitar modificate și data publicării preconizată,
inclusiv motivele pentru efectuarea unor astfel de modificări, cu cel puțin 20 zile
lucrătoare înainte de publicarea acestora.
 20

(3) La data publicării sau mai devreme, dacă Comisia Națională impune
acest lucru, ofertantul, persoana care solicită admiterea la tranzacționare a
criptoactivelor sau operatorul platformei de tranzacționare aduce de îndată la
cunoștința publicului, prin intermediul paginii sale web, faptul că a notificat
Comisiei Naționale o carte albă pentru criptoactive modificată și prezintă un
rezumat al motivelor pentru care a notificat o carte albă pentru criptoactive
modificată.
(4) Ordinea prezentării informațiilor în cartea albă pentru criptoactive
modificată și, dacă este cazul, în comunicările cu caracter publicitar modificate
trebuie să fie în concordanță cu cea din cartea albă pentru criptoactive sau din
comunicările cu caracter publicitar publicate în conformitate cu art. 9.
(5) Comisia Națională pune la dispoziție, în registrul privind criptoactivele,
în temeiul art. 95 alin. (2), la publicare, cartea albă modificată pentru criptoactive.
(6) Ofertanții, persoanele care solicită admiterea la tranzacționare sau
operatorii platformelor de tranzacționare pentru criptoactive, altele decât
tokenurile raportate la active sau tokenurile de monedă electronică, publică pe site-
ul lor web, în conformitate cu art. 9, cartea albă pentru criptoactive modificată și,
dacă este cazul, comunicările cu caracter publicitar modificate, inclusiv motivele
unei astfel de modificări.
(7) Cartea albă pentru criptoactive modificată și, după caz, comunicările cu
caracter publicitar modificate trebuie să fie datate. Cea mai recentă carte albă
pentru criptoactive modificată, și, după caz, comunicările cu caracter publicitar
modificate trebuie identificate ca fiind versiunea aplicabilă. Toate cărțile albe
pentru criptoactive modificate și, dacă este cazul, comunicările cu caracter
publicitar modificate rămân disponibile atât timp cât criptoactivele sunt deținute
de public.
(8) În cazul în care oferta publică se referă la un token utilitar care oferă
acces la bunuri și servicii care nu există încă sau care nu este încă în funcțiune,
modificările aduse în cartea albă pentru criptoactive modificată și, dacă este cazul,
în comunicările cu caracter publicitar modificate nu trebuie să ducă la prelungirea
termenului de 12 luni menționat la art. 4 alin. (8).
(9) Versiunile mai vechi ale cărții albe pentru criptoactive și ale
comunicărilor cu caracter publicitar rămân la dispoziția publicului pe site-ul web
al ofertanților, al persoanelor care solicită admiterea la tranzacționare sau al
operatorilor platformelor de tranzacționare timp de cel puțin 10 ani de la data
publicării versiunilor mai vechi respective, cu un avertisment vizibil care să
precizeze că acestea nu mai sunt valabile și cu un hyperlink către secțiunea
dedicată de pe site-ul web unde este publicată cea mai recentă versiune a
documentelor respective.

Articolul 13. Dreptul de retragere

(1) Deținătorii de retail care achiziționează criptoactive, altele decât
tokenuri raportate la active și tokenuri de monedă electronică, fie direct de la un
 21

ofertant, fie de la un furnizor de servicii de criptoactive care plasează criptoactive

în numele ofertantului respectiv au drept de retragere.
(2) Deținătorii de retail au la dispoziție 14 zile pentru a-și retrage acordul
de achiziționare a criptoactivelor, altele decât tokenurile raportate la active și
tokenurile de monedă electronică, fără a suporta taxe sau costuri și fără a oferi
explicații. Perioada de retragere începe la data la care deținătorul de retail își dă
acordul de achiziționare a criptoactivelor respective.
(3) Toate plățile primite de la un deținător de retail, inclusiv, dacă este cazul,
eventualele taxe, se rambursează fără întârzieri nejustificate și, în orice caz, în cel
mult 14 zile de la data la care ofertantul sau furnizorul de servicii de criptoactive
care plasează criptoactive în numele ofertantului respectiv este informat cu privire
la decizia deținătorului de retail de a se retrage din acord pentru a achiziționa
criptoactivele respective.
(4) O astfel de rambursare se efectuează prin utilizarea acelorași mijloace
de plată utilizate de deținătorul de retail pentru tranzacția inițială, cu excepția
cazului în care deținătorul de retail își dă acordul expres pentru utilizarea altor
mijloace de plată și cu condiția ca rambursarea să nu ocazioneze taxe sau costuri
pentru deținătorul de retail.
(5) Ofertanții de criptoactive prezintă informații privind dreptul de retragere
menționat la alin. (1) în cartea lor albă pentru criptoactive.
(6) Dreptul de retragere menționat la alin. (1) nu se aplică în cazul în care
criptoactivele au fost admise la tranzacționare înainte de achiziționarea lor de către
deținătorul de retail.
(7) În cazul în care ofertanții au stabilit un termen pentru oferta publică a
respectivelor criptoactive în conformitate cu art. 10, dreptul de retragere nu se
exercită după încheierea perioadei de subscriere.

Articolul 14. Obligațiile ofertanților și ale persoanelor care solicită

admiterea la tranzacționare a criptoactivelor, altele decât tokenurile raportate la
active sau tokenurile de monedă electronică
(1) Ofertanții și persoanele care solicită admiterea la tranzacționare a
criptoactivelor, altele decât tokenurile raportate la active sau tokenurile de monedă
electronică trebuie:
a) să acționeze cu onestitate, corectitudine și profesionalism;
b) să comunice cu deținătorii și cu potențialii deținători de criptoactive într-
un mod corect, clar și care nu induce în eroare;
c) să identifice, să prevină, să gestioneze și să divulge conflictele de interese
care ar putea apărea;
d) să își mențină toate sistemele și protocoalele privind accesul securizat în
conformitate cu cerințele și/sau standardele aprobate de Comisia Națională prin
actele sale normative de punere în aplicare a prezentei legi.
(2) Ofertanții și persoanele care solicită admiterea la tranzacționare a
criptoactivelor, altele decât tokenurile raportate la active sau tokenurile de monedă
 22

electronică, acționează în interesul superior al deținătorilor respectivelor

criptoactive și îi tratează în mod egal, cu excepția cazului în care în cartea albă
pentru criptoactive și, după caz, în comunicările cu caracter publicitar se
menționează un tratament preferențial al unor deținători specifici și motivele
pentru respectivul tratament preferențial.
(3) În cazul în care o ofertă publică privind un criptoactiv, altul decât un
token raportat la active sau un token de monedă electronică, este anulată, ofertanții
respectivului criptoactiv se asigură că fondurile colectate de la deținători sau de la
potențialii deținători le sunt returnate în mod corespunzător, nu mai târziu de 25 de
zile de la data anulării.

Articolul 15. Răspunderea pentru informațiile furnizate într-o carte albă

pentru criptoactive
(1) În cazul în care un ofertant, o persoană care solicită admiterea la
tranzacționare sau un operator al unei platforme de tranzacționare a încălcat art. 6,
furnizând în cartea sa albă pentru criptoactive sau într-o carte albă pentru
criptoactive modificată informații care nu sunt complete, corecte ori clare sau care
induc în eroare, ofertantul respectiv, persoana care solicită admiterea la
tranzacționare sau operatorul unei platforme de tranzacționare și membrii
organului de conducere poartă răspundere civilă față de deținătorul criptoactivului
pentru orice prejudiciu cauzat ca urmare a încălcării respective.
(2) Orice excludere sau limitare contractuală a răspunderii civile menționate
la alin. (1) este lipsită de efecte juridice.
(3) Atunci când cartea albă pentru criptoactive și comunicările cu caracter
publicitar sunt elaborate de operatorul platformei de tranzacționare în conformitate
cu art. 5 alin. (3), persoana care solicită admiterea la tranzacționare poartă, de
asemenea, răspundere civilă atunci când furnizează operatorului platformei de
tranzacționare informații care nu sunt complete, corecte ori clare sau care induc în
eroare.
(4) Deținătorul criptoactivului are sarcina de a prezenta dovezi care să ateste
că ofertantul, persoana care solicită admiterea la tranzacționare sau operatorul
platformei de tranzacționare pentru criptoactive, altele decât tokenurile raportate
la active sau tokenurile de monedă electronică, a încălcat art. 6 prin furnizarea de
informații care nu sunt complete, corecte ori clare sau induc în eroare și că faptul
de a se fi bazat pe aceste informații a avut un impact asupra deciziei deținătorului
de a achiziționa, vinde sau schimba respectivul criptoactiv.
(5) Ofertantul, persoana care solicită admiterea la tranzacționare sau
operatorul platformei de tranzacționare și membrii organelor sale administrative,
de conducere sau de supraveghere nu poartă răspundere civilă pentru prejudiciul
cauzat unui deținător al unui criptoactiv ca urmare a utilizării informațiilor
furnizate într-un rezumat în temeiul art. 6 alin. (9), inclusiv în orice traducere a
acestuia, cu excepția cazului în care rezumatul:
 23

a) induce în eroare, este inexact sau contradictoriu în raport cu celelalte părți

ale cărții albe pentru criptoactive; sau
b) nu furnizează, în raport cu celelalte părți ale cărții albe pentru
criptoactive, informații esențiale care să îi ajute pe deținătorii potențiali ai
criptoactivului să decidă dacă să achiziționeze respectivul criptoactiv.
(6) Prezentul articol nu aduce atingere niciunei alte forme de răspundere
civilă prevăzută de cadrul legal în vigoare din Republica Moldova.

Capitolul III
TOKENURI RAPORTATE LA ACTIVE
Secțiunea 1
Autorizarea de a face oferte publice de tokenuri raportate la active și de a
solicita admiterea acestora la tranzacționare

Articolul 16. Condițiile de autorizare privind oferta publică sau admiterea

la tranzacționare de tokenuri raportate la active
(1) O persoană poate face o ofertă publică privind un token raportat la
active sau solicita admiterea la tranzacționare a unui astfel de token, doar dacă este
emitentul respectivului token raportat la active și este:
a) o persoană juridică, constituită sub forma juridică de organizare de
societate cu răspundere limitată sau de societate pe acțiuni înregistrată în
Republica Moldova conform legislației în vigoare și a fost autorizată în
conformitate cu art. 21 de către Comisia Națională; sau
b) o instituție de credit care respectă art. 17.
(2) Fără a aduce atingere dispozițiilor menționate la prezentul alineat, în
urma consimțământului scris din partea emitentului unui token raportat la active,
alte persoane pot face oferte publice sau pot solicita admiterea la tranzacționare a
respectivului token raportat la active. Persoanele respective trebuie să respecte
art. 27, 29 și 40.
(3) Alin. (1) nu se aplică în cazul în care:
a) pe o perioadă de 12 luni, calculată la sfârșitul fiecărei zile, valoarea medie
a tokenului raportat la active aflat în circulație emis de un emitent nu depășește
niciodată 5 000 000 EUR (echivalentul în lei, calculat cu aplicarea cursului oficial
al leului moldovenesc stabilit de Banca Naţională) sau suma echivalentă într-o altă
monedă oficială (echivalentul în lei, calculat cu aplicarea cursului oficial al leului
moldovenesc stabilit de Banca Naţională), iar emitentul nu este legat de o rețea a
altor emitenți exceptați; sau
b) oferta publică privind tokenul raportat la active se adresează exclusiv
investitorilor calificați și tokenul raportat la active poate fi deținut numai de către
investitori calificați.
(4) În cazul în care se aplică prezentul alineat, emitenții de tokenuri
raportate la active elaborează o carte albă pentru criptoactive, astfel cum se
 24

prevede la art. 19, și notifică Comisie Naționale, respectiva carte albă pentru
criptoactive și, la cerere, orice comunicare cu caracter publicitar.

Articolul 17. Cerințele pentru instituțiile de credit

(1) Un token raportat la active emis de o instituție de credit poate face
obiectul unei oferte publice sau poate fi admis la tranzacționare, dacă instituția de
credit:
1) elaborează o carte albă pentru criptoactive, astfel cum se menționează
la art. 19, pentru tokenul raportat la active, transmite respectiva carte albă pentru
criptoactive pentru aprobare de către Comisia Națională, în conformitate cu
procedura prevăzută în actele normative adoptate în temeiul alin. (8), și întreprinde
demersurile necesare pentru aprobarea cărții albe pentru criptoactive de către
Comisia Națională;
2) notifică Comisia Națională cu cel puțin 90 de zile lucrătoare înainte de
emiterea pentru prima dată a tokenului raportat la active, transmițându-i
următoarele informații:
a) un program de activitate, care descrie modelul de afaceri pe care
intenționează să îl urmeze instituția de credit;
b) un aviz juridic emis de un consilier juridic extern, într-o manieră
obiectivă, fără conflicte de interese, din care să rezulte că tokenul raportat la active
nu se califică drept niciunul din următoarele:
- un criptoactiv exclus din domeniul de aplicare al prezentei legi în temeiul
art. 2 alin. (4);
- un token de monedă electronică;
c) o descriere detaliată a cadrului de guvernanță menționat la art. 34
alin. (1);
d) politicile și procedurile enumerate la art. 34 alin. (5);
e) o descriere a acordurilor contractuale cu entitățile terțe, astfel cum sunt
menționate la art. 34 alin. (5);
f) o descriere a politicii de continuitate a activității menționate la art. 34
alin. (10);
g) o descriere a mecanismelor de control intern și a procedurilor de
gestionare a riscurilor menționate la art. 34 alin. (11);
h) o descriere a sistemelor și a procedurilor instituite pentru protejarea
disponibilității, autenticității, integrității și confidențialității datelor, menționate la
art. 34 alin. (12);
i) un aviz sau un raport emis de un auditor extern TIC, independent, cu
privire la conformitatea, adecvarea și implementarea efectivă a cerințelor
prevăzute la art. 34 alin. (10)-(12).
(2) O instituție de credit care a notificat anterior Comisia Națională în
conformitate cu alin. (1) lit. b) în cadrul emiterii unui alt token raportat la active
nu este obligată să transmită nicio informație pe care au transmis-o anterior
Comisiei Naționale în cazul în care această informație ar fi identică. Atunci când
 25

transmit informațiile enumerate în alin.(1) lit. b), instituțiile de credit confirmă în

mod explicit că orice informații care nu au fost retransmise sunt încă actuale.
(3) Comisia Națională primește notificarea menționată la alin. (1) lit. b) și
evaluează, în termen de 20 de zile lucrătoare de la primirea informațiilor
enumerate, dacă au fost furnizate informațiile prevăzute în temeiul literei
respective. În cazul în care Comisia Națională ajunge la concluzia că o notificare
nu este completă deoarece lipsesc informații, aceasta informează imediat sau cel
târziu până la sfârșitul următoarei zile lucrătoare instituția de credit notificatoare
în acest sens și stabilește un termen până la care instituția de credit respectivă
trebuie să furnizeze informațiile care lipsesc. Termenul stabilit pentru furnizarea
oricăror informații care lipsesc nu depășește 20 de zile lucrătoare de la data
solicitării. Până la expirarea termenului respectiv, termenul stabilit la alin. (1)
lit. b) se suspendă de drept. Orice solicitări suplimentare formulate de Comisia
Națională în vederea completării sau clarificării informațiilor pot fi adresate
instituției de credit notificatoare, însă acestea nu duc la suspendarea termenului
prevăzut la alin. (1) lit. b). După primirea informațiilor necesare și constatarea
caracterului complet al notificării, Comisia Națională informează instituția de
credit în acest sens. În cazul în care instituția de credit nu prezintă informațiile
solicitate în termenul stabilit și nu există temeiuri de repunere în termen, Comisia
Națională constată renunțarea tacită la notificare și informează instituția de credit
în acest sens. Informațiile prezentate după expirarea termenului nu sunt luate în
considerare în cadrul notificării respective. Instituția de credit nu face o ofertă
publică sau nu solicită admiterea la tranzacționare a tokenului raportat la active
atât timp cât notificarea este incompletă.
(4) Instituțiile de credit care emit tokenuri raportate la active nu fac obiectul
art. 16, 18, 20, 21, 24, 35, 41 și 42.
(5) Comisia Națională comunică fără întârziere Băncii Naționale
informațiile complete primite în temeiul alin. (1) și, în cazul în care tokenul
raportat la active se raportează la moneda euro sau la o monedă oficială a unui alt
stat, poate transmite, în același timp informațiile menționate pentru consultare
Băncii Centrale Europene (BCE) sau, după caz, băncii centrale a statului respectiv.
Banca Națională emite, în termen de 20 de zile lucrătoare de la primirea
informațiilor menționate, un aviz cu privire la informațiile respective și îl transmite
Comisiei Naționale. BCE sau banca centrală a altui stat emitent al monedei oficiale
la care se raportează tokenul raportat la active, poate emite, în același termen, un
aviz cu privire la informațiile respective și îl poate transmite Comisiei Naționale.
Comisia Națională solicită instituției de credit să nu facă o ofertă publică și să nu
solicite admiterea la tranzacționare a tokenului raportat la active în cazurile în care
Banca Națională sau, după caz, BCE sau banca centrală a altui stat, astfel cum se
menționează în prezentul alineat, emite un aviz negativ din motive legate de un
risc la adresa bunei funcționări a sistemelor de plăți, de transmisie a politicii
monetare sau de suveranitate monetară.
 26

(6) După verificarea caracterului complet al informațiilor primite în

conformitate cu alin. (1), Comisia Națională, în temeiul art. 95 alin. (5) pune la
dispoziție informațiile respective în registrul privind criptoactivele prevăzut la
art. 95 alin. (1), până la data de începere a ofertei publice sau a admiterii la
tranzacționare.
(7) Banca Națională comunică către Comisia Națională despre retragerea
licenței unei instituții de credit care emite tokenuri raportate la active, în termen
de 2 zile lucrătoare de la retragerea licenței. Comisia Națională pune la dispoziție,
fără întârziere nejustificată, în registrul privind criptoactivele, în temeiul art. 95
alin. (5), informațiile cu privire la o astfel de retragere.
(8) Comisia Națională adoptă acte normative de punere în aplicare a
prezentei legi privind cerințele și/sau standardele tehnice care detaliază procedura
de aprobare a unei cărți albe pentru criptoactive, menționată la alin. (1) lit. a).

Articolul 18. Cererea privind autorizarea

(1) Persoanele juridice înregistrate în Republica Moldova care
intenționează să facă o ofertă publică sau să solicite admiterea la tranzacționare a
tokenurilor raportate la active sunt obligate să depună la Comisia Națională o
cerere pentru eliberarea autorizării menționate la art. 23.
(2) Cererea menționată la alin. (1), trebuie să conțină toate informațiile
următoare și documentele cu privire la :
1) adresa emitentului solicitant;
2) codul IDNO al entității juridice al emitentului solicitant;
3) actul, după caz, actele constituire ale emitentului solicitant, dacă este
cazul;
4) un program de activitate, care descrie modelul de afaceri pe care
intenționează să îl urmeze emitentul solicitant;
5) un aviz juridic emis de un consilier juridic extern, într-o manieră
obiectivă, fără conflicte de interese, din care să rezulte că tokenul raportat la active
nu se califică drept niciunul din următoarele:
a) un criptoactiv exclus din domeniul de aplicare al prezentei legi în temeiul
art. 2 alin. (4); sau
b) un token de monedă electronică;
6) o descriere detaliată a cadrului de guvernanță al emitentului solicitant,
astfel cum este menționat la art. 34 alin. (1);
7) în cazul în care există acorduri de cooperare cu anumiți furnizori de
servicii de criptoactive, o descriere a mecanismelor și procedurilor de control
intern ale acestora pentru a asigura respectarea obligațiilor legate de prevenirea
spălării banilor și a finanțării terorismului în conformitate cu legislația privind
prevenirea și combaterea spălării banilor;
8) identitatea membrilor organului de conducere al emitentului solicitant;
 27

9) dovada că persoanele menționate la pct. 8) au o reputație suficient de bună

și dețin cunoștințele, competențele și experiența adecvate pentru a asigura
gestionarea activității emitentului solicitant;
10) dovada că orice acționar sau asociat, direct sau indirect, care deține o
participație calificată în emitentul solicitant are o reputație suficient de bună;
11) o carte albă pentru criptoactive, astfel cum se menționează la art. 19;
12) politicile și procedurile menționate la art. 34 alin. (5);
13) o descriere a acordurilor contractuale cu entitățile terțe, menționate la
art. 34 alin. (5);
14) o descriere a politicii de continuitate a activității a emitentului
solicitant, menționată la art. 34 alin. (10);
15) o descriere a mecanismelor de control intern și a procedurilor de
gestionare a riscurilor menționate la art. 34 alin. (11);
16) o descriere a sistemelor și procedurilor instituite pentru protejarea
disponibilității, autenticității, integrității și confidențialității datelor, astfel cum se
menționează la art. 34 alin. (12);
17) un aviz sau un raport emis de un auditor extern TIC, independent, cu
privire la conformitatea, adecvarea și implementarea efectivă a cerințelor
prevăzute la art. 34 alin. (10)-(12);
18) o descriere a procedurilor instituite de emitentul solicitant pentru
tratarea plângerilor, astfel cum sunt menționate la art. 31.
(3) Emitenții care au fost deja autorizați în privința unui token raportat la
active nu au obligația de a depune, în scopul autorizării cu privire la un alt token
raportat la active, nicio informație pe care au depus-o anterior Comisiei Naționale
în cazul în care respectivele informații sunt identice. La depunerea informațiilor
enumerate la alin. (2), emitentul confirmă în mod expres că orice informații care
nu au fost retransmise sunt încă actuale.
(4) Comisia Națională transmite emitentului solicitant, imediat și, în orice
caz, în termen de 2 (două) zile lucrătoare de la primirea cererii prevăzute la
alin. (1) o confirmare în scris privind primirea acesteia.
(5) În sensul alin. (2) pct. 9) și 10), emitentul tokenului raportat la active
solicitant face dovada tuturor elementelor următoare:
a) pentru toți membrii organului de conducere, absența antecedentelor
penale confirmată prin cazier judiciar în ceea ce privește condamnările, precum și
absența sancțiunilor impuse pentru încălcări ale legislației în domeniul comerțului,
ale legislației privind insolvabilitatea, ale legislației care reglementează
desfășurarea activităților din domeniul financiar şi/sau din domeniul pieței de
capital, sau în ceea ce privește fapte de spălare a banilor și a finanțării terorismului,
fraudă sau răspunderea profesională, confirmată prin documente oficiale,
declarații pe propria răspundere și alte informații verificabile;
b) că membrii organului de conducere al emitentului tokenului raportat la
active solicitant dețin, la nivel colectiv, cunoștințele, competențele și experiența
adecvate pentru a asigura administrarea emitentului tokenului raportat la active și
 28

că aceste persoane sunt obligate să consacre suficient timp pentru a-și îndeplini
atribuțiile;
c) pentru toți acționarii și asociații, direcți sau indirecți, care dețin
participații calificate în emitentul solicitant, absența antecedentelor penale
confirmată prin cazierul judiciar în ceea ce privește condamnările, precum și
absența sancțiunilor impuse pentru încălcări ale legislației în domeniul comerțului,
ale legislației privind insolvabilitatea, ale legislației care reglementează
desfășurarea activităților din domeniul financiar şi/sau din domeniul pieței de
capital, sau în ceea ce privește fapte de spălare a banilor și a finanțării terorismului,
fraudă sau răspunderea profesională, confirmată prin documente oficiale,
declarații pe propria răspundere și alte informații verificabile.
(6) Comisia Națională adoptă acte normative de punere în aplicare a
prezentei legi privind stabilirea cerințelor și/sau standardelor tehnice care detaliază
informațiile menționate la alin. (2).
(7) De asemenea, Comisia Națională adoptă acte normative de punere în
aplicare a prezentei legi privind stabilirea cerințelor și/sau standardelor tehnice în
ceea ce privește formularele, modelele și procedurile standard cu privire la
informațiile ce trebuie incluse în cerere.

Articolul 19. Conținutul și forma cărții albe pentru criptoactive de tipul

tokenurilor raportate la active
(1) O carte albă pentru criptoactive de tipul tokenurilor raportate la active
trebuie să cuprindă cel puțin toate informațiile următoare, astfel cum sunt detaliate
în continuare la anexa nr. 2:
a) informații despre emitentul tokenului raportat la active;
b) informații despre tokenul raportat la active;
c) informații despre oferta publică privind tokenul raportat la active sau
admiterea acestuia la tranzacționare;
d) informații despre drepturile și obligațiile aferente tokenului raportat la
active;
e) informații despre tehnologia-suport;
f) informații privind riscurile;
g) informații privind rezervele de active;
h) informații privind principalele efecte negative asupra climei și alte efecte
negative legate de mediu ale mecanismului de consens utilizat pentru emiterea
tokenului raportat la active.
(2) Cartea albă pentru criptoactive include, de asemenea, identitatea
persoanei, alta decât emitentul, care face oferta publică sau solicită admiterea la
tranzacționare în temeiul art. 16 alin. (1), precum și motivul pentru care persoana
respectivă oferă respectivul token raportat la active sau solicită admiterea acestuia
la tranzacționare. În cazurile în care cartea albă pentru criptoactive nu este
elaborată de emitent, aceasta include, de asemenea, identitatea persoanei care a
 29

elaborat cartea albă pentru criptoactive și motivul pentru care persoana respectivă
a elaborat-o.
(3) Toate informațiile enumerate la alin. (1) trebuie să fie corecte, clare și
nu induc în eroare. Cartea albă pentru criptoactive nu trebuie să conțină omisiuni
semnificative și este prezentată într-o formă concisă și ușor de înțeles.
(4) Cartea albă pentru criptoactive nu trebuie să conțină nicio afirmație cu
privire la valoarea viitoare a criptoactivelor, alta decât mențiunea prevăzută la
alin. (5).
(5) Cartea albă pentru criptoactive trebuie să conțină o mențiune clară și
lipsită de ambiguitate, din care să rezulte că tokenul raportat la active:
a) își poate pierde valoarea parțial sau integral;
b) poate să nu fie întotdeauna transferabil;
c) poate să nu fie lichid;
d) nu este garantat de sistemele de compensare pentru investitori în temeiul
Legii nr. 171/2012;
e) nu este garantat de schemele de garantare a depozitelor în temeiul Legii
nr. 160/2023.
(6) Cartea albă pentru criptoactive trebuie să conțină o declarație a
organului de conducere al emitentului tokenului raportat la active. În declarația
respectivă, se confirmă faptul că cartea albă pentru criptoactive respectă prezentul
capitol și că, potrivit cunoștințelor de care dispune organul de conducere,
informațiile prezentate în cartea albă pentru criptoactive sunt corecte, clare și nu
induc în eroare, iar cartea albă pentru criptoactive nu conține nicio omisiune
susceptibilă să îi afecteze conținutul.
(7) Cartea albă pentru criptoactive trebuie să conțină un rezumat, introdus
după declarația menționată la alin. (6), care prezintă, pe scurt și într-un limbaj fără
caracter tehnic, informații esențiale despre oferta publică privind tokenul raportat
la active sau admiterea preconizată la tranzacționare a tokenului raportat la active.
Rezumatul trebuie să fie ușor de înțeles și prezentat și aranjat în pagină într-un
format clar și inteligibil, utilizând caractere de dimensiuni lizibile. Rezumatul
cărții albe pentru criptoactive transmite informații adecvate cu privire la
caracteristicile tokenului raportat la active în cauză, astfel încât potențialii
deținători ai respectivului token raportat la active să poată să ia o decizie în
cunoștință de cauză.
Rezumatul trebuie să cuprindă un avertisment din care să rezulte că:
a) rezumatul ar trebui citit ca o introducere la cartea albă pentru criptoactive;
b) potențialul deținător ar trebui să ia orice decizie de achiziționare a
tokenului raportat la active pe baza conținutului cărții albe pentru criptoactive și
nu doar pe baza rezumatului;
c) oferta publică privind tokenul raportat la active nu constituie o ofertă de
instrumente financiare sau o solicitare de a achiziționa instrumente financiare, iar
orice astfel de ofertă sau solicitare poate fi făcută numai prin intermediul unui
 30

prospect sau al altor documente de ofertă în temeiul legislației cu privire la piața

de capital;
d) o carte albă pentru criptoactive nu constituie un prospect, astfel cum se
menționează în Legea nr. 171/2012.
Rezumatul trebuie să precizeze faptul că deținătorii de tokenuri raportate la
active au un drept de răscumpărare în orice moment, precum și condițiile pentru o
astfel de răscumpărare.
(8) Cartea albă pentru criptoactive include data notificării sale și un cuprins.
(9) Cartea albă pentru criptoactive este redactată în limba română.
(10) Cartea albă pentru criptoactive este pusă la dispoziție într-un format
care poate fi citit automat.
(11) Comisia Națională adoptă acte normative de punere în aplicare a
prezentei legi cu privire la stabilirea cerințelor și/sau standardelor tehnice în ceea
ce privește formularele, formatele și modelele standard în sensul alin. (10).
(12) Comisia Națională adoptă acte normative de punere în aplicare a
prezentei legi privind stabilirea cerințelor și/sau standardelor tehnice referitoare la
conținutul, metodologiile și modul de prezentare a informațiilor menționate la
alin. (1) lit. h), în ceea ce privește indicatorii de sustenabilitate în legătură cu
efectele negative asupra climei și cu alte efecte negative legate de mediu. Atunci
când se elaborează cerințele și/sau standardele tehnice menționate la prezentul
alineat, Comisia Națională ia în considerare diferitele tipuri de mecanisme de
consens utilizate pentru validarea tranzacțiilor cu criptoactive, structurile lor de
stimulente și utilizarea energiei, a energiei din surse regenerabile și a resurselor
naturale, generarea de deșeuri și emisiile de gaze cu efect de seră. Comisia
Națională actualizează aceste cerințe și/sau standarde tehnice ținând seama de
evoluțiile tehnologice și în materie de reglementare.

Articolul 20. Evaluarea cererii privind autorizarea

(1) Comisia Națională primește cererea privind autorizarea, astfel cum se
menționează la art. 18, și o verifică, în termen de 25 de zile lucrătoare de la
primirea cererii, dacă cererea respectivă, inclusiv cartea albă pentru criptoactive
menționată la art. 19, este completă și cuprinde toate informațiile și/sau
documentele necesare. Comisia Națională notifică emitentul solicitant imediat
după ce constată sau cel târziu până la sfârșitul următoarei zile lucrătoare, că
cererea, inclusiv cartea albă pentru criptoactive, nu cuprinde toate informațiile
și/sau documentele necesare. În cazul în care cererea, inclusiv cartea albă pentru
criptoactive, nu este completă, Comisia Națională stabilește un termen până la care
emitentul solicitant trebuie să transmită eventualele informații și/sau documentele
care lipsesc.
(2) În termen de 60 de zile lucrătoare de la primirea unei cereri complete,
Comisia Națională evaluează dacă emitentul solicitant respectă cerințele stabilite
în prezentul capitol și adoptă un proiect de decizie motivat prin care acordă sau
refuză să acorde autorizația. În cursul celor 60 de zile lucrătoare, Comisia
 31

Națională poate solicita emitentului solicitant orice informații și/sau documente cu

privire la cerere privind autorizarea, inclusiv cu privire la cartea albă pentru
criptoactive menționată la art. 19.
(3) Termenele de verificare și evaluare prevăzute la alin. (1) și (2) se
suspendă de drept pe perioada cuprinsă între data solicitării din partea Comisiei
Naționale de furnizare a informațiilor și/sau a documentelor care lipsesc și data
primirii de către aceasta a răspunsului din partea emitentului solicitant.
Suspendarea nu depășește 20 de zile lucrătoare. Orice solicitări suplimentare
formulate de Comisia Națională în vederea completării sau clarificării
informațiilor pot fi adresate emitentului solicitant însă acestea nu duc la
suspendarea termenelor de verificare și evaluare prevăzute la alin. (1) și (2).
(4) În cursul procesului de evaluare, fără a aduce atingere alin. (5)-(7),
Comisia Națională poate coopera cu Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării
Banilor sau cu alte autorități publice din Republica Moldova, după caz cu
autoritățile competente sau cu alte autorități ori organisme din alte state în temeiul
acordurilor de cooperare încheiate. În scopul dat, la solicitarea Comisiei Naționale,
Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor în termen de 20 de zile
lucrătoare de la data primirii solicitării, furnizează informații și opinii specializate
privind riscurile de spălare a banilor și finanțare a terorismului aferente
emitentului solicitant și persoanelor relevante asociate acestuia. Informațiile și
opiniile furnizate de Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor au
caracter consultativ.
(5) După scurgerea perioadei de 60 de zile lucrătoare menționate la alin. (2),
Comisia Națională transmite proiectul deciziei sale și cererea emitentului
solicitant către Banca Națională în virtutea calității de bancă centrală, iar în cazul
în care tokenul raportat la active se raportează la moneda euro sau la o monedă
oficială a unui alt stat, poate transmite, în același timp, proiectul său de decizie și
cererea pentru consultare BCE sau, după caz, băncii centrale a statului respectiv.
(6) La solicitarea Comisiei Naționale și în termen de 20 de zile lucrătoare
de la primirea proiectului de decizie și a cererii, Banca Națională în calitate de
autoritate competentă stabilită de art. 85, emite un aviz asupra evaluării avizului
juridic menționat la art. 18 alin. (2) pct. 5), exclusiv în ceea ce privește calificarea
sau necalificarea tokenului raportat la active drept un token de monedă electronică
și transmite avizul respectiv Comisiei Naționale. Comisia Națională efectuează
individual evaluarea avizului juridic menționat la art. 18 alin. (2) pct. 5) în ceea ce
privește calificarea sau necalificarea tokenului raportat la active drept un
criptoactiv exclus din domeniul de aplicare al prezentei legi în temeiul art. 2
alin. (4).
(7) Totodată, în același termen de 20 de zile lucrătoare de la primirea
proiectului de decizie și a cererii, Banca Națională în calitate de bancă centrală,
emite un aviz cu privire la riscurile pe care emiterea respectivului token raportat
la active le-ar putea prezenta pentru stabilitatea financiară, buna funcționare a
sistemelor de plăți, transmisia politicii monetare și suveranitatea monetară și
 32

transmite avizul respectiv Comisiei Naționale. După caz, BCE sau banca centrală
a altui stat menționată la alin. (5), poate emite, în același termen, un aviz în ceea
ce privește evaluarea riscurilor pe care emiterea respectivului token raportat la
active le-ar putea prezenta și îl poate transmite Comisiei Naționale.
(8) Fără a aduce atingere dispozițiilor art. 21 alin. (4), avizele menționate la
alin. (6) și (7) nu au caracter obligatoriu. Cu toate acestea, Comisia Națională ține
seama în mod corespunzător de avizele menționate la alin. (6) și (7).

Articolul 21. Acordarea autorizației sau refuzarea acordării autorizației

(1) În termen de 25 de zile lucrătoare de la primirea avizelor menționate la
art. 20 alin. (6) și (7), iar în cazul în care avizul BCE sau al băncii centrale a unui
alt stat prevăzut la art. 20 alin. (7) nu a fost primit, de la expirarea termenului
prevăzut de respectivul alineat, Comisia Națională adoptă o decizie motivată prin
care acordă sau refuză să acorde autorizația emitentului solicitant și, în termen de
5 zile lucrătoare de la adoptarea deciziei respective, comunică respectiva decizie
emitentului solicitant. În cazul în care emitentul solicitant primește autorizația, se
consideră că și cartea sa albă pentru criptoactive este aprobată.
(2) Comisia Națională refuză autorizația în cazul în care există motive
obiective și demonstrabile să considere că:
a) organul de conducere al emitentului solicitant ar putea reprezenta o
amenințare la adresa gestionării eficace, corecte și prudente și a continuității
activității acestuia, precum și la adresa reflectării în mod corespunzător a
intereselor clienților acestuia și a integrității pieței;
b) membrii organului de conducere nu îndeplinesc criteriile prevăzute la
art. 34 alin. (2);
c) acționarii și asociații, direcți sau indirecți, care dețin participații calificate
nu îndeplinesc criteriile privind buna reputație prevăzute la art. 34 alin. (4);
d) emitentul solicitant nu îndeplinește sau este susceptibil să nu
îndeplinească oricare dintre cerințele de la prezentul capitol;
e) modelul de afaceri al emitentului solicitant ar putea reprezenta o
amenințare gravă la adresa integrității pieței, a stabilității financiare, a bunei
funcționări a sistemelor de plăți sau ar putea expune emitentul sau sectorul la
riscuri grave de spălare a banilor și de finanțare a terorismului.
(3) Comisia Națională adoptă regulamente sau instrucțiuni, privind
metodologia și cerințele de evaluare a caracterului adecvat al membrilor organului
de conducere al emitenților de tokenuri raportate la active și al acționarilor și
asociaților, direcți sau indirecți, care dețin participații calificate în emitenții de
tokenuri raportate la active.
(4) De asemenea, Comisia Națională refuză autorizarea în cazul în care
Banca Națională în calitate de bancă centrală, după caz, BCE sau banca centrală a
altui stat, astfel cum se menționează la art. 20 alin. (5), emit un aviz negativ în
temeiul art. 20 alin. (7) din motive legate de un risc la adresa bunei funcționări a
sistemelor de plăți, de transmisie a politicii monetare sau de suveranitate monetară.
 33

(5) În termen de 2 zile lucrătoare de la acordarea autorizării, Comisia

Națională include în registrul privind criptoactivele, informațiile specificate la
art. 95 alin. (5). Comisia Națională pune la dispoziție informațiile respective în
registrul privind criptoactivele, în temeiul art. 95 alin. (5), până la data de începere
a ofertei publice sau a admiterii la tranzacționare.
(6) Comisia Națională informează Banca Națională și, după caz, BCE sau
banca centrală menționată la art. 20 alin. (5), cu privire la toate cererile de
autorizare care au fost refuzate și furnizează motivele care au stat la baza deciziei
și, după caz, o explicație pentru orice abatere de la avizele menționate la art. 20
alin. (6) și (7).

Articolul 22. Informarea cu privire la tokenurile raportate la active

(1) În cazul fiecărui token raportat la active cu o valoare de emisiune ce
depășește 100 000 000 EUR (echivalentul în lei, calculat cu aplicarea cursului
oficial al leului moldovenesc stabilit de Banca Naţională), emitentul menționat la
art. 16 alin. (1) lit. a) și b) trebuie să elaboreze și să prezinte trimestrial Comisiei
Naționale, un raport ce conține următoarele informații:
a) numărul de deținători;
b) valoarea tokenului raportat la active emis și dimensiunea rezervei de
active;
c) numărul mediu și valoarea medie agregată ale tranzacțiilor pe zi în cursul
trimestrului relevant;
d) o estimare a numărului mediu și a valorii medii agregate ale tranzacțiilor
pe zi în cursul trimestrului relevant asociate utilizărilor sale ca mijloace de schimb.
(2) În sensul alin. (1) lit. c) și d), „tranzacție” înseamnă orice modificare a
persoanei fizice sau juridice care are dreptul la tokenul raportat la active ca urmare
a transferului tokenului raportat la active dintr-un cont sau o adresă din registrul
distribuit într-un alt cont sau o adresă.
(3) Tranzacțiile care sunt asociate cu schimbul pentru fonduri sau alte
criptoactive cu emitentul sau cu un furnizor de servicii de criptoactive nu sunt
considerate ca fiind asociate unor utilizări ale tokenului raportat la active ca mijloc
de schimb, cu excepția cazului în care există dovezi că tokenul raportat la active
este utilizat pentru decontarea tranzacțiilor cu alte criptoactive.
(4) Comisia Națională poate solicita emitenților de tokenuri raportate la
active să respecte obligația de raportare menționată la alin. (1) în ceea ce privește
tokenurile raportate la active emise cu o valoare ce nu depășește 100 000 000 EUR
(echivalentul în lei, calculat cu aplicarea cursului oficial al leului moldovenesc
stabilit de Banca Naţională).
(5) Furnizorii de servicii de criptoactive care prestează servicii legate de
tokenurile raportate la active furnizează emitentului tokenului raportat la active
informațiile necesare pentru elaborarea raportului menționat la alin. (1), inclusiv
prin informarea cu privire la tranzacțiile în afara registrului distribuit.
 34

(6) Comisia Națională transmite informațiile primite Băncii Naționale și,

după caz, BCE sau băncii centrale a altui stat, astfel cum se menționează la art. 20
alin. (5).
(7) Banca Națională, și, după caz, BCE sau banca centrală menționată la art.
20 alin. (5), pot furniza Comisiei Naționale propriile estimări ale numărului mediu
trimestrial și ale valorii medii agregate trimestriale ale tranzacțiilor pe zi care sunt
asociate utilizărilor tokenului raportat la active ca mijloc de schimb într-o zonă cu
o monedă unică.
(8) Comisia Națională adoptă acte normative de punere în aplicare a
prezentei legi privind stabilirea cerințelor și/sau standardelor tehnice în ceea ce
privește metodologia de estimare a numărului mediu trimestrial și a valorii medii
agregate ale tranzacțiilor pe zi care sunt asociate utilizărilor tokenului raportat la
active ca mijloc de schimb.
(9) Comisia Națională adoptă acte normative de punere în aplicare a
prezentei legi privind cerințele și/sau standardele tehnice în ceea ce privește
formularele standard, formatele și modelele în scopul informării menționate la
alin. (1) și furnizării de informații menționate la alin. (4).

Articolul 23. Restricții privind emiterea de tokenuri raportate la active

utilizate pe scară largă ca mijloc de schimb
(1) Atunci când, pentru un token raportat la active, numărul mediu
trimestrial estimat și valoarea medie agregată trimestrială estimată ale tranzacțiilor
pe zi asociate utilizărilor sale ca mijloc de schimb depășesc un milion de tranzacții
și, respectiv, 200 000 000 EUR (echivalentul în lei, calculat cu aplicarea cursului
oficial al leului moldovenesc stabilit de Banca Naţională), emitentul menționat la
art. 16 alin. (1) lit. a) și b):
a) sistează emiterea acelui token raportat la active; și
b) în termen de 40 de zile lucrătoare de la atingerea pragului respectiv,
prezintă Comisiei Naționale, un plan pentru a se asigura că numărul mediu
trimestrial estimat și valoarea medie agregată a tranzacțiilor respective pe zi sunt
menținute sub un milion de tranzacții și, respectiv, 200 000 000 EUR (echivalentul
în lei, calculat cu aplicarea cursului oficial al leului moldovenesc stabilit de Banca
Naţională).
(2) Comisia Națională utilizează informațiile furnizate de emitent, propriile
estimări, oricare dintre acestea este mai ridicată, pentru a evalua dacă se atinge
pragul menționat la alin. (1).
(3) În cazul în care mai mulți emitenți emit același token raportat la active,
criteriile menționate la alin.(1) sunt evaluate de Comisia Națională, după agregarea
datelor furnizate de toți emitenții.
(4) Emitentul prezintă spre aprobare Comisiei Naționale, planul menționat
la alin. (1) lit. b). În cazul în care constată că este necesar, Comisia Națională
solicită modificarea planului, inclusiv prin impunerea unei valori nominale
minime, pentru a asigura o scădere în timp util a utilizării ca mijloc de schimb a
 35

tokenului raportat la active. Termenul pentru prezentarea sau implementarea

modificărilor, se stabilește de Comisia Națională în funcție de urgența situației,
într-un interval cuprins de la câteva ore până la 10 zile lucrătoare.
(5) Comisia Națională permite emitentului să emită din nou tokenul raportat
la active numai atunci când are dovezi că numărul mediu trimestrial estimat de
tranzacții pe zi și valoarea medie agregată a tranzacțiilor pe zi asociate utilizărilor
sale ca mijloc de schimb sunt sub un milion de tranzacții și, respectiv, sub
200 000 000 EUR (echivalentul în lei, calculat cu aplicarea cursului oficial al
leului moldovenesc stabilit de Banca Naţională).
(6) Comisia Națională adoptă acte normative de punere în aplicare a
prezentei legi privind cerințele și/sau standardele tehnice care detaliază procedura
de aprobare a planului, menționat la alin. (1) lit. b).

Articolul 24. Retragerea autorizației

(1) Comisia Națională retrage autorizația unui emitent al unui token raportat
la active prevăzut art.16 alin. (1) lit. a), în oricare dintre următoarele situații:
a) emitentul și-a încetat activitatea timp de șase luni consecutive sau nu
și-a utilizat autorizația timp de 12 luni consecutive;
b) emitentul a obținut autorizația pe baza unor informații, declarații sau
documente false, inexacte ori înșelătoare sau prin orice alte modalități incorecte,
cum ar fi prin declarații false în cererea de autorizare menționată la art. 18 sau în
orice carte albă pentru criptoactive modificată în conformitate cu art. 25;
c) emitentul nu mai îndeplinește condițiile în temeiul cărora i-a fost acordată
autorizația;
d) emitentul a săvârșit o încălcare gravă a dispozițiilor prezentului capitol;
e) emitentul face obiectul unui plan de răscumpărare;
f) emitentul a renunțat în mod expres la autorizație sau a decis să își sisteze
operațiunile;
g) activitatea emitentului reprezintă o amenințare gravă la adresa integrității
pieței, a stabilității financiare, a bunei funcționări a sistemelor de plăți sau expune
emitentul sau sectorul la riscuri grave de spălare a banilor și de finanțare a
terorismului.
Emitentul tokenului raportat la active notifică Comisia Națională cu privire
la oricare dintre situațiile menționate la lit. e) și f) din prezentul alineat.
(2) Comisia Națională retrage, de asemenea, autorizația unui emitent al unui
token raportat la active atunci când Banca Națională în calitate de bancă centrală,
sau, după caz BCE sau banca bancă centrală menționată la art. 20 alin. (5), emite
un aviz potrivit căruia tokenul raportat la active prezintă o amenințare gravă la
adresa bunei funcționări a sistemelor de plăți, a transmisiei politicii monetare sau
a suveranității monetare.
(3) Comisia Națională limitează cuantumul unui token raportat la active
care urmează să fie emis sau impune o valoare nominală minimă a tokenului
raportat la active atunci când Banca Națională în calitate de bancă centrală, sau,
 36

după caz, BCE sau banca centrală menționată la art. 20 alin. (5), emite un aviz
potrivit căruia tokenul raportat la active prezintă o amenințare la adresa bunei
funcționări a sistemelor de plăți, a transmisiei politicii monetare sau a suveranității
monetare și specifică limita aplicabilă sau valoarea nominală minimă.
(4) Banca Națională în calitate de bancă centrală, precum și Serviciul
Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor sau alte organe de drept și/sau control
abilitate din Republica Moldova, notifică fără întârziere Comisia Națională, cu
privire la următoarele situații:
a) unei entități terțe, astfel cum este menționată la art. 34 alin. (5) lit. h) din
prezenta lege, i s-a retras licența de bancă, astfel cum este prevăzută la art. 8 din
Legea nr. 202/2017, sau licența de instituție de plată sau de instituție emitentă de
monedă electronică, astfel cum este prevăzută la art. 10 și 80 din Legea
nr. 114/2012;
b) membrii organului de conducere al emitentului sau acționarii sau
asociații, direcți sau indirecți, care dețin participații calificate în cadrul emitentului
au încălcat dispozițiile legislației privind prevenirea și combaterea spălării banilor
și finanțării terorismului.
(5) Comisia Națională monitorizează continuu situația unei entități terțe,
astfel cum este menționată la art. 34 alin. (5) lit. h), dacă nu i s-a retras autorizația
în calitate de furnizor de servicii de criptoactive prevăzută la art. 53.
(6) Comisia Națională, retrage autorizația unui emitent al unui token
raportat la active în cazul în care constată că faptele menționate la alin. (4) și (5)
afectează buna reputație a membrilor organului de conducere al emitentului
respectiv sau buna reputație a oricărui acționar sau asociat, direct sau indirect, care
deține participații calificate în cadrul emitentului sau dacă există o indicație cu
privire la o disfuncție a cadrului de guvernanță sau a mecanismelor de control
intern menționate la art. 34.
(7) Atunci când autorizația este retrasă, emitentul tokenului raportat la
active aplică procedura prevăzută la art. 44.
(8) Comisia Națională pune la dispoziție, fără întârziere nejustificată, în
registrul menționat la art. 95, informațiile cu privire la retragerea autorizației
emitentului tokenului raportat la active.

Articolul 25. Modificarea cărților albe publicate pentru criptoactive de tipul

tokenurilor raportate la active
(1) Emitenții de tokenuri raportate la active notifică Comisiei Naționale,
orice modificare preconizată a modelului lor de afaceri care este susceptibilă să
aibă o influență semnificativă asupra deciziei de achiziționare a oricărui deținător
sau a oricărui deținător potențial de tokenuri raportate la active, care survine după
autorizarea menționată la art. 21 sau după aprobarea cărții albe pentru criptoactive
în temeiul art. 17, precum și în contextul art. 23. Aceste modificări cuprind, printre
altele, orice modificări semnificative privind:
 37

a) mecanismele de guvernanță, inclusiv liniile de informare a organului de

conducere și cadrul de gestionare a riscurilor;
b) rezerva de active și custodia rezervelor de active;
c) drepturile acordate deținătorilor de tokenuri raportate la active;
d) mecanismul de emitere și răscumpărare a unui token raportat la active;
e) protocoalele de validare a tranzacțiilor cu tokenuri raportate la active;
f) funcționarea tehnologiei registrelor distribuite, supusă drepturilor de
proprietate ale emitenților, în cazul în care tokenurile raportate la active sunt
emise, transferate și stocate utilizând o astfel de tehnologie a registrelor distribuite;
g) mecanismele de asigurare a lichidității tokenurilor raportate la active;
h) acordurile cu entitățile terțe, inclusiv pentru administrarea rezervei de
active și investirea rezervei, custodia rezervei de active și, după caz, distribuirea
către public a tokenurilor raportate la active;
i) procedurile de tratare a plângerilor;
j) evaluarea riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului,
precum și politicile și procedurile generale aferente.
Emitenții de tokenuri raportate la active notifică Comisiei naționale, cu cel
puțin 30 de zile lucrătoare înainte ca modificările preconizate să intre în vigoare.
(2) În cazul în care modificarea preconizată, astfel cum se menționează la
alin. (1), a fost notificată Comisiei Naționale, emitentul unui token raportat la
active elaborează un proiect de carte albă modificată pentru criptoactive și se
asigură că ordinea în care apar informațiile respective este consecventă cu cea din
varianta originală a cărții albe pentru criptoactive.
(3) Emitentul tokenului raportat la active notifică proiectul modificat de
carte albă pentru criptoactive Comisiei Națională.
(4) Comisia Națională confirmă pe cale electronică primirea proiectului de
carte albă modificată pentru criptoactive cât mai curând posibil și cel târziu la cinci
zile lucrătoare de la primirea acestuia.
(5) Comisia Națională aprobă sau refuză să aprobe proiectul de carte albă
pentru criptoactive modificată în termen de 30 de zile lucrătoare de la confirmarea
primirii. Pe parcursul examinării proiectului de carte albă pentru criptoactive
modificată, Comisia Națională poate solicita orice informații, explicații sau
justificări suplimentare privind proiectul de carte albă pentru criptoactive
modificată, acordând un termen pentru prezentarea acestora, care nu poate depăși
20 de zile lucrătoare de la data solicitării. În cazul în care Comisia Națională face
o astfel de solicitare, termenul-limită de 30 de zile lucrătoare se suspendă de drept
pe perioada cuprinsă între data solicitării și data recepționării informațiilor,
explicațiilor sau justificărilor suplimentare solicitate.
(6) În cazul în care Comisia Națională, consideră că modificările aduse unei
cărți albe pentru criptoactive sunt potențial relevante pentru buna funcționare a
sistemelor de plăți, pentru transmisia politicii monetare și pentru suveranitatea
monetară, Comisia Națională se consultă cu Banca Națională, în virtutea calității
sale de bancă centrală, și, după caz, poate transmite pentru consultare BCE sau
 38

băncii centrale menționate la art. 20 alin. (5). La rândul său, Banca Națională, în
calitate de bancă centrală, prezintă un aviz în termen de 20 de zile lucrătoare de la
primirea consultării menționate la prezentul alineat. BCE sau banca centrală
menționată la art. 20 alin. (5) poate prezenta avizul în același termen. În cazul în
care BCE sau banca centrală menționată la art. 20 alin. (5) nu transmite avizul în
termenul prevăzut, Comisia Națională poate continua examinarea proiectului de
carte albă modificată pe baza informațiilor disponibile.
(7) În cazul în care Comisia Națională aprobă cartea albă modificată pentru
criptoactive, aceasta poate solicita emitentului tokenului raportat la active:
a) să instituie mecanisme care să asigure protecția deținătorilor tokenului
raportat la active, atunci când o posibilă modificare a operațiunilor emitentului
poate avea un efect semnificativ asupra valorii, stabilității sau riscurilor tokenului
raportat la active sau ale activelor de rezervă;
b) să ia toate măsurile corective adecvate pentru a răspunde preocupărilor
legate de integritatea pieței, de stabilitatea financiară sau de buna funcționare a
sistemelor de plăți.
(8) Comisia Națională impune emitentului tokenului raportat la active să ia
toate măsurile de remediere adecvate pentru a răspunde preocupărilor legate de
buna funcționare a sistemelor de plăți, de mecanismul de transmisie a politicii
monetare sau de suveranitatea monetară, în cazul în care astfel de măsuri de
remediere sunt propuse de avizul Băncii Naționale, după caz, de BCE sau de banca
centrală menționată la art. 20 alin. (5), în cadrul consultărilor menționate la
alin. (6).
(9) În cazul în care Banca Națională, în calitate de bancă centrală, după caz,
BCE sau banca centrală menționată la art. 20 alin. (5) a propus măsuri diferite de
cele impuse de Comisia Națională, măsurile propuse se combină sau, dacă nu este
posibil, se impune măsura cea mai strictă.
(10) Comisia Națională pune la dispoziție, fără întârziere nejustificată, în
registrul privind criptoactivele menționat la art. 95, cartea albă modificată pentru
criptoactive.

Articolul 26. Răspunderea emitenților de tokenuri raportate la active pentru

informațiile furnizate într-o carte albă pentru criptoactive
(1) În cazul în care un emitent a încălcat art. 19, furnizând în cartea sa albă
pentru criptoactive sau într-o carte albă pentru criptoactive modificată informații
care nu sunt complete, corecte ori clare sau care induc în eroare, emitentul
respectiv și membrii organului său administrativ, de conducere sau de
supraveghere răspund față de deținătorul respectivului token raportat la active
pentru orice prejudiciu cauzat ca urmare a încălcării respective.
(2) Orice excludere sau limitare contractuală a răspunderii civile menționate
la alin. (1) este lipsită de efecte juridice.
(3) Este responsabilitatea deținătorului tokenului raportat la active să
prezinte dovezi care să ateste că emitentul respectivului token raportat la active a
 39

încălcat art. 19 prin furnizarea în cartea sa albă pentru criptoactive sau într-o carte
albă pentru criptoactive modificată de informații care nu sunt complete, corecte
ori clare sau care induc în eroare și că faptul de a se fi bazat pe aceste informații a
avut un impact asupra deciziei deținătorului de a achiziționa, vinde sau schimba
respectivul token raportat la active.
(4) Emitentul și membrii organelor sale administrative, de conducere sau de
supraveghere nu sunt răspunzători pentru prejudiciile cauzate ca urmare a utilizării
informațiilor furnizate într-un rezumat în temeiul art. 19, inclusiv în orice
traducere a acestuia, cu excepția cazului în care rezumatul:
a) induce în eroare, este inexact sau contradictoriu în raport cu celelalte părți
ale cărții albe pentru criptoactive; sau
b) nu furnizează, în raport cu celelalte părți ale cărții albe pentru
criptoactive, informații esențiale care să îi ajute pe deținătorii potențiali să decidă
dacă să achiziționeze tokenul raportat la active.
(5) Prezentul articol nu aduce atingere niciunei alte răspunderi civile în
temeiul cadrului legal.

Secțiunea a 2-a
Obligațiile emitenților de tokenuri raportate la active

Articolul 27. Obligația de a acționa cu onestitate, corectitudine și

profesionalism în interesul superior al deținătorilor de tokenuri
(1) Emitenții de tokenuri raportate la active acționează cu onestitate,
corectitudine și profesionalism și comunică cu deținătorii și cu potențialii
deținători de tokenuri raportate la active într-un mod corect, clar și care nu induce
în eroare.
(2) Emitenții de tokenuri raportate la active acționează în interesul superior
al deținătorilor respectivelor tokenuri și îi tratează în mod egal, cu excepția cazului
în care tratamentul preferențial este menționat în cartea albă pentru criptoactive și,
după caz, în comunicările cu caracter publicitar.

Articolul 28. Publicarea cărții albe pentru criptoactive

Emitentul unui token raportat la active își publică pe website cartea albă
pentru criptoactive aprobată menționată la art. 17 alin. (1) sau la art. 21 alin. (1),
și, dacă este cazul, cartea albă pentru criptoactive modificată menționată la art. 25.
Cartea albă pentru criptoactive aprobată trebuie să fie accesibilă publicului până
la data începerii ofertei publice a tokenurilor raportate la active sau până la
admiterea la tranzacționare a respectivului token. Cartea albă pentru criptoactive
aprobată și, dacă este cazul, cartea albă pentru criptoactive modificată rămân
disponibile pe site-ul web al emitentului atât timp cât tokenul raportat la active
este deținut de public.

Articolul 29. Comunicările cu caracter publicitar

 40

(1) Orice comunicări cu caracter publicitar referitoare la o ofertă publică

privind un token raportat la active sau la admiterea la tranzacționare a unui astfel
de token raportat la active respectă toate cerințele următoare:
a) comunicările cu caracter publicitar sunt identificate în mod clar ca atare;
b) informațiile incluse în comunicările cu caracter publicitar sunt corecte,
clare și să nu inducă în eroare;
c) informațiile din comunicările cu caracter publicitar sunt consecvente cu
informațiile din cartea albă pentru criptoactive;
d) comunicările cu caracter publicitar menționează în mod clar că s-a
publicat o carte albă pentru criptoactive și indică în mod clar adresa paginii web a
emitentului tokenului raportat la active, precum și un număr de telefon și o adresă
de e-mail pentru a contacta emitentul.
(2) Comunicările cu caracter publicitar conțin o declarație clară și lipsită de
ambiguitate din care să rezulte că deținătorii tokenului raportat la active au un
drept de răscumpărare împotriva emitentului în orice moment.
(3) Comunicările cu caracter publicitar și orice modificare aferentă se
publică pe site-ul web al emitentului.
(4) Comisia Națională nu impune aprobarea în prealabil a comunicărilor cu
caracter publicitar înainte de publicarea lor.
(5) La cerere, comunicările cu caracter publicitar se transmit Comisiei
Naționale.
(6) Nu se difuzează comunicări cu caracter publicitar înainte de publicarea
cărții albe pentru criptoactive. O astfel de restricție nu afectează capacitatea
emitentului tokenului raportat la active de a desfășura activități de sondare a pieței.

Articolul 30. Informarea continuă a deținătorilor de tokenuri raportate la

active
(1) Emitenții de tokenuri raportate la active publică pe site-ul lor web,
într-un loc ușor accesibil publicului, în mod clar, exact și transparent, numărul de
tokenuri raportate la active aflate în circulație, precum și valoarea și componența
rezervei de active menționate la art. 36. Astfel de informații se actualizează cel
puțin lunar.
(2) Emitenții de tokenuri raportate la active publică pe site-ul lor web, într-
un loc ușor accesibil publicului, cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de 3 zile
de la primirea raportului auditorului, un rezumat succint, clar, exact și transparent
al raportului auditorului, precum și raportul auditorului integral și nemodificat
întocmit asupra rezervei de active menționate la art. 36.
(3) Fără a aduce atingere art. 80, emitenții de tokenuri raportate la active
publică pe site-ul lor web, într-un loc ușor accesibil publicului, cât mai curând
posibil, dar nu mai târziu de 24 de ore de la producerea sau identificarea
evenimentului, în mod clar, exact și transparent, orice eveniment care are sau este
probabil să aibă un efect semnificativ asupra valorii tokenurilor raportate la active
sau asupra rezervei de active menționate la art. 36.
 41

Articolul 31. Procedura de tratare a plângerilor

(1) Emitenții de tokenuri raportate la active stabilesc și mențin proceduri
eficace și transparente pentru tratarea promptă, echitabilă și consecventă a
plângerilor primite de la deținătorii de tokenuri raportate la active și de la alte părți
interesate, inclusiv de la asociații de consumatori care îi reprezintă pe deținătorii
de tokenuri raportate la active și publică descrierea respectivelor proceduri. În
cazul în care tokenurile raportate la active sunt distribuite, integral sau parțial, de
entități terțe, astfel cum se menționează la art. 34 alin. (5) lit. h), emitenții
tokenurilor raportate la active instituie proceduri pentru a înlesni, de asemenea,
tratarea plângerilor între deținătorii tokenurilor raportate la active și entitățile terțe
respective.
(2) Deținătorii de tokenuri raportate la active trebuie să poată depune, cu
titlu gratuit, plângeri adresate emitenților tokenurilor lor raportate la active sau,
după caz, la entitățile terțe menționate la alin. (1).
(3) Emitenții de tokenuri raportate la active și, după caz, entitățile terțe
menționate la alin. (1) elaborează și pun la dispoziția deținătorilor de tokenuri
raportate la active un model pentru depunerea plângerilor și păstrează o evidență
a tuturor plângerilor primite și a eventualelor măsuri luate ca răspuns la
respectivele plângeri.
(4) Emitenții de tokenuri raportate la active analizează toate plângerile în
timp util și în mod corect și le comunică deținătorilor de tokenuri raportate la
active rezultatul acestor analize într-un limbaj simplu și ușor de înțeles, în scris,
într-un termen rezonabil, fără a depăși 15 zile lucrătoare de la data primirii
plângerii. În cazul în care, în situații excepționale, decizia cu privire la o plângere
nu poate fi furnizată în termenul prevăzut, emitenții de tokenuri raportate la active
informează obligatoriu deținătorii de tokenuri raportate la active, fără întârzieri
nejustificate, cu privire la motivele întârzierii și la data preconizată până la care va
fi emisă decizia, dar care nu poate depăși 2 luni de la data primirii plângerii. În
cazul în care decizia nu soluționează integral plângerea deținătorului, răspunsul
include o explicație detaliată a poziției emitentului și indică posibilitatea adresării
către mecanisme alternative de soluționare a litigiilor sau către autoritatea
competentă potrivit legislației aplicabile.
(5) Comisia Națională adoptă acte normative de punere în aplicare a
prezentei legi cu privire la stabilirea cerințelor și/sau standardelor tehnice care să
detalieze cel puțin cerințele, modelele, termene și procedurile pentru tratarea
plângerilor.

Articolul 32. Identificarea, prevenirea, gestionarea și divulgarea

conflictelor de interese
(1) Emitenții de tokenuri raportate la active pun în aplicare și mențin
politici și proceduri eficace de identificare, prevenire, gestionare și divulgare a
conflictelor de interese dintre aceștia și:
 42

a) acționarii sau asociații lor;

b) orice acționar sau asociat, direct sau indirect, care deține o participație
calificată în emitent;
c) membrii organului lor de conducere;
d) angajații lor;
e) deținătorii de tokenuri raportate la active; sau
f) orice terț care asigură una dintre funcțiile menționate la art. 34 alin. (5)
lit. h).
(2) Emitenții de tokenuri raportate la active iau, în special, toate măsurile
adecvate pentru a identifica, a preveni, a gestiona și a divulga conflictele de
interese care rezultă din administrarea și investirea rezervei de active menționate
la art. 36.
(3) Emitenții de tokenuri raportate la active divulgă, într-un loc vizibil pe
site-ul lor web, persoanelor care dețin tokenurile raportate la active emise de
respectivii emitenți informații privind natura generală și sursele conflictelor de
interese menționate la alin. (1), precum și măsurile luate pentru atenuarea acestora.
(4) Divulgarea informațiilor menționată la alin. (3) trebuie să fie suficient
de precisă, astfel încât deținătorii potențiali ai respectivelor tokenuri raportate la
active să poată să ia o decizie de cumpărare în cunoștință de cauză cu privire la
tokenurile raportate la active.
(5) Comisia Națională adoptă acte normative de punere în aplicare a
prezentei legi cu privire la stabilirea cerințelor și/sau standardelor tehnice care să
detalieze, cel puțin:
a) cerințele privind politicile și procedurile menționate la alin. (1);
b) detaliile și metodologia pentru conținutul divulgării informațiilor
menționate la alin. (3).

Articolul 33. Notificarea cu privire la modificările aduse organului de

conducere
Emitenții de tokenuri raportate la active comunică imediat sau cel târziu
până la sfârșitul următoarei zile lucrătoare, Comisiei Naționale orice modificări în
ceea ce privește organul lor de conducere și transmit Comisiei Naționale, toate
informațiile necesare pentru evaluarea respectării art. 34 alin. (2).

Articolul 34. Cadrul de guvernanță

(1) Emitenții de tokenuri raportate la active dispun de un cadru solid de
guvernanță, care include o structură organizatorică clară, cu responsabilități bine
definite, transparente și coerente, procese eficace de identificare, gestionare,
monitorizare și comunicare a riscurilor la care sunt sau pot fi expuse, precum și
mecanisme adecvate de control intern, inclusiv proceduri administrative și
contabile solide.
(2) Membrii organului de conducere al emitenților de tokenuri raportate la
active trebuie să aibă o reputație suficient de bună și să dețină cunoștințele,
 43

competențele și experiența adecvate, atât individual, cât și colectiv, pentru a-și

îndeplini sarcinile. În special, aceștia trebuie să nu fi fost condamnați pentru
infracțiuni legate de spălarea banilor sau de finanțarea terorismului sau pentru
orice alte infracțiuni care le-ar afecta buna reputație. Aceștia trebuie, de asemenea,
să demonstreze că sunt capabili să consacre suficient timp pentru a-și îndeplini în
mod eficace atribuțiile.
(3) Organul de conducere al emitenților de tokenuri raportate la active
evaluează și reexaminează în mod periodic eficacitatea mecanismelor și a
procedurilor în ceea ce privește politicile care au fost instituite pentru respectarea
obligațiilor prevăzute în secțiunile 2, 3, 5 și 6 din prezentul capitol și ia măsurile
corespunzătoare pentru remedierea eventualelor deficiențe în acest sens.
(4) Acționarii sau asociații, direcți sau indirecți, care dețin participații
calificate în emitenții de tokenuri raportate la active trebuie să aibă o reputație
suficient de bună și, în special, să nu fi fost condamnați pentru infracțiuni legate
de spălarea banilor sau finanțarea terorismului sau pentru orice alte infracțiuni care
le-ar afecta buna reputație.
(5) Emitenții de tokenuri raportate la active adoptă politici și proceduri
suficient de eficace pentru a asigura respectarea prezentei legi şi a actelor
normative emise în aplicarea prezentei legi. Emitenții de tokenuri raportate la
active instituie, mențin și pun în aplicare în special politici și proceduri cu privire
la:
a) rezerva de active menționată la art. 36;
b) custodia activelor de rezervă, inclusiv separarea activelor, astfel cum se
prevede la art.37;
c) drepturile acordate deținătorilor de tokenuri raportate la active, astfel cum
se prevede la art. 39;
d) mecanismul de emitere și răscumpărare a tokenurilor raportate la active;
e) protocoalele de validare a tranzacțiilor cu tokenuri raportate la active;
f) funcționarea tehnologiei registrelor distribuite, supuse drepturilor de
proprietate ale emitenților, în cazul în care tokenurile raportate la active sunt
emise, transferate și stocate utilizând această tehnologie a registrelor distribuite
sau o tehnologie similară care este exploatată de emitenți sau de un terț care
acționează în numele acestora;
g) mecanismele de asigurare a lichidității tokenurilor raportate la active;
h) acordurile cu entitățile terțe pentru gestionarea rezervei de active și pentru
investirea rezervei de active, custodia rezervei de active și, după caz, distribuirea
către public a tokenurilor raportate la active;
i) consimțământul scris al emitenților de tokenuri raportate la active acordat
altor persoane care ar putea oferi sau solicita admiterea la tranzacționare a
tokenurilor raportate la active;
j) tratarea plângerilor, astfel cum se prevede la art. 31;
k) conflictele de interese, astfel cum sunt prevăzute la art. 32.
 44

(6) În cazul în care emitenții de tokenuri raportate la active încheie

acordurile menționate la alin. (5) lit. h), acordurile respective se stabilesc într-un
contract încheiat cu entitățile terțe. Respectivele acorduri contractuale descriu
rolurile, responsabilitățile, drepturile și obligațiile atât ale emitenților de tokenuri
raportate la active, cât și ale entităților terțe. Orice acord contractual cu implicații
în mai multe jurisdicții stipulează într-un mod lipsit de ambiguitate opțiunea de
drept aplicabil.
(7) Cu excepția cazului în care au inițiat un plan de răscumpărare menționat
la art. 44, emitenții de tokenuri raportate la active utilizează sisteme, resurse și
proceduri adecvate și proporționale pentru a asigura prestarea continuă și regulată
a serviciilor și a activităților lor. În acest scop, emitenții de tokenuri raportate la
active își mențin toate sistemele și protocoalele privind accesul securizat în
conformitate cu standardele adecvate aprobate la nivel național potrivit art. 11
alin. (4) lit. a) din Legea nr. 48/2023 privind securitatea cibernetică sau în
conformitate cu cerințele specifice de securitate stabilite în acest domeniu de către
Comisia Națională prin actele sale normative adoptate pentru punerea în aplicare
a prezentei legi.
(8) În cazul în care emitentul unui token raportat la active decide să
întrerupă prestarea serviciilor și activităților sale, inclusiv prin încetarea emiterii
respectivului token raportat la active, acesta prezintă Comisiei Naționale un plan
pentru aprobarea întreruperii respective.
(9) Emitenții de tokenuri raportate la active identifică sursele de risc
operațional și reduc la minimum riscurile respective, prin dezvoltarea unor
sisteme, controale și proceduri adecvate.
(10) Emitenții de tokenuri raportate la active instituie o politică și planuri
de continuitate a activității pentru a asigura, în eventualitatea întreruperii
sistemelor și/sau serviciilor TIC și a proceselor critice, integritatea datelor și
continuitatea a funcțiilor esențiale, precum și menținerea activităților lor sau,
atunci când acest lucru nu este posibil, recuperarea în timp util a datelor și a
funcțiilor respective și reluarea în timp util proceselor critice și a activităților lor.
În funcție de natura și importanța funcțiilor afectate, precum și de amploarea
întreruperii, recuperarea datelor și a funcțiilor respective se va realiza într-un
termen de până la 4 ore pentru funcțiile critice și cel mult în termen de 24 de ore
pentru reluarea proceselor critice și a activităților esențiale și a celorlalte funcții,
în ambele cazuri fără întârzieri nejustificate, cu respectarea principiilor de
proporționalitate și eficiență operațională digitală.
(11) Emitenții de tokenuri raportate la active dispun de mecanisme de
control intern și de proceduri eficace de gestionare a riscurilor, inclusiv de
mecanisme eficace de control și de protecție pentru gestionarea sistemelor și/sau
serviciilor TIC, astfel cum prevede Regulamentul privind reziliența operațională
digitală adoptat de Comisia Națională, iar pentru instituțiile de credit conform
prevederilor Regulamentului privind reziliența operațională digitală adoptat de
Banca Națională. Procedurile prevăd o evaluare cuprinzătoare cu privire la
 45

dependența de entitățile terțe, astfel cum se menționează la alin. (5) lit. h).
Emitenții de tokenuri raportate la active monitorizează și evaluează periodic
caracterul adecvat și eficacitatea mecanismelor de control intern și ale procedurilor
de evaluare a riscurilor și iau măsurile corespunzătoare pentru remedierea
eventualelor deficiențe în acest sens.
(12) Emitenții de tokenuri raportate la active instituie sisteme și proceduri
adecvate de protejare a disponibilității, autenticității, integrității și
confidențialității datelor, astfel cum prevede Regulamentul privind reziliența
operațională digitală adoptat de Comisia Națională, respectiv, pentru instituțiile de
credit conform prevederilor Regulamentului privind reziliența operațională
digitală adoptat de Banca Națională, precum și în conformitate cu Legea nr.
195/2024. Sistemele respective stochează și asigură disponibilitatea și securitatea
datelor și informațiilor relevante colectate și generate în cursul activităților
emitenților.
(13) Emitenții de tokenuri raportate la active se asigură că sunt auditați în
mod periodic, cel puțin anual, de auditori independenți. Rezultatele acestor
audituri se transmit organului de conducere al emitentului și se pun la dispoziția
Comisiei Naționale.
(14) Comisia Națională adoptă regulamente sau instrucțiuni, în vederea
punerii în aplicare a prezentei legi și care stabilesc cerințe specifice minime ale
cadrului de guvernanță cu privire la:
a) planul de întrerupere a prestarea serviciilor și activităților sale și
procedura de aprobare menționate la alin. (8);
b) instrumentele de monitorizare a riscurilor menționate la alin. (9);
c) planul de continuitate a activității menționat la alin. (10);
d) mecanismul de control intern menționat la alin. (11);
e) auditurile menționate la alin. (13), inclusiv documentația minimă care
trebuie utilizată în cadrul auditului.
(15) Atunci când emit regulamentele sau instrucțiunile menționate, Comisia
Națională asigură corelarea acestora cu cerințele de guvernanță prevăzute în actele
normative aplicabile entităților din domeniul financiar, inclusiv cu cele prevăzute
de legislația privind piețele instrumentelor financiare și activitățile de investiții.
(16) În cazul emitenților de tokenuri raportate la active prevăzuți la art. 16
alin. (1) lit. b), prevederile prezentului articol se aplică corespunzător suplimentar,
în măsura în care acestea nu contravin cerințelor prevăzute de prevederile Legii
nr. 202/2017 sau ale actelor normative emise în aplicarea Legii nr. 202/2017.

Articolul 35. Cerințe de fonduri proprii

(1) Emitenții de tokenuri raportate la active dispun în permanență de fonduri
proprii cel puțin egale cu cel mai mare dintre următoarele cuantumuri:
a) 350 000 EUR (echivalentul în lei, calculat cu aplicarea cursului oficial al
leului moldovenesc stabilit de Banca Naţională);
b) 2 % din valoarea medie a rezervei de active menționate la art. 36;
 46

c) un sfert din cheltuielile generale fixe din anul precedent.

(2) În sensul alin. (1) lit. b), valoarea medie a rezervei de active reprezintă
valoarea medie a activelor de rezervă la sfârșitul fiecărei zile, calculată pentru cele
șase luni precedente.
(3) În cazul în care un emitent oferă mai mult de un token raportat la active,
cuantumul menționat la alin. (1) lit. b), este suma valorilor medii ale activelor de
rezervă care garantează fiecare token raportat la active.
(4) Cuantumul menționat la alin. (1) lit. c), este revizuit anual și calculat în
conformitate cu art. 60 alin. (3).
(5) Fondurile proprii menționate la alin. (1) constau din elementele și
instrumentele de fonduri proprii de nivel 1 de bază după aplicarea integrală a
deducerilor și fără aplicarea derogărilor privind pragurile de deducere,
metodologia de determinare a acestora este stabilită în actele normative adoptate
de Comisia Națională pentru punere în aplicare a prezentei legi.
(6) Comisia Națională poate impune unui emitent al unui token raportat la
active să dețină un cuantum al fondurilor proprii cu până la 20 % mai mare decât
cuantumul rezultat din aplicarea alin. (1) lit. b), în cazul în care o evaluare a
oricăruia dintre următoarele elemente indică un grad mai mare de risc:
a) evaluarea proceselor de gestionare a riscurilor și a mecanismelor de
control intern ale emitentului tokenului raportat la active, astfel cum se
menționează la art. 34 alin. (1), (9) și (11);
b) calitatea și volatilitatea rezervei de active menționate la art. 36;
c) tipurile de drepturi acordate de emitentul tokenului raportat la active
deținătorilor tokenului raportat la active, în conformitate cu art. 39;
d) în cazul în care rezerva de active include investiții, riscurile pe care le
prezintă politica de investiții pentru rezerva de active;
e) valoarea agregată și numărul de tranzacții decontate cu tokenul raportat
la active;
f) importanța piețelor pe care se oferă și se comercializează tokenul raportat
la active;
g) dacă este cazul, capitalizarea de piață a tokenului raportat la active.
(7) Fără a aduce atingere alin. (6), emitentul tokenului raportat la active
efectuează periodic simulări de criză care iau în considerare scenarii de criză
financiară gravă, dar plauzibilă, cum ar fi șocurile legate de rata dobânzii, și
scenarii de criză nefinanciară, cum ar fi riscul operațional. Pe baza rezultatelor
simulărilor de criză respective, Comisia Națională îi impune emitentului tokenului
raportat la active să dețină un cuantum al fondurilor proprii cu 20 % până la 40 %
mai mare decât cuantumul ce rezultă din aplicarea alin. (1) lit. b) în anumite
circumstanțe, având în vedere perspectivele de risc și rezultatele simulărilor de
criză.
(8) Comisia Națională adoptă acte normative de punere în aplicare a
prezentei legi cu privire la stabilirea cerințelor și/sau standardelor tehnice care să
detalieze, cel puțin:
 47

1) procedura și calendarul pentru ca un emitent al unui token semnificativ

raportat la active să se adapteze la cerințele de fonduri proprii mai ridicate, astfel
cum sunt prevăzute la alin. (6);
2) criteriile pentru impunerea unui cuantum mai mare al fondurilor proprii,
astfel cum sunt prevăzute la alin. (6);
3) cerințele minime pentru conceperea programelor de simulare de criză,
ținând seama de dimensiunea, complexitatea și natura tokenului raportat la active,
inclusiv, dar fără a se limita la:
a) tipurile de simulări de criză și principalele obiective și aplicații ale
acestora;
b) frecvența diferitelor exerciții de simulare de criză;
c) cadrul intern de guvernanță;
d) infrastructura de date relevantă;
e) metodologia și plauzibilitatea ipotezelor;
f) aplicarea principiului proporționalității tuturor cerințelor minime,
cantitative sau calitative; și
g) periodicitatea minimă a simulărilor de criză și parametrii de referință
comuni ai scenariilor de simulare de criză.

Secțiunea a 3-a
Rezerva de active

Articolul 36. Obligația de a avea o rezervă de active, componența și

administrarea rezervei de active
(1) Emitenții de tokenuri raportate la active constituie și mențin în
permanență o rezervă de active.
Rezerva de active este constituită și gestionată în așa fel încât:
a) să fie acoperite riscurile asociate activelor la care se raportează tokenurile
raportate la active; și
b) să fie abordate riscurile de lichiditate asociate drepturilor permanente de
răscumpărare ale deținătorilor.
(2) Rezerva de active este, din punct de vedere juridic, separată de
patrimoniul emitentului, precum și de rezerva de active a altor tokenuri raportate
la active, în interesul deținătorilor de tokenuri raportate la active, prin segregarea
clară a acestora în registrele interne și în contabilitate, astfel încât creditorii
emitenților să nu poată dobândi drepturi asupra rezervei de active, în special în
cazului insolvabilității emitentului.
(3) Emitenții de tokenuri raportate la active se asigură că rezerva de active
este separată din punct de vedere operațional de patrimoniul lor, precum și de
rezerva de active a altor tokenuri.
(4) Comisia Națională adoptă acte normative de punere în aplicare a
prezentei legi, cu privire la stabilirea cerințelor și/sau standardelor tehnice privind
 48

detalierea cerințelor de lichiditate, ținând seama de dimensiunea, complexitatea și

natura rezervei de active și ale tokenului raportat la active în sine.
(5) Cerințele și/sau standardele tehnice de reglementare stabilesc în special:
a) procentul relevant din rezerva de active, potrivit scadențelor zilnice,
inclusiv procentul din acordurile reverse repo care pot fi încetate cu o notificare
prealabilă de o zi lucrătoare sau procentul din numerar care poate fi retras cu o
notificare prealabilă de o zi lucrătoare;
b) procentul relevant din rezerva de active, potrivit activelor cu scadență
zilnică, inclusiv procentul din acordurile reverse repo care pot fi încetate cu o
notificare prealabilă de cinci zile lucrătoare sau procentul din numerar care poate
fi retras cu o notificare prealabilă de cinci zile lucrătoare;
c) alte scadențe relevante și tehnici generale de gestionare a lichidității;
d) cuantumurile minime de mijloace bănești care vor fi păstrate ca depozite
la instituții de credit, care nu pot fi mai mici de 30 % din suma menționată în
moneda națională.
(6) În sensul dispozițiilor alin. (5) lit. a), b) și c), Comisia Națională ia în
considerare, printre altele, pragurile relevante prevăzute de Legea nr. 171/2012 sau
în actele normative emise în aplicarea Legii nr. 171/2012.
(7) Emitenții care fac o ofertă publică privind două sau mai multe tokenuri
raportate la active administrează și mențin colecții separate de rezerve de active
pentru fiecare token raportat la active. Fiecare dintre aceste colecții de rezerve de
active este gestionată separat.
(8) În cazul în care diverși emitenți de tokenuri raportate la active fac o ofertă
publică privind același token raportat la active, respectivii emitenți operează și
mențin o singură rezervă de active pentru respectivul token raportat la active.
(9) Organele de conducere ale emitenților de tokenuri raportate la active
asigură gestionarea eficace și prudentă a rezervei de active. Emitenții se asigură
că emiterea și răscumpărarea tokenurilor raportate la active sunt însoțite
întotdeauna de o majorare sau o reducere corespunzătoare în rezerva de active.
(10) Emitentul unui token raportat la active stabilește valoarea agregată a
rezervei de active utilizând prețurile pieței. Valoarea agregată a rezervei de active
este cel puțin egală cu valoarea agregată a creanțelor împotriva emitentului din
partea deținătorilor tokenului raportat la active aflat în circulație.
(11) Emitenții de tokenuri raportate la active trebuie să aibă o politică clară
și detaliată care să descrie mecanismul de stabilizare al unor astfel de tokenuri. În
special, politica respectivă:
a) enumeră activele la care se raportează tokenurile raportate la active și
componența activelor respective;
b) descrie tipul de active și alocarea exactă a activelor care sunt incluse în
rezerva de active;
c) conține o evaluare detaliată a riscurilor, inclusiv a riscului de credit, a
riscului de piață, a riscului de concentrare și a riscului de lichiditate care rezultă
din activele de rezervă;
 49

d) descriu procedura prin care sunt emise și răscumpărate tokenurile

raportate la active, precum și procedura prin care respectiva emitere sau
răscumpărare va avea ca rezultat o majorare sau o diminuare corespunzătoare a
rezervei de active;
e) menționează dacă o parte din rezerva de active este investită conform
prevederilor art. 38;
f) descriu în detaliu politica de investiții și includ o evaluare a modului în
care această politică de investiții poate afecta valoarea rezervei de active, în cazul
în care emitenții de tokenuri raportate la active investesc o parte din rezerva de
active conform prevederilor art. 38;
g) descriu procedura de achiziționare a tokenurilor raportate la active și de
răscumpărare a unor astfel de tokenuri contra rezervei de active și enumeră
persoanele sau categoriile de persoane care au dreptul să facă acest lucru.
(12) Fără a aduce atingere art. 34 alin. (13), rezervele de active ale emitenților
de tokenuri raportate la active fac obiectul unui audit independent la fiecare 6 luni,
care evaluează respectarea normelor din prezenta secțiune, începând de la data
autorizării lor potrivit art. 21 sau începând de la data aprobării cărții albe pentru
criptoactive potrivit art. 17.
(13) Emitentul comunică fără întârziere, dar nu mai târziu de 3 zile de la
primirea raportului de audit, Comisiei Naționale, rezultatele auditului menționat
la alin. (12), în termen de cel mult 6 săptămâni de la data de referință a evaluării.
Emitentul publică rezultatul auditului în termen de două săptămâni de la data
comunicării acestuia Comisiei Naționale. Comisia Națională poate dispune ca un
emitent să amâne publicarea rezultatelor auditului în cazul în care:
a) emitentului i s-a solicitat să pună în aplicare un mecanism sau măsuri de
redresare în conformitate cu art. 43 alin. (6);
b) emitentului i s-a solicitat să pună în aplicare un plan de răscumpărare în
conformitate cu art. 44;
c) este necesară pentru a fi protejate interesele economice ale deținătorilor
tokenului raportat la active;
d) este necesară pentru a fi evitat un efect negativ semnificativ asupra
sistemului financiar.
(14) Evaluarea la prețurile pieței menționată la alin. (7) se efectuează
utilizând marcarea (raportarea) la piață, ori de câte ori este posibil Marcarea
(raportarea) la piață semnifică evaluarea pozițiilor la prețuri de închidere direct
disponibile, care provin din surse independente, inclusiv cotații bursiere, cotații
electronice sau cotații provenite de la mai mulți brokeri independenți. Atunci când
pentru evaluare se utilizează marcarea (raportarea) la piață, valoarea activului de
rezervă se stabilește la cotația de cumpărare/vânzare mai prudentă, cu excepția
cazului în care activul poate fi închis la prețul mediu al pieței. Sunt utilizate numai
date de piață de bună calitate, iar astfel de date sunt evaluate pe baza următorilor
factori cumulativi:
a) numărul și calitatea contrapărților;
 50

b) volumul și cifra de afaceri pe piața activului de rezervă;

c) dimensiunea rezervei de active.
(15) În cazul în care utilizarea marcării (raportării) la piață, astfel cum se
menționează la alin. (14), nu este posibilă sau datele de piață nu sunt de o calitate
suficient de bună, activul de rezervă este evaluat în mod prudent prin utilizarea
marcării (raportării) la model. Marcarea (raportarea) la model semnifică evaluarea
care trebuie să fie analizată comparativ cu date de referință, extrapolată sau
calculată în alt mod pe baza uneia sau a mai multor date de piață. Modelul
estimează cu precizie valoarea intrinsecă a activelor de rezervă pe baza următorilor
factori-cheie actualizați:
a) volumul și cifra de afaceri pe piață ale activului de rezervă;
b) dimensiunea rezervei de active;
c) riscul de piață, riscul ratei dobânzii și riscul de credit aferente activului
de rezervă.
(16) Atunci când se utilizează marcarea (raportarea) la model, nu se
utilizează metoda costului amortizat. Metoda costului amortizat semnifică metoda
de evaluare care ia în calcul costul de achiziție al unui activ și ajustează valoarea
respectivă pentru amortizarea primelor (sau a sconturilor) până la scadență.

Articolul 37. Custodia activelor de rezervă

(1) Emitenții de tokenuri raportate la active instituie, mențin și pun în
aplicare politici, proceduri și acorduri contractuale în materie de custodie care
garantează în permanență că:
a) activele de rezervă nu sunt constituite drept contract de garanție
financiară astfel cum este definit la art. 4 pct. 4) din Legea nr. 184/2016 cu privire
la contractele de garanție financiară;
b) activele de rezervă sunt păstrate în custodie în conformitate cu alin. (6);
c) emitenții de tokenuri raportate la active au acces rapid la activele de
rezervă, astfel încât să poată să facă față eventualelor cereri de răscumpărare din
partea deținătorilor de tokenuri raportate la active;
d) sunt evitate concentrările în rândul custozilor activelor de rezervă;
e) este evitat riscul de concentrare a activelor de rezervă.
(2) Emitenții de tokenuri raportate la active care emit două sau mai multe
tokenuri raportate la active instituie o politică de custodie pentru fiecare colecție de
rezerve de active. Diverșii emitenți de tokenuri raportate la active care au emis
același token raportat la active aplică și mențin o singură politică de custodie.
(3) În termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la emiterea tokenului raportat
la active, activele de rezervă trebuie păstrate în custodie de către una sau mai multe
dintre următoarele entități:
a) un furnizor de servicii de criptoactive care asigură custodia și
administrarea criptoactivelor în numele clienților, în cazul în care activele de
rezervă iau forma criptoactivelor;
b) o instituție de credit pentru toate tipurile de active de rezervă;
 51

c) o firmă de investiții care furnizează serviciul auxiliar de păstrare în

condiții de siguranță și administrare a instrumentelor financiare în contul clienților,
în cazul în care activele de rezervă iau forma unor instrumente financiare.
(4) Emitenții de tokenuri raportate la active exercită competența, precauția
și diligența necesare atunci când selectează, desemnează și verifică furnizorii de
servicii de criptoactive, instituțiile de credit și firmele de investiții pe care le
desemnează drept custozi ai activelor de rezervă în conformitate cu alin. (3).
Custodele trebuie să fie o persoană juridică diferită de emitent. Emitenții de
tokenuri raportate la active se asigură că furnizorii de servicii de criptoactive,
instituțiile de credit și firmele de investiții pe care le-au desemnat drept custozi ai
activelor de rezervă în temeiul alin. (3) au calificarea și reputația pe piață necesare
pentru a acționa în calitate de custozi ai activelor de rezervă, ținând seama de
practicile contabile, de procedurile de păstrare în condiții de siguranță și de
mecanismele de control intern ale respectivelor instituții de credit, furnizori de
servicii de criptoactive și firme de investiții. Acordurile contractuale dintre
emitenții de tokenuri raportate la active și custozi garantează faptul că activele de
rezervă păstrate în custodie sunt protejate împotriva drepturilor de creanță ale
creditorilor custozilor.
(5) Politicile și procedurile în materie de custodie menționate la alin. (1)
stabilesc criteriile de selecție pentru desemnarea furnizorilor de servicii de
criptoactive, a instituțiilor de credit sau a firmelor de investiții drept custozi ai
activelor de rezervă, precum și procedura de reexaminare a desemnării respective.
Emitenții de tokenuri raportate la active reexaminează în mod regulat, dar nu mai
rar decât o dată pe an, desemnarea furnizorilor de servicii de criptoactive, a
instituțiilor de credit sau a firmelor de investiții drept custozi ai activelor de
rezervă. În scopul acestei reexaminări, emitenții de tokenuri raportate la active
evaluează expunerile lor față de custozi, ținând seama de întreaga sferă a relației
acestora cu custozii, și monitorizează în permanență situațiile financiare ale
respectivilor custozi.
(6) Custozii activelor de rezervă astfel cum se menționează la alin. (4) se
asigură că custodia respectivelor active de rezervă se efectuează după cum
urmează:
a) instituțiile de credit păstrează în custodie fondurile într-un cont deschis
în evidențele instituției de credit;
b) în ceea ce privește instrumentele financiare care pot fi păstrate în
custodie, instituțiile de credit sau firmele de investiții păstrează în custodie toate
instrumentele financiare care pot fi înregistrate într-un cont de instrumente
financiare deschis în evidențele instituțiilor de credit sau al firmelor de investiții
și toate instrumentele financiare care pot fi livrate fizic instituțiilor de credit sau
firmelor de investiții;
c) în cazul criptoactivelor care pot fi păstrate în custodie, furnizorii de
servicii de criptoactive păstrează în custodie criptoactivele incluse în activele de
 52

rezervă sau mijloacele de acces la respectivele criptoactive, dacă este cazul, sub
formă de chei de criptare private;
d) în cazul altor active, instituțiile de credit verifică dreptul de proprietate al
emitenților de tokenuri raportate la active și țin o evidență a activelor de rezervă
în privința cărora instituțiile de credit au certitudinea că respectivele active de
rezervă sunt în proprietatea emitenților de tokenuri raportate la active.
(7) În sensul alin. (6) la lit. a), instituțiile de credit se asigură că fondurile
sunt înregistrate în evidențele instituțiilor de credit într-un cont separat.
Respectivul cont este deschis pe numele emitentului de tokenuri raportate la active
în scopul administrării activelor de rezervă ale fiecărui token raportat la active,
astfel încât fondurile păstrate în custodie să poată fi identificate în mod clar ca
aparținând fiecărei rezerve de active.
(8) În sensul alin.(6) la lit. b), instituțiile de credit și firmele de investiții se
asigură că toate instrumentele financiare care pot fi înregistrate într-un cont de
instrumente financiare deschis în evidențele instituției de credit și în evidențele
firmelor de investiții sunt înregistrate în evidențele instituțiilor de credit și ale
firmelor de investiții în conturi separate. Contul de instrumente financiare este
deschis pe numele emitenților de tokenuri raportate la active în scopul
administrării activelor de rezervă ale fiecărui token raportat la active, astfel încât
instrumentele financiare păstrate în custodie să poată fi identificate în mod clar ca
aparținând fiecărei rezerve de active.
(9) În sensul alin. (6) lit. c), furnizorii de servicii de criptoactive deschid un
registru al pozițiilor în numele emitenților de tokenuri raportate la active în scopul
administrării activelor de rezervă ale fiecărui token raportat la active, astfel încât
criptoactivele păstrate în custodie să poată fi identificate în mod clar ca aparținând
fiecărei rezerve de active.
(10) În sensul alin. (6) lit. d), procesul de evaluare a deținerii sau nu de către
emitenții de tokenuri raportate la active a activelor de rezervă are la bază informații
sau documente furnizate de emitenții de tokenuri raportate la active și, dacă sunt
disponibile, dovezi externe.
(11) Desemnarea furnizorilor de servicii de criptoactive, a instituțiilor de
credit sau a firmelor de investiții în calitate de custozi ai activelor de rezervă astfel
cum se menționează la alin. (4) trebuie atestată printr-un acord contractual, astfel
cum se menționează la art. 34 alin. (5). Acordurile contractuale respective
reglementează, printre altele, fluxul de informații necesar pentru a le permite
emitenților de tokenuri raportate la active, furnizorilor de servicii de criptoactive,
instituțiilor de credit, și firmelor de investiții să își îndeplinească funcțiile de
custozi.
(12) Furnizorii de servicii de criptoactive, instituțiile de credit și firmele de
investiții care au fost desemnate drept custozi în conformitate cu alin. (4)
acționează în mod onest, echitabil, profesionist, independent și în interesul
emitenților de tokenuri raportate la active și al deținătorilor respectivelor tokenuri.
 53

(13) Furnizorii de servicii de criptoactive, instituțiile de credit, și firmele

de investiții desemnate drept custozi în conformitate cu alin. (4) nu desfășoară
activități cu privire la emitenții de tokenuri raportate la active care ar putea crea
conflicte de interese între respectivii emitenți, deținătorii tokenurilor raportate la
active și aceștia, cu excepția cazului în care sunt respectate cumulativ condițiile
următoare:
a) furnizorii de servicii de criptoactive, instituțiile de credit sau firmele de
investiții au separat din punct de vedere funcțional și ierarhic exercitarea sarcinilor
lor de custodie de celelalte sarcini ale acestora potențial conflictuale;
b) eventualele conflicte de interese au fost identificate, monitorizate,
gestionate și comunicate în mod corespunzător de către emitenții tokenurilor
raportate la active deținătorilor tokenurilor raportate la active, în conformitate cu
art. 32.
(14) În cazul pierderii unui instrument financiar sau a unui criptoactiv
păstrat în custodie, în temeiul alin. (6), furnizorul de servicii de criptoactive,
instituția de credit, sau societatea de investiții care a pierdut respectivul instrument
financiar sau criptoactiv compensează sau restituie fără întârzieri nejustificate
emitentului tokenului raportat la active un instrument financiar sau un criptoactiv
de același tip sau contravaloarea corespunzătoare. Furnizorul de servicii de
criptoactive, instituția de credit, sau societatea de investiții în cauză nu poartă
răspunderea pentru compensare sau restituire dacă poate dovedi că pierderea a
survenit ca rezultat al unui eveniment exterior în afara controlului său rezonabil,
ale cărui consecințe au fost inevitabile în pofida tuturor eforturilor rezonabile de a
le contracara.

Articolul 38. Investirea rezervei de active

(1) Emitenții de tokenuri raportate la active care investesc o parte din
rezerva de active, investesc respectivele active numai în instrumente financiare
foarte lichide, cu un risc de piață, risc de credit și risc de concentrare minime.
Investițiile trebuie să poată fi lichidate rapid, cu un efect negativ minim asupra
prețurilor. În cazul în care pentru efectuarea investiţiilor menționate este necesară
obţinerea unei autorizaţii eliberată de Banca Naţionale în calitate de bancă
centrală, în conformitate cu prevederile Legii nr. 62/2008, aceasta urmează a fi
obţinută până la efectuarea investiţiilor respective.
(2) Unitățile unui organism de plasament colectiv în valori mobiliare
(OPCVM) sunt considerate active cu risc de piață, risc de credit și risc de
concentrare minim în sensul alin. (1) în cazul în care OPCVM respectiv investește
exclusiv în active astfel cum se specifică în detaliu de Comisia Națională în
conformitate cu alin. (5), și în cazul în care emitentul tokenului raportat la active
se asigură că rezerva de active este investită astfel încât riscul de concentrare să
fie redus la minimum.
(3) Instrumentele financiare în care este investită rezerva de active sunt
păstrate în custodie în conformitate cu art. 37.
 54

(4) Toate profiturile sau pierderile, inclusiv fluctuațiile valorii

instrumentelor financiare menționate la alin. (1), și eventualele riscuri de
contrapartidă sau riscuri operaționale care rezultă din investirea rezervei de active
sunt suportate de emitentul tokenului raportat la active.
(5) Comisia Națională adoptă acte normative de punere în aplicare a
prezentei legi cu privire la stabilirea unor cerințe și/sau standarde tehnice privind
specificarea instrumentelor financiare care pot fi considerate ca fiind foarte lichide
și având un risc de piață, risc de credit și risc de concentrare minime, astfel cum
se menționează la alin. (1). Atunci când precizează aceste instrumente financiare,
Comisia Națională ține seama de:
1) diferitele tipuri de active la care se poate raporta un token raportat la
active;
2) corelația dintre activele la care se raportează tokenul raportat la active și
instrumentele financiare foarte lichide în care ar putea investi emitentul;
3) cerința de acoperire a necesarului de lichiditate, astfel încît să fie asigurat
faptul că emitenții de tokenuri raportate la active mențin niveluri ale rezervelor de
lichiditate care sînt adecvate pentru a le permite să facă faţă eventualelor
dezechilibre dintre intrările şi ieşirile de lichidităţi în situaţii de criză gravă într-un
interval de 30 de zile;
4) constrângeri de concentrare care împiedică emitentul:
a) să investească mai mult de un anumit procent de active de rezervă în
instrumente financiare foarte lichide cu un risc de piață, risc de credit și risc de
concentrare minime emise de o singură entitate;
b) să păstreze în custodie mai mult de un anumit procent din criptoactive sau
active la furnizorii de servicii de criptoactive sau instituțiile de credit care aparțin
aceluiași grup, astfel cum este definit la art. 3 alin. (1), pct. 24), sau la firmele de
investiții.
(6) În sensul prevederilor alin. (5) pct. 4) lit. a), Comisia Națională
stabilește și adoptă, limite adecvate pentru determinarea cerințelor privind
concentrarea. Respectivele limite iau în considerare, printre altele, pragurile
relevante prevăzute de legislația privind piețele instrumentelor financiare și
activitățile de investiții sau în actele normative ale Comisiei Naționale adoptate în
acest sens.

Articolul 39. Dreptul la răscumpărare

(1) Deținătorii de tokenuri raportate la active au dreptul de răscumpărare în
orice moment împotriva emitenților de tokenuri raportate la active și cu privire la
activele de rezervă atunci când emitenții nu sunt în măsură să își îndeplinească
obligațiile menționate în secțiunea a 5-a din prezentul capitol. Emitenții instituie,
mențin și pun în aplicare politici și proceduri clare și detaliate cu privire la acest
drept permanent de răscumpărare.
(2) La cererea unui deținător al unui token raportat la active, emitentul
unui astfel de token răscumpără fie prin plata unei sume în fonduri, altele decât
 55

moneda electronică, echivalentă cu valoarea de piață a activelor la care se

raportează tokenul raportat la active, fie prin livrarea activelor la care se raportează
tokenul raportat la active. Emitenții instituie o politică privind acest drept
permanent de răscumpărare în care prezintă:
a) condițiile, inclusiv pragurile, perioadele și intervalele de timp în care
deținătorii de tokenuri raportate la active își pot exercita acest drept de
răscumpărare;
b) mecanismele și procedurile de asigurare a răscumpărării tokenurilor
raportate la active, inclusiv în condiții de criză a pieței, precum și în contextul
punerii în aplicare a planului de redresare prevăzut la ar. 43 sau, în cazul
răscumpărării ordonate a tokenurilor raportate la active, conform art. 44;
c) evaluarea sau principiile de evaluare ale tokenurilor raportate la active și
ale activelor de rezervă atunci când dreptul de răscumpărare este exercitat de către
deținătorul tokenurilor raportate la active, inclusiv prin folosirea metodologiei de
evaluare stabilite la art. 36 alin. (14);
d) condițiile de decontare a răscumpărării; și
e) măsuri luate de emitenți pentru a gestiona în mod adecvat creșterile sau
scăderile rezervei de active pentru a evita orice impact negativ asupra pieței
activelor de rezervă.
(3) În cazul în care, atunci când vând un token raportat la active, emitenții
acceptă o plată în alte fonduri decât monedele electronice, denominate într-o
monedă oficială, aceștia asigură întotdeauna opțiunea de răscumpărare a tokenului
în alte fonduri decât monedele electronice, denominate în aceeași monedă oficială.
(4) Fără a aduce atingere art. 43, răscumpărarea tokenurilor raportate la
active nu face obiectul unei taxe sau unui comision.

Articolul 40. Interzicerea acordării de dobânzi

(1) Emitenții de tokenuri raportate la active nu acordă dobânzi în legătură
cu tokenurile raportate la active.
(2) Furnizorii de servicii de criptoactive nu acordă dobânzi atunci când
furnizează servicii de criptoactive legate de tokenuri raportate la active.
(3) În sensul alin. (1) și (2), orice remunerație sau orice alt beneficiu legat
de perioada de timp în care un deținător de tokenuri raportate la active deține astfel
de tokenuri raportate la active este tratat ca dobândă. Aceasta include compensarea
sau reducerile nete, cu un efect echivalent unei dobânzi primite de deținătorul de
tokenuri raportate la active, direct de la emitent sau de la terți, și în legătură directă
cu tokenurile raportate la active sau prin remunerarea sau stabilirea prețurilor altor
produse.
 56

Secțiunea a 4-a
Achizițiile având ca obiect emitenți de tokenuri raportate la active

Articolul 41. Evaluarea propunerilor de achiziție având ca obiect emitenți

de tokenuri raportate la active
(1) Orice persoană fizică sau juridică, sau astfel de persoane acționând
concertat, care intenționează să achiziționeze, direct sau indirect (denumită în
continuare achizitorul potențial), o participație calificată în cadrul unui emitent al
unui token raportat la active sau să majoreze, direct sau indirect, o astfel de
participație calificată, astfel încât proporția drepturilor de vot sau a capitalului
deținut să fie de cel puțin 20 %, 30 % sau 50 % sau astfel încât emitentul tokenului
raportat la active să devină filiala sa, informează în scris Comisia Națională,
indicând valoarea participației vizate și informațiile necesare în temeiul cerințelor
și/sau standardelor tehnice de reglementare adoptate în conformitate cu art. 42
alin. (4). Intențiile de achiziție conform prezentului alineat se realizează cu
respectarea legislației în domeniul concurenței.
(2) Orice persoană fizică sau juridică care a decis să cedeze, direct sau
indirect, o participație calificată în cadrul unui emitent al unui token raportat la
active, înainte de a ceda participația respectivă, notifică în scris Comisia Națională
cu privire la decizia sa și indică valoarea participației respective. Persoana
respectivă notifică, de asemenea, Comisia Națională atunci când decide să își
reducă participația calificată, astfel încât proporția drepturilor de vot sau a
capitalului deținut ar scădea sub 10 %, 20 %, 30 % sau 50 % ori astfel încât
emitentul tokenului raportat la active ar înceta să mai fie filiala persoanei
menționate.
(3) Comisia Națională transmite cu promptitudine și, în orice caz, în termen
de 2 zile lucrătoare de la primirea unei notificări conform alin. (1), o confirmare
scrisă de primire.
(4) În termen de 60 de zile lucrătoare de la data confirmării scrise de primire
menționate la alin. (3), Comisia Națională evaluează propunerea de achiziție
menționată la alin. (1) și informațiile necesare în temeiul cerințelor și/sau
standardelor tehnice de reglementare adoptate în conformitate cu art. 42 alin. (4).
Atunci când confirmă primirea notificării, Comisia Națională informează
achizitorul potențial cu privire la data de expirare a perioadei de evaluare.
(5) La efectuarea evaluării menționate la alin. (4), Comisia Națională poate
solicita de la achizitorul potențial orice informații suplimentare necesare pentru
finalizarea evaluării. O astfel de solicitare se face înainte de finalizarea evaluării
și, în orice caz, nu mai târziu de cea de a 50-a zi lucrătoare de la data confirmării
scrise de primire menționate la alin. (3). Astfel de solicitări se fac în scris,
precizându-se informațiile suplimentare necesare.
(6) Perioada de evaluare menționată la alin. (4) se suspendă de drept de la
data transmiterii de către Comisia Națională a solicitării de furnizare a
informațiilor suplimentare până la data recepționării acestora. Durata suspendării
 57

nu poate depăși 20 de zile lucrătoare, iar în cazul în care achizitorul potențial este
situat în afara Republicii Moldova sau este reglementat de dreptul unei țări terțe,
durata suspendării nu poate depăși 30 de zile lucrătoare. Orice altă solicitare de
către Comisia Națională a unor informații suplimentare sau a unor clarificări
privind informațiile primite nu duce la o nouă suspendare a perioadei de evaluare.
(7) În cazul în care, la finalizarea evaluării menționate la alin. (4), Comisia
Națională decide să se opună propunerii de achiziție menționate la alin. (1), aceasta
adoptă o decizie motivată în scris, care se comunică achizitorului potențial în
termen de două zile lucrătoare de la data adoptării, și, în orice caz, înainte de data
de expirare a perioadei de evaluare menționată la alin. (4), care este prelungită,
dacă este cazul, cu termenele în conformitate cu alin. (5).
(8) În cazul în care Comisia Națională nu se opune propunerii de achiziție
menționate la alin. (1) înainte de data menționată la alin. (4), prelungită, dacă este
cazul, cu termenele în conformitate cu alin. (5), se consideră că propunerea de
achiziție este aprobată.
(9) Comisia Națională poate stabili o perioadă maximă de finalizare a
propunerii de achiziție menționate la alin. (1) și poate prelungi perioada maximă
respectivă, dacă este cazul, în funcție de natura tranzacției, structura achizitorului,
complexitatea autorizării și riscurile de supraveghere.

Articolul 42. Conținutul evaluării propunerilor de achiziție având ca obiect

emitenți de tokenuri raportate la active
(1) Atunci când efectuează evaluarea menționată la art. 41 alin. (4), Comisia
Națională evaluează adecvarea achizitorului potențial și soliditatea financiară a
propunerii de achiziție menționate la art. 41 alin. (1), pe baza tuturor criteriilor
următoare:
a) reputația achizitorului potențial;
b) reputația, cunoștințele, competențele și experiența oricărei persoane care
va conduce activitatea emitentului de tokenuri raportate la active în urma
propunerii de achiziție;
c) soliditatea financiară a achizitorului potențial, în special în ceea ce
privește tipul de activitate desfășurată și prevăzută a se desfășura în raport cu
emitentul tokenului raportat la active vizat de propunerea de achiziție;
d) dacă emitentul tokenului raportat la active va fi în măsură să respecte și
să continue să respecte dispozițiile de la prezentul capitol;
e) dacă există motive rezonabile de a suspecta că, în legătură cu propunerea
de achiziție, este în curs sau a avut loc o faptă sau o tentativă de spălare de bani
sau de finanțare a terorismului în sensul prevăzut de legislația privind prevenirea
și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului sau că propunerea de
achiziție ar putea crește riscul apariției unor asemenea fapte.
(2) Comisia Națională se poate opune propunerii de achiziție numai dacă
există motive rezonabile în acest sens pe baza criteriilor prevăzute la alin. (1) sau
 58

dacă informațiile furnizate în conformitate cu art. 41 alin. (4) și (5) sunt incomplete
sau false.
(3) Comisia Națională nu impune condiții prealabile în ceea ce privește cota
de participație calificată care trebuie să fie achiziționată în temeiul prezentei legi
și nici nu examinează propunerea de achiziție din punctul de vedere al nevoilor
economice ale pieței.
(4) Comisia Națională adoptă acte normative de punere în aplicare a
prezentei legi cu privire la stabilirea cerințelor și/sau standardelor tehnice privind
specificarea conținutului detaliat al informațiilor necesare pentru efectuarea
evaluării menționate la art. 41 alin. (4). Informațiile necesare trebuie să fie
relevante pentru o evaluare prudențială, proporționale și adaptate la natura
achizitorului potențial și a propunerii de achiziție menționate la art. 41 alin. (1).

Secțiunea a 5-a
Planurile de redresare și de răscumpărare

Articolul 43. Planul de redresare al emitentului unui token raportat la active

(1) Emitentul unui token raportat la active elaborează și menține un plan de
redresare care prevede măsuri ce trebuie luate de emitent pentru a restabili
conformitatea cu cerințele aplicabile rezervei de active în cazurile în care emitentul
nu respectă cerințele respective.
(2) Planul de redresare include, de asemenea, păstrarea serviciilor
emitentului aferente tokenului raportat la active, reluarea rapidă a operațiunilor și
îndeplinirea obligațiilor emitentului în cazul unor evenimente care prezintă un risc
semnificativ de perturbare a operațiunilor.
(3) Planul de redresare include condiții și proceduri adecvate pentru a
garanta punerea în aplicare în timp util a măsurilor de redresare, al căror termen,
în funcție de natura și gravitatea situației, este cuprins în intervalul de câteva ore
până la 72 de ore, fără întârziere nejustificată, precum și o gamă largă de opțiuni
de redresare, inclusiv:
a) taxe de lichiditate pentru răscumpărări;
b) limite ale valorii tokenului raportat la active care pot fi răscumpărate în
orice zi lucrătoare;
c) suspendarea răscumpărărilor.
(4) Emitentul tokenului raportat la active notifică planul de redresare
Comisiei Naționale, în termen de 6 luni de la data autorizării în temeiul art. 21 sau
în termen de 6 luni de la data aprobării cărții albe pentru criptoactive în temeiul
art. 17. Comisia Națională solicită modificări ale planului de redresare, dacă este
necesar, pentru a asigura punerea în aplicare corespunzătoare a acestuia și notifică
emitentului decizia sa prin care solicită modificările respective în termen de 40 de
zile lucrătoare de la data notificării planului respectiv. Decizia respectivă este pusă
în aplicare de emitent în termen de 40 de zile lucrătoare de la data notificării
deciziei respective. Emitentul revizuiește și actualizează periodic, cel puțin anual,
 59

planul de redresare, cu notificarea acestuia Comisiei Naționale. După caz,

emitentul unui token raportat la active notifică planul de redresare autorităților sale
de rezoluție și de supraveghere prudențială în paralel cu Comisia Națională.
(5) În cazul în care emitentul nu respectă cerințele aplicabile rezervei de
active menționate la secțiunea a 3-a din prezentul capitol sau este susceptibil ca,
în viitorul apropiat, din cauza deteriorării rapide a situației financiare, să nu
respecte cerințele respective, Comisia Națională are competența de a solicita
emitentului, pentru a asigura respectarea cerințelor aplicabile, să pună în aplicare
unul sau mai multe dintre mecanismele sau măsurile prevăzute în planul de
redresare sau să actualizeze un astfel de plan de redresare atunci când
circumstanțele sunt diferite de ipotezele stabilite în planul de redresare inițial și să
pună în aplicare unul sau mai multe dintre mecanismele sau măsurile prevăzute în
planul de redresare actualizat, într-un anumit termen.
(6) În circumstanțele menționate la alin. (5), Comisia Națională are
prerogativa de a suspenda temporar răscumpărarea tokenurilor raportate la active,
cu condiția ca suspendarea să fie justificată având în vedere interesele deținătorilor
de tokenuri raportate la active și stabilitatea financiară.
(7) Dacă este cazul, Comisia Națională notifică autorităților de rezoluție și
de supraveghere prudențială ale emitentului orice măsură luată în temeiul alin. (5)
și (6).
(8) Comisia Națională adoptă regulamente sau instrucțiuni în vederea
punerii în aplicare a prezentei legi și pentru a specifica formatul planului de
redresare al emitentului de token raportat la active și informațiile care trebuie
furnizate în acesta.

Articolul 44. Planul de răscumpărare al emitentului unui token raportat la

active
(1) Emitentul unui token raportat la active elaborează și menține un plan
operațional pentru a sprijini răscumpărarea ordonată a fiecărui token raportat la
active, care urmează să fie pus în aplicare printr-o decizie a Comisiei Naționale,
potrivit căreia emitentul nu poate sau este susceptibil să nu își respecte obligațiile,
inclusiv în caz de insolvabilitate sau, după caz, de rezoluție sau în cazul retragerii
autorizației emitentului, fără a aduce atingere inițierii unei măsuri de prevenire a
crizelor sau de gestionare a crizelor în raport cu o instituție de credit sau bancă
licențiată în sensul art. 3 din Legea nr. 202/2017, astfel cum sunt definite la art. 2
pct. 40 și, respectiv, 39 din Legea nr. 232/2016 privind redresarea și rezoluția
băncilor (denumită în continuare Legea nr. 232/2016), sau a unei măsuri de
rezoluție, asupra unei contrapărți centrale.
(2) Planul de răscumpărare demonstrează capacitatea emitentului tokenului
raportat la active de a efectua răscumpărarea tokenului raportat la active emis aflat
în circulație, fără a cauza prejudicii economice nejustificate deținătorilor acestuia
sau stabilității piețelor activelor de rezervă. Planul de răscumpărare include
acorduri contractuale, proceduri și sisteme, inclusiv numirea unui administrator
 60

temporar în conformitate cu dreptul aplicabil, pentru a asigura tratamentul

echitabil al tuturor deținătorilor de tokenuri raportate la active și pentru a asigura
că deținătorii de tokenuri raportate la active sunt plătiți în timp util din încasările
din vânzarea activelor de rezervă rămase. Termenul pentru efectuarea acestor plăți,
în funcție de complexitatea și natura situației, poate fi cuprins într-un interval între
24 de ore și maximum 15 zile lucrătoare, fără întârziere nejustificată. Planul de
răscumpărare asigură continuitatea activităților esențiale care sunt necesare pentru
răscumpărarea ordonată și care sunt desfășurate de emitenți sau de orice entități
terțe.
(3) Emitentul tokenului raportat la active notifică planul de răscumpărare
Comisiei Naționale în termen de 6 luni de la data autorizării în temeiul art. 21 sau
în termen de 6 luni de la data aprobării cărții albe pentru criptoactive în temeiul
art. 17. Comisia Națională solicită modificări ale planului de răscumpărare, dacă
este necesar, pentru a asigura punerea în aplicare corespunzătoare a acestuia și
notifică emitentului decizia sa prin care solicită modificările respective în termen
de 40 de zile lucrătoare de la data notificării planului respectiv. Decizia respectivă
este pusă în aplicare de emitent în termen de 40 de zile lucrătoare de la data
notificării deciziei respective. Emitentul revizuiește și actualizează periodic planul
de răscumpărare, cu notificarea acestuia Comisiei Naționale.
(4) Dacă este cazul, Comisia Națională notifică planul de răscumpărare
autorității de rezoluție și autorității de supraveghere prudențială ale emitentului.
Autoritatea de rezoluție poate examina planul de răscumpărare în vederea
identificării oricăror măsuri din planul de răscumpărare care ar putea avea un
impact negativ asupra capacității de rezoluție a emitentului și poate face
recomandări Comisiei Naționale în acest sens.
(5) Comisia Națională adoptă regulamente sau instrucțiuni, în vederea
punerii în aplicare a prezentei legi și pentru a specifica:
a) conținutul planului de răscumpărare și periodicitatea revizuirii ținând
seama de dimensiunea, complexitatea și natura tokenului raportat la active,
precum și de modelul de afaceri al emitentului său; și
b) condițiile de punere în aplicare a planului de răscumpărare.

Capitolul IV
TOKENURI DE MONEDĂ ELECTRONICĂ

Secțiunea 1
Cerințe care trebuie îndeplinite de toți emitenții de tokenuri
de monedă electronică

Articolul 45. Cerințe privind oferta publică sau admiterea la tranzacționare

de tokenuri de monedă electronică
(1) O persoană poate face o ofertă publică privind un token de monedă
electronică sau solicita admiterea la tranzacționare a unui astfel de token, doar
dacă este emitentul respectivului token de monedă electronică și este:
 61

a) o instituție de credit sau o instituție emitentă de monedă electronică; și

care
b) a notificat Băncii Naționale o carte albă pentru criptoactive și a
publicat-o în conformitate cu art. 48.
(2) Fără a aduce atingere dispozițiilor menționate la prezentul alineat, în
urma consimțământului scris din partea emitentului, și alte persoane pot face oferte
publice sau pot solicita admiterea la tranzacționare a tokenului de monedă
electronică. Respectivele persoane respectă art. 47 și 50.
(3) Tokenurile de monedă electronică sunt considerate monedă electronică.
Un token de monedă electronică care se raportează la moneda națională (Leul) este
considerat a fi oferit publicului în Republica Moldova.
(4) Prevederile Legii nr. 114/2012 în partea în care reglementează moneda
electronică se aplică corespunzător în ceea ce privește tokenurile de monedă
electronică, cu excepția cazului în care în prezentul capitol se prevede altfel.
(5) Prezentul capitol, cu excepția alin. (7) și a art. 48, nu se aplică în ceea
ce privește tokenurile de monedă electronică stocate în instrumente exceptate în
temeiul art. 2 alin. (11) din Legea nr. 114/2012 și cele utilizate pentru efectuarea
operațiunilor de plată exceptate în temeiul art. 2 alin. (12) din aceeași lege.
(6) Cu cel puțin 40 de zile lucrătoare înainte de data la care intenționează să
facă oferta publică privind respectivele tokenuri de monedă electronică sau să
solicite admiterea acestora la tranzacționare, emitenții de tokenuri de monedă
electronică notifică intenția respectivă Băncii Naționale.
(7) În cazul în care se aplică alin. (5), emitenții de tokenuri de monedă
electronică elaborează o carte albă pentru criptoactive și notifică această carte albă
pentru criptoactive Băncii Naționale în conformitate cu art. 48.
(8) Oferta publică privind tokenul de monedă electronică sau solicitarea
admiterii acestuia la tranzacționare poate începe numai după notificarea completă
a cărții albe pentru criptoactive către Banca Națională, comunicarea caracterului
complet al notificării de către Banca Națională și publicarea cărții albe pentru
criptoactive în conformitate cu art. 48. Comunicarea caracterului complet al
notificării nu constituie aprobare a cărții albe pentru criptoactive, nu confirmă
exactitatea, corectitudinea sau caracterul neînșelător al informațiilor incluse în
aceasta și nu exonerează emitentul sau membrii organului său administrativ, de
conducere ori de supraveghere de răspunderea prevăzută de prezenta lege.
(9) Banca Națională poate impune, prin decizie motivată, instituțiilor
emitente de monedă electronică care emit tokenuri de monedă electronică cerințe
suplimentare specifice privind fondurile proprii, lichiditatea, administrarea și
protejarea fondurilor primite în schimbul tokenurilor, guvernanța, administrarea
riscurilor, auditul, continuitatea activității, planurile de redresare sau de
răscumpărare, în cazul în care acest lucru este necesar pentru acoperirea riscurilor
de lichiditate, operaționale, prudențiale, a riscurilor aferente administrării
fondurilor sau activelor care susțin tokenurile, ori a riscurilor pentru stabilitatea
 62

financiară, buna funcționare a sistemelor de plăți, transmisia politicii monetare sau

suveranitatea monetară.

Articolul 46. Emiterea și răscumpărarea tokenurilor de monedă electronică

(1) Prin derogare de la art. 77 din Legea nr. 114/2012, în ceea ce privește
emiterea și răscumpărarea tokenurilor de monedă electronică, se aplică numai
cerințele prevăzute la prezentul articol.
(2) Deținătorii de tokenuri de monedă electronică au un drept de creanță
împotriva emitenților respectivelor tokenuri de monedă electronică.
(3) Emitenții de tokenuri de monedă electronică emit tokenurile de monedă
electronică la valoarea nominală și la primirea fondurilor.
(4) La cererea unui deținător al unui token de monedă electronică, emitentul
respectivului token de monedă electronică îl răscumpără, în orice moment și la
valoarea nominală, plătind în fonduri, altele decât monede electronice, valoarea
monetară a tokenului de monedă electronică deținut către deținătorii tokenului de
monedă electronică.
(5) Emitenții de tokenuri de monedă electronică indică în mod clar
condițiile răscumpărării în cartea albă pentru criptoactive, astfel cum se
menționează la art. 48 alin. (1) lit. d).
(6) Fără a aduce atingere art. 43, răscumpărarea tokenurilor de monedă
electronică nu face obiectul unei taxe sau comisioane.

Articolul 47. Interzicerea acordării de dobânzi

(1) Fără a aduce atingere dispozițiilor art. 78 alin. (1) din Legea
nr. 114/2012, emitenții de tokenuri de monedă electronică nu acordă dobânzi în
legătură cu tokenurile de monedă electronică.
(2) Furnizorii de servicii de criptoactive nu acordă dobânzi atunci când
furnizează servicii de criptoactive legate de tokenuri de monedă electronică.
(3) În sensul alin. (1) și (2), orice remunerație sau orice alt beneficiu legat
de perioada de timp în care un deținător al unui token de monedă electronică deține
un astfel de token de monedă electronică este tratat ca dobândă. Aceasta include
compensarea netă sau reducerile nete, cu un efect echivalent unei dobânzi primite
de deținătorul tokenului de monedă electronică, direct de la emitent sau de la terți,
și în legătură directă cu tokenul de monedă electronică sau prin remunerarea sau
stabilirea prețurilor altor produse.

Articolul 48. Conținutul și forma cărții albe pentru criptoactive de tipul

tokenurilor de monedă electronică
(1) O carte albă pentru criptoactive de tipul tokenurilor de monedă
electronică conține toate informațiile următoare, astfel cum se detaliază în anexa
nr. 3:
a) informații despre emitentul tokenului de monedă electronică;
b) informații despre tokenul de monedă electronică;
 63

c) informații despre oferta publică privind tokenul de monedă electronică

sau admiterea acestuia la tranzacționare;
d) informații despre drepturile și obligațiile aferente tokenului de monedă
electronică;
e) informații despre tehnologia-suport;
f) informații privind riscurile;
g) informații privind principalele efecte negative asupra climei și alte efecte
negative legate de mediu ale mecanismului de consens utilizat pentru emiterea
tokenului de monedă electronică.
(2) Cartea albă pentru criptoactive include, de asemenea, identitatea
persoanei, alta decât emitentul, care efectuează oferta publică privind tokenul de
monedă electronică sau solicită admiterea la tranzacționare a acestuia în temeiul
art. 45 alin. (1), precum și motivul pentru care persoana respectivă oferă
respectivul token de monedă electronică sau solicită admiterea acestuia la
tranzacționare.
(3) Toate informațiile enumerate la alin. (1) trebuie să fie corecte, clare și
nu induc în eroare. Cartea albă pentru criptoactive nu conține omisiuni
semnificative și este prezentată într-o formă concisă și ușor de înțeles.
(4) Cartea albă pentru criptoactive conține următoarea mențiune clară și
vizibilă pe prima pagină:
„Prezenta carte albă pentru criptoactive nu a fost aprobată de Banca
Națională sau de orice altă autoritate competentă din Republica Moldova.
Emitentul criptoactivului își asumă întreaga răspundere pentru conținutul
prezentei cărți albe pentru criptoactive.”
(5) Cartea albă pentru criptoactive conține un avertisment clar că:
a) tokenul de monedă electronică nu este acoperit de sistemele de
compensare pentru investitori în temeiul Legii nr. 171/2012;
b) tokenul de monedă electronică nu este acoperit de schemele de garantare
a depozitelor în temeiul Legii nr. 160/2023.
(6) Cartea albă pentru criptoactive conține o declarație a organului de
conducere al emitentului tokenului de monedă electronică. În declarația
respectivă, care este introdusă după mențiunea amintită la alin. (3), se confirmă
faptul că cartea albă pentru criptoactive respectă prezentul capitol și că, potrivit
cunoștințelor de care dispune organul de conducere, informațiile prezentate în
cartea albă pentru criptoactive sunt complete, corecte, clare și nu induc în eroare,
iar cartea albă pentru criptoactive nu conține nicio omisiune susceptibilă să îi
afecteze conținutul.
(7) Cartea albă pentru criptoactive conține un rezumat, introdus după
declarația menționată la alin. (5), care prezintă, pe scurt și într-un limbaj fără
caracter tehnic, informații esențiale despre oferta publică privind tokenul de
monedă electronică sau admiterea preconizată la tranzacționare a respectivului
token de monedă electronică. Rezumatul trebuie să fie ușor de înțeles și prezentat
și aranjat în pagină într-un format clar și inteligibil, utilizând caractere de
 64

dimensiuni lizibile. Rezumatul cărții albe pentru criptoactive transmite informații

adecvate cu privire la caracteristicile criptoactivelor în cauză, astfel încât
potențialii deținători de criptoactive să poată să ia o decizie în cunoștință de cauză.
Rezumatul cuprinde un avertisment din care să rezulte că:
a) ar trebui citit ca o introducere la cartea albă pentru criptoactive;
b) potențialul deținător ar trebui să ia decizia de achiziționare tokenului de
monedă electronică pe baza conținutului integral al cărții albe pentru criptoactive
și nu doar pe baza rezumatului;
c) oferta publică privind tokenul de monedă electronică nu constituie o
ofertă de instrumente financiare sau o solicitare de a achiziționa instrumente
financiare și că orice astfel de ofertă sau solicitare poate fi făcută numai prin
intermediul unui prospect sau al altor documente de ofertă în temeiul dreptului
intern aplicabil;
d) o carte albă pentru criptoactive nu constituie un prospect, astfel cum se
menționează în Legea nr. 171/2012, sau orice alt document de ofertă în temeiul
cadrului legal al Republicii Moldova.
Rezumatul precizează faptul că deținătorii tokenului de monedă electronică
au un drept de răscumpărare în orice moment și la valoarea nominală, precum și
condițiile răscumpărării.
(8) Cartea albă pentru criptoactive conține data notificării sale și un cuprins.
(9) Cartea albă pentru criptoactive este redactată în limba română.
(10) Cartea albă pentru criptoactive este pusă la dispoziție într-un format
care poate fi citit automat.
(11) Banca Națională adoptă acte normative de punere în aplicare a
prezentei legi, în vederea stabilirii cerințelor și/sau standardelor tehnice în ceea ce
privește formularele, formatele și modelele standard în sensul alin. (9).
(12) Emitenții de tokenuri de monedă electronică notifică Băncii Naționale,
cartea lor albă pentru criptoactive cu cel puțin 20 de zile lucrătoare înainte de data
publicării. Această notificare nu atrage o aprobare în prealabil de către Banca
Națională a cărților albe pentru criptoactive înainte de publicarea lor.
(13) Banca Națională verifică, în termen de 20 de zile lucrătoare de la
primirea cărții albe pentru criptoactive prevăzute la alin. (11), dacă notificarea
cărții albe pentru criptoactive este completă și dacă aceasta conține informațiile și
documentele prevăzute de prezentul articol, de anexa nr. 3 și de actele normative
ale Băncii Naționale. În cazul în care Banca Națională ajunge la concluzia că o
notificare nu este completă deoarece lipsesc informații sau documente, aceasta
informează imediat sau cel târziu până la sfârșitul următoarei zile lucrătoare
entitatea notificatoare în acest sens și stabilește un termen până la care entitatea
respectivă trebuie să furnizeze informațiile care lipsesc. Termenul stabilit pentru
furnizarea oricăror informații care lipsesc nu depășește 20 de zile lucrătoare de la
data solicitării. Până la expirarea termenului respectiv, termenul pentru verificare
se suspendă de drept. Orice solicitări suplimentare formulate de Banca Națională
în vederea completării sau clarificării informațiilor pot fi adresate entității
 65

notificatoare, însă acestea nu duc la suspendarea termenului-limită de 20 de zile

lucrătoare pentru verificare. După primirea informațiilor necesare și constatarea
caracterului complet al notificării, Banca Națională informează entitatea
notificatoare în acest sens. În cazul în care entitatea notificatoare nu prezintă
informațiile solicitate în termenul stabilit și nu există temeiuri de repunere în
termen, Banca Națională constată renunțarea tacită la notificare și informează
entitatea notificatoare în acest sens. Informațiile prezentate după expirarea
termenului nu sunt luate în considerare în cadrul notificării respective.
(14) Orice factor nou semnificativ, orice eroare substanțială sau orice
inexactitate substanțială care poate afecta evaluarea tokenului de monedă
electronică se descrie într-o carte albă pentru criptoactive modificată, elaborată de
emitenți, notificată Băncii Naționale și publicată pe site-ul lor web. Cartea albă
pentru criptoactive modificată este supusă procedurii de verificare a plenitudinii
notificării prevăzute la alin. (12).
(15) Înainte de a face o ofertă publică privind tokenul de monedă
electronică sau de a solicita admiterea la tranzacționare a tokenului de monedă
electronică, emitentul unui astfel de token de monedă electronică publică pe site-
ul său web o carte albă pentru criptoactive. În cazul în care aceasta este modificată
în conformitate cu alin. (13), emitentul publică pe site-ul său web și versiunea
modificată a cărții albe pentru criptoactive.
(16) Emitentul tokenului de monedă electronică pune la dispoziție Băncii
Naționale informațiile menționate la art. 95 alin. (6), împreună cu notificarea cărții
albe pentru criptoactive, în temeiul alin. (12). Banca Națională comunică Comisiei
Naționale, în termen de cinci zile lucrătoare de la primirea informațiilor de la
emitent, informațiile specificate la art. 95 alin. (6).
(17) De asemenea, Banca Națională comunică Comisiei Naționale orice
carte albă pentru criptoactive modificată și orice retragere a autorizației
emitentului tokenului de monedă electronică.
(18) Comisia Națională se asigură că astfel de informații sunt puse la
dispoziție în registru, în temeiul art. 95 alin. (6), până la data de începere a ofertei
publice sau a admiterii la tranzacționare sau, în cazul unei cărți albe pentru
criptoactive modificate sau a unei retrageri a autorizației, fără întârziere
nejustificată.
(19) Banca Națională adoptă acte normative de punere în aplicare a
prezentei legi privind cerințele și/sau standardele tehnice în ceea ce privește
conținutul, metodologiile și modul de prezentare a informațiilor menționate la
alin. (1) lit. g), în ceea ce privește indicatorii de sustenabilitate în legătură cu
efectele negative asupra climei și cu alte efecte negative legate de mediu. Atunci
când se elaborează cerințele și/sau standardele tehnice menționate la prezentul
alineat, Banca Națională ia în considerare diferitele tipuri de mecanisme de
consens utilizate pentru validarea tranzacțiilor cu criptoactive, structurile lor de
stimulente și utilizarea energiei, a energiei din surse regenerabile și a resurselor
naturale, generarea de deșeuri și emisiile de gaze cu efect de seră. Banca Națională
 66

actualizează cerințele și/sau standardele tehnice având în vedere evoluțiile

tehnologice și de reglementare.

Articolul 49. Răspunderea emitenților de tokenuri de monedă electronică

pentru informațiile furnizate într-o carte albă pentru criptoactive
(1) În cazul în care un emitent al unui token de monedă electronică a
încălcat art. 48, furnizând în cartea sa albă pentru criptoactive sau într-o carte albă
pentru criptoactive modificată informații care nu sunt complete, corecte ori clare
sau care induc în eroare, emitentul respectiv și membrii organului său
administrativ, de conducere sau de supraveghere răspund față de deținătorul
respectivului token de monedă electronică pentru orice prejudiciu cauzat ca
urmare a încălcării respective.
(2) Orice excludere sau limitare contractuală a răspunderii civile menționate
la alin. (1) este lipsită de efecte juridice.
(3) Este responsabilitatea deținătorului tokenului de monedă electronică să
prezinte dovezi care să ateste că emitentul respectivului token de monedă
electronică a încălcat art. 48 prin furnizarea în cartea sa albă pentru criptoactive
sau într-o carte albă pentru criptoactive modificată de informații care nu sunt
complete, corecte ori clare sau care induc în eroare și că utilizarea acestor
informații a avut un impact asupra deciziei deținătorului de a achiziționa, vinde
sau schimba respectivul token de monedă electronică.
(4) Emitentul și membrii organelor sale administrative, de conducere sau de
supraveghere nu sunt răspunzători pentru prejudiciile cauzate ca urmare a utilizării
informațiilor furnizate într-un rezumat în temeiul art. 48 alin. (7), inclusiv în orice
traducere a acestuia, cu excepția cazului în care rezumatul:
a) induce în eroare, este inexact sau contradictoriu în raport cu celelalte părți
ale cărții albe pentru criptoactive; sau
b) nu furnizează, în raport cu celelalte părți ale cărții albe pentru
criptoactive, informații esențiale care să îi ajute pe deținătorii potențiali să decidă
dacă să achiziționeze respectivului token de monedă electronică.
(5) Prezentul articol nu aduce atingere oricărei alte răspunderi juridice
civile prevăzute de legislația în vigoare.

Articolul 50. Comunicările cu caracter publicitar

(1) Comunicările cu caracter publicitar referitoare la o ofertă publică
privind un token de monedă electronică sau la admiterea la tranzacționare a unui
astfel de token de monedă electronică respectă toate cerințele următoare:
a) să fie identificate în mod clar ca atare;
b) să includă informații corecte, clare și să nu inducă în eroare;
c) să conțină informații consecvente cu informațiile din cartea albă pentru
criptoactive;
d) să menționeze în mod clar că s-a publicat o carte albă pentru criptoactive
și să indice în mod clar adresa site-ului web al emitentului tokenului de monedă
 67

electronică, precum și un număr de telefon și o adresă de e-mail pentru a contacta

emitentul.
(2) Comunicările cu caracter publicitar conțin o declarație clară și lipsită de
ambiguitate din care să rezulte că deținătorii tokenului de monedă electronică au
un drept de răscumpărare împotriva emitentului în orice moment și la valoarea
nominală.
(3) Comunicările cu caracter publicitar și orice modificare aferentă se
publică pe site-ul web al emitentului și această publicare nu necesită o aprobare în
prealabil din partea Băncii Naționale, în calitate de autoritate competentă.
(4) Comunicările cu caracter publicitar sunt notificate Băncii Naționale la
cererea acesteia.
(5) Nicio comunicare cu caracter publicitar nu se va difuza înainte de
publicarea cărții albe pentru criptoactive. O astfel de restricție nu afectează
capacitatea emitentului tokenului de monedă electronică de a desfășura activități
de sondaje a pieței.

Articolul 51. Investirea fondurilor primite în schimbul tokenurilor de

monedă electronică
Fondurile primite de emitenții de tokenuri de monedă electronică în
schimbul tokenurilor de monedă electronică și protejate în conformitate cu art. 89
alin. (1) din Legea nr. 114/2012 respectă următoarele condiții:
a) cel puțin 30 % din fondurile primite se depun întotdeauna în conturi
separate la instituții de credit;
b) restul fondurilor primite sunt investite în active sigure, cu risc scăzut, care
se califică drept instrumente financiare foarte lichide cu risc de piață, risc de credit
și risc de concentrare minim, în conformitate cu art. 38 alin. (1), și sunt denominate
în aceeași monedă oficială ca și cea la care se raportează tokenul de monedă
electronică.

Articolul 52. Planurile de redresare și de răscumpărare al emitentului unui

de token de monedă electronică
(1) Secțiunea a 5-a din capitolul III se aplică mutatis mutandis emitenților
de tokenuri de monedă electronică.
(2) Prin derogare de la art. 43 alin. (4), data până la care se notifică planul
de redresare Băncii Naționale survine, în ceea ce privește emitenții de tokenuri de
monedă electronică, în termen de șase luni de la data ofertei publice sau de la
admiterea la tranzacționare.
(3) Prin derogare de la art. 44 alin. (3), data până la care planul de
răscumpărare este notificat Băncii Naționale survine, în ceea ce privește emitenții
de tokenuri de monedă electronică, în termen de șase luni de la data ofertei publice
sau de la admiterea la tranzacționare.
(4) Banca Națională adoptă regulamente sau instrucțiuni în vederea punerii
în aplicare a prezentei legi și pentru a specifica formatul planului de redresare al
 68

emitentului unui de token de monedă electronică și informațiile care trebuie

furnizate în acesta.
(5) Banca Națională adoptă regulamente sau instrucțiuni, în vederea punerii
în aplicare a prezentei legi și pentru a specifica:
a) conținutul planului de răscumpărare și periodicitatea revizuirii ținând
seama de dimensiunea, complexitatea și natura tokenului de monedă electronică,
precum și de modelul de afaceri al emitentului său; și
b) condițiile de punere în aplicare a planului de răscumpărare.

Capitolul V
AUTORIZAREA ȘI CONDIȚIILE DE FUNCȚIONARE PENTRU
FURNIZORII DE SERVICII DE CRIPTOACTIVE
Secțiunea 1
Autorizarea furnizorilor de servicii de criptoactive

Articolul 53. Autorizare

(1) O persoană poate furniza servicii de criptoactive doar dacă este:
a) o persoană juridică, constituită sub forma juridică de organizare de
societate cu răspundere limitată sau de societate pe acțiuni, înregistrată în
Republica Moldova care a fost autorizată ca furnizor de servicii de criptoactive în
conformitate cu art. 57; sau
b) o instituție de credit, Depozitarii centrali de instrumente financiare, o
firmă de investiții, un operator de piață, o instituție emitentă de monedă
electronică, o societate de administrare a OPCVM sau un administrator de fonduri
de investiții alternative care este autorizat să furnizeze servicii de criptoactive în
temeiul art. 54.
(2) Furnizorii de servicii de criptoactive autorizați în conformitate cu art. 57
trebuie să aibă înregistrat sediul pe teritoriul Republicii Moldova și care este
indicat în actele lor de constituire. Sediul furnizorilor de servicii de criptoactive
reprezintă adresa juridică (locaţia) în care se situează organul de conducere efectiv
al acestora. Administratorul și/sau cel puțin unul dintre directorii furnizorilor de
servicii de criptoactive trebuie să aibă domiciliul sau reședința înregistrată în
Republica Moldova.
(3) Furnizorii de servicii de criptoactive autorizați în conformitate cu art. 57
trebuie să îndeplinească în permanență condițiile impuse pentru autorizare.
(4) O persoană care nu este furnizor de servicii de criptoactive nu este în
drept să utilizeze o denumire sau o denumire comercială, sau să emită comunicări
cu caracter publicitar, sau să întreprindă orice alt proces care sugerează că este
furnizor de servicii de criptoactive sau care poate crea confuzie în această privință.
Utilizarea neautorizată a sintagmei „furnizor de servicii de criptoactive”, a
abrevierii ori a unor denumiri, traduceri în alte limbi, comunicări publicitare sau
procedee similare care sugerează deținerea acestei calități constituie contravenție
și se sancționează în conformitate cu Codul contravențional.
 69

(5) Comisia Națională, atunci când acordă autorizații în conformitate cu

art. 57, specifică în cuprinsul autorizațiilor respective, serviciile de criptoactive pe
care furnizorii de servicii de criptoactive sunt autorizați să le furnizeze.
(6) O instituție de plată autorizată ca furnizor de servicii de criptoactive în
temeiul art. 57 poate furniza exclusiv servicii de asigurare a custodiei și
administrarea criptoactivelor în numele clienților, precum și servicii de transfer de
criptoactive în numele clienților.
(7) Furnizorii de servicii de criptoactive care doresc să adauge servicii de
criptoactive la autorizația lor, astfel cum se menționează la art. 57, solicită
Comisiei Naționale o extindere a autorizației, prin completarea și actualizarea
informațiilor menționate la art. 56. Cererea de extindere a autorizației se
examinează în conformitate cu art. 57.
(8) Prin derogare de la alin. (7), o instituție de credit, o instituție emitentă
de monedă electronică autorizate ca furnizor de servicii de criptoactive în temeiul
art. 54, sau o instituție de plată autorizată ca furnizor de servicii de criptoactive în
temeiul art. 57, nu sunt eligibile să adauge servicii de criptoactive sau să solicite
extinderea autorizației cu servicii de criptoactive suplimentare în conformitate cu
art. 57.

Articolul 54. Furnizarea de servicii de criptoactive de către anumite entități

financiare
(1) O instituție de credit poate furniza exclusiv servicii de asigurare a
custodiei și administrarea criptoactivelor în numele clienților cu privire la
tokenurile raportate la active și/sau tokenurile de monedă electronică pe care le
emite și furniza servicii de transfer de criptoactive în numele clienților cu privire
la tokenurile raportate la active și/sau tokenurile de monedă electronică pe care le
emite, dacă notifică Comisiei Naționale, informațiile menționate la alin. (8), cu cel
puțin 40 de zile lucrătoare înainte de furnizarea pentru prima dată a serviciilor
respective.
(2) Depozitarii centrali de instrumente financiare pot asigura custodia și
administrarea criptoactivelor în numele clienților numai dacă notifică Comisiei
Naționale informațiile menționate la alin. (8), cu cel puțin 40 de zile lucrătoare
înainte de furnizarea pentru prima dată a serviciului respectiv.
(3) În sensul alin. (2), asigurarea custodiei și a administrării criptoactivelor
în numele clienților este considerată echivalentă cu deschiderea, administrarea sau
gestionarea conturilor de instrumente financiare în cadrul unui serviciu de
decontare prevăzut de legislația privind Depozitarii centrali de instrumente
financiare.
(4) O societate de investiții poate furniza servicii de criptoactive
echivalente cu serviciile și activitățile de investiții pentru care este autorizată în
mod specific în temeiul Legii nr. 171/2012 dacă notifică Comisiei Naționale,
informațiile menționate la alin. (8), cu cel puțin 40 de zile lucrătoare înainte de
furnizarea pentru prima dată a serviciilor respective.
 70

În sensul prezentului alineat, servicii de criptoactive echivalente cu

serviciile și activitățile de investiții sunt:
a) asigurarea custodiei și a administrării criptoactivelor în numele clienților
este considerată echivalentă cu serviciul auxiliar menționat în legislația privind
piețele instrumentelor financiare și activitățile de investiții;
b) operarea unei platforme de tranzacționare pentru criptoactive este
considerată echivalentă cu operarea unui sistem multilateral de tranzacționare și
cu operarea unui sistem organizat de tranzacționare menționate în legislația
privind piețele instrumentelor financiare și activitățile de investiții;
c) schimbul de criptoactive contra unor fonduri și contra altor criptoactive
este considerat echivalent cu tranzacționarea în cont propriu menționată în
legislația privind piețele instrumentelor financiare și activitățile de investiții;
d) executarea ordinelor aferente criptoactivelor în numele clienților este
considerată echivalentă cu executarea ordinelor în contul clienților menționată în
legislația privind piețele instrumentelor financiare și activitățile de investiții;
e) plasarea de criptoactive este considerată echivalentă cu subscrierea sau
plasamentul de instrumente financiare în baza unui angajament ferm și cu
plasamentul de instrumente financiare fără angajament ferm menționate în
legislația privind piețele instrumentelor financiare și activitățile de investiții;
f) primirea și transmiterea ordinelor aferente criptoactivelor în numele
clienților sunt considerate echivalente cu primirea și transmiterea de ordine privind
unul sau mai multe instrumente financiare menționate în legislația privind piețele
instrumentelor financiare și activitățile de investiții;
g) oferirea de consultanță cu privire la criptoactive este considerată
echivalentă cu serviciile de consultanță de investiții menționate în legislația
privind piețele instrumentelor financiare și activitățile de investiții;
h) asigurarea administrării de portofolii de criptoactive este considerată
echivalentă cu administrarea sau managementul de portofolii menționată în
legislația privind piețele instrumentelor financiare și activitățile de investiții.
(5) O instituție emitentă de monedă electronică poate furniza exclusiv
servicii de asigurare a custodiei și administrarea criptoactivelor în numele
clienților cu privire la tokenurile de monedă electronică pe care le emite, precum
și furniza servicii de transfer de criptoactive în numele clienților cu privire la
tokenurile de monedă electronică pe care le emite, numai dacă notifică Comisiei
Naționale, informațiile menționate la alin. (8), cu cel puțin 40 de zile lucrătoare
înainte de furnizarea pentru prima dată a serviciilor respective.
(6) O societate de administrare a OPCVM sau un administrator de fonduri
de investiții alternative poate furniza servicii de criptoactive echivalente cu
administrarea de portofolii de investiții și cu serviciile conexe pentru care sunt
autorizați în temeiul prevederilor legislației privind fondurile de investiții, dacă
notifică Comisiei Naționale, informațiile menționate la alin. (8), cu cel puțin 40 de
zile lucrătoare înainte de furnizarea pentru prima dată a serviciilor respective.
 71

În sensul prezentului alineat, servicii de criptoactive echivalente cu

administrarea de portofolii de investiții și cu serviciile conexe sunt:
a) primirea și transmiterea ordinelor aferente criptoactivelor în numele
clienților sunt considerate echivalente cu preluarea și transmiterea de ordine
privind instrumente financiare menționate în legislația privind fondurile de
investiții;
b) oferirea de consultanță cu privire la criptoactive este considerată
echivalentă cu consultanța de investiții menționată în legislația privind fondurile
de investiții;
c) asigurarea administrării de portofolii de criptoactive este considerată
echivalentă cu serviciile menționate în legislația privind fondurile de investiții.
(7) Un operator de piață autorizat în temeiul legislației privind piețele
instrumentelor financiare și activitățile de investițiipoate opera o platformă de
tranzacționare pentru criptoactive dacă notifică Comisiei Naționale, informațiile
menționate la alin. (8), cu cel puțin 40 de zile lucrătoare înainte de furnizarea
pentru prima dată a serviciului respectiv,.
(8) În sensul alin. (1)-(7), se notifică următoarele informații:
1) un program de activitate care să descrie tipurile de servicii de criptoactive
pe care furnizorul de servicii de criptoactive solicitant intenționează să le ofere,
inclusiv locul și modul în care urmează să fie comercializate serviciile respective;
2) o descriere:
a) a mecanismelor de control intern, a politicilor și a procedurilor privind
cunoașterea clientului (KYC) și de diligență necesară privind clientul (Customer
Due Diligence), privind trasabilitatea transferurilor de fonduri și de criptoactive
(Travel Rule) care include gestiunea, partajarea și păstrarea informațiilor privind
plătitorii sau inițiatorii și beneficiarii care însoțesc transferurile care decurg din
tranzacții de fonduri și de criptoactive, menite să asigure conformitatea cu
standardele în materie de prevenire a riscurilor de fraudă și combatere a spălării
banilor și a finanțării terorismului, precum și respectarea legislației privind
prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului și a actelor
normative de punere în aplicare a acesteia;
b) a cadrului de evaluare a riscurilor pentru gestionarea riscurilor de
spălare a banilor și de finanțare a terorismului; și
3) o descriere a planului de continuitate a activității în calitate de furnizor
de servicii de criptoactive;
4) documentația tehnică a sistemelor și/sau serviciilor TIC și a măsurilor de
securitate, precum și o descriere a acestora într-un limbaj netehnic;
5) dovada deținerii și implementării unor instrumente sau soluții avansate
pentru monitorizarea și analiza registrelor distribuite (DLT), menite să asigure
transparența, securitatea și conformitatea serviciilor de criptoactive pe care
solicitantul intenționează să le ofere, precum și dovada că dispune de personal
specializat și certificat pentru utilizarea acestora;
 72

6) un aviz sau un raport emis de un auditor extern TIC, independent, cu

privire la conformitatea, adecvarea și implementarea efectivă a cerințelor
prevăzute la pct. 3), 4) și 5)
7) o descriere a procedurii de separare a criptoactivelor și a fondurilor
clienților;
8) în cazul în care există intenția de a asigura custodia și administrarea
criptoactivelor în numele clienților, o descriere a politicii de custodie și
administrare;
9) în cazul în care există intenția de a opera o platformă de tranzacționare
pentru criptoactive, o descriere a normelor de funcționare a platformei de
tranzacționare, precum și a procedurilor și a sistemului de detectare a abuzului de
piață;
10) în cazul în care există intenția de a face schimb de criptoactive contra
unor fonduri sau contra altor criptoactive, o descriere a politicii comerciale
nediscriminatorii care reglementează relația cu clienții, precum și o descriere a
metodologiei de stabilire a prețului criptoactivelor care sunt propuse la schimb
contra unor fonduri sau contra altor criptoactive;
11) în cazul în care există intenția de a executa ordine aferente
criptoactivelor în numele clienților, o descriere a politicii de executare a ordinelor;
12) în cazul în care există intenția de a oferi consultanță cu privire la
criptoactive sau de a asigura administrarea de portofolii de criptoactive, dovada că
persoanele fizice care oferă consultanță în numele furnizorului de servicii de
criptoactive solicitant sau care administrează portofolii în numele furnizorului de
servicii de criptoactive solicitant dețin cunoștințele și expertiza necesare pentru a-
și îndeplini obligațiile;
13) dacă serviciul de criptoactive se referă la tokenuri raportate la active,
tokenuri de monedă electronică sau alte criptoactive;
14) în cazul în care există intenția de a furniza servicii de transfer de
criptoactive în numele clienților, informații despre modul în care vor fi furnizate
astfel de servicii de transfer.
(9) Comisia Națională primește notificarea, astfel cum se menționează la
alin. (1)-(7), și o evaluează, în termen de 20 de zile lucrătoare de la primirea
acesteia, dacă au fost furnizate toate informațiile menționate la alin. (8). În cazul
în care Comisia Națională ajunge la concluzia că o notificare nu este completă,
aceasta informează imediat sau cel târziu până la sfârșitul următoarei zile
lucrătoare, entitatea notificatoare în acest sens și stabilește un termen până la care
entitatea respectivă trebuie să furnizeze informațiile care lipsesc.
(10) Termenul stabilit pentru furnizarea oricăror informații care lipsesc nu
depășește 20 de zile lucrătoare de la data solicitării. Până la expirarea acestui
termen, fiecare termen prevăzut la alin. (1)-(7) se suspendă de drept. Orice
solicitare suplimentară formulată de Comisia Națională în vederea completării sau
clarificării informațiilor poate fi adresată entității notificatoare, însă aceasta nu
duce la suspendarea niciunui termen prevăzut la alin. (1)-(7). După primirea
 73

informațiilor necesare și constatarea caracterului complet al notificării, Comisia

Națională informează entitatea notificatoare în acest sens. În cazul în care entitatea
notificatoare nu prezintă informațiile solicitate în termenul stabilit și nu există
temeiuri de repunere în termen, Comisia Națională constată renunțarea tacită la
notificare și informează entitatea notificatoare în acest sens. Informațiile
prezentate după expirarea termenului nu sunt luate în considerare în cadrul
notificării respective.
(11) Entitățile menționate la alin. (1)-(7) nu au obligația de a transmite
informațiile menționate la alin. (8) pe care le-au transmis anterior Comisiei
Naționale, în cazul în care aceste informații sunt identice. Atunci când transmit
informațiile menționate la alin. (8), entitățile menționate la alin. (1)-(7) precizează
în mod explicit că orice informații care au fost transmise anterior sunt încă actuale.
(12) În cazul în care furnizează servicii de criptoactive, entitățile menționate
la alin. (1)-(7) nu fac obiectul art. 56, 57, 58, 60, 76 și 77.
(13) Înainte de a confirma sau refuza dreptul unei entități de a furniza
servicii de criptoactive specificate la alin.(1)-(7), Comisia Națională consultă
Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, și, după caz, Banca Națională
în calitate de autoritate de supraveghere conform prevederilor legislației speciale
sectoriale pentru instituțiile de credit, instituțiile emitente de monedă electronică
și instituțiile de plată, prin transmiterea unei solicitări însoțite de informațiile și
documentele relevante prezentate de entitatea notificatoare.
(14) În scopul aplicării alin. (13), Serviciul Prevenirea și Combaterea
Spălării Banilor la solicitarea Comisiei Naționale, în termen de 20 de zile
lucrătoare de la data primirii solicitării, furnizează informații, opinii sau evaluări
specializate privind riscurile de spălare a banilor și finanțare a terorismului
aferente entității notificatoare, persoanelor relevante asociate acesteia și serviciilor
de criptoactive ce urmează a fi furnizate, inclusiv, după caz, privind conformitatea
informațiilor și documentelor relevante prevăzute la alin. (8) cu cerințele
legislației privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării
terorismului și ale actelor normative de punere în aplicare a acesteia. Informațiile,
opiniile și evaluările furnizate de Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării
Banilor au caracter consultativ.
(15) În scopul aplicării alin. (13), Banca Națională, la solicitarea Comisiei
Naționale, în termen de 20 de zile lucrătoare de la data primirii solicitării, în cazul
entităților notificatoare aflate în supravegherea sa, furnizează informațiile
relevante deținute și rezultate din exercitarea atribuțiilor sale de supraveghere,
inclusiv, după caz, informații privind statutul de autorizare a entității, măsurile de
supraveghere și sancțiunile aplicate, în măsura în care acestea sunt în vigoare sau
produc efecte, nivelul de conformare cu cerințele prudențiale, precum și cu
cerințele legislației privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării
terorismului, în măsura în care acestea sunt relevante pentru aprecierea dreptului
entității de a furniza servicii de criptoactive. Informațiile furnizate de Banca
Națională au caracter consultativ.
 74

(16) În termenul prevăzut la alin. (1)-(7), Comisia Națională adoptă o

decizie prin care:
a) confirmă dreptul de a furniza servicii de criptoactive menționate la
alin. (1)-(7), în cazul în care entitatea notificatoare întrunește cerințele prevăzute
la alin. (8);
b) refuză acordarea dreptului de a furniza servicii de criptoactive
menționate la alin. (1)-(7), cu indicarea motivelor de refuz, în cazul în care
entitatea notificatoare nu întrunește cerințele prevăzute la alin. (8), inclusiv în
situația în care informațiile și documentele prezentate sunt incomplete, inexacte
sau nu au fost transmise ori transmise cu omiterea termenului.
(17) Dreptul de a furniza servicii de criptoactive menționat la alin. (1)-(7)
se revocă, în următoarele cazuri:
a) la retragerea licenței sau autorizației relevante în virtutea la care s-a
permis entității respective să furnizeze serviciile de criptoactive fără a fi obligată
să obțină o autorizație în temeiul art. 53;
b) la retragerea dreptului de a furniza servicii de criptoactive obținut
conform alin. (13), având la bază oricare dintre situațiile stabilite la art. 58 alin. (1)
și (2).
(18) Comisia Națională poate limita revocarea dreptului entităților
notificatoare de a furniza servicii de criptoactive la un anumit serviciu de
criptoactive.
(19) După obținerea dreptului de a furniza servicii de criptoactive potrivit
alin. (16), Comisia Națională pune la dispoziție informațiile menționate la art. 95
alin. (7), în registrul menționat la art. 95 alin. (1), până la data de începere a
furnizării preconizate a serviciilor de criptoactive. De asemenea, Comisia
Națională pune la dispoziție, fără întârziere nejustificată, în registru, în temeiul
art.95 alin. (7), informațiile cu privire la revocarea dreptului de a furniza servicii
de criptoactive potrivit alin. (17).
(20) Comisia Națională adoptă acte normative de punere în aplicare a
prezentei legi privind stabilirea cerințelor și/sau standardelor tehnice în ceea ce
privește detalierea informațiilor menționate la alin. (8).
(21) Comisia Națională adoptă acte normative de punere în aplicare a
prezentei legi, privind stabilirea cerințelor și/sau standardelor tehnice în ceea ce
privește formularele, modelele și procedurile standard pentru notificarea în
temeiul alin. (8).

Articolul 55. Furnizarea de servicii de criptoactive la inițiativa exclusivă a

clientului
(1) Dacă un client stabilit sau situat pe teritoriul Republicii Moldova
inițiază, la inițiativa sa exclusivă, furnizarea unui serviciu de criptoactive sau a
unei activități legate de criptoactive de către o societate din afara Republicii
Moldova, cerința privind autorizația prevăzută la art. 53 nu se aplică furnizării
serviciului respectiv de criptoactive sau a activității respective legate de
 75

criptoactive de către societatea dintr-un alt stat către clientul în cauză, inclusiv
niciunei relații care vizează în mod specific furnizarea serviciului respectiv de
criptoactive sau a activității respective legate de criptoactive.
(2) Fără a aduce atingere relațiilor intragrup, în cazul în care o societate
dintr-un alt stat, inclusiv prin intermediul unei entități care acționează în numele
acesteia sau care are legături strânse cu societatea respectivă dintr-un alt stat sau
prin intermediul oricărei alte persoane care acționează în numele respectivei
entități, contactează clienți sau clienți potențiali pe teritoriul Republicii Moldova,
indiferent de mijloacele de comunicare folosite pentru contact, promovare sau
publicitate pe teritoriul Republicii Moldova, serviciul în cauză nu este considerat
ca fiind un serviciu furnizat la inițiativa exclusivă a clientului.
(3) De asemenea, serviciul în cauză nu este considerat ca fiind un serviciu
furnizat la inițiativa exclusivă, în pofida oricărei clauze contractuale sau declarații
de declinare a responsabilității care pretinde contrariul, inclusiv a oricărei clauze
sau declarații de declinare a responsabilității conform căreia furnizarea de servicii
de către o societate dintr-un alt stat este considerată a fi un serviciu furnizat la
inițiativa exclusivă a clientului.
(4) Inițiativa exclusivă a unui client, astfel cum este menționată la alin. (1),
nu dă dreptul unei societăți din afara Republicii Moldova să comercializeze noi
tipuri de criptoactive sau servicii de criptoactive către clientul respectiv.
(5) Comisia Națională adoptă regulamente sau instrucțiuni, în vederea
punerii în aplicare a prezentei legi și pentru a specifica situațiile în care se
consideră că o societate dintr-un alt stat contactează clienți stabiliți sau situați în
Republica Moldova.
(6) Pentru a încuraja convergența și a promova o supraveghere consecventă
în ceea ce privește riscul de utilizare abuzivă a prezentului articol, Comisia
Națională adoptă regulamente și instrucțiuni în vederea punerii în aplicare a
prezentei legi și privind practicile de supraveghere pentru a detecta și a preveni
eludarea prezentei legi.

Articolul 56. Cererea privind autorizarea ca furnizor de servicii de

criptoactive
(1) Persoanele juridice care intenționează să furnizeze servicii de
criptoactive trebuie să depună o cerere privind autorizarea ca furnizor de servicii
de criptoactive către Comisia Națională.
(2) Cererea menționată la alin. (1) include toate informațiile următoare:
a) denumirea, inclusiv denumirea legală și orice altă denumire comercială
utilizată, codul IDNO al persoanei juridice al furnizorului de servicii de
criptoactive solicitant, site-ul web administrat de solicitantul respectiv, o adresă de
e-mail de contact, un număr de telefon de contact, adresa sediului și cea pentru
corespondență poștală;
b) forma juridică de organizare a furnizorului de servicii de criptoactive
solicitant;
 76

c) actul constitutiv al furnizorului de servicii de criptoactive solicitant, dacă

este aplicabil;
d) un program de activitate, care să descrie tipurile de servicii de
criptoactive pe care furnizorul de servicii de criptoactive solicitant intenționează
să le ofere, inclusiv locul și modul în care urmează să fie comercializate serviciile
respective;
e) dovada faptului că furnizorul de servicii de criptoactive solicitant
îndeplinește cerințele pentru garanțiile prudențiale prevăzute la art. 60;
f) o descriere a cadrului de guvernanță al furnizorului de servicii de
criptoactive solicitant;
g) dovada faptului că membrii organului de conducere al furnizorului de
servicii de criptoactive solicitant au o reputație suficient de bună și dețin
cunoștințele, competențele și experiența adecvate pentru a gestiona respectivul
furnizor;
h) identitatea oricăror acționari și asociați, direcți sau indirecți, care dețin
participații calificate în furnizorul de servicii de criptoactive solicitant și valoarea
participațiilor respective, precum și dovada că persoanele respective au o reputație
suficient de bună;
i) o descriere a mecanismelor de control intern, a politicilor și procedurilor
privind cunoașterea clientului (KYC) și de diligență necesară privind clientul
(Customer Due Diligence), privind trasabilitatea transferurilor de fonduri și de
criptoactive (Travel Rule) care include gestiunea, partajarea și păstrarea
informațiilor privind plătitorii sau inițiatorii și beneficiarii care însoțesc
transferurile care decurg din tranzacții de fonduri și de criptoactive, menite să
asigure conformitatea cu standardele în materie de prevenire a riscurilor de fraudă
și combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului, precum și respectarea
legislației privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării
terorismului și a actelor normative de punere în aplicare a acesteia;
j) o descriere a cadrului de identificare, evaluare și gestionare a riscurilor,
inclusiv a riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului;
k) o descriere a planului de continuitate a activității ale furnizorului de
servicii de criptoactive solicitant;
l) documentația tehnică a sistemelor TIC și a măsurilor de securitate,
precum și o descriere a acestora într-un limbaj netehnic;
m) dovada deținerii și implementării unor instrumente sau soluții avansate
pentru monitorizarea și analiza registrelor distribuite (DLT), menite să asigure
transparența, securitatea și conformitatea serviciilor de criptoactive pe care
solicitantul intenționează să le ofere, precum și dovada că dispune de personal
specializat și certificat pentru utilizarea acestora;
n) un aviz sau un raport emis de un auditor extern TIC, independent, cu
privire la conformitatea, adecvarea și implementarea efectivă a cerințelor
prevăzute la lit. k), l) și m) de la prezentul alineat;
 77

o) o descriere a procedurii de separare a criptoactivelor și a fondurilor

clienților;
p) o descriere a procedurilor instituite de furnizorul de servicii de
criptoactive solicitant pentru tratarea plângerilor;
q) în cazul în care furnizorul de servicii de criptoactive solicitant
intenționează să asigure custodia și administrarea criptoactivelor în numele
clienților, o descriere a politicii de custodie și administrare;
r) în cazul în care furnizorul de servicii de criptoactive solicitant
intenționează să opereze o platformă de tranzacționare pentru criptoactive, o
descriere a normelor de funcționare a platformei de tranzacționare, precum și a
procedurii și a sistemului de detectare a abuzului de piață;
s) în cazul în care furnizorul de servicii de criptoactive solicitant
intenționează să facă schimb de criptoactive contra unor fonduri sau contra altor
criptoactive, o descriere a politicii comerciale, care este nediscriminatorie, ce
reglementează relația cu clienții, precum și o descriere a metodologiei de stabilire
a prețului criptoactivelor pe care furnizorul de servicii de criptoactive solicitant le
propune la schimb contra unor fonduri sau contra altor criptoactive;
t) în cazul în care furnizorul de servicii de criptoactive solicitant
intenționează să execute ordine aferente criptoactivelor în numele clienților, o
descriere a politicii de executare a ordinelor;
u) în cazul în care furnizorul de servicii de criptoactive solicitant
intenționează să ofere consultanță cu privire la criptoactive sau să asigure
administrarea de portofolii de criptoactive, dovada că persoanele fizice care oferă
consultanță în numele furnizorului de servicii de criptoactive solicitant sau care
administrează portofolii în numele furnizorului de servicii de criptoactive
solicitant dețin cunoștințele și expertiza necesare pentru a-și îndeplini obligațiile;
v) în cazul în care furnizorul de servicii de criptoactive solicitant
intenționează să furnizeze servicii de transfer de criptoactive în numele clienților,
informații despre modul în care vor fi furnizate astfel de servicii de transfer;
w) tipul de criptoactive la care se referă serviciul de criptoactive.
(3) În sensul alin. (2) lit. (g) și (h), un furnizor de servicii de criptoactive
solicitant face dovada tuturor elementelor următoare:
a) pentru toți membrii organului de conducere al furnizorului de servicii de
criptoactive solicitant, absența antecedentelor penale confirmată prin cazierul
judiciar în ceea ce privește condamnările, absența sancțiunilor impuse pentru
încălcări ale legislației în domeniul comerțului, ale legislației privind
insolvabilitatea, ale legislației care reglementează desfășurarea activităților din
domeniul financiar şi/sau din domeniul pieței de capital, sau în ceea ce privește
fapte de spălare a banilor și a finanțării terorismului, fraudă sau răspunderea
profesională;
b) că membrii organului de conducere al furnizorului de servicii de
criptoactive solicitant dețin, la nivel colectiv, cunoștințele, competențele și
experiența adecvate pentru a asigura administrarea furnizorului de servicii de
 78

criptoactive și că aceste persoane sunt obligate să consacre suficient timp pentru

a-și îndeplini atribuțiile;
c) pentru toți acționarii și asociații, direcți sau indirecți, care dețin
participații calificate în furnizorul de servicii de criptoactive solicitant, absența
antecedentelor penale confirmată prin cazierul judiciar în ceea ce privește
condamnările, absența sancțiunilor impuse pentru apariția problemelor sau
admiterea încălcărilor ale legislației în domeniul comerțului, ale legislației privind
insolvabilitatea, ale legislației care reglementează desfășurarea activităților din
domeniul financiar şi/sau din domeniul pieței de capital, sau în ceea ce privește
fapte de spălare a banilor și a finanțării terorismului, fraudă sau răspunderea
profesională.
(4) Comisia Națională adoptă acte normative de punere în aplicare a
prezentei legi cu privire la stabilirea cerințelor și/sau standardelor tehnice în ceea
ce privește detalierea informațiilor menționate la alin. (2) și (3).
(5) Comisia Națională adoptă acte normative de punere în aplicare a
prezentei legi, privind stabilirea cerințelor și/sau standardelor tehnice în ceea ce
privește formularele, modelele și procedurile standard pentru informațiile care
urmează să fie incluse în cererea de autorizare ca furnizor de servicii de
criptoactive.

Articolul 57. Evaluarea cererii privind autorizarea și acordarea sau

refuzarea acordării autorizației
(1) Comisia Națională transmite cu promptitudine și, în orice caz, în
termen de cinci zile lucrătoare de la primirea cererii prevăzute la art. 56 alin. (1),
o confirmare de primire scrisă furnizorului de servicii de criptoactive solicitant.
(2) În termen de 25 de zile lucrătoare de la primirea unei cereri în temeiul
art. 56 alin. (1), Comisia Națională evaluează dacă cererea respectivă este
completă, verificând dacă au fost transmise informațiile enumerate la art. 56
alin. (2). În cazul în care cererea nu este completă, Comisia Națională stabilește
un termen până la care furnizorul de servicii de criptoactive solicitant trebuie să
furnizeze toate informațiile care lipsesc. Termenul pentru furnizarea oricăror
informații care lipsesc nu depășește 20 de zile lucrătoare de la data solicitării.
(3) Comisia Națională constată renunțarea tacită la cererea de autorizare și
informează furnizorul de servicii de criptoactive solicitant în acest sens, în cazul
în care acesta nu prezintă informațiile solicitate în termenul stabilit și nu există
temeiuri de repunere în termen. Informațiile prezentate după expirarea termenului
stabilit nu se iau în considerare în cadrul cererii respective.
(4) Odată ce cererea este completă, Comisia Națională notifică prompt acest
lucru furnizorului de servicii de criptoactive solicitant.
(5) Înainte de a acorda sau de a refuza acordarea unei autorizații de
furnizor de servicii de criptoactive, Comisia Națională consultă autoritățile publice
competente ale altui stat, în cazul în care furnizorul de servicii de criptoactive
solicitant se află în raport cu o instituție de credit, un depozitar central de
 79

instrumente financiare, o firmă de investiții, un operator de piață, o societate de

administrare OPCVM, un administrator de fonduri de investiții alternative, o
instituție de plată, o întreprindere de asigurare, o instituție emitentă de monedă
electronică sau o instituție pentru furnizarea de pensii ocupaționale, autorizate sau
licențiate respectiv în celălalt stat, într-una dintre următoarele poziții:
a) este o sucursală;
b) este o filială a întreprinderii-mamă a respectivei entități; sau
c) este controlat de aceleași persoane fizice sau juridice care controlează
respectiva entitate.
(6) Înainte de a acorda sau de a refuza acordarea unei autorizații de
furnizor de servicii de criptoactive, Comisia Națională:
a) consultă Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, Banca
Națională, precum și după caz organele de drept și/sau control abilitate din
Republica Moldova ori din străinătate, pentru a verifica dacă furnizorul de servicii
de criptoactive solicitant nu a făcut obiectul unei investigații privind fapte legate
de spălarea banilor sau de finanțarea terorismului. Serviciul Prevenirea şi
Combaterea Spălării Banilor, Banca Națională și organele de drept și/sau control
abilitate din Republica Moldova ori din alte state acordă suportul necesar în acest
sens Comisiei Naționale, la solicitarea acesteia, în conformitate cu legislația
privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului sau
acordurile de cooperare privind schimbul de informații încheiate între acestea;
b) consultă Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, adresând o
solicitare cu toate informațiile și documentele aferente pentru evaluarea
conformității furnizorului de servicii de criptoactive solicitant cu cerințele privind
prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului în conformitate
cu dispozițiile legislației privind prevenirea și combaterea spălării banilor și
finanțării terorismului;
c) se asigură că furnizorul de servicii de criptoactive solicitant care recurge
la terți stabiliți în alte state (jurisdicții), în care cerinţele minime privind prevenirea
şi combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului sînt mai puţin stricte decît
cele prevăzute de legislația privind prevenirea și combaterea spălării banilor și
finanțării terorismului;
d) se asigură că furnizorul de servicii de criptoactive solicitant care operează
unități în alte state (jurisdicții), în care cerinţele minime privind prevenirea şi
combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului sînt mai puţin stricte decît
cele prevăzute de legislația privind prevenirea și combaterea spălării banilor și
finanțării terorismului;
e) se asigură, după caz, că furnizorul de servicii de criptoactive solicitant a
instituit proceduri adecvate pentru a respecta dispozițiile legislației privind
prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.
(7) În sensul alin. (6), la solicitarea Comisiei Naționale și în termen de 30 de
zile lucrătoare de la data primirii solicitării, Serviciul Prevenirea și Combaterea
Spălării Banilor furnizează informații, opinii sau evaluări specializate privind
 80

conformitatea furnizorului de servicii de criptoactive solicitant, persoanelor

asociate acestuia, riscurile de spălare a banilor și finanțare a terorismului aferente
activității propuse, precum și, după caz, conformitatea informațiilor și
documentelor relevante prezentate conform art. 56 alin. (2) cu cerințele legislației
privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului și ale
actelor normative de punere în aplicare a acesteia. Informațiile, opiniile și
evaluările furnizate de Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor au
caracter consultativ.
(8) În cazul în care există legături strânse între furnizorul de servicii de
criptoactive solicitant și alte persoane fizice sau juridice, Comisia Națională
acordă autorizația numai dacă legăturile respective nu împiedică exercitarea
efectivă a funcțiilor ei de supraveghere.
(9) Comisia Națională refuză autorizarea dacă exercitarea efectivă a
funcțiilor ei de supraveghere este împiedicată de actele cu putere de lege sau actele
administrative ale unui alt stat aplicabile uneia sau mai multor persoane fizice sau
juridice cu care furnizorul de servicii de criptoactive solicitant are legături strânse,
ori dificultăți legate de aplicarea actelor menționate anterior.
(10) În termen de 40 de zile lucrătoare de la data primirii unei cereri
complete, Comisia Națională evaluează dacă furnizorul de servicii de criptoactive
solicitant respectă prezentul capitol și adoptă o decizie pe deplin motivată prin care
acordă sau refuză să acorde autorizația de furnizor de servicii de criptoactive.
Comisia Națională notifică solicitantului decizia sa în termen de cinci zile
lucrătoare de la data deciziei respective. În evaluarea respectivă se ține seama de
natura, amploarea și complexitatea serviciilor de criptoactive pe care furnizorul de
servicii de criptoactive solicitant intenționează să le furnizeze.
(11) Comisia Națională refuză autorizarea ca furnizor de servicii de
criptoactive dacă, pe baza unor motive obiective și demonstrabile, constată că:
a) organul de conducere al furnizorului de servicii de criptoactive solicitant
reprezintă o amenințare la adresa gestionării eficace, corecte și prudente și a
continuității activității acestuia, precum și la adresa reflectării în mod
corespunzător a intereselor clienților acestuia și a integrității pieței sau expune
furnizorul de servicii de criptoactive solicitant unui risc grav de spălare a banilor
sau de finanțare a terorismului;
b) membrii organului de conducere al furnizorului de servicii de criptoactive
solicitant nu îndeplinesc criteriile prevăzute la art. 61 alin. (1);
c) acționarii sau asociații, direcți sau indirecți, care dețin participații
calificate în furnizorul de servicii de criptoactive solicitant nu îndeplinesc criteriile
privind reputația suficient de bună prevăzute la art. 61 alin. (2);
d) furnizorul de servicii de criptoactive solicitant nu îndeplinește sau este
susceptibil să nu îndeplinească oricare dintre cerințele de la prezentul capitol.
(12) Comisia Națională adoptă regulamente sau instrucțiuni, în vederea
punerii în aplicare a prezentei legi privind metodologia și cerințele de evaluare a
caracterului adecvat al membrilor organului de conducere al furnizorului de
 81

servicii de criptoactive solicitant și al acționarilor și asociaților, direcți sau

indirecți, care dețin participații calificate în furnizorul de servicii de criptoactive
solicitant.
(13) În cursul perioadei de evaluare prevăzute la alin. (10) și cel târziu în
a 20-a zi lucrătoare a perioadei respective, Comisia Națională poate solicita orice
informații suplimentare necesare pentru finalizarea evaluării. O astfel de cerere se
adresează în scris furnizorului de servicii de criptoactive solicitant și precizează
informațiile suplimentare necesare.
(14) Perioada de evaluare prevăzută la alin. (10) se suspendă între data
solicitării informațiilor care lipsesc de către Comisia Națională și primirea de către
aceasta a răspunsului aferent din partea furnizorului de servicii de criptoactive
solicitant. Durata suspendării nu depășește 20 de zile lucrătoare. Orice solicitare
suplimentară formulată de Comisia Națională în vederea completării sau
clarificării informațiilor poate fi adresată furnizorului solicitant , însă aceasta nu
duce la suspendarea perioadei de evaluare prevăzute la alin. (10).
(15) În termen de 2 zile lucrătoare de la acordarea autorizației sau de la
refuzul acordării a unei autorizații, Comisia Națională include în registru
informațiile menționate la art. 95 alin. (7). Comisia Națională pune la dispoziție
informațiile menționate la art. 95 alin. (7) în registrul menționat la articolul
respectiv până la data de începere a furnizării serviciilor de criptoactive.

Articolul 58. Retragerea autorizației unui furnizor de servicii de

criptoactive
(1) Comisia Națională retrage autorizația unui furnizor de servicii de
criptoactive dacă furnizorul de servicii de criptoactive se găsește în oricare dintre
următoarele situații:
a) nu a făcut uz de autorizație în termen de 12 luni de la data acordării
acesteia;
b) a renunțat în mod expres la autorizația care îi fusese acordată;
c) nu a furnizat servicii de criptoactive timp de nouă luni consecutive;
d) a obținut autorizația pe baza unor informații, declarații sau documente
false, inexacte ori înșelătoare sau prin orice alte modalități incorecte, de exemplu
prin declarații false în cererea sa de autorizare;
e) nu mai îndeplinește condițiile în care i-a fost acordată autorizația și nu a
luat măsurile de remediere solicitate de Comisia Națională în termenul specificat;
f) nu dispune de sisteme, proceduri și mecanisme eficace de detectare și
prevenire a spălării banilor și a finanțării terorismului în conformitate cu legislația
privind prevenirea spălării banilor și finanțării terorismului;
g) a săvârșit o încălcare gravă a prezentei legi şi a actelor normative emise
în aplicarea acesteia, inclusiv a dispozițiilor referitoare la protecția deținătorilor de
criptoactive sau a clienților furnizorilor de servicii de criptoactive sau la
integritatea pieței.
 82

(2) Comisia Națională poate retrage autorizația de furnizor de servicii de

criptoactive în oricare dintre următoarele situații:
a) furnizorul de servicii de criptoactive a încălcat prevederile cadrului
normativ în domeniul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului;
b) furnizorul de servicii de criptoactive autorizat de Comisia Națională, dacă
și-a pierdut licența de instituție de credit, licența de instituție de plată sau licența
de instituție emitentă de monedă electronică și nu a reușit să remedieze situația în
termen de 40 de zile.
(3) În cazul în care Comisia Națională retrage autorizația unui furnizor de
servicii de criptoactive, aceasta, fără întârzieri nejustificate, întreprinde toate
măsurile necesare pentru a pune la dispoziție informațiile respective în registrul
menționat la art. 95.
(4) Comisia Națională poate limita retragerea autorizației la un anumit
serviciu de criptoactive.
(5) Înainte de a retrage autorizația unui furnizor de servicii de criptoactive,
Comisia Națională poate consulta opinia Băncii Naționale în raport cu o instituție
de credit, instituție emitentă de monedă electronică și o instituție de plată, precum
și a Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor privind respectarea de
către furnizorul de servicii de criptoactive a cerințelor privind prevenirea și
combaterea spălării banilor și finanțării terorismului prevăzute de legislația
privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului și ale
actelor normative de punere în aplicare a acesteia.
(6) Furnizorii de servicii de criptoactive instituie, pun în aplicare și mențin
proceduri adecvate care asigură transferul în timp util și ordonat al criptoactivelor
și fondurilor clienților lor către un alt furnizor de servicii de criptoactive atunci
când se retrage o autorizație. Termenul pentru acest transfer, fără întârziere
nejustificată, este de cel mult 25 de zile de la data retragerii autorizației.

Secțiunea a 2-a
Obligații aplicabile tuturor furnizorilor de servicii de criptoactive

Articolul 59. Obligația de a acționa cu onestitate, corectitudine și

profesionalism în interesul superior al clienților
(1) Furnizorii de servicii de criptoactive acționează cu onestitate,
corectitudine și profesionalism în interesul superior al clienților lor și al clienților
lor potențiali.
(2) Furnizorii de servicii de criptoactive le oferă clienților lor informații
corecte, clare și care nu induc în eroare, inclusiv în comunicările cu caracter
publicitar, care sunt identificate ca atare. Furnizorii de servicii de criptoactive nu
induc în eroare un client, în mod deliberat sau din neglijență, cu privire la
avantajele reale sau percepute ale criptoactivelor.
(3) Furnizorii de servicii de criptoactive își avertizează clienții cu privire la
riscurile asociate tranzacțiilor de criptoactive.
 83

(4) Atunci când operează o platformă de tranzacționare pentru criptoactive,

când schimbă criptoactivele contra unor fonduri sau a unor alte criptoactive, când
oferă consultanță referitoare la criptoactive sau când asigură administrarea de
portofolii de criptoactive, furnizorii de servicii de criptoactive pun la dispoziția
clienților lor linkuri către orice carte albă pentru criptoactivele în legătură cu care
furnizează serviciile respective.
(5) Furnizorii de servicii de criptoactive pun la dispoziția publicului
politicile cu privire la prețuri, costuri și comisioane pe care le aplică, afișându-le
într-un loc vizibil pe site-ul lor web.
(6) Furnizorii de servicii de criptoactive publică într-un loc vizibil pe site-
ul lor web informații referitoare la principalele efecte negative asupra climei și la
alte efecte negative legate de mediu ale mecanismului de consens utilizat pentru
emiterea fiecărui criptoactiv în legătură cu care furnizează servicii. Informațiile
respective pot fi obținute din cărțile albe pentru criptoactive.
(7) Comisia Națională adoptă acte normative de punere în aplicare a
prezentei legi cu privire la cerințelor și/sau standardele tehnice în ceea ce privește
conținutul, metodologiile și modul de prezentare a informațiilor menționate la
alin. (6) referitoare la indicatorii de sustenabilitate privind efectele negative asupra
climei și alte efecte negative legate de mediu. Atunci când se elaborează cerințele
și/sau standardele tehnice menționate la prezentul alineat, Comisia Națională ia în
considerare diferitele tipuri de mecanisme de consens folosite pentru a valida
tranzacțiile cu criptoactive, structurile lor de stimulente și utilizarea energiei, a
energiei din surse regenerabile și a resurselor naturale, generarea de deșeuri și
emisiile de gaze cu efect de seră. Comisia Națională actualizează cerințele și/sau
standardele tehnice de reglementare având în vedere evoluțiile tehnologice și în
materie de reglementare.

Articolul 60. Cerințe prudențiale

(1) Furnizorii de servicii de criptoactive dispun în permanență de garanții
prudențiale cu un cuantum cel puțin egal cu cel mai mare dintre următoarele
cuantumuri:
a) cuantumul cerințelor de capital minim permanent indicate în anexa nr. 4,
în funcție de tipul serviciilor de criptoactive furnizate;
b) un sfert din cheltuielile generale fixe din anul precedent, revizuite anual.
(2) Furnizorii de servicii de criptoactive care nu au împlinit un an de la data
la care au început să furnizeze servicii utilizează, pentru calculul menționat la alin.
(1) lit. b), cheltuielile generale fixe preconizate incluse în proiecțiile lor pentru
primele 12 luni de furnizare de servicii, prezentate odată cu cererea de autorizare.
(3) În sensul alin. (1) lit. b), furnizorii de servicii de criptoactive își
calculează cheltuielile generale fixe din anul precedent utilizând cifrele care
rezultă din contabilitate, prin deducerea următoarelor elemente din cheltuielile
totale după distribuirea profiturilor către acționari sau asociați conform celor mai
recente situații financiare anuale auditate de care dispun sau, dacă nu sunt
 84

disponibile situații auditate, conform situațiilor financiare anuale prezentate

Biroului Național de Statistică:
a) primele pentru personal și alte remunerări, în măsura în care primele și
remunerările respective depind de profitul net realizat de furnizorii de servicii de
criptoactive în anul relevant;
b) părțile din profit care le revin angajaților, directorilor și partenerilor;
c) alte repartizări ale profiturilor și alte remunerări variabile, în măsura în
care acestea sunt pe deplin discreționare;
d) cheltuielile nerecurente din activitățile neordinare.
(4) Garanțiile prudențiale menționate la alin. (1) iau una dintre următoarele
forme sau constituie o combinație a acestora:
a) fonduri proprii, constând în elemente și instrumente de fonduri proprii de
nivel 1 de bază după aplicarea integrală a deducerilor și fără aplicarea derogărilor
privind pragurile de deducere, metodologia de determinare a acestora este stabilită
în actele normative adoptate de Comisia Națională pentru punere în aplicare a
prezentei legi;
b) o poliță de asigurare sau o garanție comparabilă.
(5) Polița de asigurare menționată la alin. (4) lit. b) se publică pe site-ul web
furnizorului de servicii de criptoactive și are cel puțin următoarele caracteristici:
a) are un termen inițial de cel puțin un an;
b) perioada de preaviz pentru anularea acesteia este de cel puțin 90 de zile;
c) este subscrisă la o societate de asigurare din Republica Moldova sau la o
sucursală a societății de asigurare autorizată dintr-un alt stat și care este licențiată
pe teritoriul Republicii Moldova să furnizeze asigurări;
d) este furnizată de o entitate terță.
(6) Polița de asigurare menționată la alin. (4) lit. b) include acoperirea
riscului cu privire la toate aspectele următoare:
1) pierderea documentelor;
2) declarații false sau care induc în eroare;
3) acte, erori sau omisiuni care conduc la încălcarea:
a) obligațiilor legale și de reglementare;
b) obligației de a acționa cu onestitate, corectitudine și profesionalism față
de clienți;
c) obligațiilor de confidențialitate;
4) neîndeplinirea obligației de a stabili, de a pune în aplicare și de a menține
proceduri adecvate de prevenire a conflictelor de interese;
5) pierderi cauzate de întreruperea activității sau de disfuncționalități ale
sistemelor;
6) dacă este aplicabil modelului de afaceri, neglijență gravă în protejarea
criptoactivelor și a fondurilor clienților;
7) responsabilitatea furnizorilor de servicii de criptoactive față de clienți
în temeiul art. 68 alin. (8).
 85

Articolul 61. Cadrul de guvernanță

(1) Membrii organului de conducere al furnizorilor de servicii de
criptoactive trebuie să aibă o reputație suficient de bună și dețin cunoștințele,
competențele și experiența adecvate, atât individual, cât și colectiv, pentru a-și
îndeplini sarcinile. În special, membrii organului de conducere al furnizorilor de
servicii de criptoactive trebuie să nu fi fost condamnați pentru infracțiuni legate
de spălarea banilor sau de finanțarea terorismului sau pentru orice alte infracțiuni
care le-ar afecta buna reputație. Aceștia trebuie, de asemenea, să demonstreze că
sunt capabili să consacre suficient timp pentru a-și îndeplini în mod eficace
atribuțiile.
(2) Acționarii și asociații, direcți sau indirecți, care dețin participații
calificate în furnizorii de servicii de criptoactive trebuie să aibă o reputație
suficient de bună și, în special, să nu fi fost condamnați pentru infracțiuni legate
de spălarea banilor sau finanțarea terorismului sau pentru orice alte infracțiuni care
le-ar afecta buna reputație.
(3) În cazul în care este probabil ca influența exercitată de acționarii sau
asociații, direcți sau indirecți, care dețin participații calificate în cadrul unui
furnizor de servicii de criptoactive să dăuneze administrării corecte și prudente a
furnizorului de servicii de criptoactive respectiv, Comisia Națională ia măsurile
care se impun pentru a aborda aceste riscuri.
(4) Printre măsurile menționate la alin. (3) se pot număra cereri de hotărâri
judecătorești și sancțiuni împotriva administratorilor și a persoanelor responsabile
cu administrarea sau suspendarea drepturilor de vot aferente acțiunilor deținute de
acționarii sau asociații, direcți sau indirecți, care dețin participațiile calificate.
(5) Furnizorii de servicii de criptoactive adoptă politici și proceduri
suficient de eficace pentru a asigura respectarea prezentei legi şi a actelor
normative emise în aplicarea acesteia.
(6) Furnizorii de servicii de criptoactive angajează personal care deține
cunoștințele, competențele și nivelul de expertiză necesare pentru a-și îndeplini
responsabilitățile care i-au fost încredințate, ținând seama de amploarea, natura și
gama serviciilor de criptoactive furnizate.
(7) Organul de conducere al furnizorilor de servicii de criptoactive
evaluează și periodic revizuiește eficacitatea mecanismelor de politică și a
procedurilor instituite pentru respectarea secțiunilor a 2-a și a 3-a din prezentul
capitol și ia măsurile corespunzătoare pentru remedierea eventualelor deficiențe în
acest sens.
(8) Furnizorii de servicii de criptoactive iau toate măsurile rezonabile
pentru a asigura continuitatea și regularitatea executării serviciilor de criptoactive
pe care le furnizează. În acest scop, furnizorii de servicii de criptoactive utilizează
resurse și proceduri adecvate și proporționale, inclusiv sisteme și/sau servicii TIC
reziliente și sigure, astfel cum prevede Regulamentul privind reziliența
operațională digitală adoptat de Comisia Națională. Pentru furnizorii de servicii de
criptoactive care sunt instituții de credit, instituții emitente de monedă electronică
 86

și instituții de plată, se aplică Regulamentul privind reziliența operațională digitală

adoptat de Banca Națională.
(9) Furnizorii de servicii de criptoactive stabilesc o politică de continuitate
a activității, care include planuri de continuitate a activității TIC precum și planuri
de răspuns și de recuperare în domeniul TIC elaborate în conformitate cu
Regulamentul privind reziliența operațională digitală adoptat de Comisia
Națională, respectiv, pentru instituțiile de credit, instituțiile emitente de monedă
electronică și instituțiile de plată, în conformitate cu regulamentul adoptat de
Banca Națională. Politica și planurile menționate vizează să asigure, în cazul unei
întreruperi a sistemelor și a procedurilor lor TIC, conservarea datelor și a funcțiilor
esențiale și menținerea serviciilor de criptoactive sau, atunci când acest lucru nu
este posibil, recuperarea la timp a acestor date și funcții și reluarea rapidă a
serviciilor de criptoactive.
(10) Furnizorii de servicii de criptoactive dispun de mecanisme, sisteme și
proceduri pentru a asigura reziliența și siguranța sistemelor astfel cum prevede
Regulamentul privind reziliența operațională digitală adoptat de Comisia
Națională, respectiv, pentru furnizorii de servicii de criptoactive care sunt instituții
de credit, instituții emitente de monedă electronică și instituții de plată, în
conformitate cu Regulamentul privind reziliența operațională digitală adoptat de
Banca Națională, precum și de proceduri și mecanisme eficace de evaluare a
riscurilor, pentru a se conforma dispozițiilor legislației privind prevenirea și
combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Aceștia monitorizează și
evaluează periodic caracterul adecvat și eficacitatea respectivelor mecanisme,
sisteme și proceduri, ținând seama de amploarea, natura și gama serviciilor de
criptoactive furnizate, și iau măsurile corespunzătoare pentru remedierea
eventualelor deficiențe în acest sens.
(11) Furnizorii de servicii de criptoactive dispun de sisteme și proceduri de
protejare a disponibilității, autenticității, integrității și confidențialității datelor în
conformitate cu Regulamentul privind reziliența operațională digitală adoptat de
Comisia Națională, respectiv, pentru instituțiile de credit, instituțiile emitente de
monedă electronică și instituțiile de plată, în conformitate cu regulamentul adoptat
de Banca Națională.
(12) Furnizorii de servicii de criptoactive iau măsurile necesare pentru a ține
evidența tuturor serviciilor, activităților, ordinelor și tranzacțiilor de criptoactive
pe care le efectuează. Evidențele respective trebuie să fie suficiente pentru a le
permite Comisiei Naționale să își îndeplinească sarcinile de supraveghere și să
aplice măsurile de asigurare a respectării legii și, în special, să stabilească dacă
furnizorii de servicii de criptoactive și-au respectat toate obligațiile, inclusiv cele
referitoare la clienți sau clienți potențiali și la integritatea pieței.
(13) Evidențele păstrate în conformitate cu alin. (12) sunt puse la dispoziția
clienților la cerere și sunt păstrate timp de cinci ani, iar în cazul în care acest lucru
este cerut de autoritatea competentă înainte de încheierea perioadei de cinci ani,
pe o perioadă de până la șapte ani.
 87

(14) Furnizorii de servicii de criptoactive notifică fără întârziere Comisiei

Naționale, orice modificări în ceea ce privește organul lor de conducere, înainte ca
orice membru nou să exercite o activitate, și transmit toate informațiile necesare
pentru evaluarea respectării prezentului articol.
(15) Comisia Națională adoptă acte normative de punere în aplicare a
prezentei legi cu privire la stabilirea cerințelor și/sau standardelor tehnice privind
detalierea:
a) măsurilor pentru asigurarea continuității și a regularității executării
serviciilor de criptoactive menționate la alin. (9);
b) evidențelor care trebuie păstrate cu privire la toate serviciile, activitățile,
ordinele și tranzacțiile de criptoactive efectuate menționate la alin. (13).

Articolul 62. Cooperarea furnizorilor de servicii de criptoactive cu alte

autorități
(1) Furnizorii de servicii de criptoactive sunt obligați, în condițiile Codului
de procedură penală, legislației privind prevenirea și combaterea spălării banilor
și finanțării terorismului, legislației privind protecția datelor cu caracter personal
și altor acte normative aplicabile, să coopereze cu organele de urmărire penală,
procurorul, instanța de judecată și alte autorități, inclusiv prin furnizarea
informațiilor și datelor pe care le dețin, necesare identificării clienților,
beneficiarilor efectivi, conturilor de criptoactive, adreselor de registru distribuit și
tranzacțiilor efectuate.
(2) Furnizorii de servicii de criptoactive asigură păstrarea datelor relevante
privind clienții, beneficiarii efectivi, conturile, adresele de registru distribuit și
tranzacțiile efectuate, în condițiile și pe termenele stabilite de legislația privind
prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și de
alte acte normative aplicabile.

Articolul 63. Păstrarea în condiții de siguranță a criptoactivelor și a

fondurilor clienților
(1) Furnizorii de servicii de criptoactive care dețin criptoactive aparținând
clienților sau mijloacele de acces la astfel de criptoactive trebui să asigure
mecanisme adecvate pentru a proteja drepturile de proprietate ale clienților, în
special în caz de insolvabilitate a furnizorului de servicii de criptoactive și pentru
a împiedica utilizarea pe cont propriu a criptoactivelor clienților.
(2) În cazul în care modelul lor de afaceri sau serviciile de criptoactive pe
care le furnizează necesită deținerea unor fonduri ale clienților, altele decât
tokenurile de monedă electronică, furnizorii de servicii de criptoactive dispun de
mecanisme adecvate pentru a proteja drepturile de proprietate ale clienților și
pentru a împiedica utilizarea pe cont propriu a fondurilor clienților.
(3) Până la sfârșitul zilei lucrătoare care urmează zilei în care au fost primite
fondurile clienților, altele decât tokenurile de monedă electronică, furnizorii de
servicii de criptoactive plasează fondurile respective la o instituție de credit ori la
 88

Banca Națională în calitate de bancă centrală, la discreția Băncii Naționale, sau

sunt investite în active sigure, lichide și cu risc scăzut, astfel cum este stabilit în
actele normative ale Băncii Naționale.
(4) Furnizorii de servicii de criptoactive iau toate măsurile necesare pentru
a se asigura că fondurile clienților, altele decât tokenurile de monedă electronică,
deținute la o instituție de credit sau de Banca Națională în calitate de bancă
centrală, sunt deținute într-un cont care poate fi identificat separat de orice conturi
utilizate pentru deținerea fondurilor care aparțin furnizorilor de servicii de
criptoactive.
(5) Furnizorii de servicii de criptoactive pot furniza, ei înșiși sau prin
intermediul unui terț, servicii de plată legate de serviciile de criptoactive pe care
le oferă, cu condiția ca furnizorul de servicii de criptoactive sau terțul respectiv să
fie licențiat să presteze serviciile respective în temeiul Legii nr. 114/2012.
(6) În cazul în care sunt furnizate servicii de plată, furnizorii de servicii de
criptoactive își informează clienții cu privire la toate elementele următoare:
a) natura, termenii și condițiile serviciilor respective, inclusiv trimiteri la
cadrul legal aplicabil și la drepturile clienților;
b) dacă aceste servicii sunt prestate de ei înșiși sau de către un terț.
(7) Alineatele (2) și (3) nu se aplică furnizorilor de servicii de criptoactive
care sunt instituții emitente de monedă electronică, instituții de plată sau instituții
de credit.

Articolul 64. Procedura de tratare a plângerilor

(1) Furnizorii de servicii de criptoactive instituie și mențin proceduri
eficace și transparente pentru tratarea promptă, echitabilă și consecventă a
plângerilor primite de la clienți și publică descrierea respectivelor proceduri.
(2) Clienții trebuie să poată depune, cu titlu gratuit, plângeri adresate
furnizorilor de servicii de criptoactive.
(3) Furnizorii de servicii de criptoactive îi informează pe clienți despre
posibilitatea de a depune o plângere. Furnizorii de servicii de criptoactive pun la
dispoziția clienților un model de plângere și păstrează o evidență a tuturor
plângerilor primite și a eventualelor măsuri luate ca răspuns la respectivele
plângeri.
(4) Furnizorii de servicii de criptoactive analizează toate plângerile în timp
util și în mod corect și le comunică clienților rezultatul acestor analize într-un
limbaj simplu și ușor de înțeles, în scris, într-un termen rezonabil, fără a depăși
15 zile lucrătoare de la data primirii plângerii. În cazul în care, în situații
excepționale, decizia cu privire la o plângere nu poate fi furnizată în termenul
prevăzut, furnizorii de servicii de criptoactive informează obligatoriu clienții, fără
întârzieri nejustificate, cu privire la motivele întârzierii și la data preconizată până
la care va fi emisă decizia, dar care nu poate depăși 2 luni de la data primirii
plângerii. În cazul în care decizia nu soluționează integral plângerea clientului,
răspunsul include o explicație detaliată a poziției furnizorului de servicii de
 89

criptoactive și indică posibilitatea adresării către mecanisme alternative de

soluționare a litigiilor sau către autoritatea competentă potrivit legislației
aplicabile.
(5) Comisia Națională adoptă acte normative de punere în aplicare a
prezentei legi cu privire la stabilirea cerințelor și/sau standardelor tehnice privind
detalierea cerințelor, modelelor, termenelor și procedurilor pentru tratarea
plângerilor adresate tuturor furnizorilor de servicii de criptoactive.

Articolul 65. Identificarea, prevenirea, gestionarea și divulgarea

conflictelor de interese
(1) Ținând seama de amploarea, natura și gama serviciilor de criptoactive
furnizate, furnizorii de servicii de criptoactive pun în aplicare și mențin politici și
proceduri eficace de identificare, prevenire, gestionare și divulgare a conflictelor
de interese dintre următorii:
1) furnizorii înșiși și:
a) acționarii sau asociații lor;
b) orice persoană legată direct sau indirect de furnizorii de servicii de
criptoactive ori acționarii sau asociații acestora, prin control;
c) membrii organelor lor de conducere;
d) angajații lor; sau
e) clienții lor; sau
2) doi sau mai mulți clienți care sunt într-o situație de conflict de interese
unul față de celălalt.
(2) Furnizorii de servicii de criptoactive le prezintă clienților și clienților
potențiali într-un loc vizibil pe site-ul lor web informații privind natura generală și
sursele conflictelor de interese menționate la alin. (1), precum și măsurile luate
pentru atenuarea acestora.
(3) Publicarea informațiilor menționate la alin. (2) se face în format
electronic și conține suficiente detalii, ținând seama de natura fiecărui client,
pentru a-i permite fiecărui client să ia o decizie în cunoștință de cauză cu privire
la serviciul în contextul căruia apare conflictul de interese.
(4) Furnizorii de servicii de criptoactive evaluează și cel puțin o dată pe an
își revizuiesc politica privind conflictele de interese și iau toate măsurile
corespunzătoare pentru remedierea eventualelor deficiențe în acest sens.
(5) Comisia Națională adoptă acte normative de punere în aplicare a
prezentei legi, pentru a detalia:
a) cerințele privind politicile și procedurile menționate la alin. (1), ținând
seama de amploarea, natura și gama serviciilor de criptoactive furnizate;
b) detaliile și metodologia pentru conținutul divulgării menționate la
alin. (2).

Articolul 66. Externalizarea

 90

(1) Furnizorii de servicii de criptoactive care externalizează servicii sau

activități către terți pentru îndeplinirea funcțiilor operaționale iau toate măsurile
rezonabile pentru a evita orice risc operațional suplimentar. Aceștia rămân pe
deplin responsabili de îndeplinirea tuturor obligațiilor care le revin în temeiul
prezentului capitol și se asigură în permanență că sunt îndeplinite cumulativ
condițiile următoare:
a) externalizarea nu are ca rezultat delegarea responsabilității furnizorilor
de servicii de criptoactive;
b) externalizarea nu modifică relația dintre furnizorii de servicii de
criptoactive și clienții lor și nici obligațiile furnizorilor de servicii de criptoactive
față de clienții lor;
c) externalizarea nu modifică condițiile de autorizare a furnizorilor de
servicii de criptoactive;
d) terții implicați în externalizare cooperează cu Comisia Națională, iar
externalizarea nu împiedică exercitarea funcțiilor de supraveghere ale autorităților
competente respective și nici accesul la fața locului pentru a obține informațiile
relevante necesare pentru îndeplinirea acestor funcții;
e) furnizorii de servicii de criptoactive păstrează cunoștințele de
specialitate și resursele necesare pentru evaluarea calității serviciilor furnizate,
pentru supravegherea eficace a serviciilor externalizate și pentru gestionarea
continuă a riscurilor asociate externalizării;
f) furnizorii de servicii de criptoactive au acces direct la informațiile
relevante privind serviciile externalizate;
g) furnizorii de servicii de criptoactive se asigură că terții implicați în
externalizare îndeplinesc standardele de protecție a datelor.
(2) În sensul alin. (1) lit. g), furnizorii de servicii de criptoactive au
responsabilitatea de a se asigura că standardele de protecție a datelor sunt stabilite
în acordurile scrise menționate la alin. (4).
(3) Furnizorii de servicii de criptoactive au o politică în ceea ce privește
externalizarea, inclusiv în ceea ce privește planurile pentru situații neprevăzute și
strategiile de ieșire, ținând seama de amploarea, natura și gama serviciilor de
criptoactive furnizate.
(4) Furnizorii de servicii de criptoactive precizează într-un acord scris
drepturile și obligațiile care le revin, precum și pe cele ale terților către care
externalizează servicii sau activități. Acordurile de externalizare prevăd dreptul
furnizorilor de servicii de criptoactive de a rezoluționa acordurile respective.
(5) Furnizorii de servicii de criptoactive și terții notifică obligatoriu
Comisie Naționale și altor autorități de supraveghere relevante, inclusiv pun la
dispoziția acestora, la cerere, toate informațiile de care au nevoie autoritățile
respective pentru a putea să evalueze conformitatea activităților externalizate cu
cerințele prevăzute la prezentul capitol.
(6) În cazul furnizorilor de servicii de criptoactive prevăzuți la art. 53
alin. (1) lit. b), prevederile prezentului articol se aplică corespunzător și
 91

suplimentar, în măsura în care acestea nu contravin cerințelor privind

externalizarea prevăzute de legislația specială în temeiul căreia acești furnizori își
desfășoară activitatea de bază.

Articolul 67. Lichidarea ordonată a furnizorilor de servicii de criptoactive

Furnizorii de servicii de criptoactive care furnizează serviciile menționate
la art. 68-72 dispun de un plan adecvat care să permită lichidarea ordonată a
activităților lor în temeiul şi în modul stabilit de legislația civilă, inclusiv
continuitatea sau redresarea oricăror activități esențiale efectuate de furnizorii de
servicii respectivi. Planul respectiv demonstrează că furnizorii de servicii de
criptoactive sunt capabili să desfășoare o lichidare ordonată care să nu le aducă
prejudicii economice nejustificate clienților.

Secțiunea a 3-a
Obligații privind furnizarea anumitor servicii de criptoactive

Articolul 68. Asigurarea custodiei și a administrării criptoactivelor în

numele clienților
(1) Furnizorii de servicii de criptoactive care asigură custodia și
administrarea criptoactivelor în numele clienților încheie un acord cu clienții lor
în care precizează sarcinile și responsabilitățile care le revin. Un astfel de acord
prevede cel puțin următoarele:
a) identitatea părților la acord;
b) natura serviciului de criptoactive furnizat și o descriere a serviciului
respectiv;
c) politica de custodie;
d) mijloacele de comunicare dintre furnizorul de servicii de criptoactive și
client, inclusiv sistemul de autentificare a clientului;
e) o descriere a sistemelor de securitate utilizate de furnizorul de servicii de
criptoactive;
f) comisioanele, costurile și tarifele aplicate de furnizorul de servicii de
criptoactive;
g) cadrul legal aplicabil.
(2) Furnizorii de servicii de criptoactive care asigură custodia și
administrarea criptoactivelor în numele clienților țin un registru al pozițiilor,
deschise în numele fiecărui client și care corespund drepturilor fiecărui client la
criptoactive. În situațiile în care este relevant, furnizorii de servicii de criptoactive
înregistrează cât mai rapid posibil, în registrul respectiv, orice mișcare realizată în
urma instrucțiunilor primite de la clienții lor. În astfel de situații, procedurile lor
interne asigură faptul că orice mișcare care afectează înregistrarea criptoactivelor
este evidențiată printr-o tranzacție înregistrată în mod regulat în registrul pozițiilor
clientului.
 92

(3) Furnizorii de servicii de criptoactive care asigură custodia și

administrarea criptoactivelor în numele clienților instituie o politică de custodie
cu norme și proceduri interne care asigură păstrarea în condiții de siguranță a
criptoactivelor sau controlul asupra acestora ori mijloacele de acces la
criptoactive. Politica de custodie menționată la prezentul alineat minimizează
riscul de a pierde criptoactivele clienților sau drepturile legate de criptoactivele
respective ori mijloacele de acces la criptoactive ca urmare a unor fraude sau a
unor amenințări cibernetice sau din neglijență. La cererea clienților, acestora li se
pune la dispoziție un rezumat al politicii de custodie în format electronic.
(4) Dacă este cazul, furnizorii de servicii de criptoactive care asigură
custodia și administrarea criptoactivelor în numele clienților facilitează exercitarea
drepturilor asociate criptoactivelor respective. Orice eveniment care este
susceptibil să creeze drepturi pentru client sau să modifice drepturile acestuia se
înregistrează imediat sau cel târziu până la sfârşitul următoarei zile lucrătoare, în
registrul pozițiilor clientului. În cazul în care se produc modificări ale tehnologiei-
suport a registrelor distribuite sau orice alt eveniment care ar putea crea noi
drepturi sau ar putea modifica drepturile clientului, clientul are dreptul la orice
criptoactive sau la orice drepturi nou-create pe baza și pe măsura pozițiilor sale în
momentul producerii modificării respective sau a evenimentului respectiv, cu
excepția cazului în care se prevede explicit altfel într-un acord valabil încheiat
înaintea producerii modificării respective sau a evenimentului respectiv cu
furnizorul de servicii de criptoactive care asigură custodia și administrarea
criptoactivelor în numele clienților în conformitate cu alin. (1).
(5) Furnizorii de servicii de criptoactive care asigură custodia și
administrarea criptoactivelor în numele clienților pun la dispoziția clienților lor,
cel puțin o dată la trei luni și la cererea clientului respectiv, o situație a poziției
criptoactivelor înregistrate în numele clienților respectivi. Situația poziției se
întocmește în format electronic. Situația poziției identifică criptoactivele în cauză,
soldul acestora, valoarea acestora și transferurile de criptoactive efectuate în
perioada în cauză. Furnizorii de servicii de criptoactive care asigură custodia și
administrarea criptoactivelor în numele clienților transmit clienților lor, cât mai
rapid posibil, orice informație cu privire la operațiunile de criptoactive care
necesită un răspuns din partea clienților respectivi.
(6) Furnizorii de servicii de criptoactive care asigură custodia și
administrarea criptoactivelor în numele clienților se asigură că dispun de
procedurile necesare pentru a returna criptoactivele deținute în numele clienților
lor sau mijloacele de acces cât mai rapid posibil clienților respectivi.
(7) Furnizorii de servicii de criptoactive care asigură custodia și
administrarea criptoactivelor în numele clienților separă deținerile de criptoactive
în numele clienților lor de propriile dețineri și se asigură că mijloacele de acces la
criptoactive ale clienților lor sunt clar identificate ca atare. Aceștia se asigură că,
în registrul distribuit, criptoactivele clienților lor sunt păstrate separat de propriile
criptoactive. Criptoactivele păstrate în custodie sunt separate din punct de vedere
 93

juridic de patrimoniul furnizorului de servicii de criptoactive în interesul clienților

furnizorului de servicii de criptoactive, în temeiul unor contracte încheiate cu
clienții, care prevăd în mod expres că dreptul de proprietate asupra criptoactivelor
aparține clientului, precum și prin evidențierea distinctă a acestora în registrele
interne și în evidența contabilă, astfel încât creditorii furnizorului de servicii de
criptoactive nu pot dobândi drepturi asupra criptoactivelor păstrate în custodie de
către furnizorul de servicii de criptoactive, în special în cazul insolvabilității
acestuia. Furnizorul de servicii de criptoactive se asigură că criptoactivele păstrate
în custodie sunt separate operațional de patrimoniul furnizorului de servicii de
criptoactive.
(8) Furnizorii de servicii de criptoactive care asigură custodia și
administrarea criptoactivelor în numele clienților sunt răspunzători față de clienții
lor pentru pierderea oricăror criptoactive sau a mijloacelor de acces la criptoactive
ca urmare a unui incident care le poate fi imputat. Răspunderea furnizorului de
servicii de criptoactive este angajată până la valoarea de piață a criptoactivului
pierdut de la momentul în care s-a produs pierderea. Printre incidentele care nu
pot fi imputate furnizorului de servicii de criptoactive se numără orice eveniment
cu privire la care furnizorul de servicii de criptoactive demonstrează că s-a produs
independent de furnizarea serviciului în cauză sau independent de operațiunile
furnizorului de servicii de criptoactive, cum ar fi o problemă inerentă funcționării
registrului distribuit asupra căreia furnizorul de servicii de criptoactive nu are
control.
(9) În cazul în care furnizorii de servicii de criptoactive care asigură
custodia și administrarea criptoactivelor în numele clienților recurg la alți furnizori
de servicii de criptoactive care furnizează serviciul respectiv, aceștia recurg doar
la furnizori de servicii de criptoactive autorizați în conformitate cu art. 53.
Furnizorii de servicii de criptoactive care asigură custodia și administrarea
criptoactivelor în numele clienților și care recurg la alți furnizori de servicii de
criptoactive care furnizează serviciul respectiv își informează clienții în acest sens.

Articolul 69. Operarea unei platforme de tranzacționare pentru criptoactive

(1) Furnizorii de servicii de criptoactive care operează o platformă de
tranzacționare pentru criptoactive stabilesc, mențin și pun în aplicare norme de
funcționare clare și transparente pentru platforma de tranzacționare. Normele de
funcționare respective trebuie cel puțin:
a) să stabilească procesele de aprobare, inclusiv cerințele de precauție
privind clientela, proporțional cu riscul de spălare de bani sau de finanțare a
terorismului prezentat de solicitant în conformitate cu legislația privind prevenirea
și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, care sunt aplicate înainte
de admiterea criptoactivelor pe platforma de tranzacționare;
b) să definească, dacă este cazul, categoriile de excludere în ceea ce privește
tipurile de criptoactive care nu sunt admise la tranzacționare;
 94

c) să stabilească politicile, procedurile și nivelul comisioanelor, dacă este

cazul, pentru admiterea la tranzacționare a criptoactivelor;
d) să stabilească norme obiective și nediscriminatorii și criterii
proporționale de participare la activitățile de tranzacționare, care să promoveze
accesul echitabil și deschis la platforma de tranzacționare pentru clienții care
doresc să participe la tranzacționare;
e) să stabilească norme și proceduri nediscreționare care să asigure o
tranzacționare echitabilă și ordonată și criterii obiective pentru executarea
eficientă a ordinelor;
f) să stabilească condițiile pentru ca criptoactivele să rămână accesibile
pentru tranzacționare, inclusiv pragurile de lichiditate și cerințele de publicare
periodică;
g) să stabilească condițiile în care tranzacționarea criptoactivelor poate fi
suspendată;
h) să stabilească proceduri care să asigure decontarea eficientă atât a
criptoactivelor, cât și a fondurilor.
(2) În sensul alin. (1) lit. a), normele de funcționare precizează clar că un
criptoactiv nu trebuie admis la tranzacționare atunci când nu s-a publicat o carte
albă pentru criptoactive corespunzătoare în cazurile în care prezenta lege impune
acest lucru.
(3) Înainte de a admite un criptoactiv la tranzacționare, furnizorii de servicii
de criptoactive care operează o platformă de tranzacționare pentru criptoactive se
asigură că criptoactivul respectă normele de funcționare a platformei de
tranzacționare și evaluează adecvarea criptoactivului în cauză. La evaluarea
adecvării unui criptoactiv, furnizorii de servicii de criptoactive care operează o
platformă de tranzacționare evaluează în special fiabilitatea soluțiilor tehnice
utilizate și posibila asociere la activități ilicite sau frauduloase, ținând seama de
experiența, de istoricul și de reputația emitentului criptoactivelor respective și ale
echipei sale de dezvoltare. Furnizorii de servicii de criptoactive care operează o
platformă de tranzacționare evaluează, de asemenea, adecvarea criptoactivelor,
altele decât tokenurile raportate la active sau tokenurile de monedă electronică,
menționate la art. 4 alin. (3) la literele a)-d).
(4) Normele de funcționare a platformei de tranzacționare pentru
criptoactive împiedică admiterea la tranzacționare a criptoactivelor care au o
funcție de anonimizare intrinsecă, cu excepția cazului în care deținătorii
criptoactivelor și istoricul lor în materie de tranzacționare pot fi identificați de
către furnizorii de servicii de criptoactive care operează o platformă de
tranzacționare pentru criptoactive.
(5) Normele de funcționare menționate la alin. (1) se redactează în limba
română.
(6) Furnizorii de servicii de criptoactive care operează o platformă de
tranzacționare pentru criptoactive nu tranzacționează pe cont propriu pe platforma
 95

de tranzacționare pentru criptoactive operată, inclusiv atunci când fac schimburi

de criptoactive contra unor fonduri sau contra altor criptoactive.
(7) Furnizorilor de servicii de criptoactive care operează o platformă de
tranzacționare pentru criptoactive li se permite să efectueze cumpărări și vânzări
simultane pe cont propriu numai în cazul în care clientul și-a dat consimțământul
pentru acest proces. Furnizorii de servicii de criptoactive transmit Comisiei
Naționale, informații care explică modul în care utilizează cumpărările și vânzările
simultane pe cont propriu. Comisia Națională monitorizează implicarea
furnizorilor de servicii de criptoactive în cumpărări și vânzări simultane pe cont
propriu și se asigură că implicarea acestora în cumpărări și vânzări simultane pe
cont propriu continuă să intre sub incidența definiției acestor tranzacții și nu dă
naștere unor conflicte de interese între furnizorii de servicii de criptoactive și
clienții acestora.
(8) Furnizorii de servicii de criptoactive care operează o platformă de
tranzacționare pentru criptoactive dispun de sisteme, proceduri și mecanisme
eficace care să asigure că sistemele lor de tranzacționare:
a) sunt reziliente;
b) dispun de capacitate suficientă pentru a face față unui volum maxim de
ordine și de mesaje;
c) pot asigura tranzacționarea ordonată în condiții de criză majoră a pieței;
d) sunt în măsură să respingă ordinele care depășesc pragurile prestabilite
în ceea ce privește volumul și prețul sau care sunt în mod clar eronate;
e) sunt pe deplin testate pentru a se asigura îndeplinirea condițiilor
prevăzute la literele a)-d);
f) sunt supuse unor mecanisme eficace de asigurare a continuității
activității care să asigure continuitatea serviciilor furnizate în eventualitatea unei
funcționări defectuoase a sistemului de tranzacționare;
g) pot preveni sau depista abuzul de piață;
h) sunt suficient de solide pentru a preveni utilizarea lor abuzivă în scopul
spălării banilor sau al finanțării terorismului.
(9) Furnizorii de servicii de criptoactive care operează o platformă de
tranzacționare pentru criptoactive informează Comisia Națională, atunci când
identifică situații de abuz de piață sau tentative de abuz de piață care au loc în
cadrul sau prin intermediul sistemelor lor de tranzacționare.
(10) Furnizorii de servicii de criptoactive care operează o platformă de
tranzacționare pentru criptoactive fac publice toate prețurile de cumpărare și de
vânzare, precum și amploarea intereselor de tranzacționare la prețurile respective
care sunt afișate pentru criptoactive prin platformele lor de tranzacționare.
Furnizorii de servicii de criptoactive în cauză se asigură că informațiile respective
sunt la dispoziția publicului în mod continuu în timpul programului de
tranzacționare.
(11) Furnizorii de servicii de criptoactive care operează o platformă de
tranzacționare pentru criptoactive fac publice prețul, volumul și momentul
 96

tranzacțiilor executate în legătură cu criptoactivele pe platformele lor de

tranzacționare. Aceștia fac publice detaliile respective ale tuturor acestor tranzacții
pe cât posibil, din punct de vedere tehnic, în timp real.
(12) Furnizorii de servicii de criptoactive care operează o platformă de
tranzacționare pentru criptoactive pun la dispoziția publicului informațiile
publicate în conformitate cu alin. (10) și (11) în condiții comerciale rezonabile și
asigură un acces nediscriminatoriu la aceste informații. Informațiile respective
sunt puse la dispoziție cu titlu gratuit la 15 minute de la publicare, într-un format
care poate fi citit automat, și rămân publicate timp de cel puțin doi ani.
(13) Furnizorii de servicii de criptoactive care operează o platformă de
tranzacționare pentru criptoactive inițiază decontarea finală a unei tranzacții cu
criptoactive în registrul distribuit în termen de 24 de ore de la executarea
tranzacției pe platforma de tranzacționare sau, în cazul tranzacțiilor decontate în
afara registrului distribuit, cel târziu până la încheierea zilei.
(14) Furnizorii de servicii de criptoactive care operează o platformă de
tranzacționare pentru criptoactive se asigură că structurile lor tarifare sunt
transparente, echitabile și nediscriminatorii și că acestea nu creează stimulente
pentru plasarea, modificarea sau anularea ordinelor sau pentru executarea
tranzacțiilor într-un mod care contribuie la crearea unor condiții de tranzacționare
de natură să perturbe stabilitatea pieței sau la abuzuri de piață, astfel cum se
menționează la capitolul VI.
(15) Furnizorii de servicii de criptoactive care operează o platformă de
tranzacționare pentru criptoactive mențin resurse și au instalate dispozitive de
rezervă care să le dea posibilitatea de a raporta către Comisia Națională în orice
moment.
(16) Furnizorii de servicii de criptoactive care operează o platformă de
tranzacționare țin la dispoziția Comisiei Naționale timp de cel puțin 5 ani datele
relevante referitoare la toate ordinele aferente criptoactivelor care sunt promovate
prin sistemele lor sau acordă Comisiei Naționale acces la registrul de ordine, astfel
încât autoritatea competentă să poată monitoriza activitatea de tranzacționare.
Respectivele date relevante conțin caracteristicile ordinului, inclusiv cele care fac
legătura între un ordin și tranzacțiile executate care decurg din ordinul respectiv.
(17) Comisia Națională adoptă acte normative de punere în aplicare a
prezentei legi cu privire la stabilirea cerințelor și/sau standardelor tehnice care
precizează, cel puțin:
a) modul de prezentare a datelor privind transparența, printre care și nivelul
de dezagregare a datelor, care trebuie puse la dispoziția publicului, astfel cum se
menționează la alin. (1), (10) și (11);
b) conținutul și formatul evidențelor din registrul de ordine care trebuie
păstrate în conformitate cu alin. (16).

Articolul 70. Schimbul de criptoactive contra unor fonduri sau contra altor
criptoactive
 97

(1) Furnizorii de servicii de criptoactive care fac schimburi de criptoactive

contra unor fonduri sau contra altor criptoactive instituie o politică comercială
nediscriminatorie care indică, în special, tipul de clienți cu care acceptă să
realizeze tranzacții și condițiile care trebuie să fie îndeplinite de către astfel de
clienți.
(2) Furnizorii de servicii de criptoactive care fac schimburi de criptoactive
contra unor fonduri sau contra altor criptoactive publică un preț ferm al
criptoactivelor sau o metodă de determinare a prețului criptoactivelor pe care le
propun la schimb contra unor fonduri sau contra altor criptoactive, precum și orice
plafon stabilit de furnizorul de servicii de criptoactive respectiv aplicabil
cuantumului care urmează să facă obiectul schimburilor.
(3) Furnizorii de servicii de criptoactive care fac schimburi de criptoactive
contra unor fonduri sau contra altor criptoactive execută ordinele clienților la
prețurile afișate în momentul finalizării ordinului. Furnizorii de servicii de
criptoactive își informează clienții cu privire la condițiile pentru ca ordinul lor să
fie considerat finalizat.
(4) Furnizorii de servicii de criptoactive care fac schimburi de criptoactive
contra unor fonduri sau contra altor criptoactive publică detaliile tranzacțiilor pe
care le încheie, precum volumele și prețurile aferente acestor tranzacții.

Articolul 71. Executarea ordinelor aferente criptoactivelor în numele

clienților
(1) Furnizorii de servicii de criptoactive care execută ordine aferente
criptoactivelor în numele clienților iau toate măsurile necesare pentru a obține, la
executarea ordinelor, cel mai bun rezultat posibil pentru clienții lor ținând seama
de factorii privind prețul, costurile, rapiditatea, probabilitatea de executare și de
decontare, valoarea, natura ordinului, condițiile de păstrare în custodie a
criptoactivelor sau de orice alte considerente importante pentru executarea
ordinului. În pofida celor menționate, furnizorii de servicii de criptoactive care
execută ordine aferente criptoactivelor în numele clienților nu sunt obligați să ia
măsurile necesare prevăzute la prezentul alineat în cazul în care execută ordinele
aferente criptoactivelor în conformitate cu instrucțiunile date de clienții lor.
(2) Pentru a asigura respectarea alin. (1), furnizorii de servicii de
criptoactive care execută ordine aferente criptoactivelor în numele clienților
instituie și pun în aplicare mecanisme eficace de executare. În special, aceștia
instituie și aplică o politică de executare a ordinelor care să le permită să respecte
alin. (1). Politica de executare a ordinelor asigură, printre altele, executarea
promptă, echitabilă și rapidă a ordinelor clienților și previne utilizarea abuzivă de
către angajații furnizorilor de servicii de criptoactive a oricăror informații
referitoare la ordinele clienților.
(3) Furnizorii de servicii de criptoactive care execută ordine aferente
criptoactivelor în numele clienților le transmit clienților lor informații adecvate și
clare cu privire la politica de executare a ordinelor menționată la alin. (2) pe care
 98

o aplică și la orice modificare semnificativă a acestei politici. Informațiile

respective conțin explicații clare și suficient de detaliate, astfel încât acestea să
poată fi înțelese cu ușurință de către clienți, cu privire la modul în care ordinele
clienților trebuie executate de furnizorii de servicii de criptoactive. Furnizorii de
servicii de criptoactive obțin acordul prealabil al fiecărui client cu privire la
politica de executare a ordinelor.
(4) Furnizorii de servicii de criptoactive autorizați să execute ordine
aferente criptoactivelor în numele unor clienți trebuie să fie în măsură să le
demonstreze clienților lor, la cererea acestora, că le-au executat ordinele în
conformitate cu politica de executare a ordinelor pe care o aplică și să demonstreze
Comisiei Naționale, la cererea acesteia, respectarea prezentului articol.
(5) În cazul în care politica de executare a ordinelor prevede posibilitatea ca
ordinele clienților să fie executate în afara unei platforme de tranzacționare,
furnizorii de servicii de criptoactive care execută ordine aferente criptoactivelor în
numele clienților își informează clienții cu privire la această posibilitate și obțin
consimțământul prealabil explicit al clienților lor înainte de a începe executarea
ordinelor în afara unei platforme de tranzacționare, fie sub forma unui acord
general, fie pentru anumite tranzacții.
(6) Furnizorii de servicii de criptoactive care execută ordine aferente
criptoactivelor în numele unor clienți monitorizează eficacitatea mecanismelor lor
de executare a ordinelor și a politicii lor de executare a ordinelor pentru a identifica
și, după caz, pentru a corecta eventualele deficiențe în acest sens. În special, aceștia
analizează regulat dacă locurile de executare prevăzute de politica lor de executare
a ordinelor permit obținerea celui mai bun rezultat posibil pentru clienți sau dacă
este necesar să își modifice mecanismele de executare a ordinelor. Furnizorii de
servicii de criptoactive care execută ordine aferente criptoactivelor în numele
clienților anunță clienților cu care întrețin relații la momentul respectiv orice
modificare importantă a mecanismelor lor de executare a ordinelor sau a politicii
lor de executare a ordinelor.

Articolul 72. Plasarea de criptoactive

(1) Furnizorii de servicii de criptoactive care plasează criptoactive
comunică ofertantului, persoanei care solicită admiterea la tranzacționare sau
oricărui terț care acționează în numele acestora, înainte de a încheia un acord cu
aceștia, următoarele informații:
a) tipul de plasament avut în vedere, inclusiv dacă este garantată sau nu o
valoare minimă de cumpărare;
b) o precizare privind valoarea comisioanelor de tranzacționare aferente
plasării propuse;
c) momentul, procesul și prețul probabile pentru operațiunea propusă;
d) informații despre cumpărătorii vizați.
 99

(2) Înainte de a plasa criptoactivele respective, furnizorii de servicii de

criptoactive care plasează criptoactive obțin acordul emitenților criptoactivelor
respective sau al oricărui terț care acționează în numele acestora cu privire la
informațiile enumerate la prezentul alineat.
(3) Normele furnizorilor de servicii de criptoactive privind conflictele de
interese menționate la art. 65 alin. (1) prevăd proceduri specifice și adecvate pentru
identificarea, prevenirea, monitorizarea și divulgarea oricăror conflicte de interese
generate de următoarele situații:
a) furnizorii de servicii de criptoactive plasează criptoactivele la propriii lor
clienți;
b) prețul propus pentru plasarea criptoactivelor a fost supraestimat sau
subestimat;
c) ofertantul plătește sau oferă furnizorilor de servicii de criptoactive
stimulente, inclusiv stimulente nepecuniare.

Articolul 73. Primirea și transmiterea ordinelor aferente criptoactivelor în

numele clienților
(1) Furnizorii de servicii de criptoactive care asigură primirea și
transmiterea ordinelor aferente criptoactivelor în numele clienților instituie și pun
în aplicare proceduri și mecanisme care să asigure transmiterea promptă și
adecvată a ordinelor clienților în vederea executării pe o platformă de
tranzacționare pentru criptoactive sau către un alt furnizor de servicii de
criptoactive.
(2) Furnizorii de servicii de criptoactive care asigură primirea și
transmiterea ordinelor aferente criptoactivelor în numele clienților nu primesc
nicio remunerație, reducere sau beneficiu nepecuniar în schimbul direcționării
ordinelor primite de la clienți către o anumită platformă de tranzacționare pentru
criptoactive sau către un alt furnizor de servicii de criptoactive.
(3) Furnizorii de servicii de criptoactive care asigură primirea și
transmiterea ordinelor aferente criptoactivelor în numele clienților nu utilizează în
mod abuziv informațiile referitoare la ordinele în așteptare ale clienților și iau toate
măsurile rezonabile pentru a preveni utilizarea abuzivă a acestor informații de
către oricare dintre angajații lor.

Articolul 74. Oferirea de consultanță cu privire la criptoactive și

asigurarea administrării de portofolii de criptoactive
(1) Furnizorii de servicii de criptoactive care oferă consultanță cu privire la
criptoactive sau care asigură administrarea de portofolii de criptoactive evaluează
dacă serviciile de criptoactive sau criptoactivele sunt adecvate pentru clienții lor
sau pentru clienții lor potențiali, ținând seama de cunoștințele și experiența
acestora în materie de investiții în criptoactive, de obiectivele lor de investiții,
inclusiv toleranța lor la risc, și de situația lor financiară, inclusiv capacitatea lor de
a suporta pierderi.
 100

(2) Furnizorii de servicii de criptoactive care oferă consultanță cu privire la

criptoactive îi informează pe potențialii clienți în timp util înainte de a le oferi
consultanță dacă consultanța respectivă:
a) este oferită independent;
b) se bazează pe o analiză amplă sau mai restrânsă a diferitelor criptoactive,
inclusiv dacă consultanța se limitează la criptoactivele emise sau oferite de
entitățile care au cu furnizorul de servicii de criptoactive legături strânse sau orice
alte relații juridice și economice, cum ar fi relațiile contractuale, care riscă să
afecteze independența consultanței oferite.
(3) În sensul alin. (2), clientul trebuie să primească informațiile
menționate, cu suficient timp înainte de încheierea contractului sau prestarea
efectivă a serviciului, astfel încât să dispună de o posibilitate reală de a le analiza,
înțelege și, dacă este necesar, de a solicita clarificări referitor la consultanța
respectivă.
(4) Atunci când un furnizor de servicii de criptoactive care oferă consultanță
cu privire la criptoactive informează potențialul client că consultanța este oferită
independent, acesta:
1) face o analiză a unei game suficient de mari de criptoactive disponibile
pe piață, care trebuie să fie suficient de diversificată pentru a garanta că obiectivele
de investiții ale clientului pot fi îndeplinite corespunzător și care trebuie să nu se
limiteze la acele criptoactive emise sau furnizate de:
a) același furnizor de servicii de criptoactive;
b) entitățile care au legături strânse cu același furnizor de servicii de
criptoactive; sau
c) alte entități cu care același furnizor de servicii de criptoactive are
legături de natură juridică și economică, cum ar fi relații contractuale, suficient de
strânse încât să poată afecta independența consultanței oferite;
2) nu acceptă și nu percepe niciun fel de onorarii, comisioane sau alte tipuri
de beneficii pecuniare sau nepecuniare plătite sau acordate de terți sau de persoane
care acționează în numele unor terți în legătură cu furnizarea serviciului respectiv
către clienți.
(5) Prin derogare de la cele menționate la alin. (4), pct. 1), lit. b), sunt
permise, în cazul în care sunt comunicate în mod clar clientului, beneficiile
nepecuniare minore care pot îmbunătăți calitatea serviciilor de criptoactive
furnizate unui client și care au astfel de dimensiuni și o asemenea natură încât nu
împiedică furnizorul de servicii de criptoactive să-și respecte obligația de a acționa
în interesul superior al clientului său.
(6) Furnizorii de servicii de criptoactive care oferă consultanță cu privire la
criptoactive oferă potențialilor clienți și informații despre toate costurile și
cheltuielile asociate, inclusiv costul consultanței și, dacă este cazul, costul
criptoactivelor recomandate sau vândute clientului, modalitățile de plată a
criptoactivelor permise clientului, printre care și orice plați către terți.
 101

(7) Furnizorii de servicii de criptoactive care asigură administrarea

portofoliului de criptoactive nu acceptă și nu percep onorarii, comisioane sau orice
alte beneficii cu sau fără caracter pecuniar, plătite sau acordate de un emitent, un
ofertant, o persoană care solicită admiterea la tranzacționare sau de orice terț ori
persoană care acționează în numele unui terț în legătură cu asigurarea administrării
portofoliului de criptoactive clienților lor.
(8) În cazul în care un furnizor de servicii de criptoactive informează un
potențial client de faptul că consultanța sa nu este oferită independent, furnizorul
respectiv poate primi stimulente cu condiția ca plata sau beneficiul:
a) să aibă scopul de a îmbunătăți calitatea serviciului în cauză destinat
clientului; și
b) să nu împiedice furnizorul de servicii de criptoactive să-și îndeplinească
obligația de a acționa cu onestitate, corectitudine și profesionalism, în interesul
superior al clienților săi.
(9) Existența, natura și cuantumul plății sau beneficiului menționate la
alin. (4) sau, atunci când cuantumul nu poate fi stabilit, metoda de calculare a
cuantumului respectiv sunt comunicate cu exactitate clientului, în mod complet,
corect și inteligibil, înainte de furnizarea serviciului de criptoactive în cauză.
(10) Furnizorii de servicii de criptoactive care oferă consultanță cu privire
la criptoactive se asigură că persoanele fizice care oferă în numele lor consultanță
sau informații cu privire la criptoactive sau la un serviciu de criptoactive dispun
de cunoștințele și competența necesare pentru a-și îndeplini obligațiile. Comisia
Națională publică criteriile care trebuie folosite pentru evaluarea acestor
cunoștințe și competențe.
(11) În scopul evaluării adecvării menționate la alin. (1), furnizorii de
servicii de criptoactive care oferă consultanță cu privire la criptoactive sau asigură
administrarea de portofolii de criptoactive obțin de la clienții lor sau de la clienții
lor potențiali informațiile necesare cu privire la cunoștințele și experiența lor în
investiții, inclusiv în criptoactive, obiectivele lor de investiții, inclusiv toleranța la
risc, situația lor financiară, inclusiv capacitatea lor de a suporta pierderi și
înțelegerea de bază pe care o au cu privire la riscurile asociate achiziționării de
criptoactive, astfel încât furnizorii de servicii de criptoactive să le poată semnala
clienților sau potențialilor lor clienți dacă criptoactivele sunt adecvate sau nu
pentru ei și, în special, dacă corespund toleranței lor la risc și capacității lor de a
suporta pierderi.
(12) Furnizorii de servicii de criptoactive care oferă consultanță cu privire
la criptoactive sau care asigură administrarea portofoliului de criptoactive își
avertizează clienții sau potențialii clienți cu privire la faptul că:
a) valoarea criptoactivelor ar putea fluctua;
b) criptoactivele și-ar putea pierde valoarea parțial sau integral;
c) criptoactivele ar putea să nu fie lichide;
d) în cazurile în care este aplicabil, criptoactivele nu sunt acoperite de
sistemele de compensare pentru investitori în temeiul Legii nr. 171/2012;
 102

e) criptoactivele nu sunt acoperite de schemele de garantare a depozitelor în

temeiul Legii nr. 160/2023.
(13) Furnizorii de servicii de criptoactive autorizați care oferă consultanță
cu privire la criptoactive sau care asigură administrarea de portofolii de
criptoactive instituie, mențin și pun în aplicare politici și proceduri care să le
permită să colecteze și să evalueze toate informațiile necesare pentru efectuarea
evaluării menționate la alin. (1) cu privire la fiecare client. Aceștia iau toate
măsurile pentru a se asigura că informațiile colectate privind clienții lor sau clienții
lor potențiali sunt corecte.
(14) În cazul în care clienții nu furnizează informațiile solicitate în temeiul
alin. (11) sau în cazul în care furnizorii de servicii de criptoactive care oferă
consultanță cu privire la criptoactive sau care asigură administrarea de portofolii
de criptoactive consideră că serviciile de criptoactive nu sunt adecvate pentru
clienții lor, aceștia nu recomandă respectivele servicii de criptoactive sau
criptoactive și nici nu inițiază asigurarea administrării de portofolii de
criptoactivele respective.
(15) Pentru fiecare client în parte, furnizorii de servicii de criptoactive care
oferă consultanță cu privire la criptoactive sau care asigură administrarea de
portofolii de criptoactive revizuiesc periodic evaluarea adecvării menționată la
alin. (1) cel puțin o dată la doi ani după evaluarea inițială efectuată în conformitate
cu alin. menționat.
(16) De îndată ce a fost efectuată evaluarea adecvării menționată la alin. (1)
sau revizuirea ei în temeiul alin. (15), furnizorii de servicii de criptoactive care
oferă consultanță cu privire la criptoactive le transmit clienților un raport privind
adecvarea, care sintetizează recomandările oferite și modul în care respectivele
recomandări corespund preferințelor, obiectivelor și altor caracteristici ale
clienților. Raportul respectiv se întocmește și se comunică clienților în format
electronic. Raportul trebuie cel puțin:
a) să conțină informații actualizate privind evaluarea menționată la alin. (1);
și
b) să conțină un rezumat al recomandărilor oferite.
(17) Raportul privind adecvarea menționat la alin. (16) precizează clar că
consultanța se bazează pe cunoștințele despre investiții în criptoactive și
experiența în astfel de investiții ale clientului, pe obiectivele de investiții ale
clientului, pe toleranța la risc, pe situația financiară și pe capacitatea de a suporta
pierderi ale clientului.
(18) Furnizorii de servicii de criptoactive care asigură administrarea de
portofolii de criptoactive le transmit periodic clienților lor, în format electronic,
rapoarte privind activitățile de administrare de portofolii efectuate în numele
acestora. Rapoartele periodice respective conțin o analiză corectă și echilibrată a
activităților întreprinse și a performanței portofoliului în perioada de raportare, o
situație actualizată a modului în care activitățile întreprinse corespund
preferințelor, obiectivelor și altor caracteristici ale clientului, precum și informații
 103

actualizate privind evaluarea adecvării menționată la alin. (1) sau revizuirea

acesteia în temeiul alin. (15).
(19) Raportul periodic menționat la prezentul alineat se furnizează o dată la
trei luni, cu excepția cazurilor în care clientul are acces la un sistem online în care
pot fi accesate evaluări actualizate ale portofoliului clientului și informații
actualizate privind evaluarea adecvării menționată la alin. (1), iar furnizorul de
servicii de criptoactive are dovezi că clientul a accesat o evaluare cel puțin o dată
în cursul trimestrului relevant. Un astfel de sistem online este considerat a fi un
format electronic.
(20) Comisia Națională adoptă regulamente sau instrucțiuni pentru a
specifica:
a) criteriile de evaluare a cunoștințelor și competențelor clientului în
conformitate cu alin. (2); și
b) criteriile de evaluare a cunoștințelor și competențelor persoanelor fizice
care oferă consultanță în numele furnizorilor de servicii de criptoactive în
conformitate cu alin. (10); și
c) informațiile menționate la alin. (11); și
d) formatul raportului periodic menționat la alin. (18).

Articolul 75. Furnizarea de servicii de transfer de criptoactive în numele

clienților
(1) Furnizorii de servicii de criptoactive care furnizează servicii de transfer
de criptoactive în numele clienților încheie un acord scris cu clienții lor în care
specifică sarcinile și responsabilitățile care le revin. Acordul respectiv cuprinde
cel puțin următoarele:
a) identitatea părților la acord;
b) o descriere a modalităților de furnizare a serviciului de transfer;
c) o descriere a sistemelor de securitate utilizate de furnizorul de servicii de
criptoactive;
d) comisioanele aplicate de furnizorul de servicii de criptoactive;
e) cadrul legal aplicabil.
(2) Comisia Națională adoptă regulamente sau instrucțiuni pentru furnizorii
de servicii de criptoactive care furnizează servicii de transfer de criptoactive în
numele clienților în ceea ce privește procedurile și politicile, inclusiv drepturile
clienților, în contextul serviciilor de transfer de criptoactive.

Secțiunea a 4-a
Achizițiile având ca obiect furnizori de servicii de criptoactive

Articolul 76. Evaluarea propunerilor de achiziție având ca obiect furnizori

de servicii de criptoactive
(1) Orice persoană fizică sau juridică, sau astfel de persoane acționând
individual sau concertat, care a decis să achiziționeze, direct sau indirect (denumită
 104

în continuare „achizitorul potențial”), o participație calificată în cadrul unui

furnizor de servicii de criptoactive sau să majoreze, direct sau indirect, o astfel de
participație calificată, astfel încât proporția drepturilor de vot sau a capitalului
deținut să fie de cel puțin 20 %, 30 % sau 50 % sau astfel încât furnizorul de
servicii de criptoactive să devină filiala sa, notifică în scris Comisia Națională,
indicând valoarea participației vizate și informațiile necesare în temeiul cerințelor
și/sau standardelor tehnice de reglementare adoptate de Comisia Națională în
conformitate cu art. 77 alin. (4). Intențiile de achiziție conform prezentului alineat
se realizează cu respectarea legislației în domeniul concurenței.
(2) Orice persoană fizică sau juridică care a decis să cedeze, direct sau
indirect, o participație calificată în cadrul unui furnizor de servicii de criptoactive,
înainte de a ceda participația respectivă, informează în scris Comisia Națională cu
privire la decizia sa și indică valoarea participației respective. Persoana respectivă
informează, de asemenea Comisia Națională atunci când decide să își reducă
participația calificată, astfel încât proporția drepturilor de vot sau a capitalului
deținut ar scădea sub 10 %, 20 %, 30 % sau 50 % ori astfel încât furnizorul de
servicii de criptoactive ar înceta să mai fie filiala persoanei menționate.
(3) Comisia Națională transmite cu promptitudine și, în orice caz, în termen
de două zile lucrătoare de la primirea unei notificări conform alin. (1) o confirmare
scrisă de primire.
(4) În termen de 60 de zile lucrătoare de la data confirmării scrise de primire
menționate la alin. (3), Comisia Națională evaluează propunerea de achiziție
menționată la alin. (1) și informațiile necesare în temeiul cerințelor și/sau
standardelor tehnice de reglementare adoptate de Comisia Națională în
conformitate cu art. 77 alin. (4). Atunci când confirmă primirea notificării Comisia
Națională informează achizitorul potențial cu privire la data de expirare a perioadei
de evaluare.
(5) În scopul evaluării menționate la alin. (4), Comisia Națională consultă
Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor și ține seama în mod
corespunzător de opiniile acestora.
(6) La efectuarea evaluării menționate la alin. (4), Comisia Națională este
în drept să solicite de la achizitorul potențial orice informații suplimentare
necesare pentru finalizarea evaluării. O astfel de solicitare se face înainte de
finalizarea evaluării și, în orice caz, nu mai târziu de cea de a 50-a zi lucrătoare de
la data confirmării scrise de primire menționate la alin. (3). Astfel de solicitări se
fac în scris, precizându-se informațiile suplimentare necesare.
Comisia Națională suspendă perioada de evaluare menționată la alin. (4)
până când primește informațiile suplimentare necesare pentru finalizarea evaluării
solicitate potrivit prezentului alineat. Durata suspendării nu poate depăși 20 de zile
lucrătoare. Orice altă solicitare de către Comisia Națională a unor informații
suplimentare sau a unor clarificări privind informațiile primite nu duce la o nouă
suspendare a perioadei de evaluare.
 105

Comisia Națională poate prelungi durata de suspendare menționată, cu până

la 30 de zile lucrătoare, în cazul în care achizitorul potențial este situat în afara
Republicii Moldova sau este reglementat de dreptul unei țări terțe.
(7) În cazul în care, la finalizarea evaluării menționate la alin. (4), Comisia
Națională decide să se opună propunerii de achiziție menționate la alin. (1), aceasta
adoptă o decizie motivată în scris, care se comunice achizitorului potențial în
termen de 5 zile lucrătoare de la data adoptării, și, în orice caz, înainte de data de
expirare a perioadei de evaluare menționată la alin. (4), care este prelungită, dacă
este cazul, cu termenele în conformitate cu alin. (6).
(8) În cazul în care Comisia Națională nu se opune propunerii de achiziție
menționate la alin. (1) înainte de data menționată la alin. (4), prelungită, dacă este
cazul, cu termenele în conformitate cu alin. (6), se consideră că propunerea de
achiziție este aprobată.
(9) Comisia Națională poate stabili o perioadă maximă de finalizare a
propunerii de achiziție menționate la alin. (1) și poate prelungi perioada maximă
respectivă, dacă este cazul.
(10) Prevederile prezentului articol nu se aplică în privința furnizorilor de
servicii de criptoactive menționați la art. 53 alin. (1) lit. b), în cazul în care toate
aspectele legate de achizițiile aferent acestor entități sunt reglementate prin norme
legislative speciale derogatorii de la prevederile prezentei legi.

Articolul 77. Conținutul evaluării propunerilor de achiziție având ca obiect

furnizori de servicii de criptoactive
(1) Atunci când efectuează evaluarea menționată la art. 76 alin. (4), Comisia
Națională evaluează adecvarea achizitorului potențial și soliditatea financiară a
propunerii de achiziție menționate la art. 76 alin. (1), pe baza tuturor criteriilor
următoare:
a) reputația achizitorului potențial;
b) reputația, cunoștințele, competențele și experiența oricărei persoane care
va conduce activitatea furnizorului de servicii de criptoactive în urma propunerii
de achiziție;
c) soliditatea financiară a achizitorului potențial, în special în ceea ce
privește tipul de activitate desfășurată și prevăzută a se desfășura în raport cu
furnizorul de servicii de criptoactive vizat de propunerea de achiziție;
d) dacă furnizorul de servicii de criptoactive va fi în măsură să respecte și
să continue să respecte dispozițiile de la prezentul capitol;
e) dacă există motive rezonabile de a suspecta că, în legătură cu propunerea
de achiziție, este în curs sau a avut loc o faptă sau o tentativă de spălare de bani
sau de finanțare a terorismului în sensul prevăzut de legislația privind prevenirea
și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului sau că propunerea de
achiziție ar putea crește riscul apariției unor asemenea fapte.
(2) Comisia Națională se poate opune propunerii de achiziție numai dacă
există motive rezonabile în acest sens pe baza criteriilor prevăzute la alin. (1) sau
 106

dacă informațiile furnizate în conformitate cu art. 76 alin. (4) sunt incomplete sau
false.
(3) Comisia Națională nu impune condiții prealabile în ceea ce privește cota
de participație calificată care trebuie să fie achiziționată în temeiul prezentei legi
și nici nu examinează propunerea de achiziție din punctul de vedere al nevoilor
economice ale pieței.
(4) Comisia Națională adoptă acte normative de punere în aplicare a
prezentei legi cu privire la stabilirea cerințelor și/sau standardelor tehnice în ceea
ce privește conținutul detaliat al informațiilor necesare pentru efectuarea evaluării
menționate la art. 76 alin. (4). Informațiile necesare trebuie să fie relevante pentru
o evaluare prudențială, proporționale și adaptate la natura achizitorului potențial
și a propunerii de achiziție menționate la art. 76 alin. (1).
(5) Prevederile prezentului articol nu se aplică în privința furnizorilor de
servicii de criptoactive menționați la art. 53 alin. (1) lit. b), în cazul în care toate
aspectele legate de evaluarea propunerilor de achiziție aferent acestor entități sunt
reglementate prin norme legislative speciale derogatorii de la prevederile prezentei
legi.

Capitolul VI
PREVENIREA ȘI INTERZICEREA ABUZULUI DE PIAȚĂ
CARE IMPLICĂ CRIPTOACTIVE

Articolul 78. Domeniul de aplicare al normelor privind abuzul de piață

(1) Prezentul capitol se aplică acțiunilor realizate de orice persoană în ceea
ce privește criptoactivele care sunt admise la tranzacționare pe o platformă de
tranzacționare pentru criptoactive operată de un furnizor de servicii de criptoactive
autorizat în Republica Moldova sau pentru care s-a depus o cerere de admitere la
tranzacționare în conformitate cu prezenta lege.
(2) Prezentul capitol se aplică, de asemenea, oricărei tranzacții, ordin sau
comportament care se referă la criptoactivele menționate la alin. (1), indiferent
dacă tranzacția, ordinul sau comportamentul respectiv se desfășoară sau nu pe o
platformă de tranzacționare.
(3) Prezentul capitol se aplică acțiunilor și omisiunilor, săvârșite în
Republica Moldova sau în afara acesteia, inclusiv din alte state sau state terțe,
referitoare la criptoactivele menționate la alin. (1) în măsura în care acestea
prezintă o legătură cu piața criptoactivelor din Republica Moldova, inclusiv prin
admiterea sau cererea de admitere la tranzacționare pe o platformă de
tranzacționare pentru criptoactive operată de un furnizor de servicii de criptoactive
autorizat în Republica Moldova, implicarea unui furnizor de servicii de
criptoactive autorizat ori producerea unor efecte asupra deținătorilor, clienților sau
integrității pieței criptoactivelor din Republica Moldova.

Articolul 79. Informațiile privilegiate

 107

(1) În sensul prezentei legi, următoarele tipuri de informații reprezintă

informații privilegiate:
a) informațiile cu caracter precis care nu au fost făcute publice, care se
referă, în mod direct sau indirect, la unul sau mai mulți emitenți sau ofertanți ori
la persoane care solicită admiterea la tranzacționare sau la unul sau mai multe
criptoactive și care, dacă ar fi făcute publice, ar fi susceptibile să influențeze în
mod semnificativ prețul respectivelor criptoactive sau prețul unui criptoactiv
conex;
b) în cazul persoanelor însărcinate cu executarea ordinelor referitoare la
criptoactive în numele clienților, înseamnă, de asemenea, informații cu caracter
precis transmise de un client și referitoare la ordinele în așteptare ale clientului
aferente criptoactivelor, care se referă, în mod direct sau indirect, la unul sau mai
mulți emitenți sau ofertanți ori la persoane care solicită admiterea la tranzacționare
sau la unul sau mai multe criptoactive și care, dacă ar fi făcute publice, ar fi
susceptibile să influențeze în mod semnificativ prețul criptoactivelor respective
sau prețul unui criptoactiv conex.
(2) În sensul alin. (1) se consideră că o informație are caracter precis dacă
indică un ansamblu de circumstanțe existente sau despre care se poate estima în
mod rezonabil că vor exista, un eveniment care a avut loc sau despre care se poate
estima în mod rezonabil că va avea loc, în cazul în care este suficient de specifică
pentru a se putea trage o concluzie în legătură cu efectul posibil al ansamblului
respectiv de circumstanțe sau al evenimentului asupra prețurilor criptoactivelor. În
acest context, în cazul unui proces prelungit menit să producă sau care are ca
rezultat anumite circumstanțe sau un anumit eveniment, respectivele circumstanțe
viitoare sau respectivul eveniment viitor, precum și etapele intermediare ale acelui
proces menit să producă sau să aibă drept rezultat respectivele circumstanțe
viitoare sau respectivul eveniment viitor pot fi privite ca informații precise.
(3) O etapă intermediară a unui proces prelungit este considerată informație
privilegiată dacă prin ea însăși satisface criteriile aferente informațiilor privilegiate
menționate la alin. (2).
(4) În sensul alin. (1), informații care, dacă ar fi făcute publice, ar fi
susceptibile să influențeze semnificativ prețurile criptoactivelor înseamnă
informații pe care un deținător rezonabil de criptoactive ar fi susceptibil să le
utilizeze ca parte a bazei deciziilor sale de investiții.

Articolul 80. Publicarea informațiilor privilegiate

(1) Emitenții, ofertanții și persoanele care solicită admiterea la
tranzacționare publică de îndată ce este posibil, fără întârziere nejustificată,
informațiile privilegiate menționate la art. 79 care îi privesc în mod direct, într-o
manieră care permite accesul public rapid, precum și o evaluare publică completă,
corectă și în timp util a informațiilor. Emitenții, ofertanții și persoanele care
solicită admiterea la tranzacționare nu combină publicarea informațiilor
privilegiate cu comercializarea propriilor activități. Emitenții, ofertanții și
 108

persoanele care solicită admiterea la tranzacționare publică și mențin pe site-ul lor

web, pentru o perioadă de cel puțin cinci ani, toate informațiile privilegiate pe care
trebuie să le facă publice.
(2) Emitenții, ofertanții și persoanele care solicită admiterea la
tranzacționare pot amâna, pe propria răspundere, publicarea informațiilor
privilegiate menționate la art. 79, dacă sunt îndeplinite cumulativ condițiile
următoare:
a) publicarea imediată ar putea prejudicia interesele legitime ale emitenților,
ale ofertanților sau ale persoanelor care solicită admiterea la tranzacționare;
b) amânarea publicării nu este susceptibilă să inducă în eroare publicul;
c) emitenții, ofertanții sau persoanele care solicită admiterea la
tranzacționare pot asigura confidențialitatea informațiilor respective.
(3) În cazul în care un emitent, un ofertant sau o persoană care solicită
admiterea la tranzacționare a amânat publicarea informațiilor privilegiate în
temeiul alin. (2), acesta informează Comisia Națională că publicarea informațiilor
a fost amânată și prezintă o explicație scrisă a modului în care au fost îndeplinite
condițiile prevăzute la alin. (2), imediat sau cel târziu până la sfârșitul următoarei
zile lucrătoare, după ce informațiile sunt făcute publice.
(4) Pentru a asigura condiții uniforme de aplicare a prezentului articol,
Comisia Națională adoptă acte normative de punere în aplicare cu privire la
stabilirea cerințelor și/sau standardelor tehnice în ceea ce privește mijloacele
tehnice privind:
a) publicarea adecvată a informațiilor privilegiate, astfel cum se
menționează la alin. (1); și
b) amânarea publicării informațiilor privilegiate, astfel cum se menționează
la alin. (2) și (3).

Articolul 81. Interzicerea utilizării abuzive a informațiilor privilegiate

(1) În sensul prezentei legi, se consideră că utilizarea abuzivă a
informațiilor privilegiate are loc atunci când o persoană deține informații
privilegiate și utilizează informațiile respective pentru a achiziționa sau a ceda, în
nume propriu sau în numele unui terț, în mod direct sau indirect, criptoactive la
care se referă informațiile respective. Utilizarea informațiilor privilegiate prin
anularea sau modificarea unui ordin privind un criptoactiv la care se referă
informațiile, în cazul în care ordinul a fost emis înainte ca persoana în cauză să
cunoască informațiile privilegiate, se consideră de asemenea ca fiind utilizare
abuzivă a informațiilor privilegiate. Utilizarea informațiilor privilegiate include și
depunerea, modificarea sau retragerea unei oferte de către o persoană în nume
propriu sau în numele unui terț.
(2) Nicio persoană nu trebuie să participe sau să încerce să participe la
practici de utilizare abuzivă a informațiilor privilegiate și nici nu trebuie să
utilizeze informații privilegiate cu privire la criptoactive pentru a dobândi sau a
ceda criptoactivele respective, în mod direct sau indirect, în nume propriu sau în
 109

numele unui terț. Nicio persoană nu trebuie să recomande altei persoane să

participe la practici de utilizare abuzivă a informațiilor privilegiate sau să
determine o altă persoană să participe la utilizarea abuzivă a informațiilor
privilegiate.
(3) Nicio persoană care deține informații privilegiate cu privire la
criptoactive nu trebuie ca, pe baza informațiilor privilegiate respective, să
recomande altei persoane sau să determine altă persoană:
a) să achiziționeze sau să cedeze criptoactivele respective; sau
b) să anuleze sau să modifice un ordin asociat criptoactivelor respective.
(4) Utilizarea unei recomandări sau a unei acțiuni de incitare prevăzute la
alin. (3) este considerată utilizare abuzivă a informațiilor privilegiate în înțelesul
prezentului articol, în cazul în care persoana care utilizează recomandarea sau dă
curs acțiunii de incitare știe sau ar trebui să știe că se bazează pe informații
privilegiate.
(5) Prezentul articol se aplică oricărei persoane care deține informații
privilegiate ca urmare a faptului că:
a) este membru al organelor administrative, de conducere sau de
supraveghere ale emitentului, ofertantului sau persoanei care solicită admiterea la
tranzacționare;
b) deține o participație în capitalul emitentului, al ofertantului sau al
persoanei care solicită admiterea la tranzacționare;
c) are acces la informații prin ocuparea unui loc de muncă sau exercitarea
unei profesii sau a unei funcții sau în legătură cu rolul său în tehnologia registrelor
distribuite sau în tehnologii similare; sau
d) este implicat în activități infracționale.
Prezentul articol se aplică, de asemenea, oricărei persoane care este în
posesia unor informații privilegiate în alte împrejurări decât cele enumerate la
lit. a)-d), dacă persoana în cauză știe sau ar trebui să știe că sunt informații
privilegiate.
(6) În cazul în care persoana menționată la alin. (1) este o persoană juridică,
prezentul articol se aplică, în conformitate cu cadrul legal, persoanelor fizice care
participă la decizia de a efectua achiziția, cedarea, anularea sau modificarea unui
ordin în numele persoanei juridice în cauză.

Articolul 82. Interzicerea divulgării neautorizate a informațiilor

privilegiate
(1) Nicio persoană care deține informații privilegiate nu trebuie să divulge
în mod neautorizat astfel de informații niciunei alte persoane, cu excepția cazului
în care divulgarea se face în exercitarea normală a sarcinilor de serviciu, a profesiei
sau a funcției.
(2) Divulgarea ulterioară a recomandărilor sau a acțiunilor de incitare
menționate la art. 81 alin. (4) se consideră divulgare neautorizată de informații
 110

privilegiate, în cazul în care persoana care divulgă recomandările sau acțiunile de

incitare știe sau ar trebui să știe că ele se bazează pe informații privilegiate.

Articolul 83. Interzicerea manipulării pieței

(1) Nicio persoană nu trebuie să se implice sau să încerce să se implice în
activități de manipulare a pieței.
(2) În sensul prezentei legi, manipularea pieței include următoarele tipuri
de activități:
1) cu excepția cazului în care sunt efectuate din motive legitime, efectuarea
unei tranzacții, plasarea unui ordin de tranzacționare sau orice alt comportament
care:
a) oferă sau poate oferi semnale false sau înșelătoare în legătură cu oferta,
cererea sau prețul unui criptoactiv;
b) fixează sau poate fixa prețul unuia sau mai multor criptoactive la un nivel
anormal sau artificial;
2) efectuarea unei tranzacții, plasarea unui ordin de tranzacționare sau orice
altă activitate sau comportament care influențează sau poate influența prețul unuia
sau mai multor criptoactive, prin recurgerea la un procedeu fictiv sau la orice altă
formă de înșelăciune sau acțiune dolosivă (artificiu);
3) difuzarea de informații prin mijloace de comunicare în masă, inclusiv
prin internet sau prin orice alte mijloace, care oferă sau poate oferi semnale false
sau înșelătoare în legătură cu oferta, cererea sau prețul unuia sau mai multor
criptoactive sau care fixează sau poate fixa prețul unuia sau mai multor
criptoactive la un nivel anormal sau artificial, inclusiv răspândirea de zvonuri, în
contextul în care persoana care s-a implicat în difuzarea informațiilor știa sau
trebuia să știe că informațiile sunt false sau înșelătoare.
(3) Următoarele comportamente sunt considerate, printre altele, manipulare
a pieței:
1) asigurarea unei poziții dominante în raport cu oferta sau cererea unui
criptoactiv, care are sau este probabil să aibă drept efect stabilirea directă sau
indirectă a prețului de cumpărare sau de vânzare sau crearea ori posibilitatea de
creare a altor condiții inechitabile de tranzacționare;
2) plasarea de ordine pe o platformă de tranzacționare pentru criptoactive,
inclusiv anularea sau modificarea acestora, prin orice mijloc disponibil de
tranzacționare, având unul dintre efectele menționate la alin. (2) pct. 1), prin:
a) întreruperea sau întârzierea funcționării platformei de tranzacționare
pentru criptoactive sau implicarea în orice activitate care poate avea acest efect;
b) crearea de condiții în care devine mai dificil pentru alte persoane să
identifice ordinele reale de pe platforma de tranzacționare pentru criptoactive sau
implicarea în orice activitate care poate avea acest efect, inclusiv prin introducerea
de ordine care duc la destabilizarea funcționării normale a platformei de
tranzacționare pentru criptoactive;
 111

c) crearea unui semnal fals sau înșelător cu privire la oferta, cererea sau
prețul unui criptoactiv, în special prin introducerea de ordine pentru a iniția sau
accentua o tendință sau implicarea în orice activitate care poate avea acest efect;
3) faptul de a profita de accesul ocazional sau regulat la mijloacele de
comunicare în masă tradiționale sau electronice pentru a emite o opinie asupra
unui criptoactiv, după ce, în prealabil, s-a adoptat o poziție asupra criptoactivului
respectiv, și de a profita ulterior de pe urma impactului opiniilor exprimate asupra
prețului criptoactivului respectiv, fără a fi făcut concomitent public, într-un mod
corect și concret, conflictul de interese în cauză.

Articolul 84. Prevenirea și detectarea abuzului de piață

(1) Orice persoană care pregătește sau execută cu titlu profesional tranzacții
cu criptoactive dispune de mecanisme, sisteme și proceduri eficace pentru a
preveni și detecta abuzul de piață. Persoana respectivă este supusă normelor de
notificare și raportează Comisiei Naționale, imediat, fără întârzieri nejustificate,
orice suspiciune rezonabilă cu privire la un ordin sau o tranzacție, inclusiv orice
anulare sau modificare a acestora, precum și alte aspecte ale funcționării
tehnologiei registrelor distribuite, cum ar fi mecanismul de consens, în cazul în
care ar putea exista circumstanțe care să indice faptul că un abuz de piață a fost
comis, este în curs de a fi comis sau este probabil să fie comis.
(2) Comisia Națională adoptă acte normative de punere în aplicare a
prezentei legi, privind cerințele și/sau standardele tehnice care detaliază cel puțin:
a) mecanismele, sistemele și procedurile adecvate care să permită
persoanelor să respecte alin. (1);
b) modelul care trebuie utilizat de către persoane pentru a respecta alin. (1);
c) pentru situațiile de abuz de piață cu caracter transfrontalier, proceduri de
coordonare între autoritățile competente și autoritățile relevante din alte state
pentru detectarea și sancționarea abuzului de piață.

Capitolul VII
AUTORITĂȚILE COMPETENTE
Secțiunea 1
Competențele autorităților competente și cooperarea
dintre autoritățile competente

Articolul 85. Autoritățile competente

(1) Autoritățile publice responsabile cu îndeplinirea atribuțiilor de
reglementare, autorizare și de supraveghere în privința ofertanților, a persoanelor
care solicită admiterea la tranzacționare a criptoactivelor, altele decât tokenurile
raportate la active și tokenurile de monedă electronică, a emitenților de tokenuri
raportate la active, a emitenților de tokenuri de monedă electronică sau a
furnizorilor de servicii de criptoactive conform prevederilor prezentei legi şi a
actelor normative emise în vederea executării legii sunt Comisia Națională a Pieței
 112

Financiare și Banca Națională a Moldovei (denumite separat autoritate

competentă, iar în comun – autorități competente).
(2) În exercitarea atribuțiilor și împuternicirilor sale stabilite de prezenta
lege, Comisia Națională este responsabilă în raport cu persoanele juridice sau
entitățile financiare în ceea ce privește desfășurarea oricăreia dintre următoarele
activități:
a) emitere de criptoactive, altele decât tokenurile raportate la active și
tokenurile de monedă electronică;
b) oferta publică și/sau admiterea la tranzacționare a criptoactivelor, altele
decât tokenurile raportate la active sau tokenurile de monedă electronică;
c) emiterea de tokenuri raportate la active;
d) oferta publică și/sau admiterea la tranzacționare de tokenuri raportate la
active;
e) furnizarea de servicii de criptoactive;
f) prevenirea și detectarea abuzului de piață care implică criptoactive.
(3) În exercitarea atribuțiilor și împuternicirilor sale stabilite de prezenta
lege, Banca Națională este responsabilă în raport cu instituțiile de credit și
instituțiile emitente de monedă electronică în ceea ce privește desfășurarea
oricăreia dintre următoarele activități:
a) emiterea de tokenuri de monedă electronică;
b) oferta publică și/sau admiterea la tranzacționare de tokenuri de monedă
electronică emise de către acestea;
(4) Pe lângă atribuțiile prevăzute la alin. (3), Banca Națională îndeplinește
responsabilitățile care îi revin potrivit prevederilor prezentei legi, în calitate de
bancă centrală în temeiul Legii nr. 548/1995 cu privire la Banca Naţională a
Moldovei, în calitate de autoritate de rezoluție în temeiul Legii nr. 232/2016, și
autoritate de supraveghere prudențială în temeiul Legii nr. 202/2017, în raport cu
o instituție de credit în sensul art. 3 alin. (1) pct.26) din prezenta lege.
(5) În aplicarea art. 93 alin. (2) din Regulamentul (UE) 2023/1114, Comisia
Națională este desemnată punct unic de contact pentru cooperarea cu Autoritatea
Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) și, totodată, pentru cooperarea
transfrontalieră cu alte autorități competente pentru activitățile desfășurate de tipul
celor prevăzute la alin. (2).
(6) În aplicarea art. 93 alin. (2) din Regulamentul (UE) 2023/1114, Banca
Națională este desemnată punct unic de contact pentru cooperarea cu Autoritatea
Bancară Europeană (ABE) și, totodată, pentru cooperarea transfrontalieră cu alte
autorități competente în ceea ce privește activitățile de tipul celor prevăzute la
alin. (3).
(7) În aplicarea prevederilor art. 99 din Regulamentul (UE) 2023/1114,
actele normative cu putere de lege şi actele normative de punere în aplicare a
Regulamentului (UE) 2023/1114 emise de autoritățile competente, inclusiv orice
dispoziții relevante de drept penal, se transmit de către Comisia Națională sau
Banca Națională în funcție de atribuțiile fiecărei autorități conform alin. (2) și (3)
 113

pentru a notifica ESMA, respectiv ABE. Autoritățile competente notifică fără

întârziere ABE și ESMA orice eventuală modificare ulterioară a acestora.
(8) În aplicarea prevederilor art. 115 din Regulamentul (UE) 2023/1114,
Comisia Națională transmite anual către ESMA informații agregate privind toate
sancțiunile și alte măsuri impuse în conformitate cu art. 111 din Regulamentul
(UE) 2023/1114.
(9) În aplicarea prevederilor art. 115 din Regulamentul (UE) 2023/1114,
Banca Națională transmite anual către ABE informații agregate privind toate
sancțiunile și alte măsuri impuse în conformitate cu art. 111 din Regulamentul
(UE) 2023/1114.

Articolul 86. Competențele autorităților competente

(1) Pentru a-și îndeplini atribuțiile care îi revin în temeiul capitolelor II, III,
V și VI, Comisia Națională, deține următoarele competențe de supraveghere, de
investigare și de control:
a) să solicite oricărei persoane să furnizeze informațiile și documentele pe
care Comisia Națională consideră că ar putea fi relevante pentru îndeplinirea
sarcinilor sale;
b) să suspende sau să solicite unui furnizor de servicii de criptoactive să
suspende furnizarea de servicii de criptoactive timp de cel mult 30 de zile
lucrătoare consecutive, de fiecare dată când au motive întemeiate să suspecteze
încălcarea prezentei legi;
c) să interzică furnizarea de servicii de criptoactive în cazul în care constată
că a fost încălcată prezenta lege și/sau actele normative emise pentru punerea în
aplicare a prezentei legi;
d) să dezvăluie sau să solicite unui furnizor de servicii de criptoactive să
dezvăluie sau să prezinte toate informațiile semnificative care ar putea avea un
efect asupra furnizării serviciilor de criptoactive în cauză, pentru a asigura
protecția intereselor clienților, în special ale deținătorilor de retail, sau buna
funcționare a pieței;
e) să facă public faptul că un furnizor de servicii de criptoactive nu își
îndeplinește obligațiile;
f) să suspende sau să solicite unui furnizor de servicii de criptoactive să
suspende furnizarea serviciilor de criptoactive în cazul în care Comisia Națională
consideră că situația furnizorului de servicii de criptoactive este de așa natură încât
furnizarea serviciilor de criptoactive ar prejudicia interesele clienților, în special
ale deținătorilor de retail;
g) să impună transferul contractelor existente unui alt furnizor de servicii de
criptoactive în cazul în care autorizația furnizorului de servicii de criptoactive este
retrasă în conformitate cu art. 58, sub rezerva acordului clienților și al furnizorului
de servicii de criptoactive căruia urmează să îi fie transferate contractele;
 114

h) în cazul în care există motive pentru a presupune că o persoană furnizează

servicii de criptoactive fără autorizație, să dispună încetarea imediată a activității
fără avertizare prealabilă sau impunerea unui termen pentru încetare;
i) să solicite ofertanților, persoanelor care solicită admiterea la
tranzacționare a criptoactivelor sau emitenților de tokenuri raportate la active să
își modifice cartea albă pentru criptoactive sau să își modifice din nou cartea albă
pentru criptoactive modificată, în cazul în care constată că cartea albă pentru
criptoactive sau cartea albă pentru criptoactive modificată nu conține informațiile
prevăzute la art. 6 și 19;
j) să solicite ofertanților, persoanelor care solicită admiterea la
tranzacționare a criptoactivelor sau emitenților de tokenuri raportate la active să
își modifice comunicările cu caracter publicitar în cazul în care constată că
comunicările cu acestea nu respectă cerințele prevăzute la art. 7 și 29;
k) să solicite ofertanților, persoanelor care solicită admiterea la
tranzacționare a criptoactivelor sau emitenților de tokenuri raportate la active să
includă informații suplimentare în cărțile lor albe pentru criptoactive, atunci când
acest lucru este necesar pentru stabilitatea financiară sau pentru protecția
intereselor deținătorilor de criptoactive, în special ale deținătorilor de retail;
l) să suspende o ofertă publică sau o admitere la tranzacționare de
criptoactive timp de cel mult 30 de zile lucrătoare consecutive, de fiecare dată când
Comisia Națională are motive întemeiate să suspecteze încălcarea prezentei legi;
m) să interzică o ofertă publică sau o admitere la tranzacționare de
criptoactive în cazul în care Comisia Națională constată încălcarea prezentei legi
sau au motive întemeiate să suspecteze că aceasta va fi încălcată;
n) să suspende sau să solicite unui furnizor de servicii de criptoactive care
operează o platformă de tranzacționare pentru criptoactive să suspende
tranzacționarea criptoactivelor pentru o perioadă de cel mult 30 de zile lucrătoare
consecutive, de fiecare dată când Comisia Națională are motive întemeiate să
suspecteze încălcarea prezentei legi;
o) să interzică tranzacționarea de criptoactive pe o platformă de
tranzacționare pentru criptoactive în cazul în care Comisia Națională constată
încălcarea prezentei legi sau are motive întemeiate să suspecteze că aceasta va fi
încălcată;
p) să suspende sau să interzică comunicările cu caracter publicitar în cazul
în care Comisia Națională are motive întemeiate să suspecteze că prezenta lege a
fost încălcată;
q) să solicite ofertanților, persoanelor care solicită admiterea la
tranzacționare a criptoactivelor, emitenților de tokenuri raportate la active sau
furnizorilor relevanți de servicii de criptoactive să înceteze sau să suspende
comunicările cu caracter publicitar timp de cel mult 30 de zile lucrătoare
consecutive, de fiecare dată când Comisia Națională are motive întemeiate să
suspecteze încălcarea prezentei legi;
 115

r) să facă public faptul că un ofertant, o persoană care solicită admiterea la

tranzacționare a unui criptoactiv sau un emitent al unui token raportat la active nu
își îndeplinește obligațiile;
s) să dezvăluie sau să solicite ofertantului, persoanei care solicită admiterea
la tranzacționare a unui criptoactiv sau emitentului unui token raportat la active să
dezvăluie sau să prezinte toate informațiile semnificative care ar putea avea un
efect asupra evaluării criptoactivului oferit publicului sau admis la tranzacționare,
pentru a asigura protecția intereselor deținătorilor de criptoactive, în special ale
deținătorilor de retail, sau buna funcționare a pieței;
t) să suspende sau să solicite furnizorului de servicii de criptoactive relevant
care operează platforma de tranzacționare pentru criptoactive să suspende
criptoactivele de la tranzacționare, în cazul în care constată că situația ofertantului,
a persoanei care solicită admiterea la tranzacționare a unui criptoactiv sau a
emitentului unui token raportat la active sau al unui token de monedă electronică
este de așa natură încât tranzacționarea ar prejudicia interesele deținătorilor de
criptoactive, în special ale deținătorilor de retail;
u) atunci când există motive pentru a presupune că o persoană emite
tokenuri raportate la active fără autorizație sau că o persoană oferă criptoactive sau
solicită admiterea la tranzacționare de criptoactive, altele decât tokenuri raportate
la active sau tokenuri de monedă electronică, tokenuri raportate la active fără a fi
notificat o carte albă pentru criptoactivele respective în conformitate cu art. 8, 17
și 18, să dispună încetarea imediată a activității fără avertizare prealabilă sau
impunerea unui termen pentru încetare;
v) să ia orice tip de măsuri rezonabile prevăzute de prezenta lege pentru a se
asigura că un ofertant sau o persoană care solicită admiterea la tranzacționare a
criptoactivelor, un emitent al unui token raportat la active sau un furnizor de
servicii de criptoactive respectă prezenta lege, inclusiv să solicite încetarea
oricărei practici sau comportament pe care Comisia Națională le consideră contrar
prezentei legi;
w) să efectueze controale, inspecții sau investigații la fața locului în alte
locații decât reședințele private ale persoanelor fizice și, în acest scop, să intre în
sedii sau încăperi pentru a avea acces la informații, la documente și la alte date sub
orice formă sau la sistemele informaționale şi de a solicita prezentarea de
informații din bazele de date aferente, pentru a verifica respectarea prevederilor
prezentei legi şi ale actelor normative ale Comisiei Naționale;
x) să numească sau să atragă în cadrul controalelor, inspecțiilor sau
investigațiilor exercitate auditori sau experți externi, inclusiv persoane juridice
specializate;
y) să solicite îndepărtarea unei persoane fizice din organul de conducere al
unui emitent al unui token raportat la active sau al unui furnizor de servicii de
criptoactive;
z) să solicite oricărei persoane relevante în temeiul prezentei legi să ia
măsuri pentru a-și reduce poziția sau expunerea la criptoactive;
 116

aa) în cazul în care nu sunt disponibile alte mijloace eficace pentru a pune
capăt încălcării prezentei legi și pentru a evita riscul unor prejudicii grave aduse
intereselor clienților sau deținătorilor de criptoactive, să ia toate măsurile
necesare, inclusiv solicitând unui terț sau unei autorități publice să pună în
aplicare astfel de măsuri, pentru:
(i) a elimina conținutul unei interfețe online sau a restricționa accesul la
aceasta sau pentru a dispune afișarea explicită a unui avertisment către clienți și
deținătorii de criptoactive în momentul în care aceștia accesează interfața online;
(ii) a dispune ca un furnizor de servicii de găzduire să elimine, să
dezactiveze sau să restricționeze accesul la o interfață online; sau
(iii) a dispune ca registrele de domenii sau operatorii de registre de
domenii să șteargă un nume de domeniu complet calificat și a permite Comisiei
Naționale să îl înregistreze;
ab) să solicite emitentului unui token raportat la active, în conformitate cu
art. 23 alin. (4), cu art. 24 alin. (3), să introducă o valoare nominală minimă sau să
limiteze volumul emis.
(2) Pentru a-și îndeplini atribuțiile care îi revin în temeiul capitolului IV,
Banca Națională, deține următoarele competențe de supraveghere și de control:
a) să solicite oricărei persoane să furnizeze informațiile și documentele pe
care Banca Națională consideră că ar putea fi relevante pentru îndeplinirea
sarcinilor sale;
b) să solicite ofertanților, persoanelor care solicită admiterea la
tranzacționare sau emitenților de tokenuri de monedă electronică să își modifice
cartea albă pentru criptoactive de tipul tokenurilor de monedă electronică sau să
își modifice din nou cartea albă pentru criptoactive de tipul tokenurilor de monedă
electronică modificată, în cazul în care constată că cartea albă pentru criptoactive
de tipul tokenurilor de monedă electronică sau cartea albă pentru criptoactive de
tipul tokenurilor de monedă electronică modificată nu conține informațiile
prevăzute la art. 48;
c) să solicite ofertanților, persoanelor care solicită admiterea la
tranzacționare a tokenului de monedă electronică sau emitenților de tokenuri de
monedă electronică să își modifice comunicările cu caracter publicitar în cazul în
care Banca Națională constată că comunicările cu acestea nu respectă cerințele
prevăzute la art. 50;
d) să solicite ofertanților, persoanelor care solicită admiterea la
tranzacționare a tokenului de monedă electronică sau emitenților de tokenuri de
monedă electronică să includă informații suplimentare în cărțile lor albe pentru
criptoactive de tipul tokenurilor de monedă electronică, atunci când acest lucru
este necesar pentru stabilitatea financiară sau pentru protecția intereselor
deținătorilor de tokenuri de monedă electronică, în special ale deținătorilor de
retail;
e) să suspende o ofertă publică sau o admitere la tranzacționare a tokenului
de monedă electronică timp de cel mult 30 de zile lucrătoare consecutive, de
 117

fiecare dată când Banca Națională are motive întemeiate să suspecteze încălcarea
prezentei legi;
f) să interzică o ofertă publică sau o admitere la tranzacționare a tokenului
de monedă electronică în cazul în care Banca Națională constată încălcarea
prezentei legi sau are motive întemeiate să suspecteze că aceasta va fi încălcată;
g) să suspende sau să solicite unui furnizor de servicii de criptoactive
relevant care operează o platformă de tranzacționare pentru criptoactive să
suspende tranzacționarea unui token de monedă electronică pentru o perioadă de
cel mult 30 de zile lucrătoare consecutive, de fiecare dată când Banca Națională
are motive întemeiate să suspecteze încălcarea prezentei legi;
h) să interzică tranzacționarea unui token de monedă electronică pe o
platformă de tranzacționare pentru criptoactive în cazul în care Banca Națională
constată încălcarea prezentei legi sau are motive întemeiate să suspecteze că
aceasta va fi încălcată;
i) să suspende sau să interzică comunicările cu caracter publicitar cu privire
la un tokenuri de monedă electronică în cazul în care Banca Națională are motive
întemeiate să suspecteze că prezenta lege a fost încălcată;
j) să solicite ofertanților, persoanelor care solicită admiterea la
tranzacționare, emitenților de tokenuri de monedă electronică sau furnizorilor
relevanți de servicii de criptoactive să înceteze sau să suspende comunicările cu
caracter publicitar cu privire la un token de monedă electronică timp de cel mult
30 de zile lucrătoare consecutive, de fiecare dată când Banca Națională are motive
întemeiate să suspecteze încălcarea prezentei legi;
k) să facă public faptul că un ofertant, o persoană care solicită admiterea la
tranzacționare a unui token de monedă electronică sau un emitent al unui token de
monedă electronică nu își îndeplinește obligațiile;
l) să dezvăluie sau să solicite ofertantului, persoanei care solicită
admiterea la tranzacționare a unui token de monedă electronică sau emitentului
unui token de monedă electronică să dezvăluie sau să prezinte toate informațiile
semnificative care ar putea avea un efect asupra evaluării tokenului de monedă
electronică oferit publicului sau admis la tranzacționare, pentru a asigura protecția
intereselor deținătorilor de tokenuri de monedă electronică, în special ale
deținătorilor de retail, sau buna funcționare a pieței;
m) să suspende sau să solicite furnizorului de servicii de criptoactive
relevant care operează platforma de tranzacționare pentru criptoactive să suspende
tokenul de monedă electronică de la tranzacționare, în cazul în care constată că
situația emitentului unui token de monedă electronică este de așa natură încât
tranzacționarea ar prejudicia interesele deținătorilor de tokenuri de monedă
electronică, în special ale deținătorilor de retail;
n) atunci când există motive pentru a presupune că o persoană emite
tokenuri de monedă electronică fără autorizație sau că o persoană oferă tokenuri
de monedă electronică sau solicită admiterea la tranzacționare de tokenuri de
monedă electronică, fără a fi notificat o carte albă pentru criptoactive de tipul
 118

tokenurilor de monedă electronică respective în conformitate cu art. 45, să dispună

încetarea imediată a activității fără avertizare prealabilă sau impunerea unui
termen pentru încetare;
o) să ia orice tip de măsuri rezonabile prevăzute de prezenta lege pentru a
se asigura că un ofertant sau o persoană care solicită admiterea la tranzacționare a
unui token de monedă electronică, un emitent al unui token de monedă electronică
sau un furnizor de servicii de criptoactive cu privire la un token de monedă
electronică respectă prezenta lege, inclusiv să solicite încetarea oricărei practici
sau comportament pe care Banca Națională le consideră contrar prezentei legi;
p) să efectueze controale, inspecții la fața locului în alte locații decât
reședințele private ale persoanelor fizice și, în acest scop, să intre în sedii sau
încăperi pentru a avea acces la informații, la documente și la alte date sub orice
formă sau la sistemele informaționale şi de a solicita prezentarea de informații din
bazele de date aferente, pentru a verifica respectarea prevederilor prezentei legi şi
ale actelor normative ale Băncii Naționale;
q) să numească sau să atragă în cadrul controalelor, inspecțiilor exercitate
auditori sau experți externi, inclusiv persoane juridice specializate;
r) să solicite îndepărtarea unei persoane fizice din organul de conducere al
unui emitent al unui token de monedă electronică;
s) să solicite oricărei persoane relevante în temeiul prezentei legi să ia
măsuri pentru a-și reduce poziția sau expunerea la criptoactive;
t) în cazul în care nu sunt disponibile alte mijloace eficace pentru a pune
capăt încălcării prezentei legi și pentru a evita riscul unor prejudicii grave aduse
intereselor clienților sau deținătorilor de criptoactive, să ia toate măsurile necesare,
inclusiv solicitând unui terț sau unei autorități publice să pună în aplicare astfel de
măsuri, pentru:
(i) a elimina conținutul unei interfețe online sau a restricționa accesul la
aceasta sau pentru a dispune afișarea explicită a unui avertisment către clienți și
deținătorii de criptoactive în momentul în care aceștia accesează interfața online;
(ii) a dispune ca un furnizor de servicii de găzduire să elimine, să
dezactiveze sau să restricționeze accesul la o interfață online; sau
(iii) a dispune ca registrele de domenii sau operatorii de registre de domenii
să șteargă un nume de domeniu complet calificat și a permite Băncii Naționale să
îl înregistreze;
(3) Competențele de supraveghere, de investigare și de control exercitate
în legătură cu ofertanții, persoanele care solicită admiterea la tranzacționare,
emitenții și furnizorii de servicii de criptoactive nu aduc atingere competențelor
conferite acelorași sau altor autorități de supraveghere în ceea ce privește entitățile
respective și nici competențelor de supraveghere prudențială și control conferite
Băncii Naționale în temeiul Legii nr. 202/2017 și Legii nr. 114/2012.
(4) Pentru a-și îndeplini atribuțiile care îi revin în temeiul capitolului VI,
Comisia Națională dispune de următoarele competențe de supraveghere de
investigare și de control, suplimentar celor menționate la alin. (1):
 119

a) să aibă acces la orice documente și date sub orice formă și dreptul de a

primi sau de a face o copie a acestora;
b) să solicite sau să dispună transmiterea de informații din partea oricăror
persoane, inclusiv a celor care intervin succesiv în transmiterea ordinelor sau în
efectuarea operațiunilor respective, precum și mandatarilor acestora și, dacă este
necesar, să citeze și să audieze orice astfel de persoană în vederea obținerii de
informații;
c) să intre în reședințele persoanelor fizice și în sediile persoanelor juridice
pentru a confisca documente și date sub orice formă, în cazul în care există
suspiciuni rezonabile că documente sau date legate de obiectul unui control,
inspecției sau investigației ar putea fi relevante pentru a dovedi utilizarea abuzivă
a informațiilor privilegiate sau manipularea pieței;
d) să sesizeze organele de drept și/sau control competente în vederea
efectuării urmăririi penale;
e) să solicite înregistrările existente ale traficului de date deținute de
operatorii de telecomunicații, dacă există bănuieli rezonabile privind o infracțiune
și dacă astfel de înregistrări ar putea fi relevante pentru investigarea unei încălcări
a art. 80-83;
f) să solicite înghețarea sau punerea sub sechestru a activelor, a fondurilor, a
criptoactivelor, a tokenurilor raportate la active, a tokenurilor de monedă
electronică, sau ambele măsuri;
g) să interzică temporar exercitarea activității profesionale;
h) să ia toate măsurile necesare pentru a asigura informarea corectă a
publicului, printre altele prin corectarea informațiilor false sau care induc în eroare
ce au fost comunicate, inclusiv impunând asupra ofertantului, persoanei care
solicită admiterea la tranzacționare sau emitentului ori altei persoane care a
publicat sau a difuzat informații false sau care induc în eroare obligația de a
publica o declarație de rectificare.
(5) La exercitarea competențelor conform alin. (4), în scopul protejării
integrității pieței criptoactivelor și/sau a intereselor deținătorilor de criptoactive,
în special ale deținătorilor de retail, Comisia Naţională este în drept să ceară
instanței de judecată competentă, aplicarea măsurilor menționate la alin. (4) lit. c),
e) și f), în privința persoanei supuse controlului, inspecției sau investigației.
(6) La exercitarea competențelor conform prezentului articol de către
autoritățile competente în funcție de aria de competențe stabilită de art. 85,
persoanele supuse controlului, inspecției sau investigației sunt obligate:
a) să ofere, la cererea autorității competente, documente, informații și la alte
date sub orice formă sau baze de date, inclusiv copii ale acestora, şi suportul
necesar în procesul realizării atribuțiilor de supraveghere, investigare și/sau
control într-un termen restrâns care nu trebuie să depășească termenul stabilit de
autoritate;
 120

b) să asigure accesul angajaților împuterniciți ale autorității competente,

care efectuează controlul, inspecția sau investigația, în încăperile lor, la sistemele
informaționale utilizate şi la utilajul tehnic folosit.
(7) Solicitarea de informații se face prin intermediul notificărilor în formă
scrisă sau electronică, adresate persoanei supuse controlului, inspecții sau
investigații și/sau reprezentantului împuternicit al acesteia, emise și semnate de
angajații împuterniciți ale autorității competente.
(8) Autoritățile competente își exercită competențele menționate la alin. (1)
și (2) în oricare dintre următoarele moduri:
a) direct;
b) în colaborare cu alte autorități sau organe de drept, inclusiv cu Serviciul
Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor;
c) sub responsabilitatea lor, prin delegare către autoritățile menționate la
lit. b);
d) prin sesizarea instanțelor de judecată competente.
(9) O persoană care pune informații la dispoziția autorității competente în
conformitate cu prezenta lege nu este considerată vinovată de încălcarea vreunei
restricții privind comunicarea de informații impuse prin contract sau prin acte cu
putere de lege și acte administrative și nu poate fi în niciun fel trasă la răspundere
cu privire la notificarea respectivă.

Articolul 87. Cooperarea dintre autoritățile competente și alte autorități

relevante din Republica Moldova ori din alte state
(1) În vederea realizării obiectivelor și atribuțiilor lor prevăzute de
prezenta lege, autoritățile competente cooperează strâns și realizează schimb de
informații între acestea, precum și cu alte autorități relevante din Republica
Moldova ori din alte state.
(2) Autoritățile competente își oferă sprijin reciproc, se consultă și
cooperează în elaborarea actelor normative de punere în aplicare a prezentei legi,
privind stabilirea cerințelor și/sau standardelor tehnice, regulamentelor și
instrucțiunilor necesare aplicării unitare a prezentei legi. Autoritățile competente
fac schimb de informații fără întârzieri nejustificate și cooperează în cadrul
activităților de supraveghere, de investigare și de control, precum și de asigurare
a aplicării prezentei legi. Autoritățile competente coordonează strâns activitățile
de supraveghere pentru a identifica și remedia cazurile de nerespectare a prezentei
legi, pentru a elabora și promova bune practici, a facilita colaborarea și a stimula
interpretarea consecventă a dispozițiilor legale, în vederea instituirii unei culturi
comune în materie de supraveghere și a practicilor consecvente, precum și pentru
a asigura proceduri uniforme. În vederea cooperării eficiente, autoritățile
competente pot constitui grupuri comune de lucru, pot organiza reuniuni periodice
și pot încheia acorduri de colaborare.
(3) Autorităţile relevante prevăzute la alin. (1) trebuie să fie consultate, în
mod special, în contextul evaluării calităţii acţionarilor sau asociaților, direcți sau
 121

indirecți, ai solicitanților de autorizații, inclusiv celor din alte state, a reputaţiei şi

experienţei persoanelor care urmează să deţină sau deţin funcţii de conducere şi
funcţii-cheie în cadrul entităților solicitante. Caracterul confidenţial sau secretul
profesional conţinut în informaţiile deţinute de autorităţile prevăzute la alin. (1) nu
împiedică schimbul de informaţii între respectivii subiecţi şi poate fi realizat
numai în cazul în care informaţiile care urmează să fie comunicate beneficiază de
garanţii ale secretului profesional.
(4) În cazul în care informaţiile obţinute în temeiul prezentului articol,
inclusiv cele provenite dintr-un alt stat, constituie secret profesional și urmează a
fi divulgate altor autorităţi, inclusiv celor din alte state, acestea pot fi divulgate sau
furnizate numai cu acordul expres al autorității care le-a furnizat şi, după caz,
exclusiv în scopul pentru care s-a dat acest acord.
(5) Prevederile alin. (4) nu împiedică schimbul de informaţii între
autorităţile competente și alte autorități relevante din Republica Moldova şi alte
persoane împuternicite, inclusiv:
a) organele de drept și/sau control abilitate;
b) Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor;
c) Serviciul de Informații și Securitate;
d) instanţele de judecată.
(6) Prevederile alin. (5) se aplică cu respectarea următoarelor condiţii:
a) informaţiile trebuie să aibă ca scop exercitarea atribuţiilor de
supraveghere, de investigare și de control în legătură cu ofertanții, persoanele care
solicită admiterea la tranzacționare, emitenții și furnizorii de servicii de
criptoactive;
b) informaţiile primite trebuie să fie supuse obligaţiei privind păstrarea
secretului profesional potrivit prezentei lege şi de alte acte normative aplicabile;
c) informaţiile trebuie să fie folosite în scopul depistării şi investigării
respectării legislaţiei şi al constatării cazurilor de încălcare a acesteia.
(7) Exercitarea competențelor de cooperare și schimbul de informații
prevăzute de prezenta lege nu aduc atingere regimului special de confidențialitate,
de protecție a surselor și de limitare a divulgării prevăzut de legislația în domeniul
prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului și de actele
normative de punere în aplicare a acesteia. Informațiile provenite de la Serviciul
Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, inclusiv cele obținute de acesta în
cadrul cooperării internaționale, se supun și regimului prevăzut de legislația în
domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului, care
prevalează în măsura în care instituie cerințe mai restrictive. Divulgarea sau
utilizarea ulterioară a acestor informații se realizează doar cu acordul prealabil,
scris, al Serviciului și exclusiv în scopul pentru care au fost furnizate. Informațiile
transmise Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor de către
autoritățile competente rămân supuse condițiilor de utilizare și divulgare stabilite
de autoritatea care le-a furnizat.
 122

Articolul 88. Promovarea convergenței în ceea ce privește clasificarea

criptoactivelor
(1) Autoritățile competente în funcție de aria de competențe stabilită de
art. 85, emit regulamente sau instrucțiuni, pentru a specifica conținutul și forma
explicației care însoțește cartea albă pentru criptoactive menționată la art. 8
alin. (4) și a avizelor juridice privind calificarea tokenurilor raportate la active
menționate la art. 17 alin. (1) punctul 2) lit. b) și la art. 18 alin. (2) lit. e).
Regulamentele sau instrucțiunile includ un model pentru explicație și aviz și un
test standardizat pentru clasificarea criptoactivelor.
(2) Autoritățile competente colaborează și realizează schimb de informații
cu privire la clasificarea criptoactivelor, inclusiv cu privire la clasificarea
criptoactivelor care sunt excluse din domeniul de aplicare al prezentei legi în
temeiul art. 2 alin. (3), cu scopul promovării unei abordări comune la clasificarea
criptoactivelor.
(3) Autoritățile competente pot consulta autorităţile competente relevante
din alte state privind clasificarea criptoactivelor, inclusiv a celor care sunt excluse
din domeniul de aplicare al prezentei legi în temeiul art. 2 alin. (3).

Articolul 89. Cooperarea cu alte autorități

(1) În cazul în care un ofertant, o persoană care solicită admiterea la
tranzacționare, un emitent al unui token raportat la active sau al unui token de
monedă electronică sau un furnizor de servicii de criptoactive desfășoară alte
activități decât cele vizate de prezenta lege, autoritățile competente cooperează cu
autoritățile responsabile de supravegherea sau controlul activităților respective în
conformitate cu cadrul legal, inclusiv cu autoritățile fiscale și cu autoritățile de
supraveghere relevante din alte state.
(2) Autoritățile competente cooperează cu Ministerul Mediului, inclusiv
prin solicitarea, după caz, a opiniei acestuia, în limitele competențelor sale legale,
cu privire la informațiile referitoare la indicatorii de sustenabilitate privind efectele
negative asupra climei și alte efecte negative legate de mediu asociate
mecanismelor de consens utilizate pentru emiterea unui criptoactiv, a unui token
raportat la active sau a unui token de monedă electronică, astfel cum aceste
informații sunt prezentate în cartea albă de către ofertant, persoana care solicită
admiterea la tranzacționare, emitent sau, după caz, publicate de către furnizorul de
servicii de criptoactive.

Articolul 90. Secretul profesional

(1) Toate informațiile care fac obiectul unui schimb între autoritățile
competente în conformitate cu prezenta lege și care privesc condițiile comerciale
sau operaționale și alte chestiuni economice sau personale sunt considerate
confidențiale și intră sub incidența obligației de păstrare a secretului profesional,
cu excepția cazului în care autoritățile competente precizează, la momentul
comunicării, că se poate face divulgarea informațiilor respective sau a cazului în
 123

care divulgarea lor este necesară pentru proceduri judiciare sau pentru cauze care
fac obiectul dreptului fiscal sau penal.
(2) Obligația de păstrare a secretului profesional se aplică membrilor
organelor de conducere şi salariaților autorităților competente, precum şi
experţilor desemnaţi de acestea, auditori, administratorilor şi/sau lichidatorilor,
persoanelor juridice, precum și angajaților săi, antrenate de autoritățile competente
pentru efectuarea de servicii sau de verificări. Obligația de păstrare a secretului
profesional se referă la protejarea confidențialității tuturor informaţiilor obţinute
atât pe parcursul exercitării atribuțiilor lor, cât şi după ce nu mai îndeplinesc
funcţii, nu mai sunt angajaţi, nu mai sunt autorizaţi sau nu mai există în niciun alt
raport juridic în baza căruia aceste persoane au avut acces la informaţiile
confidenţiale.
(3) Informațiile care intră sub incidența secretului profesional nu pot fi
divulgate niciunei alte persoane fizice sau juridice și niciunei alte autorități, decât
în cazurile de executare a obligațiilor prevăzute prin legi speciale.

Articolul 91. Protecția datelor

(1) În ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal în cadrul
aplicării prezentei legi, autoritățile competente își îndeplinesc competențele și
sarcinile lor în sensul prezentei legi în conformitate cu Legea nr. 195/2024.
(2) Datele cu caracter personal destinate transmiterii către un alt stat sunt
protejate în conformitate cu prevederile Legii nr. 195/2024.
(3) Transmiterea transfrontalieră a datelor cu caracter personal care fac
obiectul unei prelucrări sau care urmează a fi prelucrate după transmitere poate
avea loc cu respectarea prevederilor Legii nr. 195/2024 şi doar în cazul în care
statul respectiv asigură un nivel adecvat de protecţie a drepturilor subiecţilor
datelor cu caracter personal şi a datelor destinate transmiterii.
(4) Transmiterea transfrontalieră a datelor cu caracter personal aferente
procesului de supraveghere, de investigare exercitate în legătură cu emitenții,
ofertanții, persoanele care solicită admiterea la tranzacționare, și furnizorii de
servicii de criptoactive are loc în conformitate cu prevederile Legii nr. 195/2024.

Articolul 92. Intervenția autorităților competente asupra produselor

(1) Autoritățile competente în funcție de aria de competențe stabilită la
art. 85, pot interzice sau restricționa următoarele activități:
a) comercializarea, distribuția sau vânzarea anumitor criptoactive sau a
criptoactivelor cu anumite caracteristici specificate; sau
b) un tip de activitate sau practică legată de criptoactive.
(2) Autoritățile competente iau o măsură în temeiul alin. (1) numai în cazul
în care au certitudinea, din motive întemeiate, că:
a) un criptoactiv generează o preocupare semnificativă legată de protecția
investitorilor sau o amenințare la adresa bunei funcționări și a integrității pieței
 124

criptoactivelor ori a stabilității întregului sistem financiar sau a unei părți a

acestuia;
b) cerințele de reglementare existente și aplicabile criptoactivului sau
serviciului de criptoactive în cauză nu diminuează suficient riscurile menționate la
lit. a), iar această situație nu ar fi abordată mai satisfăcător prin îmbunătățirea
supravegherii sau asigurarea punerii în aplicare a cerințelor existente;
c) măsura este proporțională, ținând seama de natura riscurilor identificate,
de nivelul de sofisticare al investitorilor sau al participanților la piață vizați și de
efectul probabil al măsurii asupra investitorilor și participanților la piață care pot
deține, utiliza sau beneficia de pe urma criptoactivului sau serviciului de
criptoactive în cauză.
În cazul în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la prezentul alineat,
autoritățile competente în funcție de aria de competențe stabilită la art. 85 pot
impune o interdicție sau o restricție prevăzută la alin. (1) din motive de prudență
înainte de comercializarea, distribuția sau vânzarea unui criptoactiv către clienți.
Autoritățile competente pot decide să aplice interdicția sau restricția menționată la
alin. (1) numai în anumite circumstanțe sau să o supună unor excepții.
(3) Autoritățile competente publică pe site-ul lor web o notificare privind o
decizie de impunere a unei restricții sau interdicții menționate la alin. (1).
Notificarea respectivă precizează detaliile interdicției sau ale restricției impuse și
specifică termenul după publicarea notificării de la care măsurile vor intra în
vigoare și dovezile pe baza cărora autoritatea competentă respectivă a luat decizia
și din care rezultă că sunt îndeplinite cumulativ condițiile de la alin. (2). Interdicția
sau restricția se aplică doar activităților întreprinse după intrarea în vigoare a
măsurilor.
(4) Autoritățile competente retrag interdicția sau restricția în cazul în care
condițiile enunțate la alin. (2) nu se mai aplică.
(5) Autoritățile competente stabilesc în actele lor normative criteriile și a
factorile care sunt luați în considerare de către autoritățile competente la stabilirea
dacă există o preocupare semnificativă legată de protecția investitorilor sau o
amenințare la adresa bunei funcționări și a integrității piețelor criptoactivelor sau
a piețelor de mărfuri ori la adresa stabilității întregului sistem financiar sau a unei
părți a acestuia în sensul alin. (2) lit. a).

Articolul 93. Cooperarea cu alte state

(1) Atunci când este necesar, autoritățile competente încheie acorduri de
cooperare cu autoritățile competente de supraveghere din alte state cu privire la
schimbul de informații cu respectivele autorități competente de supraveghere din
alte state și aplicarea în statele respective a obligațiilor ce rezultă din prezenta lege.
Respectivele acorduri de cooperare asigură cel puțin un schimb eficient de
informații care le permite autorităților competente să își exercite atribuțiile în
conformitate cu prezenta lege.
 125

(2) Autoritățile competente încheie acorduri de cooperare privind schimbul

de informații cu autoritățile de supraveghere din alte state doar atunci când
informațiile comunicate fac obiectul unor garanții de respectare a secretului
profesional cel puțin echivalente cu cele prevăzute la art. 90 și privind protecţia
drepturilor subiectului datelor cu caracter personal. Un astfel de schimb de
informații trebuie să aibă drept scop îndeplinirea sarcinilor în temeiul prezentei
legi, ale autorităților competente respective.
(3) În cazul în care informațiile primite de autoritățile competente provin
dintr-un alt stat, acestea se divulgă doar cu acordul expres al autorităților care le-
au transmis, iar în unele cazuri, doar în scopurile pentru care autoritățile în cauză
şi-au dat acordul.
(4) În vederea aplicării alin. (1)-(3), Banca Națională și, respectiv, Comisia
Națională adoptă acte normative de punere în aplicare a prezentei legi cu privire
la standardele tehnice de stabilire a unui model de document pentru acordurile de
cooperare dintre autoritățile competente și autoritățile de supraveghere din alte
state pentru a fi utilizat atunci când este posibil.

Articolul 94. Tratarea petițiilor de către autoritățile competente

(1) Comisia Națională, în virtutea calității de autoritate cu prerogative de
protejare a drepturilor consumatorilor de servicii financiare în temeiul Legii
nr. 192/1998 privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare (denumită în
continuare Legea nr. 192/1998), inclusiv în temeiul art. 93 alin. (5) din Legea
nr. 114/2012, instituie proceduri care să le permită clienților și altor părți
interesate, inclusiv asociațiilor de consumatori, să depună petiții, cu respectarea
art. 75 din Codul administrativ al Republicii Moldova nr. 116/2018, cu privire la
presupusele încălcări ale prezentei legi de către ofertanți, persoanele care solicită
admiterea la tranzacționare, emitenții de tokenuri raportate la active sau de
tokenuri de monedă electronică sau de către furnizorii de servicii de criptoactive.
Petițiile sunt acceptate în scris, inclusiv în format electronic, în limba română.
(2) Informațiile cu privire la procedurile de tratare a petițiilor menționate la
alin. (1) sunt puse la dispoziție pe site-ul web oficial al fiecărei autorități
competente, în funcție de aria de competențe conform art. 85. Comisia Națională
publică în registrul privind criptoactivele menționat la art. 95 linkuri la secțiunile
referitoare la procedurile de tratare a petițiilor de pe site-ul său oficial.

Secțiunea a 2-a
Registrul privind criptoactivele

Articolul 95. Registrul privind criptoactivele

(1) Comisia Națională, în virtutea calității de autoritate cu prerogative de
supraveghere şi control a pieţei financiare, precum şi de protejare a drepturilor
consumatorilor de servicii financiare în temeiul Legii nr. 192/1998 (denumită în
continuare deținătoare a registrului), întocmește un registru al cărților albe pentru
 126

criptoactive, al emitenților de tokenuri raportate la active și de tokenuri de monedă

electronică și al furnizorilor de servicii (denumit în continuare registrul privind
criptoactivele), care cuprinde următoarele:
a) cărțile albe pentru criptoactive, altele decât tokenurile raportate la active
și tokenurile de monedă electronică;
b) emitenții de tokenuri raportate la active;
c) emitenții de tokenuri de monedă electronică; și
d) furnizorii de servicii de criptoactive.
Registrul privind criptoactivele este pus la dispoziția publicului pe site-ul
web oficial al deținătoarei registrului și este actualizat periodic. Pentru a facilita
actualizarea periodică, autoritățile competente în funcție de aria de competențe
stabilită de art.85, comunică deținătoarei registrului orice modificare notificată lor
cu privire la informațiile detaliate la alin. (2)-(5), în măsura în care aceasta nu este
însăși Comisia Națională.
Autoritățile competente în funcție de aria de competențe stabilită de art.85,
furnizează deținătoarei registrului datele necesare pentru clasificarea în registru a
cărților albe pentru criptoactive, astfel cum se precizează în alin. (8), în măsura în
care aceasta nu este însăși Comisia Națională.
(2) În ceea ce privește cărțile albe pentru criptoactive, altele decât tokenurile
raportate la active sau tokenurile de monedă electronică, registrul privind
criptoactivele conține cărțile albe pentru criptoactive și eventualele cărți albe
pentru criptoactive modificate. Orice versiune caducă a cărților albe pentru
criptoactive se păstrează într-o arhivă separată și se marchează în mod clar ca
versiune caducă.
(3) În ceea ce privește emitenții de tokenuri raportate la active, registrul
privind criptoactivele conține următoarele informații:
a) denumirea, forma juridică și codul IDNO al emitentului;
b) denumirea comercială, adresa juridică, numărul de telefon, adresa de
e-mail și site-ul web al emitentului;
c) cărțile albe pentru criptoactive și eventualele cărți albe pentru criptoactive
modificate, versiunile caduce ale cărții albe pentru criptoactive fiind păstrate
într-o arhivă separată și marcate în mod clar ca fiind caduce;
d) data de început sau, dacă nu este disponibilă la momentul notificării de
către autoritatea competentă, data preconizată de începere a ofertei publice sau a
admiterii la tranzacționare;
e) orice alte servicii prestate de emitent care nu intră sub incidența prezentei
legi, cu o trimitere la cadrul legal aplicabil;
f) data autorizației de a face oferte publice sau de a solicita admiterea la
tranzacționare a unui token raportat la active sau a licenței de instituție de credit
și, dacă este cazul, data retragerii oricărei autorizații/licențe.
(4) În ceea ce privește emitenții de tokenuri de monedă electronică,
registrul privind criptoactivele conține următoarele informații:
a) denumirea, forma juridică și codul IDNO al emitentului;
 127

b) denumirea comercială, adresa juridică, numărul de telefon, adresa de

e-mail și site-ul web al emitentului;
c) cărțile albe pentru criptoactive și eventualele cărți albe pentru criptoactive
modificate, versiunile caduce ale cărții albe pentru criptoactive fiind păstrate într-
o arhivă separată și marcate în mod clar ca fiind caduce;
d) data de început sau, dacă nu este disponibilă la momentul notificării de
către autoritatea competentă, data preconizată de începere a ofertei publice sau a
admiterii la tranzacționare;
e) orice alte servicii prestate de emitent care nu intră sub incidența prezentei
legi, cu o trimitere la cadrul legal aplicabil;
f) data licenței de instituție de credit sau de instituție emitentă de monedă
electronică și, dacă este cazul, data retragerii licenței respective.
(5) În ceea ce privește furnizorii de servicii de criptoactive, registrul privind
criptoactivele conține următoarele informații:
a) denumirea, forma juridică și codul IDNO al furnizorului de servicii de
criptoactive și, după caz, ale sucursalelor furnizorului de servicii de criptoactive;
b) denumirea comercială, adresa fizică, numărul de telefon, e-mailul și
site-ul web al furnizorului de servicii de criptoactive și, după caz, ale platformei
de tranzacționare pentru criptoactive care este operată de furnizorul de servicii de
criptoactive;
c) denumirea și adresa autorității competente care a acordat autorizația și
datele de contact ale acesteia;
d) lista serviciilor de criptoactive furnizate de furnizorul de servicii de
criptoactive;
e) data de început sau, dacă nu este disponibilă la momentul notificării de
către autoritatea competentă, data preconizată de începere a furnizării de servicii
de criptoactive;
f) orice alte servicii prestate de furnizorul de servicii de criptoactive care
nu intră sub incidența prezentei legi, cu trimitere la cadrul legal aplicabil;
g) data autorizației și, dacă este cazul, data retragerii autorizației.
(6) Autoritățile competente în funcție de aria de competențe conform
art. 85, notifică fără întârziere deținătoarei registrului cu privire la măsurile
enumerate la art. 86 alin. (1) lit. b), c), f), l), m), n), o) sau t), precum și alin. (2)
lit. e), f), g), h) și m), care afectează furnizarea serviciilor de criptoactive sau
emiterea, oferta publică sau utilizarea de criptoactive, în măsura în care aceasta nu
este însăși Comisia Națională. Deținătoarea registrului include aceste informații în
registrul privind criptoactivele.
(7) Orice retragere a unei autorizații a unui emitent de tokenuri raportate
la active, a unui emitent de tokenuri de monedă electronică sau a unui furnizor de
servicii de criptoactive și orice măsură notificată în conformitate cu alin. (6)
rămâne publicată în registru privind criptoactivele pentru o perioadă de 5 ani.
(8) Comisia Națională adoptă acte normative de punere în aplicare a
prezentei legi cu privire la stabilirea cerințelor și/sau standardelor tehnice care
 128

detaliază datele necesare pentru clasificarea în registrul privind criptoactivele, în

funcție de tipul de criptoactive, a cărților albe pentru criptoactive, și pentru a
specifica modalitățile practice pentru a se asigura că datele respective pot fi citite
automat.

Articolul 96. Registrul entităților neconforme care furnizează servicii de

criptoactive
(1) Comisia Națională, în virtutea calității de autoritate cu prerogative de
supraveghere şi controlul pieţei financiare, precum şi de protejare a drepturilor
consumatorilor de servicii financiare în temeiul Legii nr. 192/1998, instituie un
registru neexhaustiv al entităților care furnizează servicii de criptoactive cu
încălcarea art. 53 sau a art. 55 (denumit în continuare registrul entităților
neconforme).
(2) Registrul entităților neconforme conține cel puțin denumirea
comercială sau site-ul web al entității neconforme.
(3) Registrul entităților neconforme este pus la dispoziția publicului pe site-
ul web oficial al Comisiei Naționale, într-un format care poate fi citit automat, și
este actualizat periodic pentru a ține seama de orice modificare a circumstanțelor
sau de orice informație adusă în atenția Comisiei Naționale cu privire la entitățile
neconforme înregistrate. Registrul entităților neconforme permite accesul
centralizat la informații.
(4) Comisia Națională actualizează registrul entităților neconforme pentru
a include informații cu privire la orice caz de încălcare a prezentei legi identificat
din proprie inițiativă, sau orice informații referitoare la entități care furnizează
servicii de criptoactive fără autorizarea sau înregistrarea necesară, transmise de
autoritățile naționale și autoritățile de supraveghere relevante din alte state.
Secțiunea a 3-a
Sancțiunile și măsurile aplicate de autoritățile competente

Articolul 97. Încălcări, competența de constatare, măsuri și sancțiuni

aplicabile
(1) Fără a aduce atingere competențelor de supraveghere, de investigare și
de control enumerate la art. 86, autoritățile competente aplică, în funcție de aria de
competență conform art. 85, măsuri și sancțiuni pentru încălcarea prezentei legi, a
actelor normative emise pentru punerea sa în aplicare, precum și a cerințelor
stabilite prin actele individuale emise de autoritățile competente.
(2) Comisia Națională este competentă să constate și să aplice măsuri și/sau
sancțiuni pentru următoarele fapte:
a) încălcarea cerințelor prevăzute de art. 4-14;
b) încălcarea cerințelor prevăzute de art. 16, 17, 19, 22, 23, 25, de
art. 27-41 și de art. 43 și 44;
c) încălcarea cerințelor prevăzute de art. 53, 54, 58 și de art. 59-76;
 129

d) încălcarea cerințelor prevăzute de art. 80-84;

e) nerespectarea actelor normative emise de Comisia Națională pentru
punerea în aplicare a prezentei legi;
f) nerespectarea măsurilor, prescripțiilor, recomandărilor, planurilor de
remediere sau actelor administrative individuale emise de Comisia Națională în
exercitarea competențelor prevăzute de prezenta lege;
g) refuzul de cooperare, inclusiv în cadrul unei investigații, unui control,
unei inspecții sau al unei solicitări menționate la art. 86 alin. (4), împiedicarea
exercitării competențelor Comisiei Naționale, neprezentarea informațiilor
solicitate sau prezentarea de informații, documente ori date false, eronate,
incomplete sau de natură să inducă în eroare sau de a periclita desfășurarea
activității de supraveghere și control.
(3) Banca Națională constată și aplică măsuri și/sau sancțiuni pentru
următoarele fapte:
a) încălcarea cerințelor prevăzute de art. 45-48 și de art. 50-52 în corelare
cu art. 43 și 44, aplicabile mutatis mutandis;
b) nerespectarea actelor normative emise de Banca Națională pentru
punerea în aplicare a prezentei legi;
c) nerespectarea măsurilor, prescripțiilor, recomandărilor, planurilor de
remediere sau actelor administrative individuale emise de Banca Națională în
exercitarea competențelor prevăzute de prezenta lege;
d) refuzul de cooperare cu Banca Națională, inclusiv în cadrul unei
solicitări, verificări, inspecții sau control, împiedicarea exercitării atribuțiilor
Băncii Naționale, neprezentarea informațiilor solicitate sau prezentarea de
informații, documente ori date false, eronate, incomplete sau de natură să inducă
în eroare sau de a periclita desfășurarea activității de supraveghere și control.
(4) În cazul în care aceeași faptă sau fapte materiale conexe, rezultate din
aceeași conduită, intră în aria de competență a ambelor autorități competente,
Comisia Națională și Banca Națională cooperează reciproc și se consultă înainte
de aplicarea măsurilor sau sancțiunilor, cu excepția cazurilor urgente în care
întârzierea ar putea prejudicia grav interesele deținătorilor de criptoactive, ale
clienților, stabilitatea financiară, funcționarea sistemelor de plăți sau buna
funcționare a pieței.
(5) Autoritatea competentă principală se determină în funcție de obiectul
principal al încălcării. Comisia Națională este autoritatea competentă principală
pentru încălcările privind criptoactivele altele decât tokenurile raportate la active
sau tokenurile de monedă electronică, tokenurile raportate la active, furnizorii de
servicii de criptoactive și abuzul de piață. Banca Națională este autoritatea
competentă principală pentru încălcările privind tokenurile de monedă electronică
și riscurile aferente stabilității financiare, funcționării sistemelor de plăți,
transmisiei politicii monetare și suveranității monetare.
(6) În cazul în care încălcarea privește un token de monedă electronică
tranzacționat pe o platformă de tranzacționare pentru criptoactive sau utilizat în
 130

cadrul serviciilor prestate de un furnizor de servicii de criptoactive, Banca

Națională constată încălcarea aferentă tokenului de monedă electronică, iar
Comisia Națională, după consultarea Băncii Naționale, dispune măsurile necesare
în raport cu furnizorul de servicii de criptoactive sau cu operatorul platformei
respectiv, potrivit competenței sale.
(7) Măsurile și sancțiunile prevăzute de prezenta lege pot fi aplicate
persoanelor juridice, membrilor organului de conducere al acestora, angajaților,
precum și oricăror alte persoane fizice sau juridice responsabile de încălcarea
prezentei legi, a actelor normative emise pentru punerea sa în aplicare, precum și
a cerințelor stabilite prin actele individuale emise de autoritățile competente în
temeiul prezentei legi.
(8) Autoritățile competente, în funcție de aria de competențe stabilită de
art. 85, pot dispune, în cazul constatării încălcărilor enumerate la alin. (2)
lit. a)-c), e) și f) și alin. (3) lit. a)-c), următoarele măsuri de remediere, prevenire
și protecție:
a) emiterea de prescripții privind încetarea şi lichidarea încălcărilor;
b) dispunerea modificării mecanismelor, a politicilor şi a procedurilor
interne;
c) interzicerea sau restricționarea desfășurării activității de emitere sau de
prestare a unor sau a tuturor serviciilor până la lichidarea încălcărilor constatate;
d) dispunerea prezentării unui plan de remediere sau restabilire a
conformităţii cu cerinţele prevăzute de prezenta lege şi de actele normative emise
în aplicarea acesteia, plan care să detalieze măsurile şi acţiunile ce vor fi
întreprinse în acest sens şi care să stabilească termenul de implementare a
respectivelor măsuri şi acţiuni;
(9) Autoritățile competente, în funcție de aria de competențe stabilită de art.
85, pot aplica, în cazul constatării încălcărilor enumerate la alin. (2) lit. a)-c), e) și
f) și alin. (3) lit. a)-c), următoarele sancțiuni:
1) avertisment scris;
2) avertisment public în care se indică persoana fizică sau juridică
responsabilă și natura încălcării;
3) amenzi maxime egale cu dublul cuantumului profiturilor obținute sau al
pierderilor evitate ca urmare a încălcării comise, în cazul în care acestea pot fi
determinate, chiar dacă această valoare depășește cuantumurile maxime
menționate la lit. h) de la prezentul alineat, în ceea ce privește persoanele fizice,
sau la alin. (9) în ceea ce privește persoanele juridice;
4) în cazul unei persoane fizice, amendă în mărime de până la
700 000 EUR (echivalentul în lei, calculat cu aplicarea cursului oficial al leului
moldovenesc stabilit de Banca Naţională la data aplicării).
5) în cazul încălcărilor comise de o persoană juridică, amendă în mărime de
până la cuantumul cel mai mare dintre următoarele:
a) 5 000 000 EUR (echivalentul în lei, calculat cu aplicarea cursului oficial
al leului moldovenesc stabilit de Banca Naţională la data aplicării) sau 3 % din
 131

valoarea totală netă a cifrei de afaceri anuală a persoanei juridice, conform

ultimelor situații financiare disponibile aprobate de organul de conducere, pentru
încălcările menționate la alin. (2) lit. a);
b) 5 000 000 EUR (echivalentul în lei, calculat cu aplicarea cursului oficial
al leului moldovenesc stabilit de Banca Naţională la data aplicării) sau 5 % din
valoarea totală netă a cifrei de afaceri anuală a persoanei juridice, conform
ultimelor situații financiare disponibile aprobate de organul de conducere, pentru
încălcările menționate la alin. (2) lit. c);
c) 5 000 000 EUR (echivalentul în lei, calculat cu aplicarea cursului oficial
al leului moldovenesc stabilit de Banca Naţională la data aplicării) sau 12,5 % din
valoarea totală netă a cifrei de afaceri anuală a persoanei juridice, conform
ultimelor situații financiare disponibile aprobate de organul de conducere, pentru
încălcările menționate la alin. (2) lit. b), e) și f) și alin. (3) lit. a)-c).
(10) În cazul în care persoana juridică menționată la alin. (9) lit. a)-c) este
o întreprindere-mamă sau o filială a întreprinderii-mamă care are obligația de a
întocmi situații financiare consolidate în conformitate cu Legea nr. 287/2017
contabilității și raportării financiare (denumită în continuare Legea nr. 287/2017),
cifra de afaceri anuală totală relevantă este cifra de afaceri anuală totală sau tipul
de venit corespunzător, potrivit celei mai recente situații financiare consolidate
disponibile aprobate de organul de conducere al întreprinderii-mamă de cel mai
înalt rang.
(11) Autoritățile competente, în funcție de aria de competențe stabilită de
art. 85, pot aplica, în cazul constatării încălcărilor enumerate la alin. (2) lit. a)-c),
e) și f) și alin. (3) lit. a) și b), următoarele măsuri sancționatorii:
a) suspendarea autorizației acordate pentru o perioadă menționată în
decizia de suspendare sau retragerea autorizației acordate, în cazul unui emitent al
unui token raportat la activ;
b) revocarea dreptului entităților notificatoare de a furniza servicii de
criptoactive sau de a limita revocarea la un anumit serviciu de criptoactive;
c) suspendarea, pentru o perioadă menționată în decizia de suspendare, a
autorizației acordate în cazul unui furnizori de servicii de criptoactive;
d) retragerea autorizației acordate în cazul unui furnizor de servicii de
criptoactive sau de a limita retragerea la un anumit serviciu de criptoactive;
e) alte măsuri și sancțiuni prevăzute de Legea nr. 192/1998 și de Legea
nr. 548/1995 ce nu contravin atribuțiilor autorităților competente conform art. 85
și 86, în măsura în care sunt compatibile cu prezenta lege.
(12) În plus față de sancțiunile, măsurile și amenzile menționate la alin. (8),
(9) și (11), autoritățile competente în funcție de aria de competență conform
art. 85, au dreptul să dispună, în cazul încălcărilor menționate la alin. (2) lit. b) și
c), o interdicție sub forma suspendării temporare care să împiedice orice membru
al organului de conducere al emitentului unui token raportat la active sau al
furnizorului de servicii de criptoactive sau orice altă persoană fizică care este
considerată responsabilă pentru încălcare, să exercite funcții de conducere în
 132

cadrul emitentului unui token raportat la active sau al furnizorului de servicii de

criptoactive sau a unei interdicții sub forma suspendării exercitării drepturilor de
vot de către deținătorul unei participații calificate în cadrul unui emitent de
tokenuri raportate la active sau al unui furnizor de servicii de criptoactive.
(13) În cazul încălcărilor menționate la alin. (2) lit. d), Comisia Națională
are dreptul să dispună următoarele sancțiuni și măsuri, după cum urmează:
1) măsuri remediere, prevenire și protecție:
a) emiterea de prescripții privind încetarea şi lichidarea încălcărilor;
b) recuperarea profiturilor obținute din încălcare sau a pierderilor evitate
prin aceasta, în măsura în care acestea pot fi determinate;
2) măsuri sancționatorii:
a) retragerea sau suspendarea autorizației în cazul unui furnizor de servicii
de criptoactive;
b) o interdicție sub forma suspendării temporare care împiedică orice
membru al organului de conducere al furnizorului de servicii de criptoactive sau
orice altă persoană fizică responsabilă de încălcare să exercite funcții de conducere
în cadrul furnizorilor de servicii de criptoactive;
c) în situația unor încălcări repetate ale art.81, 82, 83 sau 84, o interdicție de
10 ani pentru orice membru al organului de conducere al furnizorului de servicii
de criptoactive sau orice altă persoană fizică responsabilă pentru încălcare de a
exercita funcții de conducere în cadrul unui furnizor de servicii de criptoactive;
d) o interdicție temporară care împiedică orice membru al organului de
conducere al furnizorului de servicii de criptoactive sau orice altă persoană fizică
responsabilă de încălcare să tranzacționeze pe cont propriu;
3) sancțiuni:
a) avertisment scris;
b) avertisment public în care se indică persoana fizică sau juridică
responsabilă și natura încălcării;
c) amenzi maxime egale cu triplul cuantumului profiturilor obținute sau al
pierderilor evitate ca urmare a încălcării comise, în cazul în care acestea pot fi
determinate, chiar dacă această valoare depășește cuantumurile maxime
menționate la lit. i) sau j), după caz;
d) în cazul unei persoane fizice, amenzi maxime de:
1) 1 000 000 EUR (echivalentul în lei, calculat cu aplicarea cursului oficial
al leului moldovenesc stabilit de Banca Naţională, la data aplicării) pentru
încălcările art. 80;
2) 5 000 000 EUR (echivalentul în lei, calculat cu aplicarea cursului oficial
al leului moldovenesc stabilit de Banca Naţională, la data aplicării) pentru
încălcările art. 81-84;
e) în cazul persoanelor juridice, amenzi maxime de:
1) 2 500 000 EUR (echivalentul în lei, calculat cu aplicarea cursului oficial
al leului moldovenesc stabilit de Banca Naţională, la data aplicării) sau 2 % din
valoarea totală netă a cifrei de afaceri anuală a persoanei juridice potrivit ultimelor
 133

situații financiare disponibile aprobate de organul de conducere, pentru încălcările

art. 80;
2) 15 000 000 EUR(echivalentul în lei, calculat cu aplicarea cursului oficial
al leului moldovenesc stabilit de Banca Naţională, la data aplicării) sau 15 % din
valoarea totală netă a cifrei de afaceri anuală a persoanei juridice potrivit ultimelor
situații financiare disponibile aprobate de organul de conducere, pentru încălcările
art. 81-84.
(14) În sensul alin. (13) pct. 3 lit. e), în cazul în care persoana juridică este
o întreprindere-mamă sau o filială a întreprinderii-mamă care are obligația de a
întocmi situații financiare consolidate în conformitate cu Legea nr. 287/2017,
valoarea totală netă a cifrei de afaceri anuală relevantă este valoarea totală netă a
cifrei de afaceri anuală sau tipul de venit corespunzător, potrivit celei mai recente
situații financiare consolidate disponibile aprobate de organul de conducere al
întreprinderii-mamă de cel mai înalt rang.
(15) În cazul în care ultimele situații financiare nu sunt disponibile sau nu
au fost aprobate de organul de conducere a persoanei juridice, cifra de afaceri
anuală se determină pe baza celor mai recente date financiare disponibile, inclusiv
situații financiare interimare sau alte informații contabile relevante aflate la
dispoziția autorităților competente.
(16) În ceea ce privește încălcarea menționată la alin. (2) lit. g) și alin. (3)
lit. d), autoritățile competente în funcție de aria de competență conform art. 85, au
dreptul de a aplica amenzi:
a) membrului organului de conducere sau personalului angajat, de la 5 până
la 100 de salarii medii ale persoanei fizice sancționate, pentru ultimele 12 luni,
care includ toate beneficiile (suplimente, prime şi alte adaosuri la salariul de
funcție);
b) persoanei fizice, alta decât cea menționată la lit. a), de la 5 000 EUR până
la 500 000 EUR (echivalentul în lei, calculat cu aplicarea cursului oficial al leului
moldovenesc stabilit de Banca Naţională, la data aplicării).
(17) Încălcarea dispozițiilor și interdicțiilor prevăzute de prezenta lege
atrage, după caz, răspunderea contravențională sau penală, în condițiile și în
limitele stabilite de Codul contravențional al Republicii Moldova și de Codul
penal al Republicii Moldova.
(18) Încălcarea dispozițiilor și interdicțiilor prevăzute la art. 81-83
constituie încălcare a prezentei legi și atrage aplicarea măsurilor și sancțiunilor
prevăzute de art. 97, în măsura în care fapta, prin valoarea prejudiciului cauzat,
valoarea beneficiului obținut sau a pierderii evitate ori prin alte elemente prevăzute
de lege, întrunește elementele constitutive ale unei contravenții ori ale unei
infracțiuni, aceasta atrage răspunderea contravențională sau penală, după caz, în
condițiile Codului contravențional al Republici Moldova sau ale Codului penal al
Republici Moldova.
(19) Dacă autoritatea competentă constată indicii rezonabile privind
săvârșirea unei contravenții sau infracțiuni, aceasta sesizează și transmite
 134

materialele acumulate organelor de drept competente, potrivit legislației

aplicabile. Transmiterea materialelor nu aduce atingere competenței autorității
competente de a dispune măsuri de remediere, prevenire, încetare a conduitei
ilicite sau protecție a deținătorilor de criptoactive, a clienților și a integrității pieței.
(20) Amenzile aplicate se varsă la bugetul de stat.

Articolul 98. Exercitarea competențelor de supraveghere și a

competențelor de a impune măsuri și sancțiuni
(1) La stabilirea tipului și nivelului unei sancțiuni sau al unei măsuri care
trebuie impusă în conformitate cu art. 97, autoritățile competente în funcție de aria
de competență conform art. 85, iau în considerare toate circumstanțele relevante,
inclusiv, după caz:
a) gravitatea și durata încălcării;
b) dacă încălcarea a fost săvârșită în mod intenționat sau din neglijență;
c) gradul de responsabilitate al persoanei fizice sau juridice responsabile de
încălcare;
d) puterea financiară a persoanei fizice sau juridice responsabile de
încălcare, astfel cum este indicată de cifra de afaceri totală a persoanei juridice
responsabile sau de venitul anual și de activele nete ale persoanei fizice
responsabile;
e) cuantumul profiturilor obținute sau al pierderilor evitate de către persoana
fizică sau juridică responsabilă de încălcare, în măsura în care acestea pot fi
determinate;
f) prejudiciile suferite de terți ca urmare a încălcării, în măsura în care
acestea pot fi determinate;
g) măsura în care persoana fizică sau juridică responsabilă pentru încălcare
cooperează cu autoritățile competente, fără a aduce atingere necesității de a asigura
recuperarea profiturilor obținute sau a pierderilor evitate de persoana respectivă;
h) încălcările prezentei legi şi a actelor normative emise în aplicarea
prezentei legi săvârșite anterior de către persoana fizică sau juridică responsabilă de
încălcare;
i) măsurile luate de către persoana responsabilă de încălcare pentru a
împiedica repetarea încălcării;
j) impactul încălcării asupra intereselor deținătorilor de criptoactive și ale
clienților furnizorilor de servicii de criptoactive, în special ale deținătorilor de retail.
(2) În exercitarea competențelor lor de a impune măsuri și sancțiuni în
temeiul art. 97, autoritățile competente cooperează strâns pentru a garanta că
exercitarea competențelor lor de supraveghere și de investigare și sancțiunile și
măsurile pe care le impun sunt eficace și adecvate. Acestea își coordonează
activitățile pentru a evita dublarea sau suprapunerea atunci când își exercită
competențele de supraveghere, de investigare și de control și când impun sancțiuni
și măsuri, inclusiv în cazuri transfrontaliere.
 135

(3) Măsurile și sancțiunile aplicate potrivit prezentei legi trebuie să fie

efective, proporționale și disuasive, având ca scop încetarea încălcării, remedierea
consecințelor acesteia, prevenirea repetării încălcării și protejarea deținătorilor de
criptoactive, a deținătorilor de tokenuri de monedă electronică, a clienților
furnizorilor de servicii de criptoactive, a stabilității financiare, a bunei funcționări
a pieței, a funcționării sistemelor de plăți, precum și, după caz, a transmisiei
politicii monetare și a suveranității monetare.
(4) Măsurile prevăzute de prezenta lege pot fi aplicate independent de
sancțiunile sau concomitent cu acestea, în măsura necesară pentru încetarea
încălcării, remedierea deficiențelor constatate, prevenirea repetării încălcării,
limitarea riscurilor și protejarea intereselor prevăzute la alin. (3).
(5) Aplicarea măsurilor și a sancțiunilor potrivit prezentei legi nu aduce
atingere răspunderii civile, contravenționale sau penale, după caz. În cazul în care
aceeași faptă poate angaja mai multe forme de răspundere juridică, autoritățile
competente aplică măsurile și sancțiunile cu respectarea principiilor
proporționalității, securității juridice și evitarea sancționării repetate a aceleiași
persoane pentru aceeași faptă.

Articolul 99. Dreptul la o cale de atac

(1) Actele administrative individuale adoptate de autoritățile competente
în temeiul prezentei legi sunt motivate în mod corespunzător și pot fi contestate în
conformitate cu prevederile Codului administrativ nr. 116/2018. Dreptul de
contestare există și în situația în care, cu privire la o cerere de autorizare care
conține toate informațiile necesare, nu se ia nicio decizie în termen de șase luni de
la prezentarea sa.
(2) Organizațiile de protecție a consumatorilor care au un interes legitim în
protejarea deținătorilor de criptoactive pot introduce, de asemenea, în interesul
consumatorilor și în conformitate cu cadrul legal, o acțiune în fața instanțelor sau
a autorităților publice competente, pentru a garanta aplicarea prezentei legi.

Articolul 100. Publicarea deciziilor

(1) Deciziile de aplicare a unor sancțiuni și măsuri pentru încălcarea
prezentei legi în conformitate cu art. 97 se publică de către autoritățile competente
pe site-urile lor web oficiale, fără întârzieri nejustificate, după ce persoana fizică
sau juridică care face obiectul deciziei este informată cu privire la decizia
respectivă. Publicarea cuprinde cel puțin informații privind tipul și natura
încălcării și identitatea persoanelor fizice sau juridice responsabile. Nu este
necesar să fie publicate deciziile de impunere a unor măsuri de natură
investigativă.
(2) În cazul în care publicarea identității entităților juridice ori a identității
sau a datelor cu caracter personal ale persoanelor fizice este considerată de către
autoritățile competentă ca fiind disproporționată, ca urmare a unei evaluări
efectuate de la caz la caz cu privire la proporționalitatea publicării unor astfel de
 136

date, sau în cazul în care publicarea respectivă ar pune în pericol o investigație în

curs, autoritățile competente iau una dintre următoarele acțiuni:
a) amână publicarea deciziei de impunere a unei sancțiuni sau a unei măsuri
până în momentul în care motivele nepublicării încetează să existe;
b) publică decizia de impunere a unei sancțiuni sau a unei măsuri anonim,
într-un mod care să fie conform cu cadrul legal, în cazul în care o astfel de
publicare anonimă asigură protecția eficace a datelor cu caracter personal vizate;
c) nu publică decizia de impunere a unei sancțiuni sau a unei măsuri, în
cazul în care opțiunile prevăzute la lit. a) și b) sunt considerate insuficiente pentru
a se asigura:
(i) că nu se pune în pericol stabilitatea piețelor financiare;
(ii) că publicarea unei astfel de decizii este proporțională în raport cu
măsurile care sunt considerate a fi de natură minoră.
În cazul deciziei de a publica o sancțiune sau o măsură în mod anonim, astfel
cum se menționează la lit. b), publicarea datelor relevante poate fi amânată pentru
un termen rezonabil, dacă se preconizează că în perioada respectivă motivele
pentru publicarea anonimă vor înceta să existe.
(3) În cazul în care decizia de a impune o sancțiune sau o măsură face
obiectul unei căi de atac în fața instanțelor, autoritățile competente publică, de
asemenea, imediat după ce a fost emisă decizia respectivă sau cel târziu până la
sfârşitul următoarei zile lucrătoare, pe site-ul lor web oficial informații în acest
sens și orice informații ulterioare cu privire la rezultatul unei astfel de căi de atac.
În plus, se publică și orice decizie de anulare a unei decizii anterioare de impunere
a unei sancțiuni sau a unei măsuri.
(4) Autoritățile competente se asigură că orice informație publicată în
conformitate cu prezentul articol este menținută pe site-ul lor web oficial pentru o
perioadă de cel puțin cinci ani de la publicare. Datele cu caracter personal incluse
în informațiile publicate sunt menținute pe site-ul web oficial al autorității
competente numai pe perioada impusă de normele aplicabile privind protecția
datelor.

Articolul 101. Raportarea încălcărilor și protecția persoanelor care

efectuează raportarea
Legea nr. 165/2023 privind avertizorii de integritate se aplică raportării
încălcărilor prezentei legi și protecției persoanelor care raportează astfel de
încălcări.

Articolul 102. Raportul anual al Comisiei Naționale privind evoluțiile

pieței
(1) Până la data de 31 decembrie a fiecărui an, Comisia Națională, în
cooperare cu Banca Națională, elaborează un raport privind aplicarea prezentei
legi și evoluțiile pe piața de criptoactive. Raportul se pune la dispoziția publicului
pe site-ul web oficial al Comisiei Naționale.
 137

Raportul conține cel puțin următoarele elemente:

a) numărul de emisiuni de criptoactive din Republica Moldova, numărul de
cărți albe pentru criptoactive transmise sau notificate la autoritățile competente,
tipul criptoactivelor emise și capitalizarea de piață a acestora și numărul
criptoactivelor admise la tranzacționare;
b) numărul emitenților de tokenuri raportate la active și o analiză a
categoriilor de active de rezervă, a dimensiunii rezervelor de active și a volumului
tranzacțiilor efectuate cu tokenuri raportate la active;
c) numărul emitenților de tokenuri de monedă electronică și o analiză a
monedelor oficiale la care se raportează tokenurile de monedă electronică, inclusiv
clasificate pe categorii în funcție de tipul monedei oficiale la care sunt raportate, a
componenței și a dimensiunii fondurilor depuse sau investite în conformitate cu
art. 51 și a volumului plăților efectuate cu tokenuri de monedă electronică;
d) numărul furnizorilor de servicii de criptoactive;
e) o estimare a numărului de rezidenți din Republica Moldova care folosesc
criptoactive emise în Republica Moldova sau care investesc în astfel de
criptoactive;
f) atunci când este posibil, o estimare a numărului de rezidenți din
Republica Moldova care utilizează criptoactive emise în afara Republicii Moldova
sau care investesc în astfel de criptoactive, precum și o explicație referitoare la
disponibilitatea datelor în această privință;
g) o hartă a localizării geografice și a nivelului de cunoaștere a clientelei,
precum și a procedurilor de diligență privind clientela în cazul schimburilor
neautorizate prin care se furnizează servicii de criptoactive rezidenților din
Republica Moldova, inclusiv numărul de schimburi pentru care nu există un
domiciliu clar și numărul de schimburi situate în jurisdicții incluse pe lista altor
state cu risc ridicat în sensul normelor din Republica Moldova privind combaterea
spălării banilor și a finanțării terorismului sau pe lista jurisdicțiilor necooperante
în scopuri fiscale, clasificate în funcție de nivelul de conformitate cu procedurile
adecvate de cunoaștere a clientelei;
h) ponderea tranzacțiilor cu criptoactive realizate prin intermediul unui
furnizor de servicii de criptoactive sau al unui furnizor de servicii neautorizat ori
peer-to-peer, precum și volumul tranzacțiilor acestora;
i) numărul și valoarea cazurilor de fraudă, de înșelăciune, de piraterie
informatică, de utilizare a criptoactivelor pentru plăți asociate atacurilor cu
programe ransomware, de atacuri cibernetice, de furt sau de pierderi având ca
obiect criptoactive raportate în Republica Moldova, tipurile de comportament
fraudulos, numărul plângerilor primite de furnizorii de servicii de criptoactive și
de emitenții de tokenuri raportate la active, numărul petițiilor primite de
autoritățile competente și subiectele plângerilor și petițiilor primite;
j) numărul plângerilor primite de furnizorii de servicii de criptoactive, de
emitenți și a petițiilor primite de autoritățile competente referitoare la informații
false și care induc în eroare cuprinse în cărțile albe pentru criptoactive sau în
 138

materiale publicitare, inclusiv prin intermediul platformelor de comunicare

socială.
(2) Banca Națională, în funcție de aria de competențe stabilită la art. 85,
oferă Comisiei Naționale informațiile necesare pentru a întocmi raportul. În
vederea întocmirii raportului, Comisia Națională poate solicita informații de la
organele de aplicare a legii.

Secțiunea a 4-a
Alte competențe

Articolul 103. Taxe sau plăți de autorizare și supraveghere a pieței

criptoactivelor
(1) Autoritățile competente pot percepe taxe sau plăți pentru examinarea
cererilor de autorizare, notificare sau aprobare, precum și taxe anuale de
supraveghere a pieței criptoactivelor aplicabile emitenților și furnizorilor de
servicii de criptoactive.
(2) În cazul perceperii taxelor sau plăților prevăzute la alin. (1),
cuantumul și procedura de percepere, categoriile de persoane sau entități obligate
la plata taxelor sau plăților se stabilesc de către autoritățile competente prin actele
sale normative de punere în aplicare a prezentei legi.
(3) Cuantumul taxelor sau plăților se determină pe baza principiului
recuperării costurilor aferente activităților de autorizare și supraveghere exercitate
de autoritățile competente.
(4) Cuantumul taxelor sau plăților nu poate fi majorat pe parcursul aceleiași
perioade de gestiune. Orice modificare privind cuantumul taxelor sau plăților,
categoriile de persoane sau entități obligate la plată se aplică începând cu
următoarea perioadă de gestiune și se publică cu cel puțin șase luni înainte de
intrarea în vigoare, cu excepția cazurilor de reducere sau scutire.
(5) Taxele sau plățile percepute de Comisia Națională potrivit prezentului
articol constituie venituri ale Comisiei Naționale și se achită în condițiile Legii
nr. 192/1998, în vederea acoperirii costurilor aferente activităților de reglementare,
autorizare, supraveghere și control al pieței criptoactivelor. În cazul în care Banca
Națională percepe taxe sau plăți potrivit prezentului articol, acestea se achită și se
administrează în condițiile Legii nr. 548/1995 și ale actelor normative emise în
aplicarea acesteia.

Capitolul VIII
DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII

Articolul 104. Dispoziții finale

(1) Prezenta lege intră în vigoare în termen de 6 luni de la data publicării în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
(2) Prevederile art. 85 alin. (5)-(9), în partea ce vizează asigurarea
comunicării punctului unic de contact, obligațiile de notificare și raportare către
 139

ESMA și ABE, se pun în aplicare odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de

aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
(3) La data intrării în vigoare a Tratatului de aderare a Republicii Moldova
la Uniunea Europeană:
a) denumirea prezentei legi va avea următorul cuprins:
„LEGE
privind stabilirea unor măsuri de punere în aplicare
a Regulamentului (UE) 2023/1114 al Parlamentului European
și al Consiliului din 31 mai 2023 privind piețele criptoactivelor
și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1093/2010 și (UE) nr. 1095/2010
și a Directivelor 2013/36/UE și (UE) 2019/1937, precum și pentru
modificarea și completarea unor acte normative”;
b) clauza de armonizare indicată pe prima pagină a prezentei legi se
exclude;
c) articolul 1 va avea următorul cuprins:
„Articolul 1. Obiectul și scopul legii
Prezenta lege stabilește măsuri de punere în aplicare a dispozițiilor
Regulamentului (UE) 2023/1114 al Parlamentului European și al Consiliului din
31 mai 2023 privind piețele criptoactivelor și de modificare a Regulamentelor
(UE) nr. 1093/2010 și (UE) nr. 1095/2010 și a Directivelor 2013/36/UE și
(UE) 2019/1937 (denumit în continuare Regulamentul (UE) 2023/1114), în ceea
ce privește stabilirea autorităților competente pentru aplicarea acestuia, a
regimului sancționator, administrativ și penal aferent încălcării prevederilor sale,
precum și alte măsuri necesare implementării.”;
d) articolele 2 și 3 se abrogă;
e) capitolele II, III, IV, V, VI se abrogă;
f) la articolul 85 alineatul (4), textul „în sensul art. 3 alin. (1) pct. 26) din
prezenta lege” se exclude;
g) articolul 86:
la alineatul (1):
textul „în temeiul capitolelor II, III, V și VI din prezenta lege” se substituie
cu textul „în temeiul titlurilor II, III, V și VI din Regulamentul (UE) 2023/1114”;
la litera g), textul „art. 58” se substituie cu textul „art. 64 din Regulamentul
(UE) 2023/1114”;
la litera i), după textul „art. 6 și 19” se introduce textul „din Regulamentul
(UE) 2023/1114”;
la litera j), după textul „art. 7 și 29” se introduce textul” din Regulamentul
(UE) 2023/1114”;
la litera u), după textul „art. 8, 17 și 18” se introduce textul „din
Regulamentul (UE) 2023/1114”;
la litera ab), textul „art. 23 alin. (4), cu art. 24 alin. (3)” se substituie cu
textul „art. 23 alin. (4), cu art. 24 alin. (3) sau cu art. 58 alin. (3) din Regulamentul
(UE) 2023/1114”;
 140

la alineatul (2):
textul „în temeiul capitolului IV din prezenta lege” se substituie cu textul
„în temeiul titlului IV din Regulamentul (UE) 2023/1114”;
la litera b), textul „art. 48” se substituie cu textul „art. 51 din Regulamentul
(UE) 2023/1114”;
la litera c), textul „art. 50” se substituie cu textul „art. 53 din Regulamentul
(UE) 2023/1114”;
la alineatul (4):
textul „în temeiul capitolului VI” se substituie cu textul „în temeiul titlului
VI din Regulamentul (UE) 2023/1114”;
la litera e), textul „art. 80-83” se substituie cu textul „art. 88-91 din
Regulamentul (UE) 2023/1114”;
h) articolele 88, 89, 90, 91, 92, 93 și 94 se abrogă;
i) la capitolul VII, secțiunea a 2-a „Registrul privind criptoactivele” se
abrogă;
j) articolul 97:
la alineatul (2), literele a), b), c) și d) vor avea următorul cuprins:
„a) încălcarea cerințelor prevăzute de art. 4-14 din Regulamentul (UE)
2023/1114;
b) încălcarea cerințelor prevăzute de art. 16, 17, 19, 22, 23, 25, de
art. 27-41 și de art. 46 și 47 din Regulamentul (UE) 2023/1114;
c) încălcarea cerințelor prevăzute de art. 59, 60, 64 și de art. 65-83 din
Regulamentul (UE) 2023/1114;
d) încălcarea cerințelor prevăzute de art. 88-92 din Regulamentul (UE)
2023/1114”;
la alineatul (3), litera a) va avea următorul cuprins:
„a) încălcarea cerințelor prevăzute de art. 48-51 și de art. 53-55 din
Regulamentul (UE) 2023/1114 în corelare cu art. 46 și 47 din Regulamentul (UE)
2023/1114 aplicabile mutatis mutandis;”
alineatul (13) punctul 2) litera c), textul „art. 81, 82, 83 sau 84” se substituie cu
textul „art. 89-91 sau 92 din Regulamentul (UE) 2023/1114”;
la alineatul (13) literele d) și e) subpunctul (l), textul „art. 80” se substituie
cu textul „art. 88 din Regulamentul (UE) 2023/1114”;
la alineatul (13) literele d) și e) subpunctul 2), textul „art. 81-84” se
substituie cu textul „art. 89-92 din Regulamentul (UE) 2023/1114”;
k) articolul 102 se abrogă.
(4) Guvernul, în termen de 6 luni de la data publicării prezentei legi:
a) va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislației în
vigoare în concordanță cu prezenta lege;
b) va asigura aducerea actelor sale normative în concordanță cu prezenta
lege sau, după caz, va adopta actele normative necesare pentru implementarea
prezentei legi.
 141

(5) Comisia Națională a Pieței Financiare, Banca Națională a Moldovei și

Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, în limitele competențelor de
care dispun, în termen de 6 luni de la data publicării prezentei legi, vor elabora şi
aproba actele normative necesare pentru implementarea prezentei legi.
(6) La data intrării în vigoare a prezentei legi, se modifică unele acte
normative, conform anexei nr. 5.

Articolul 105. Regimul de tranziție către mecanismele Uniunii Europene

de recunoaștere mutuală și cooperare europeană în domeniul criptoactivelor
(1) Până la data aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană,
autorizațiile, aprobările, notificările, înregistrările și alte acte emise de autoritățile
competente în temeiul prezentei legi produc efecte juridice exclusiv pe teritoriul
Republicii Moldova și nu conferă titularilor dreptul de a oferi public criptoactive
sau de a solicita admiterea acestora la tranzacționare, de a presta servicii de
criptoactive în Uniunea Europeană în baza mecanismelor de recunoaștere mutuală,
regimului de pașaportizare sau notificare transfrontalieră prevăzute de
Regulamentul (UE) 2023/1114 sau conform dreptului Uniunii Europene.
(2) Până la data aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană,
furnizarea serviciilor de criptoactive, oferta publică de criptoactive și admiterea
criptoactivelor la tranzacționare pe teritoriul Republicii Moldova se efectuează
numai în condițiile prezentei legi și ale actelor normative emise pentru aplicarea
acesteia, fără aplicarea automată a autorizațiilor, aprobărilor, notificărilor sau
înregistrărilor emise de autoritățile competente ale statelor membre ale Uniunii
Europene.
(3) Mecanismele de recunoaștere mutuală, de aplicare a regimului de
pașaportizare, notificare transfrontalieră, includere în registrele europene
relevante și cooperare cu ESMA, ABE și autoritățile competente ale statelor
membre ale Uniunii Europene prevăzute de Regulamentul (UE) 2023/1114 se
aplică în Republica Moldova de la data intrării în vigoare a Tratatului de aderare a
Republicii Moldova la Uniunea Europeană și în condițiile prevăzute de Tratatul de
aderare, dacă asemenea condiții au fost stabilite, precum și de dreptul Uniunii
Europene și de legislația națională adoptată pentru aplicarea acestora.
(4) În vederea aplicării alin. (3), în termenul stabilit prin Tratatul de aderare
a Republicii Moldova la Uniunea Europeană sau, în lipsa unui asemenea termen,
în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a acestuia, Guvernul, Banca
Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, potrivit domeniilor
de competență, vor elabora și vor prezenta Parlamentului propuneri de modificare
a prezentei legi și a actelor normative conexe, pentru asigurarea aplicării
mecanismelor Uniunii Europene privind furnizarea transfrontalieră de servicii de
criptoactive, notificarea autorităților competente, schimbul de informații,
cooperarea în activități de supraveghere și aplicare a legii, precum și raportarea
către autoritățile europene competente.
 142

(5) Până la intrarea în vigoare a modificărilor legislative prevăzute la

alin. (4), autoritățile competente pot coopera și pot face schimb de informații cu
autoritățile competente ale statelor membre ale Uniunii Europene, cu ESMA, cu
ABE și, după caz, BCE, în limitele prezentei legi și ale tratatelor internaționale la
care Republica Moldova este parte, fără ca această cooperare să producă efecte de
recunoaștere mutuală, de aplicare a regimului de pașaportizare sau autorizare
transfrontalieră prevăzut de Regulamentul (UE) 2023/1114 sau conform dreptului
Uniunii Europene.
(6) În vederea aplicării alin. (5), Comisia Națională și, respectiv, Banca
Națională pot adopta acte normative de punere în aplicare a prezentei legi privind
standardele tehnice referitoare la informațiile care trebuie să facă obiectul
schimbului dintre autoritățile competente din statele membre, precum și în ceea ce
privește formularele, modelele și procedurile standard pentru cooperarea și
schimbul de informații dintre autoritățile competente din statele membre, ESMA
și ABE.

Articolul 106. Dispoziții tranzitorii

(1) În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi,
persoanele sau entitățile care, până la data intrării în vigoare, care intenționează să
desfășoare activități de emitere de criptoactive, ofertă publică sau admitere la
tranzacționare de criptoactive ori de furnizare de servicii de criptoactive, supuse
notificării, aprobării sau autorizării potrivit prezentei legi,:
a) vor depune la autoritatea competentă, potrivit art. 85, notificarea, sau
după caz cererea privind eliberarea autorizației pentru activitatea de emitere, oferta
publică, admiterea la tranzacționare, furnizare a serviciilor de criptoactive
respective în conformitate cu prezenta lege și cu actele normative pentru punerea
în aplicarea a prezentei legi
b) vor întreprinde măsurile necesare pentru aducerea cadrului
organizațional, politicilor, procedurilor interne, documentației contractuale,
sistemelor tehnice şi raporturile lor cu persoanele terţe în conformitate cu
dispoziţiile prezentei legi şi ale actelor normative pentru punerea în aplicarea a
prezentei legi.
(2) Depunerea notificării sau a cererii privind eliberarea autorizației nu
conferă dreptul de a desfășura activitățile prevăzute la alin. (1). Aceste activități
pot fi desfășurate numai după obținerea autorizației ori, după caz, după
îndeplinirea condițiilor aferente procedurii de notificare, în conformitate cu
prezenta lege.
(3) Persoanele sau entitățile care nu au îndeplinit cerinţele prevăzute la
alin. (1) sau a căror cerere de eliberare a autorizației a fost respinsă ori care nu
îndeplinesc condițiile prevăzute de prezenta lege, nu au dreptul să desfăşoare
activități de emitere, oferta publică, admiterea la tranzacționare de criptoactive, de
furnizare a serviciilor de criptoactive.
 143

(4) Desfășurarea activităților enumerate la alin. (1), care sunt supuse

autorizării sau notificării conform prevederilor prezentei legi, fără obținerea
autorizației, fără îndeplinirea condițiilor aferente procedurii de notificare, este
interzisă și se sancționează conform prevederilor Codului penal al Republicii
Moldova nr. 985/2002.
(5) Dispozițiile prezentului articol nu constituie autorizare provizorie,
aprobare tacită, recunoaștere, validare sau legalizare a activităților privind activele
virtuale ori criptoactivele desfășurate anterior intrării în vigoare a prezentei legi cu
încălcarea regimului juridic aplicabil și nu aduc atingere răspunderii juridice
pentru faptele săvârșite până la această dată.
(6) Până la obținerea autorizației ori, după caz, până la îndeplinirea
condițiilor aferente procedurii de notificare, se interzice atragerea de clienți,
încheierea de tranzacții noi, executarea de ordine, schimbul de criptoactive contra
fonduri sau contra alte criptoactive, custodia, transferul sau orice altă prestare de
servicii privind criptoactivele, precum și promovarea publică a unor asemenea
activități.
 144

Anexa nr. 1
la Legea nr. /2026 privind piața criptoactivelor

INFORMAȚII
care trebuie publicate în cartea albă pentru criptoactive, altele decât tokenurile
raportate la active sau tokenurile de monedă electronică

Partea 1. Informații despre ofertant sau persoana care solicită admiterea la

tranzacționare
1.1. Denumirea;
1.2. Forma juridică;
1.3. Sediul și adresa poștală pentru corespondență, dacă sunt diferite;
1.4. Data înregistrării;
1.5. Codul IDNO al persoanei juridice;
1.6. Numărul de telefon și adresa de e-mail ale ofertantului sau ale persoanei care solicită
admiterea la tranzacționare, precum și termenul de zile în care un investitor care contactează
ofertantul sau persoana care solicită admiterea la tranzacționare va primi un răspuns prin
intermediul numărului de telefon sau al adresei de e-mail respective;
1.7. După caz, denumirea societății-mamă;
1.8. Identitatea, adresele profesionale și funcțiile persoanelor care sunt membri ai
organului de conducere al ofertantului sau ale persoanei care solicită admiterea la tranzacționare;
1.9. Activitatea economică sau profesională a ofertantului sau a persoanei care solicită
admiterea la tranzacționare și, după caz, a societății-mamă aferente;
1.10. Situația financiară a ofertantului sau a persoanei care solicită admiterea la
tranzacționare din ultimii trei ani sau, în cazul în care ofertantul sau persoana care solicită
admiterea la tranzacționare a fost înființat(ă) cu mai puțin de trei ani în urmă, situația financiară
de la data înregistrării sale.
Situația financiară se evaluează pe baza unei prezentări corecte a evoluției și a
performanței activității ofertantului sau a persoanei care solicită admiterea la tranzacționare,
precum și a poziției sale pentru fiecare an și perioadă intermediară pentru care se solicită
istoricul financiar, inclusiv a cauzelor care au determinat schimbări semnificative.
Prezentarea trebuie să fie o analiză echilibrată și cuprinzătoare a evoluției și a
performanței activității ofertantului sau a persoanei care solicită admiterea la tranzacționare,
precum și a poziției sale, corelată cu dimensiunea și complexitatea activității.

Partea a 2-a. Informații despre emitent, în cazul în care acesta este diferit de
ofertant sau de persoana care solicită admiterea la tranzacționare
2.1. Denumirea;
2.2. Forma juridică;
2.3. Sediul și adresa poștală pentru corespondență, dacă sunt diferite;
2.4. Data înregistrării;
2.5. Codul IDNO;
2.6. După caz, denumirea societății-mamă;
2.7. Identitatea, adresele profesionale și funcțiile persoanelor care sunt membri ai
organului de conducere al emitentului;
2.8. Activitatea economică sau profesională a emitentului și, după caz, a societății-mamă
aferente.
 145

Partea a 3-a. Informații despre operatorul platformei de tranzacționare în cazurile

în care acesta elaborează cartea albă pentru criptoactive
3.1. Denumirea;
3.2. Forma juridică;
3.3. Sediul și adresa poștală pentru corespondență, dacă sunt diferite;
3.4. Data înregistrării;
3.5. Codul IDNO;
3.6. După caz, identitatea societății-mamă;
3.7. Motivul pentru care operatorul respectiv a elaborat cartea albă pentru criptoactive;
3.8. Identitatea, adresele profesionale și funcțiile persoanelor care sunt membri ai
organului de conducere al operatorului;
3.9. Activitatea economică sau profesională a operatorului și, după caz, a societății-
mamă aferente.

Partea a 4-a. Informații despre proiectul de criptoactive

4.1. Denumirea proiectului de criptoactive și a criptoactivelor, dacă este diferită de
denumirea ofertantului sau a persoanei care solicită admiterea la tranzacționare, și abrevierea
sau codul acestora;
4.2. O scurtă descriere a proiectului de criptoactive;
4.3. Date privind toate persoanele fizice sau juridice (inclusiv adresele profesionale sau
sediul societății) implicate în implementarea proiectului de criptoactive, cum ar fi consultanții,
echipa de dezvoltatori și furnizorii de servicii de criptoactive;
4.4. În cazul în care proiectul de criptoactive vizează tokenurile utilitare, principalele
caracteristici ale bunurilor sau serviciilor care urmează să fie dezvoltate;
4.5. Informații referitoare la proiectul de criptoactive, mai ales descrierea obiectivelor de
etapă anterioare și viitoare ale proiectului și, după caz, resursele deja alocate proiectului;
4.6. După caz, informații despre planurile de utilizare a fondurilor sau a altor criptoactive
colectate.

Partea a 5-a. Informații despre oferta publică de criptoactive sau admiterea la

tranzacționare a acestora
5.1. O mențiune din care să rezulte dacă cartea albă privind criptoactivele se referă sau
nu la o ofertă publică de criptoactive sau la admiterea la tranzacționare a acestora;
5.2. Motivele care stau la baza ofertei publice sau a admiterii la tranzacționare;
5.3. Dacă este cazul, suma pe care intenționează să o mobilizeze oferta publică în orice
fonduri sau în orice alt criptoactiv, inclusiv, dacă este cazul, orice valoare minimă sau maximă
de subscriere stabilită pentru oferta publică de criptoactive, și dacă sunt acceptate
suprasubscrieri și modul în care acestea sunt alocate;
5.4. Prețul de emisiune al criptoactivelor care fac obiectul ofertei publice (în lei
moldovenești sau orice alte criptoactive), orice taxă de subscriere aplicabilă sau metoda după
care se va stabili prețul de ofertă;
5.5. După caz, numărul total de criptoactive care urmează a fi oferite public sau admise
la tranzacționare;
5.6. Indicarea deținătorilor potențiali cărora li se adresează oferta publică de criptoactive
sau admiterea la tranzacționare a criptoactivelor, inclusiv a eventualelor restricții privind tipul
de deținători de astfel de criptoactive;
5.7. Un anunț specific care să indice că cumpărătorii participanți la oferta publică de
criptoactive vor putea beneficia de o rambursare în cazul în care obiectivul minim de subscriere
vizat nu este atins la sfârșitul ofertei publice, în cazul în care cumpărătorii își exercită dreptul
de retragere prevăzut la art. 13 sau în cazul anulării ofertei publice, precum și o descriere
 146

detaliată a mecanismului de rambursare, inclusiv termenul preconizat pentru finalizarea unor

astfel de rambursări;
5.8. Informații referitoare la diferitele etape ale ofertei publice de criptoactive, inclusiv
informații referitoare la prețul de achiziție redus pentru primii cumpărători de criptoactive
(vânzări anterioare ofertei publice); în cazul unui preț de achiziție redus pentru unii cumpărători,
motivele pentru care prețurile de achiziție pot fi diferite, precum și o descriere a impactului
asupra celorlalți investitori;
5.9. Pentru ofertele cu durată limitată, perioada de subscriere în cursul căreia este
deschisă oferta publică;
5.10. Mecanismele de protecție a fondurilor sau a altor criptoactive, astfel cum se
menționează la art. 10, în timpul ofertei publice cu durată limitată sau în cursul perioadei de
retragere;
5.11. Metodele de plată utilizate pentru achiziționarea criptoactivelor care fac obiectul
ofertei și metodele de transferare a valorii către cumpărători, atunci când aceștia au dreptul la
rambursare;
5.12. În cazul ofertelor publice, informații privind dreptul de retragere menționat la
art. 13;
5.13. Informații privind modalitățile și calendarul transferului către deținători al
criptoactivelor achiziționate;
5.14. Informații privind cerințele tehnice pe care cumpărătorul trebuie să le
îndeplinească pentru a deține criptoactivele;
5.15. După caz, denumirea furnizorului de servicii de criptoactive responsabil cu
plasarea criptoactivelor și forma unui astfel de plasament (cu sau fără angajament ferm);
5.16. După caz, denumirea platformei de tranzacționare pentru criptoactive pe care se
solicită admiterea la tranzacționare și informații cu privire la modul în care investitorii pot
accesa astfel de platforme de tranzacționare și la costurile implicate;
5.17. Cheltuielile legate de oferta publică de criptoactive;
5.18. Potențiale conflicte de interese ale persoanelor implicate în oferta publică sau în
admiterea la tranzacționare, legate de ofertă sau de admiterea la tranzacționare;
5.19. Cadrul legal aplicabil ofertei publice de criptoactive, precum și instanța
competentă.

Partea a 6-a. Informații despre criptoactive

6.1. Tipul de criptoactive care vor face obiectul ofertei publice sau pentru care se solicită
admiterea la tranzacționare;
6.2. O descriere a caracteristicilor, inclusiv a datelor necesare pentru clasificarea cărții
albe pentru criptoactive în registrul menționat la art. 95, astfel cum se precizează în alin. (8) de
la articolul menționat, precum și a funcționalităților criptoactivelor care fac obiectul ofertei sau
sunt admise la tranzacționare, inclusiv informații privind momentul în care, conform planificării,
vor putea fi utilizate aceste funcționalități.

Partea a 7-a. Informații despre drepturile și obligațiile aferente criptoactivelor

7.1. O descriere a drepturilor și, dacă este cazul, a obligațiilor cumpărătorului, precum și
procedura și condițiile de exercitare a drepturilor respective;
7.2. O descriere a condițiilor în care pot fi modificate drepturile și obligațiile;
7.3. După caz, informații privind viitoarele oferte publice de criptoactive ale emitentului
și numărul de criptoactive păstrate de acesta;
7.4. În cazul în care oferta publică de criptoactive sau admiterea acestora la
tranzacționare se referă la tokenuri utilitare, informații despre calitatea și cantitatea bunurilor
sau serviciilor la care oferă acces tokenurile utilitare;
 147

7.5. În cazul în care ofertele publice de criptoactive sau admiterea acestora la

tranzacționare se referă la tokenuri utilitare, informații cu privire la modul în care tokenurile
utilitare pot fi răscumpărate în bunurile sau serviciile de care sunt legate;
7.6. În cazul în care nu se solicită admiterea la tranzacționare, informații cu privire la
modul și locul în care criptoactivele pot fi achiziționate sau vândute după oferta publică;
7.7. Eventualele restricții impuse asupra transferabilității criptoactivelor oferite sau
admise la tranzacționare;
7.8. În cazul în care pentru criptoactive există protocoale de creștere sau reducere a
ofertei ca răspuns la variațiile cererii, o descriere a funcționării protocoalelor de acest tip;
7.9. După caz, o descriere a mecanismelor de protecție prin care se protejează valoarea
criptoactivelor și a mecanismelor de compensare;
7.10. Cadrul legal aplicabil criptoactivelor, precum și instanța competentă.

Partea a 8-a. Informații despre tehnologia-suport

8.1. Informații despre tehnologia utilizată, inclusiv tehnologia registrelor distribuite,
protocoalele și standardele tehnice utilizate;
8.2. Mecanismul de consens, după caz;
8.3. Mecanismele de stimulare pentru securizarea tranzacțiilor și eventualele comisioane
aplicabile;
8.4. În cazul în care criptoactivele sunt emise, transferate și stocate utilizând tehnologia
registrelor distribuite care este operată de emitent, de ofertant sau de un terț care acționează în
numele acestora, o descriere detaliată a funcționării tehnologiei registrelor distribuite;
8.5. Informații privind rezultatul auditului tehnologiei utilizate, dacă un astfel de audit a
fost efectuat.

Partea a 9-a. Informații privind riscurile

9.1. O descriere a riscurilor aferente ofertei publice de criptoactive sau admiterii la
tranzacționare a acestora;
9.2. O descriere a riscurilor aferente emitentului, în cazul în care acesta este diferit de
ofertant sau de persoana care solicită admiterea la tranzacționare;
9.3. O descriere a riscurilor aferente criptoactivelor;
9.4. O descriere a riscurilor aferente implementării proiectului;
9.5. O descriere a riscurilor aferente tehnologiei utilizate, precum și a măsurilor de
atenuare, dacă este cazul.

Partea a 10-a. Informații privind principalele efecte negative asupra climei și alte
efecte negative legate de mediu ale mecanismului de consens utilizat pentru emiterea
criptoactivului, conform actelor normative de punere în aplicare a prezentei legi în ceea
ce privește:
10.1. Conținutul;
10.2. Metodologiile;
10.3. Modul de prezentare a informațiilor în ceea ce privește indicatorii de
sustenabilitate în legătură cu efectele negative asupra climei și cu alte efecte negative legate de
mediu.
 148

Anexa nr. 2
la Legea nr. /2026 privind piața criptoactivelor

INFORMAȚII
care trebuie publicate în cartea albă pentru criptoactive de tipul tokenurilor
raportate la active

Partea 1. Informații despre emitentul tokenului raportat la active

1.1. Denumirea;
1.2. Forma juridică;
1.3. Sediul și adresa poștală pentru corespondență, dacă sunt diferite;
1.4. Data înregistrării;
1.5. Codul IDNO;
1.6. După caz, identitatea societății-mamă;
1.7. Identitatea, adresele profesionale și funcțiile persoanelor care sunt membri ai
organului de conducere al emitentului;
1.8. Activitatea economică sau profesională a emitentului și, după caz, a societății-mamă
aferente;
1.9. Situația financiară a emitentului din ultimii trei ani sau, în cazul în care emitentul a
fost înființat cu mai puțin de trei ani în urmă, situația financiară de la data înregistrării sale.
Situația financiară se evaluează pe baza unei o prezentări corecte a evoluției și a
performanței activității emitentului, precum și a poziției sale pentru fiecare an și perioadă
intermediară pentru care se solicită istoricul financiar, inclusiv a cauzelor care au determinat
schimbări semnificative.
Prezentarea trebuie să fie o analiză echilibrată și cuprinzătoare a evoluției și a
performanței activității emitentului, precum și a poziției sale, corelată cu dimensiunea și
complexitatea activității.
1.10. O descriere detaliată a cadrului de guvernanță al emitentului;
1.11. Cu excepția emitenților de tokenuri raportate la active cărora nu li se aplică
obligația de autorizare în conformitate cu art. 17, informații detaliate despre autorizarea ca
emitent al unui token raportat la active acordată de Comisia Națională.
Pentru instituțiile de credit, denumirea autorității competente care a eliberat
autorizația/licența instituției de credit.
1.12. În cazul în care emitentul tokenului raportat la active a emis și alte criptoactive sau
desfășoară și alte activități legate de criptoactive, acest lucru ar trebui să fie precizat în mod clar;
emitentul ar trebui să precizeze și dacă există vreo legătură între emitent și entitatea care
gestionează tehnologia registrelor distribuite utilizată pentru emiterea criptoactivului, inclusiv
dacă protocoalele sunt gestionate sau controlate de o persoană strâns asociată cu participanții la
proiect.

Partea a 2-a. Informații despre tokenul raportat la active

2.1. Denumirea tokenului raportat la active și abrevierea sau codul acestuia;
2.2. O descriere a caracteristicilor tokenului raportat la active, inclusiv a datelor necesare
pentru clasificarea cărții albe pentru criptoactive în registrul menționat la art. 95, astfel cum se
precizează în alin. (8) de la articolul menționat;
2.3. Informații detaliate despre toate persoanele fizice sau juridice (inclusiv adresele
profesionale sau domiciliul societății) implicate în operaționalizarea tokenului raportat la active,
cum ar fi consultanții, echipa de dezvoltatori și furnizorii de servicii de criptoactive;
2.4. O descriere a rolului, a responsabilităților și a răspunderii entităților terțe menționate
la art. 34 alin. (5) lit. h);
 149

2.5. Informații privind planurile pentru tokenurile raportate la active, inclusiv descrierea
obiectivelor de etapă anterioare și viitoare și, după caz, resursele deja alocate.

Partea a 3-a. Informații despre oferta publică privind tokenul raportat la active sau
admiterea acestuia la tranzacționare
3.1. O mențiune din care să rezulte dacă cartea albă pentru criptoactive se referă sau nu
la o ofertă publică privind tokenul raportat la active sau la admiterea acestuia la tranzacționare;
3.2. Dacă este cazul, suma pe care vizează să o mobilizeze oferta publică privind tokenul
raportat la active în orice fonduri sau în orice alt criptoactiv, inclusiv, dacă este cazul, orice
valoare minimă sau maximă de subscriere stabilită pentru oferta publică privind tokenul raportat
la active, și dacă sunt acceptate suprasubscrieri și modul în care acestea sunt alocate;
3.3. După caz, numărul total al unităților de token raportat la active care urmează a fi
oferite public sau admise la tranzacționare;
3.4. O mențiune privind deținătorii potențiali cărora li se adresează oferta publică privind
tokenul raportat la active sau admiterea la tranzacționare a unui astfel de token raportat la active,
inclusiv eventualele restricții privind tipul de deținători de astfel de tokenuri raportate la active;
3.5. Un anunț specific care să indice că cumpărătorii care participă la oferta publică
privind tokenul raportat la active vor putea beneficia de o rambursare în cazul în care obiectivul
minim de subscriere vizat nu este atins la sfârșitul ofertei publice, inclusiv termenul preconizat
pentru finalizarea unor astfel de rambursări; consecințele depășirii unui obiectiv maxim de
subscriere vizat ar trebui să fie prezentate explicit;
3.6. Informații cu privire la diferitele etape ale ofertei publice privind tokenul raportat la
active, inclusiv informații privind prețul de achiziție redus pentru primii cumpărători ai
tokenului raportat la active (vânzări anterioare ofertei publice) și, în cazul unui preț de achiziție
redus pentru unii cumpărători, o explicație a motivului pentru care prețurile de achiziție pot fi
diferite, precum și o descriere a impactului asupra celorlalți investitori;
3.7. Pentru ofertele cu durată limitată, perioada de subscriere în cursul căreia este
deschisă oferta publică;
3.8. Metodele de plată utilizate pentru achiziționarea și răscumpărarea tokenului raportat
la active care face obiectul ofertei;
3.9. Informații privind modalitățile și calendarul transferului către deținători al tokenului
raportat la active achiziționat;
3.10. Informații privind cerințele tehnice pe care cumpărătorul trebuie să le
îndeplinească pentru a deține tokenurile raportate la active;
3.11. După caz, denumirea furnizorului de servicii de criptoactive responsabil cu
plasarea tokenului raportat la active și forma unui astfel de plasament (cu sau fără angajament
ferm);
3.12. După caz, denumirea platformei de tranzacționare pentru criptoactive pe care se
solicită admiterea la tranzacționare și informații cu privire la modul în care investitorii pot
accesa astfel de platforme de tranzacționare și la costurile implicate;
3.13. Cheltuielile legate de oferta publică privind tokenul raportat la active;
3.14. Potențiale conflicte de interese ale persoanelor implicate în oferta publică sau în
admiterea la tranzacționare, legate de ofertă sau de admiterea la tranzacționare;
3.15. Dreptul aplicabil ofertei publice privind tokenul raportat la active, precum și
instanța competentă.

Partea a 4-a. Informații despre drepturile și obligațiile aferente tokenului raportat

la active
 150

4.1. O descriere a caracteristicilor și funcționalităților tokenului raportat la active care

face obiectul ofertei sau este admis la tranzacționare, inclusiv informații privind momentul în
care, conform planificării, vor putea fi utilizate aceste funcționalități;
4.2. O descriere a drepturilor și, dacă este cazul, a obligațiilor cumpărătorului, precum și
procedura și condițiile de exercitare a drepturilor respective;
4.3. O descriere a condițiilor în care pot fi modificate drepturile și obligațiile;
4.4. După caz, informații privind viitoarele oferte publice privind tokenul raportat la
active ale emitentului și numărul de unități de token raportat la active păstrate de acesta;
4.5. În cazul în care nu se solicită admiterea la tranzacționare, informații cu privire la
modul și locul în care tokenul raportat la active poate fi achiziționat sau vândut după oferta
publică;
4.6. Eventualele restricții impuse asupra transferabilității tokenului raportat la active
oferit sau admis la tranzacționare;
4.7. În cazul în care pentru tokenul raportat la active există protocoale de creștere sau
reducere a ofertei ca răspuns la variațiile cererii, o descriere a funcționării protocoalelor de acest
tip;
4.8. După caz, o descriere a mecanismelor de protecție prin care se protejează valoarea
tokenurilor raportate la active și a mecanismelor de compensare;
4.9. Informații privind natura și forța executorie a drepturilor, inclusiv a drepturilor
permanente de răscumpărare și a oricăror creanțe pe care deținătorii și orice persoană fizică sau
juridică, astfel cum se menționează la art. 39 alin. (2), le pot pretinde emitentului, inclusiv
informații privind modul în care aceste drepturi vor fi tratate în cazul procedurilor de
insolvabilitate, informații privind atribuirea unor drepturi diferite unor deținători diferiți și
motivele nediscriminatorii pentru un astfel de tratament diferit;
4.10. O descriere detaliată a creanței pe care o reprezintă tokenul raportat la active pentru
deținători, inclusiv:
a) descrierea fiecărui activ la care se face raportarea și proporțiile specificate ale fiecăruia
dintre activele respective;
b) relația dintre valoarea activelor de referință și valoarea creanței și rezerva de active;
și
c) o descriere a gradului de corectitudine și transparență al realizării evaluării
componentelor creanței, identificând, dacă este cazul, părțile independente;
4.11. După caz, informații cu privire la mecanismele instituite de emitent pentru a
asigura lichiditatea tokenului raportat la active, inclusiv denumirile entităților responsabile cu
asigurarea lichidității unui astfel de token;
4.12. Datele de contact pentru înaintarea plângerilor și descrierea procedurii de tratare a
plângerilor și a oricărui mecanism de soluționare a litigiilor sau a oricărei proceduri de solicitare
a unor măsuri de reparare instituite de emitentul tokenului raportat la active;
4.13. O descriere a drepturilor deținătorilor în cazul în care emitentul nu este în măsură
să își îndeplinească obligațiile, inclusiv în caz de insolvabilitate;
4.14. O descriere a drepturilor în contextul punerii în aplicare a planului de redresare;
4.15. O descriere a drepturilor în contextul punerii în aplicare a planului de
răscumpărare;
4.16. Informații detaliate cu privire la modul în care este răscumpărat tokenul raportat
la active, inclusiv dacă deținătorul va putea alege forma de răscumpărare, forma de transfer sau
moneda de răscumpărare;
4.17. Dreptul aplicabil tokenului raportat la active, precum și instanța competentă.

Partea a 5-a. Informații despre tehnologia-suport

 151

5.1. Informații despre tehnologia utilizată, inclusiv tehnologia registrelor distribuite,

precum și protocoalele și standardele tehnice utilizate care permit deținerea, stocarea și
transferul tokenurilor raportate la active;
5.2. Mecanismul de consens, după caz;
5.3. Mecanismele de stimulare pentru securizarea tranzacțiilor și eventualele comisioane
aplicabile;
5.4. În cazul în care tokenurile raportate la active sunt emise, transferate și stocate
utilizând tehnologia registrelor distribuite care este operat de emitent sau de un terț care
acționează în numele emitentului, o descriere detaliată a funcționării respectivei tehnologii a
registrelor distribuite;
5.5. Informații privind rezultatul auditului tehnologiei utilizate, dacă un astfel de audit a
fost efectuat.

Partea a 6-a. Informații privind riscurile

6.1. Riscurile aferente rezervei de active în cazul în care emitentul nu este în măsură să
își îndeplinească obligațiile;
6.2. O descriere a riscurilor aferente emitentului tokenului raportat la active;
6.3. O descriere a riscurilor aferente ofertei publice privind tokenul raportat la active sau
admiterii acestuia la tranzacționare;
6.4. O descriere a riscurilor aferente tokenului raportat la active, în special în ceea ce
privește activele la care se realizează raportarea;
6.5. O descriere a riscurilor aferente operaționalizării proiectelor care vizează tokenul
raportat la active;
6.6. O descriere a riscurilor aferente tehnologiei utilizate, precum și a măsurilor de
atenuare, dacă este cazul.

Partea a 7-a. Informații privind activele de rezervă

7.1. O descriere detaliată a mecanismului care vizează alinierea valorii rezervei de active
la creanța asociată tokenului raportat la active, inclusiv aspectele juridice și tehnice;
7.2. O descriere detaliată a rezervei de active și a componenței acestora;
7.3. O descriere a mecanismului de emitere și răscumpărare a tokenurilor raportate la
active;
7.4. Informații care să indice dacă o parte din activele de rezervă sunt investite și, după
caz, o descriere a politicii de investiții în ceea ce privește activele de rezervă;
7.5. O descriere a mecanismelor de custodie pentru activele de rezervă, inclusiv
separarea acestora, și numele furnizorilor de servicii de criptoactive care asigură custodia și
administrarea criptoactivelor în numele clienților, al instituțiilor de credit sau al firmelor de
investiții desemnate drept custozi ai activelor de rezervă.
 152

Anexa nr. 3
la Legea nr. /2026 privind piața criptoactivelor
INFORMAȚII
care trebuie publicate în cartea albă pentru criptoactive de tipul tokenurilor
de monedă electronică

Partea 1. Informații despre emitentul tokenului de monedă electronică

1.1. Denumirea;
1.2. Forma juridică;
1.3. Sediul și adresa poștală pentru corespondență, dacă sunt diferite;
1.4. Data înregistrării;
1.5. Codul IDNO;
1.6. Numărul de telefon și adresa de e-mail pentru a se putea contacta emitentul, precum
și numărul de zile în care un investitor care contactează emitentul prin intermediul acestui număr
de telefon sau al acestei adrese de e-mail va primi un răspuns;
1.7. După caz, identitatea societății-mamă;
1.8. Identitatea, adresele profesionale și funcțiile persoanelor care sunt membri ai
organului de conducere al emitentului;
1.9. Activitatea economică sau profesională a emitentului și, după caz, a societății-mamă
aferente;
1.10. Posibilele conflicte de interese;
1.11. În cazul în care emitentul tokenurilor de monedă electronică emite și alte
criptoactive sau desfășoară și alte activități legate de criptoactive, acest lucru ar trebui să fie
precizat în mod clar; emitentul ar trebui să precizeze și dacă există vreo legătură între emitent și
entitatea care gestionează tehnologia registrelor distribuite utilizată pentru emiterea
criptoactivului, inclusiv dacă protocoalele sunt gestionate sau controlate de o persoană strâns
asociată cu participanții la proiect;
1.12. Situația financiară a emitentului din ultimii trei ani sau, în cazul în care emitentul
a fost înființat cu mai puțin de trei ani în urmă, situația financiară de la data înregistrării sale.
Situația financiară se evaluează pe baza unei prezentări corecte a evoluției și a
performanței activității emitentului, precum și a poziției sale pentru fiecare an și perioadă
intermediară pentru care se solicită istoricul financiar, inclusiv a cauzelor care au determinat
schimbări semnificative.
Prezentarea trebuie să fie o analiză echilibrată și cuprinzătoare a evoluției și a
performanței activității emitentului, precum și a poziției sale, corelată cu dimensiunea și
complexitatea activității;
1.13. Cu excepția emitenților de tokenuri de monedă electronică cărora nu li se aplică
obligația de autorizare în conformitate cu art. 45 alin. (5), informații detaliate despre autorizarea
ca emitent al unui token de monedă electronică acordată de Banca Națională în virtutea calității
de autoritate responsabilă de supravegherea prudențială a activității instituțiilor emitente de
monedă electronică, în temeiul Legii nr. 114/2012.

Partea a 2-a. Informații despre tokenul de monedă electronică

2.1. Denumirea și abrevierea;
2.2. O descriere a caracteristicilor tokenului de monedă electronică, inclusiv a datelor
necesare pentru clasificarea cărții albe pentru criptoactive în registrul menționat la art. 95, astfel
cum se precizează în alin. (8) de la articolul menționat;
 153

2.3. Informații detaliate despre toate persoanele fizice sau juridice (inclusiv adresele
profesionale și/sau domiciliul societății) implicate în concepere și implementare, cum ar fi
consultanții, echipa de dezvoltatori și furnizorii de servicii de criptoactive.

Partea a 3-a. Informații despre oferta publică privind tokenul de monedă

electronică sau admiterea acestuia la tranzacționare
3.1. O mențiune din care să rezulte dacă cartea albă privind criptoactivele se referă sau
nu la o ofertă publică privind tokenul de monedă electronică sau la admiterea acestuia la
tranzacționare;
3.2. După caz, numărul total de unități de token de monedă electronică care urmează a
fi oferite public sau admise la tranzacționare;
3.3. După caz, denumirea platformelor de tranzacționare pentru criptoactive pe care se
solicită admiterea la tranzacționare a tokenului de monedă electronică;
3.4. Dreptul aplicabil ofertei publice privind tokenul de monedă electronică, precum și
instanța competentă.

Partea a 4-a. Informații despre drepturile și obligațiile aferente tokenurilor de

monedă electronică
4.1. O descriere detaliată a drepturilor și obligațiilor, dacă este cazul, deținătorului
tokenului de monedă electronică, inclusiv dreptul de răscumpărare la valoarea nominală, precum
și procedura și condițiile de exercitare a drepturilor respective;
4.2. O descriere a condițiilor în care pot fi modificate drepturile și obligațiile;
4.3. O descriere a drepturilor deținătorilor în cazul în care emitentul nu este în măsură să
își îndeplinească obligațiile, inclusiv în caz de insolvabilitate;
4.4. O descriere a drepturilor în contextul punerii în aplicare a planului de redresare;
4.5. O descriere a drepturilor în contextul punerii în aplicare a planului de răscumpărare;
4.6. Datele de contact pentru înaintarea plângerilor și descrierea procedurii de tratare a
plângerilor și a oricărui mecanism de soluționare a litigiilor sau a oricărei proceduri de solicitare
a unor măsuri de reparare instituite de emitentul tokenului de monedă electronică;
4.7. După caz, o descriere a mecanismelor de protecție prin care se protejează valoarea
criptoactivelor și a mecanismelor de compensare;
4.8. Cadrul legal aplicabil tokenului de monedă electronică, precum și instanța
competentă.

Partea a 5-a. Informații despre tehnologia-suport

5.1. Informații despre tehnologia utilizată, inclusiv tehnologia registrelor distribuite,
precum și protocoalele și standardele tehnice utilizate care permit deținerea, stocarea și
transferul tokenurilor de monedă electronică;
5.2. Informații privind cerințele tehnice pe care cumpărătorul trebuie să le îndeplinească
pentru a dobândi controlul asupra tokenului de monedă electronică;
5.3. Mecanismul de consens, după caz;
5.4. Mecanismele de stimulare pentru securizarea tranzacțiilor și eventualele comisioane
aplicabile;
5.5. În cazul în care tokenul de monedă electronică este emis, transferat și stocat utilizând
tehnologia registrelor distribuite care este operat de emitent sau de un terț care acționează în
numele acestuia, o descriere detaliată a funcționării respectivei tehnologii a registrelor
distribuite;
5.6. Informații privind rezultatul auditului tehnologiei utilizate, dacă un astfel de audit a
fost efectuat.

Partea a 6-a. Informații privind riscurile

 154

6.1. O descriere a riscurilor aferente emitentului tokenului de monedă electronică;

6.2. O descriere a riscurilor aferente tokenului de monedă electronică;
6.3. O descriere a riscurilor aferente tehnologiei utilizate, precum și a măsurilor de
atenuare, dacă este cazul.
 155

Anexa nr. 4
la Legea nr. /2026 privind piața criptoactivelor

CERINȚE DE CAPITAL MINIM

aplicabile furnizorilor de servicii de criptoactive

Furnizori de Tip de servicii de criptoactive Cerințe de capital

servicii de minim în temeiul
criptoactive art. 60 alin. (1)
lit. a)
(echivalentul în lei,
calculat cu aplicarea
cursului oficial al
leului moldovenesc
stabilit de Banca
Naţională)
Categoria 1 Furnizor de servicii de criptoactive autorizat pentru 50 000 EUR
următoarele servicii de criptoactive:
1) executarea ordinelor în contul clienților;
2) plasarea de criptoactive;
3) furnizarea de servicii de transfer de criptoactive în
numele clienților;
4) primirea și transmiterea ordinelor aferente
criptoactivelor în numele clienților;
5) oferirea de consultanță cu privire la criptoactive;
și/sau
6) administrarea de portofolii de criptoactive
Categoria 2 Furnizor de servicii de criptoactive autorizat pentru 125 000 EUR
orice servicii de criptoactive din categoria 1 și:
7) asigurarea custodiei și a administrării
criptoactivelor în numele clienților;
8) schimbul de criptoactive contra unor fonduri; și/sau
9) schimbul de criptoactive contra altor criptoactive
Categoria 3 Furnizor de servicii de criptoactive autorizat pentru 150 000 EUR
orice servicii de criptoactive din categoria 2 și:
10) operarea unei platforme de tranzacționare pentru
criptoactive
 156

Anexa nr. 5
la Legea nr. /2026 privind piața criptoactivelor
Modificarea unor acte normative

Art. I. – Legea nr. 548/1995 cu privire la Banca Națională a Moldovei (republicată în

Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2015, nr. 297-300, art. 544), cu modificările
ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. La articolul 5:
alineatul (1) se completează cu litera p1) cu următorul cuprins:
„p1) acționează ca organ cu funcții de reglementare, autorizare, supraveghere și control
asupra activității desfășurate pe piața criptoactivelor prevăzute la art. 85 alin. (3) din Legea
nr. /2026 privind piața criptoactivelor”.
2. Articolul 752:
se completează cu alineatul (23) cu următorul cuprins:
„(23) Sancțiunile și măsurile care pot fi aplicate de Banca Naţională faţă de persoanele
sau entitățile care desfășoară activități prevăzute la art. 85 alin. (3) Legea nr. /2026 privind
piața criptoactivelor se aplică de către Comitetul executiv. Măsurile şi sancțiunile prevăzute la
art. 86 alin. (2) și art. 97 alin. (9) pct. 1) şi 2) din Legea nr. /2026 privind piața criptoactivelor
pot fi aplicate de către guvernatorul, prim-viceguvernatorul sau viceguvernatorii Băncii
Naţionale.”

Art. II. – Legea nr. 192/1998 privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare (republicată
în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr. 117-126BIS), cu modificările ulterioare,
se modifică după cum urmează:
1. La articolul 3, după cuvintele „pe piața de capital” se introduce textul „și pe piața
criptoactivelor, respectiv în raport cu emitenții, ofertanții, persoanele care solicită admiterea la
tranzacționare a criptoactivelor, altele decât tokenurile raportate la active și tokenurile de
monedă electronică, emitenții de tokenuri raportate la active și furnizorii de servicii de
criptoactive”, iar după cuvintele „manipulării pe piaţa de capital” se introduc cuvintele „și pe
piața criptoactivelor”.
2. La articolul 4:
alineatul (1), după cuvintele „și investitorii” se introduce textul: „emitenții, ofertanții și
persoanele care solicită admiterea la tranzacționare a criptoactivelor, altele decât tokenurile
raportate la active și tokenurile de monedă electronică, emitenții de tokenuri raportate la active,
furnizorii de servicii de criptoactive”;
alineatul (21) se completează cu litera i) cu următorul cuprins:
„i) emitenții, ofertanții, persoanele care solicită admiterea la tranzacționare a
criptoactivelor, altele decât tokenurile raportate la active și tokenurile de monedă electronică,
emitenții de tokenuri raportate la active, emitenții de tokenuri de monedă electronică, furnizorii
de servicii de criptoactive”;
se completează cu alineatele (25) și (26) cu următorul cuprins:
„(25) Atribuțiile Comisiei Naționale privind reglementarea, autorizarea, supravegherea,
investigarea și controlul se extinde asupra activităților desfășurate pe piața criptoactivelor în
limitele competențelor stabilite la art. 85 alin. (2) din Legea nr. /2026 privind piața
criptoactivelor;
(26) Comisia Naţională adoptă acte normative privind stabilirea cerințelor și/sau
standardelor tehnice aferente activităților desfășurate pe piața criptoactivelor, în limitele
competențelor stabilite la art. 85 alin. (2) din Legea nr. /2026 privind piața criptoactivelor”.
3. La articolul 6, litera h) se completează cu o liniuță nouă cu următorul cuprins:
 157

„– plățile furnizorilor de servicii de criptoactive, emitenților de criptoactive, altele decât

tokenurile raportate la active și tokenurile de monedă electronică, emitenților de tokenuri
raportate la active, în mărime de până la 0,1 la sută din valoarea anuală a venitului din prestarea
serviciilor sau a veniturilor înregistrate”.
4. La articolul 8 litera m), după cuvintele „registrul agențiilor de rating de credit” se
introduc cuvintele „registrul privind criptoactivele”.

Art. III – Legea nr. 114/2012 cu privire la serviciile de plată şi moneda electronică
(Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 193-197, art. 661), cu modificările
ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. La articolul 25, alineatul (1) se completează cu litera d) cu următorul cuprins:
„d) furnizarea serviciilor de criptoactive, în limitele și în condițiile stabilite în
conformitate cu legislația privind piața criptoactivelor.”
2. La articolul 88, alineatul (1) se completează cu literele e) și f) cu următorul cuprins:
„e) emiterea tokenului de monedă electronică, realizarea ofertei publice și/sau admiterea
la tranzacționare a respectivului token de monedă electronică, în conformitate cu legislația
privind piața criptoactivelor;
f) furnizarea serviciilor de criptoactive, în limitele și în condițiile stabilite în conformitate
cu legilația privind piața criptoactivelor.”

Art. IV – Legea nr. 202/2017 privind activitatea băncilor (Monitorul Oficial al

Republicii Moldova, 2017, nr. 434-439, art. 727), cu modificările ulterioare, se modifică după
cum urmează:
1. La articolul 14, alineatul (1) se completează cu literele o1), o2) și o3) cu următorul
cuprins:
„o1) emiterea de token raportat la active, realizarea ofertei publice și/sau admiterea la
tranzacționare a respectivului token raportat la active, în conformitate cu legislația privind piața
criptoactivelor;
o2) emiterea tokenului de monedă electronică, realizarea ofertei publice și/sau admiterea
la tranzacționare a respectivului token de monedă electronică, în conformitate cu legislația
privind piața criptoactivelor;
o3) furnizarea serviciilor de criptoactive, în limitele și în condițiile stabilite în
conformitate cu legislația privind piața criptoactivelor.”
 SINTEZA obiecțiilor, propunerilor și recomandărilor
la proiectul de Lege privind piața criptoactivelor (număr unic: 338/MF/BNM/2026)

Participantul la Nr. Conținutul obiecției, Argumentarea

avizare crt. propunerii, recomandării, concluzii autorului proiectului
Avizare și consultare publică
Ministerul Mediului 1. Având în vedere necesitatea integrării principiilor de conservare a Nu se acceptă.
biodiversității și utilizare durabilă a resurselor naturale, se consideră Proiectele actelor normative de reglementare în vederea
Nr. 13-05/1285 din necesară completarea la art. 6 alin. (12) cu textul propus: stabilirii cerințelor și/sau standardelor tehnice în ceea ce
17.04.2026 La finalul art. 6 alin. (12) se introduce o nouă propoziție cu următorul privește conținutul, metodologiile și modul de prezentare a
cuprins: informațiilor, în ceea ce privește indicatorii de sustenabilitate în
„La elaborarea cerințelor și standardelor tehnice privind indicatorii de legătură cu efectele negative asupra climei și cu alte efecte
sustenabilitate, autoritățile competente consultă în mod obligatoriu negative legate de mediu vor fi transmise pentru consultare cu
Ministerul Mediului.” Ministerul Mediului în cadrul etapei obligatorii de avizare și
consultare publică prevăzute de Legea nr. 100/2017 cu privire
la actele normative.
2. La completarea art. 14 se propune următorul text: Nu se acceptă.
La art. 14 se introduce un nou alineat, alin. (4), cu următorul cuprins: Reglementarea suplimentară în textul proiectului de lege a
„(4) Ofertanții și furnizorii de servicii de criptoactive care dezvoltă sau aspectului privind respectarea cerințelor legislației de mediu
operează infrastructuri fizice necesare funcționării mecanismelor de privind conservarea biodiversității, inclusiv regimul ariilor
consens sunt obligați să respecte cerințele legislației de mediu privind naturale protejate și al speciilor de floră și faună sălbatică nu
conservarea biodiversității, inclusiv regimul ariilor naturale protejate și este necesară. Legea privind protecția mediului înconjurător
al speciilor de floră și faună sălbatică.” nr.1515-XII din 16.06.1993, precum și alte acte normative de
Specificăm că această completare reafirmă aplicabilitatea cadrului domeniul mediului reprezintă legi speciale (lex specialis) în
legal de mediu și previne eventualele efecte negative asupra materie, stabilind clar cerințele privind conservarea
patrimoniului natural. biodiversității, inclusiv regimul ariilor naturale protejate și al
speciilor de floră și faună sălbatică. În plus, respectarea
legislației în vigoare este obligatorie pentru toți subiecții de
drept, neputând fi invocată necunoașterea acesteia. Considerăm
că cadrul legal oferit de Legea privind protecția mediului
înconjurător nr. 1515-XII din 16.06.1993, precum și alte acte
normative în de domeniul mediului este pe deplin suficient, nu
necesită dublare.
3. La articolul 85 se propune introducerea unui nou alineat cu următorul Se acceptă parțial.
text: Textul proiectului de Lege se completează la art.89. Cooperarea
„În exercitarea atribuțiilor ce vizează evaluarea impactului asupra cu alte autorități cu alineatul (2), cu următorul cuprins:
mediului și biodiversității, autoritățile competente cooperează cu ”(2)Autoritățile competente cooperează cu Ministerul
Ministerul Mediului.” Mediului, inclusiv prin solicitarea, după caz, a opiniei acestuia,
în limitele competențelor sale legale, cu privire la informațiile
referitoare la indicatorii de sustenabilitate privind efectele
 2
Această completare se impune reieșind din faptul că cooperarea negative asupra climei și alte efecte negative legate de mediu
interinstituțională contribuie la o implementare coerentă a politicilor asociate mecanismelor de consens utilizate pentru emiterea
publice și la protejarea eficientă a biodiversității. unui criptoactiv, a unui token raportat la active sau a unui token
de monedă electronică, astfel cum aceste informații sunt
prezentate în cartea albă de către ofertant, persoana care
solicită admiterea la tranzacționare, emitent sau, după caz,
publicate de către furnizorul de servicii de criptoactive.”
4. Consecvent, pe tot parcursul textului proiectului de lege, precum și în Se acceptă.
tabelul de concordanță - coloana „Proiectul de act normativ național”, Se ajustează textul proiectului de Lege corespunzător.
cuvintele „producția de deșeuri” se substituie cu sintagma „generarea
deșeurilor”, astfel cum este utilizat în Legea nr. 209/2016 privind
deșeurile și legislația națională.
Ministerul Afacerilor 5. Din perspectiva atribuțiilor Ministerului Afacerilor Interne în Nu se acceptă.
Interne domeniul prevenirii și combaterii criminalității, proiectul necesită Obiectivul principal al proiectului de Lege este transpunerea
completări pentru a asigura prevenirea utilizării criptoactivelor în prevederilor MiCA prin crearea unui cadru normativ în
Nr. 38/1642 scopuri infracționale, inclusiv spălarea banilor, finanțarea legislația națională, care instituie cerințe clare pentru oferta,
din 27.04.2026 terorismului, criminalitatea organizată, traficul de droguri, admiterea la tranzacționare și furnizarea de servicii privind
criminalitatea informatică și alte forme de criminalitate gravă. criptoactivele, cerințe de transparență și informare, regimuri de
autorizare și supraveghere a subiecților prevăzuți de Lege, a
normelor de conduită și guvernanță, precum și a măsurilor
destinate protecției deținătorilor de criptoactive și asigurării
integrității pieței criptoactivelor.
Deși proiectul de lege instituie anumite cerințe privind
conformarea cu legislația națională în domeniul prevenirii și
combaterii spălării banilor, finanțării terorismului, acesta nu are
ca obiect principal prevenirea și combaterea spălării banilor,
finanțării terorismului sau a altor forme de criminalitate, iar
delimitarea perimetrului entităților reglementate, instituirea
regimurilor de autorizare și supraveghere, precum și creșterea
transparenței activităților acestora contribuie indirect la
limitarea posibilităților de utilizare abuzivă a criptoactivelor.
Transpunerea prevederilor MiCA se înscrie într-un proces mai
amplu și complementar de aliniere în cascadă a cadrului
normativ național la acquis-ul UE în domeniul prevenirii și
combaterii spălării banilor și finanțării terorismului. Obligațiile
specifice de natură AML/CFT aplicabile sectorului
criptoactivelor urmează să fie reglementate printr-un proiect de
lege separat elaborat de Serviciul Prevenirea și Combaterea
Spălării Banilor pentru transpunerea integrală a Directivei (UE)
2024/1640, prin implementarea standardelor internaționale
adoptate de Grupul de Acțiune Financiară Internațională,
 3
precum și prin alinierea la Regulamentul (UE) 2023/1113
privind informațiile care însoțesc transferurile de fonduri și de
anumite criptoactive.
Prin urmare, completarea proiectului de lege privind piața
criptoactivelor cu norme generale referitoare la prevenirea
utilizării criptoactivelor în scopuri infracționale nu este
necesară, aceste aspecte urmând a fi abordate în mod sistemic
prin legislația specială (AML/CFT), legislația penală și
mecanismele instituționale de prevenire, investigare și
combatere a criminalității.
6. La articolul 1, după litera f), se propune completarea cu o literă nouă, Nu se acceptă.
cu următorul cuprins: Proiectul de lege privind piața criptoactivelor instituie un cadru
„g) măsuri de prevenire și combatere a utilizării criptoactivelor și a normativ având ca obiect reglementarea și supravegherea pieței
serviciilor de criptoactive în scopuri infracționale, inclusiv pentru criptoactivelor, inclusiv prin cerințe prudențiale, iar prevenirea
spălarea banilor, finanțarea terorismului, criminalitatea organizată, și combaterea utilizării criptoactivelor în scopuri infracționale
criminalitatea informatică, traficul ilicit de droguri, arme, persoane și se circumscriu legislației speciale în domeniul AML/CFT,
alte forme de criminalitate gravă.” legislației penale și mecanismelor de securitate publică, la
Completarea se impune în vederea asigurării unui cadru normativ atingerea obiectivelor cărora proiectul contribuie doar în mod
comprehensiv, care să reflecte nu doar obiectivele de reglementare indirect.
financiară, dar și dimensiunea de securitate publică, inclusiv
componentele specifice de prevenire și combatere a criminalității.
7. La articolul 2 alin. (6), textul se propune a fi completat după cum Nu se acceptă.
urmează: Alineatul (6) la art. 2 din proiectul de Lege se exclude la
„Orice persoană care este implicată în emiterea, oferta publică de propunerea SPCSB.
criptoactive și admiterea la tranzacționare a criptoactivelor sau care
furnizează servicii de criptoactive în Republica Moldova este obligată
să respecte prevederile Legii nr. 308/2017 cu privire la prevenirea și
combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, prevederile
Legii nr. 62/2008 privind reglementarea valutară, prevederile actelor
normative din domeniul fiscal, precum și obligațiile de cooperare cu
autoritățile competente și organele de aplicare a legii, în condițiile
Codului de procedură penală și ale legislației speciale.”
Formularea actuală din proiect se limitează la reglementări din
domeniul
valutar și fiscal, fără a include obligații explicite privind cooperarea cu
organele de drept. Luând în considerație riscurile asociate utilizării
criptoactivelor în scopuri infracționale, se impune instituirea expresă a
unei astfel de obligații, pentru a asigura un cadru eficient de prevenire,
identificare și combatere a activităților ilicite.
8. La articolul 3, se recomandă completarea cu noțiuni noi: Se acceptă parțial.
 4
„portofel necustodial – soluție tehnologică prin care utilizatorul deține Pentru claritate și previzibilitate, proiectul de Lege se
și controlează direct cheile private sau mijloacele de acces la completează la art.3 cu unele definiții relevante din
criptoactive, fără intermedierea unui furnizor de servicii de Regulamentul (UE) 2023/1113 privind informațiile care
criptoactive;” însoțesc transferurile de fonduri și de anumite criptoactive, care
„servicii de anonimizare a tranzacțiilor cu criptoactive – servicii, sunt utilizate în textul ghidurilor ESMA, precum și
aplicații, protocoale sau mecanisme tehnice, inclusiv mixing, tumbling regulamentele delegate sau de punere în aplicare ale MiCA, și
ori alte tehnologii similare, utilizate pentru ascunderea, fragmentarea anume: ”adresă de registru distribuit”, „cont de criptoactive”,
sau îngreunarea identificării originii, destinației ori beneficiarului „transfer de criptoactive”, „inițiator”, „beneficiar”,
real al criptoactivelor;” „bancomate de criptoactive sau ATM-uri cripto”. (ex. A se
„adresă de criptoactive – identificator alfanumeric sau tehnic utilizat vedea Ghidul ESMA 35-1872330276-2032 privind procedurile
pentru transmiterea, recepționarea ori stocarea criptoactivelor.” și politicile, inclusiv drepturile clienților, în contextul
Aceste noțiuni sunt relevante pentru investigațiile penale și pentru serviciilor de transfer de criptoactive în temeiul Regulamentului
analiza tranzacțiilor suspecte, în special în cauze privind criminalitatea MiCA, referitoare la protecția investitorilor, Regulamentul
informatică, spălarea banilor și finanțarea activităților ilicite. delegat (UE) 2025/416, Regulamentul delegat (UE) 2025/417),
Celelalte noțiuni propuse nu se circumscriu obiectului de
reglementarea proiectului de Lege, urmând a fi propuse pentru
transpunere în legislația specială (AML/CFT) și legislația
penală.
9. La articolele 4–8, se recomandă completarea mecanismului de Nu se acceptă.
notificare cu informarea autorităților relevante în materie AML/CFT și Proiectul de lege privind piața criptoactivelor instituie un cadru
aplicare a legii, în cazul în care, în procesul examinării notificării, normativ având ca obiect reglementarea și supravegherea pieței
autoritatea competentă identifică riscuri relevante de spălare a banilor, criptoactivelor, inclusiv prin cerințe prudențiale, iar prevenirea
finanțare a terorismului, fraudă, criminalitate organizată sau și combaterea utilizării criptoactivelor în scopuri infracționale
criminalitate informatică, aceasta informează, după caz, Serviciul se circumscriu legislației speciale în domeniul AML/CFT,
Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, Ministerul Afacerilor legislației penale și mecanismelor de securitate publică, la
Interne sau alte autorități competente, cu respectarea cadrului normativ atingerea obiectivelor cărora proiectul contribuie doar în mod
privind protecția datelor cu caracter personal. indirect.
Totodată, identificarea riscurilor relevante de spălare a banilor,
finanțare a terorismului, fraudă, criminalitate organizată sau
criminalitate informatică nu ține de competența autorităților
competente – BNM și CNPF.
10. La articolul 6, privind conținutul cărții albe, se propune completarea Nu se acceptă.
cu o cerință suplimentară: Proiectul de lege privind piața criptoactivelor instituie un cadru
„Cartea albă pentru criptoactive va include, după caz, informații normativ având ca obiect reglementarea și supravegherea pieței
privind criptoactivelor, inclusiv prin cerințe prudențiale, iar prevenirea
măsurile implementate pentru prevenirea utilizării criptoactivului în și combaterea utilizării criptoactivelor în scopuri infracționale
scopuri ilicite, inclusiv riscurile aferente anonimizării tranzacțiilor, se circumscriu legislației speciale în domeniul AML/CFT,
transferurilor transfrontaliere și utilizării criptoactivului în scheme de legislației penale și mecanismelor de securitate publică, la
fraudă, spălare a banilor sau finanțare a terorismului.”. atingerea obiectivelor cărora proiectul contribuie doar în mod
indirect.
 5
Astfel, Cartea albă pentru criptoactive va asigura transparența inclusiv Cerințele privind conținutul cărții albe pentru criptoactive
în ceea ce privește riscurile de utilizare ilicită, contribuind la trebuie să rămână aliniate prevederilor MiCA, care au ca obiect
prevenirea și combaterea criminalității asociate acestui domeniu. informarea deținătorilor cu privire la ofertant, emitent, proiectul
de criptoactive, caracteristicile criptoactivului, drepturile și
riscurile aferente, iar includerea informațiilor privind măsurile
de prevenire a utilizării criptoactivelor în scopuri ilicite ar
extinde nejustificat scopul cărții albe, inclusiv ar putea impune
obligații care ar dubla cerințele reglementate de legislația
specială în domeniul AML/CFT.
11. La articolul 14, privind obligațiile ofertanților și persoanelor care Nu se acceptă.
solicită admiterea la tranzacționare, se propune completarea cu o literă Proiectul de lege privind piața criptoactivelor instituie un cadru
nouă: normativ având ca obiect reglementarea și supravegherea pieței
„e) să instituie mecanisme interne de identificare, evaluare și criptoactivelor, inclusiv prin cerințe prudențiale, iar prevenirea
diminuare a riscurilor de utilizare a criptoactivelor în scopuri ilicite, și combaterea utilizării criptoactivelor în scopuri infracționale
inclusiv prin aplicarea măsurilor de cunoaștere a clientelei, se circumscriu legislației speciale în domeniul AML/CFT,
monitorizare a tranzacțiilor și raportare a activităților suspecte, în legislației penale și mecanismelor de securitate publică, la
conformitate cu legislația privind prevenirea și combaterea spălării atingerea obiectivelor cărora proiectul contribuie doar în mod
banilor și finanțării terorismului.”. indirect.
Completarea este necesară pentru a asigura corelarea efectivă a Propunerile de completare extind nejustificat obiectul
proiectului de lege cu prevederile Legii nr. 308/2017 privind obligațiilor stabilite de MiCA pentru ofertanții de criptoactive
prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, prin și persoanele care solicită admiterea la tranzacționare și ar putea
integrarea specifică a principiilor și mecanismelor AML/CFT în conduce la instituirea unor obligații care dublează cerințele
obligațiile operatorilor din piața criptoactivelor, inclusiv prin aplicarea reglementate de legislația specială în domeniul AML/CFT.
măsurilor de cunoaștere a clientelei, monitorizarea tranzacțiilor și
raportarea activităților suspecte.
12. La articolul 85, privind autoritățile competente, proiectul stabilește că Se acceptă parțial.
autoritățile responsabile de reglementare, autorizare și supraveghere Prevederile propuse cu referire la cooperarea interinstituțională
sunt Comisia Națională și Banca Națională a Moldovei . Din sunt deja cuprinse în textul proiectului de lege, și anume la art.
perspectiva MAI, se recomandă completarea articolului cu un alineat 87 din proiectul Legii privind piața criptoactivelor.
nou:
„Autoritățile competente cooperează cu Ministerul Afacerilor Interne,
Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, Procuratura
Generală, Serviciul Fiscal de Stat, Serviciul Vamal și alte autorități
publice relevante, în vederea prevenirii, identificării și combaterii
utilizării criptoactivelor în activități ilicite.”.
Comisia Națională a Pieței Financiare și Banca Națională a Moldovei
urmează să își mențină rolul de autorități de reglementare și
supraveghere, însă legea trebuie să prevadă expres mecanisme de
cooperare cu organele de aplicare a legii, în vederea prevenirii,
identificării și combaterii utilizării criptoactivelor în activități ilicite.
13. După articolul 85, se propune introducerea unui articol nou: Se acceptă parțial.
 6
„Articolul 85¹. Cooperarea cu autoritățile de aplicare a legii Proiectul a fost completat cu prevederi ce țin de obligația
(1) Furnizorii de servicii de criptoactive sunt obligați să coopereze cu furnizorilor de servicii de criptoactive de a coopera cu
organele de urmărire penală și cu alte autorități competente, în autoritățile de resort:
condițiile legii, inclusiv prin furnizarea informațiilor necesare „Articolul 62. Cooperarea furnizorilor de servicii de
identificării clienților, beneficiarilor efectivi, adreselor de criptoactive cu alte autorități
criptoactive, tranzacțiilor efectuate și mijloacelor de acces aflate în (1) Furnizorii de servicii de criptoactive sunt obligați,
custodie. în condițiile Codului de procedură penală, legislației privind
(2) Furnizarea informațiilor prevăzute la alin. (1) se realizează în prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării
condițiile Codului de procedură penală, ale legislației privind terorismului, legislației privind protecția datelor cu caracter
protecția datelor cu caracter personal, precum și ale legislației privind personal și altor acte normative aplicabile, să coopereze cu
prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. organele de urmărire penală, procurorul, instanța de judecată și
(3) Furnizorii de servicii de criptoactive asigură păstrarea datelor alte autorități, inclusiv prin furnizarea informațiilor și datelor pe
relevante pentru identificarea și trasabilitatea tranzacțiilor pe o care le dețin, necesare identificării clienților, beneficiarilor
perioadă stabilită de legislația specială, dar nu mai mică decât efectivi, conturilor de criptoactive, adreselor de registru
termenul prevăzut de legislația privind prevenirea și combaterea distribuit și tranzacțiilor efectuate.
spălării banilor și finanțării terorismului.”. (2) Furnizorii de servicii de criptoactive asigură
păstrarea datelor relevante privind clienții, beneficiarii efectivi,
conturile, adresele de registru distribuit și tranzacțiile efectuate,
în condițiile și pe termenele stabilite de legislația privind
prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării
terorismului, precum și de alte acte normative aplicabile.”

14. Se recomandă introducerea unui articol distinct privind înghețarea, Nu se acceptă.

sechestrarea și confiscarea criptoactivelor: Măsurile de indisponibilizarea criptoactivelor, inclusiv prin
„ Măsuri privind indisponibilizarea criptoactivelor înghețare, sechestrare, confiscare, ridicare, păstrare sau
(1) Criptoactivele pot constitui obiect al măsurilor procesuale de valorificare a criptoactivelor, țin de materia dreptului penal,
indisponibilizare, inclusiv înghețare, sechestru și confiscare, în procesual-penal și a legislației speciale privind recuperarea
condițiile Codului penal, Codului de procedură penală și ale bunurilor infracționale, fiind dispuse și executate în condițiile
legislației speciale. Codului penal, Codului de procedură penală și ale actelor
(2) Furnizorii de servicii de criptoactive sunt obligați să execute, în normative aplicabile.
condițiile legii, actele dispuse de organul de urmărire penală, Introducerea unor asemenea norme în proiectul de Lege privind
procuror sau instanța de judecată privind blocarea, piața criptoactivelor ar depăși obiectul de reglementare al
indisponibilizarea, transferul, păstrarea ori valorificarea acestuia, care vizează transpunerea cadrului MiCA privind
criptoactivelor. reglementarea, autorizarea și supravegherea pieței
(3) Autoritățile competente, în cooperare cu Ministerul Afacerilor criptoactivelor, și ar putea genera suprapuneri sau incertitudini
Interne, Procuratura Generală și Serviciul Prevenirea și Combaterea privind competențele autorităților de supraveghere sectorială în
Spălării Banilor, pot elabora proceduri tehnice privind identificarea, raport cu organele de urmărire penală, procurorul și instanța de
conservarea, transferul și păstrarea criptoactivelor ridicate sau judecată.
indisponibilizate în cadrul procesului penal.”.
15. La compartimentul nr. 8 din Nota de fundamentare se prevede Nu se acceptă.
expres
 7
că va fi necesară modificarea Legii nr. 308/2017 cu privire la Mențiunea din Nota de fundamentare are caracter explicativ și
prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, indică faptul că proiectul de lege urmează a fi corelat cu actele
Codului contravențional și Codului penal. Cu toate acestea, din anexa normative în vigoare aflate în conexiune cu domeniul
proiectului de lege rezultă doar modificări la un număr limitat de legi reglementat, fără a afecta concepția generală sau caracterul
speciale, fără intervenții concrete asupra Legii nr. 308/2017, Codului unitar al cadrului normativ existent. În acest sens, Nota de
contravențional și Codului penal. În aceste condiții, se constată o fundamentare enumeră unele acte normative care pot necesita
necorelare între Nota de fundamentare și conținutul proiectului de lege. modificări ulterioare pentru integrarea noii reglementări privind
piața criptoactivelor în sistemul legislativ național.
După cum a fost menționat supra, transpunerea prevederilor
MiCA în cadrul normativ național se înscrie într-un proces mai
amplu și complementar de aliniere în cascadă la acquis-ul UE
în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării
terorismului, iar obligațiile specifice de natură AML/CFT
aplicabile sectorului criptoactivelor urmează să fie reglementate
printr-un proiect de lege separat, elaborat de Serviciul
Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor.
Complementar, art. 104 alin. (4) și (5) din proiect, aferent
dispozițiilor tranzitorii, instituie în sarcina autorităților
relevante obligația de a identifica, elabora și promova
modificările necesare pentru corelarea cadrului normativ
existent cu noua reglementare privind piața criptoactivelor,
inclusiv, după caz, la Legea nr. 308/2017, Codul
contravențional, Codul penal și alte acte legislative incidente.
16. Ministerul Afacerilor Interne susține promovarea proiectului, cu Nu se acceptă.
condiția completării acestuia cu prevederi clare privind cooperarea cu Nu se acceptă condiționarea promovării proiectului de Lege de
organele de drept, trasabilitatea tranzacțiilor, accesul legal la includerea propunerilor înaintate, întrucât proiectul are ca
informații, păstrarea datelor relevante, precum și indisponibilizarea și obiect transpunerea cadrului MiCA privind reglementarea și
confiscarea criptoactivelor utilizate în activități infracționale. supravegherea pieței criptoactivelor, iar aspectele referitoare la
În lipsa acestor completări, proiectul este susceptibil să instituie un cooperarea cu organele de drept, accesul la informații, păstrarea
cadru normativ limitat la dimensiunea financiară, insuficient pentru a datelor, trasabilitatea tranzacțiilor, indisponibilizarea și
asigura un răspuns eficient la riscurile generate de utilizarea confiscarea bunurilor utilizate în activități infracționale sunt
criptoactivelor în criminalitatea organizată, spălarea banilor, finanțarea reglementate sau urmează a fi reglementate prin legislația
terorismului și criminalitatea informatică. specială în domeniul AML/CFT, legislația penală și procesual-
penală, precum și prin mecanismele instituționale aplicabile.
Totodată, proiectul conține deja prevederi privind cooperarea
instituțională, art. 87 alin. (5) prevăzând posibilitatea
schimbului de informații între autoritățile competente și alte
autorități relevante, inclusiv organele de drept și/sau control
abilitate, Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor,
Serviciul de Informații și Securitate și instanțele de judecată.
 8
Prin urmare, neincluderea propunerilor înaintate nu afectează
promovarea proiectului, ci reflectă delimitarea obiectului său de
reglementare față de cadrul juridic special privind prevenirea și
combaterea criminalității.
Serviciul Prevenirea și 17. În rezultatul analizei coroborate ale prevederilor proiectului de lege, se Se acceptă parțial.
Combaterea Spălării constată că deși acesta instituie un cadru juridic necesar pentru Asigurarea corelării proiectului dat de Lege va fi posibilă o dată
Banilor reglementarea pieței criptoactivelor anumite dispoziții necesită cu posibilitatea examinării și lansării spre consultări publice a
revizuire sub aspectul clarității, delimitării sferei de aplicare și corelării noii legislații în domeniul prevenirii și combaterii spălării
cu regimul juridic aplicabil în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor.
Nr. 01/2-30-770 banilor și finanțării terorismului, precum și sub aspectul delimitării
Din 05.05.2026 atribuțiilor instituționale.

18. Cu privire la art. 2, alin. (6) din proiectul de lege, textul propus instituie Se acceptă.
o obligație generală în sarcina oricărei persoane implicate în emiterea, Alineatul (6) la art. 2 din proiectul de Lege se exclude.
oferta publică sau admiterea la tranzacționare a criptoactivelor ceea ce
constituie o formulare neconformă cu cadrul european aplicabil pieței
criptoactivelor și standardelor internaționale ale Grupului de Acțiune
Financiară Internațională (GAFI/FATF), întrucât extinde în mod
excesiv și nediferențiat sfera subiecților obligați în materia prevenirii și
combaterii spălării banilor și finanțării terorismului. Prin urmare,
considerăm că formularea este nejustificat de extinsă, deoarece în
redacția actuală în mod implicit se asimilează oricărei persoane
implicate în emiterea, oferta publică sau admiterea la tranzacționare a
criptoactivelor un regim juridic specific entităților raportoare care cad
sub incidența Legii nr. 308/2017 cu privire la prevenirea și combaterea
spălării banilor și finanțării terorismului (în continuare – Legea nr.
308/2017). Mai mult decât atât, abordarea respectivă nu rezultă nici din
prevederile Regulamentului MiCA, nici din noul pachet legislativ al
Uniunii Europene în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor
și
finanțării terorismului adoptat în anul 2024, precum și nici din
standardele GAFI/FATF. În acest context, este de precizat că
Regulamentul MiCA reglementează distinct condițiile cu privire la
emiterea, ofertei publice, admiterea la tranzacționare și furnizarea
serviciilor de criptoactive, fără a consacra regula potrivit căreia orice
persoană implicată în aceste activități dobândește, prin simplul fapt al
implicării, calitatea de entitate raportoare în sensul Legii nr. 308/2017.
În mod similar, noul pachet european în domeniu reglementează, în
mod expres, furnizorii de servicii de criptoactive (CASP) ca subiecți
care cad sub incidența regimului de prevenire și combatere a spălării
 9
banilor și finanțării terorismului. Prin urmare, obligațiile din domeniu
nu pot fi extinse printr-o formulare generală asupra unei categorii
nedefinite de „orice persoană implicată în emitere, ofertă publică ori
admitere la tranzacționare”, ceea ce impune reformularea dispoziției
normei prin
excluderea acestora.
19. În aceeași ordine de idei, se propune excluderea procedurii prevăzute la Se acceptă parțial.
art. 20, alin. (4), or prin aceasta se instituie în sarcina Serviciului Art. 20 din MiCA permite autorității competente, în procesul de
obligația de efectuare a evaluării conformității cu cerințele în domeniul evaluare a cererii de autorizare, să coopereze cu autoritățile din
prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării
privința „emitenților solicitanți”, ceea ce denotă că în redacția actuală terorismului, cu unitățile de informații financiare sau cu alte
norma supune unei evaluări de conformitate o categorie de persoane organisme publice.
căreia Legea cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și În acest context, la solicitarea Comisiei Naționale, Serviciul
finanțării terorismului nu le va atribui obligații în acest domeniu. Or, Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor poate furniza
evaluarea conformității cu cerințele din domeniu poate viza doar informații, opinii sau evaluări specializate cu privire la riscurile
entitățile raportoare cărora asemenea obligații le sunt atribuite expres de spălare a banilor și finanțare a terorismului aferente
prin lege. Subsecvent, se propune excluderea alin. (4) de la art. 20 emitentului solicitant, persoanelor asociate acestuia, acestea
din proiect, or menținerea acesteia riscă să genereze confuzii. urmând a fi avute în vedere de autoritatea competentă la
aprecierea existenței unor motive obiective că emitentul sau
sectorul ar putea fi expus unor riscuri grave de spălare a banilor
și finanțare a terorismului. Această cooperare nu echivalează cu
atribuirea automată a calității de entitate raportoare emitentului
solicitant și nu instituie în sarcina Serviciului obligația de
evaluare generală a conformității acestuia, ci reprezintă un
mecanism de fundamentare a deciziei de autorizare, refuz sau
retragere, în cazurile prevăzute de proiectul de lege.
Se ajustează prevederea în următoarea redacție:
(4) În cursul procesului de evaluare, fără a aduce atingere alin.
(5)–(7), Comisia Națională poate coopera cu Serviciul
Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor sau cu alte
autorități publice din Republica Moldova, după caz cu
autoritățile competente sau cu alte autorități ori organisme din
alte state în temeiul acordurilor de cooperare încheiate. În
scopul dat, la solicitarea Comisiei Naționale, Serviciul
Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor în termen de 20 de
zile lucrătoare de la data primirii solicitării, furnizează
informații și opinii specializate privind riscurile de spălare a
banilor și finanțare a terorismului aferente emitentului
solicitant și persoanelor relevante asociate acestuia.
Informațiile și opiniile furnizate de Serviciul Prevenirea și
Combaterea Spălării Banilor au caracter consultativ.
 10

20. Cu privire la art. 18, alin. (2), lit. g), autorul prevede că persoanele Nu se acceptă.
juridice care intenționează să efectueze o ofertă publică sau să solicite Prevederea transpune fidel cerința MiCA aferentă
admiterea la tranzacționare a tokenurilor raportate la active, „în cazul documentației prezentate în procedura de autorizare a
în care există acorduri de cooperare cu anumiți furnizori de servicii de emitentului de tokenuri raportate la active și urmărește
criptoactive”, urmează să prezinte Comisiei Naționale, în cadrul evaluarea cadrului de cooperare dintre solicitant și furnizorii de
procedurii de autorizare „o descriere a mecanismelor și procedurilor servicii de criptoactive implicați, inclusiv sub aspectul
de măsurilor de control intern relevante pentru conformarea cu
control intern ale acestora pentru a asigura respectarea obligațiilor legislația cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor
legate de prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului în și finanțării terorismului.
temeiul Legii nr. 308/2017”. Informația nu este „a unei alte entități” inaccesibilă
În redacția actuală norma este neclară, poate genera obligații dificil sau solicitantului, ci este legitim disponibilă acestuia tocmai în
imposibil de realizat și poate conduce la practici neuniforme de aplicare virtutea acordului de cooperare și a obligației de due diligence
din partea autorității competente. Or, persoanele implicate în oferta asupra contrapărților.
publică și admiterea la tranzacționare nu sunt, prin ele însele, subiecți Norma nu trebuie interpretată ca instituind în sarcina
ai obligațiilor instituite de legislația cu privire la prevenirea și solicitantului obligația de a certifica sau garanta conformarea
combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, iar mecanismele procedurilor interne ale unei alte entități (furnizor de servicii de
și procedurile interne de control pentru respectarea obligațiilor criptoactive), ci ca obligație de prezentare a unei descrieri a
prevăzute de legea din domeniu aparțin, după caz, furnizorilor de informațiilor relevante disponibile în mod legal și contractual în
servicii de criptoactive cărora aceasta le atribuie asemenea obligații. cadrul acordurilor de cooperare.
În aceste condiții, nu este clar în ce măsură persoana juridică solicitantă
poate furniza, în mod complet și exact, descrierea mecanismelor și
procedurilor interne ale unei alte entități. Prin urmare, se impune
clarificarea textului de la art. 18, alin. (2), lit. g), în sensul limitării
obligației la prezentarea elementelor contractuale sau informațiilor
disponibile în mod legitim solicitantului.
21. Cu privire la art. 54, alin. (11) și (12), având în vedere că în sensul Se acceptă parțial.
articolului respectiv sunt vizate inclusiv instituțiile de credit care vor Se ajustează textul prevederilor proiectului de Lege la art. 54,
furniza servicii de criptoactive, se consideră oportună includerea Băncii cu prevederile după cum urmează:
Naționale a Moldovei. (11) Înainte de a confirma sau refuza dreptul unei entități de a
furniza servicii de criptoactive specificate la alin.(1)-(6),
Comisia Națională consultă Serviciul Prevenirea și
Combaterea Spălării Banilor și, după caz, Banca Națională în
calitate de autoritate de supraveghere conform prevederilor
legislației speciale sectoriale pentru instituțiile de credit,
instituțiile emitente de monedă electronică și instituțiile de
plată, prin transmiterea unei solicitări însoțite de informațiile
și documentele relevante prezentate de entitatea notificatoare.
(12) În scopul aplicării alin. (11), Serviciul Prevenirea și
Combaterea Spălării Banilor la solicitarea Comisiei Naționale,
în termen de 20 de zile lucrătoare de la data primirii solicitării,
 11
furnizează informații, opinii sau evaluări specializate privind
riscurile de spălare a banilor și finanțare a terorismului
aferente entității notificatoare, persoanelor relevante asociate
acesteia și serviciilor de criptoactive ce urmează a fi furnizate,
inclusiv, după caz, privind conformitatea informațiilor și
documentelor relevante prevăzute la alin. (7) cu cerințele
legislației în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor
și finanțării terorismului și ale actelor normative de punere în
aplicare a acesteia. Informațiile, opiniile și evaluările furnizate
de Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor au
caracter consultativ.
(13) În scopul aplicării alin. (11), Banca Națională la
solicitarea Comisiei Naționale, în termen de 20 de zile
lucrătoare de la data primirii solicitării, în cazul entităților
notificatoare aflate în supravegherea sa, furnizează informațiile
relevante deținute și rezultate din exercitarea atribuțiilor sale
de supraveghere, inclusiv, după caz, informații privind statutul
de autorizare a entității, măsurile de supraveghere și
sancțiunile aplicate, în măsura în care acestea sunt în vigoare
sau produc efecte, nivelul de conformare cu cerințele
prudențiale, precum și cu cerințele în domeniul prevenirii și
combaterii spălării banilor și finanțării terorismului, în măsura
în care acestea sunt relevante pentru aprecierea dreptului
entității de a furniza servicii de criptoactive. Informațiile
furnizate de Banca Națională au caracter consultativ.”
22. La art. 56, alin. (2), lit. j), se propunere excluderea sintagmei „inclusiv Nu se acceptă.
a riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului”, or Prevederea transpune fidel cerința MiCA aferentă
aceasta reiese nemijlocit de la lit. i) care face trimitere la „respectarea documentației prezentate în procedura de autorizare unui
legislației cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și furnizor de servicii de criptoactive.
actelor normative de punere în aplicare a acesteia”. Cerința de la lit. i) vizează cum se conformează entitatea cu
cerințele la prevăzute cu privire la prevenirea și combaterea
spălării banilor și actelor normative de punere în aplicare a
acesteia, iar lit. j) vizează cum entitatea identifică, evaluează și
gestionează riscurile, inclusiv riscurile de spălare a banilor și de
finanțare a terorismului (cerință de risk management). Cerințele
vizate au obiect distinct și complementar, nu sunt repetitive.
 12
23. La art. 57, alin. (7), prevederea atribuie Serviciului obligația furnizării Se acceptă parțial.
inclusiv a evaluării „nivelului de risc” al solicitantului, înainte de Textul prevederii la art. 57, alin (7) din proiectul de Lege si
autorizare și în lipsa unei activități efectiv desfășurate, ceea ce nu este ajustează după cum urmează:
pe deplin justificat, întrucât o asemenea evaluare nu se poate „(7) În sensul alin. (6), la solicitarea Comisiei Naționale și în
fundamenta în lipsa unor date operaționale reale, care nu sunt termen de 30 de zile lucrătoare de la data primirii solicitării,
disponibile în etapa prealabilă autorizării. Or, în această etapă Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor furnizează
procedurală, evaluarea poate viza exclusiv conformitatea cadrului informații, opinii sau evaluări specializate privind
intern prezentat de solicitant cu cerințele legislației în domeniul conformitatea furnizorului de servicii de criptoactive solicitant,
prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului. persoanelor asociate acestuia, riscurile de spălare a banilor și
finanțare a terorismului aferente activității propuse, precum și,
Prin urmare, se impune reformularea alineatului (7), după cum după caz, conformitatea informațiilor și documentelor
urmează: relevante prezentate conform art. 56 alin. (2) cu cerințele
„(7) În sensul alin. (6), la solicitarea Comisiei Naționale și în termen legislației în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor
de 30 de zile lucrătoare de la data primirii solicitării, Serviciul și finanțării terorismului și ale actelor normative de punere în
Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor furnizează informații aplicare a acesteia. Informațiile, opiniile și evaluările furnizate
privind evaluarea conformității furnizorului de servicii de criptoactive de Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor au
solicitant, a informațiilor și documentelor prevăzute la art. 56, lit. i) și caracter consultativ.”
m) din prezenta lege, cu cerințele legislației în domeniul prevenirii și
combaterii spălării banilor și finanțării terorismului și ale actelor
normative de punere în aplicare a acesteia.”
24. Totodată, în vederea asigurării armonizării Legii privind piața Se acceptă.
criptoactivelor în ceea ce privește eliminarea interdicției de prestare a Anexa la proiectul de Lege „Modificarea unor acte normative”
serviciilor aferente activelor virtuale stabilite prin Legea nr. 308/2017, nu conține și nu vor fi incluse modificări pentru Legea
includerea furnizorilor de servicii privind criptoactivele în categoria 308/2017.
entităților raportoare, desemnarea autorității competente cu funcții de Modificările pentru Legea 308/2017 aferente eliminării
supraveghere a acestor furnizori, precum și alte aspecte conexe interdicției de prestare a serviciilor privind activele virtuale,
cerințelor cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și includerii furnizorilor de servicii de criptoactive în categoria
finanțării terorismului, acestea nu vor fi reglementate în Anexa nr. 1 la entităților raportoare, desemnării autorității competente cu
prezentul proiect de lege, deoarece acestea au fost incluse în noul funcții de supraveghere AML/CFT și altor aspecte conexe
proiect de lege cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor urmează a fi reglementate prin proiectul de lege separat în
și finanțării terorismului, ce are drept obiectiv alinierea cadrului domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării
normativ național la prevederile celui de-al șaselea pachet legislativ al terorismului, elaborat în contextul alinierii cadrului normativ
Uniunii Europene în domeniu. Este de precizat că proiectul definitivat național celui de-al șaselea pachet legislativ al UE în domeniul
a fost transmis Consiliului Europei pentru expertizare și revizuire, AML/CFT.
urmând ca după integrarea propunerilor formulate să fie supus
consultărilor publice conform procedurii.
25. Cu privire la art. 85-86, dispozițiile reglementează competențele Se acceptă parțial.
autorităților, însă nu conțin o referință expresă la respectarea regimului Propunerea este rezonabilă ca finalitate, însă nu poate fi inclusă
juridic aplicabil informațiilor gestionate de Serviciu. În vederea evitării al articolul dat, având în vedere că art. 85–86 reglementează
oricăror interpretări care ar putea afecta acest regim, se propune atribuțiile CNPF și ale BNM. Totuși, completarea urmează a fi
completarea art. 86, alin. (3) cu mențiunea: formulată cu caracter general, în cadrul art. 87, astfel încât să nu
 13
„Exercitarea competențelor prevăzute de prezentul articol nu aduce limiteze nejustificat competențele CNPF și ale BNM și să nu
atingere regimului special de confidențialitate și limitare a divulgării instituie un regim exclusiv aplicabil unei singure autorități. Prin
prevăzut de legislația în domeniul prevenirii și combaterii spălării urmare, propunerea se va insera printr-un alineat distinct la art.
banilor și finanțării terorismului.” 87 care reglementează cooperarea dintre autoritățile competente
și alte autorități relevante din Republica Moldova, inclusiv
nominalizează expres Serviciul ca parte a schimbului de
informații.
Completare prevede că schimbul de informații se realizează cu
respectarea regimurilor speciale de confidențialitate, protecție a
surselor, protecție a datelor cu caracter personal, secret
profesional, limitare a divulgării și utilizare a informațiilor,
inclusiv a regimului special prevăzut de legislația în domeniul
prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării
terorismului, și va avea următorul cuprins:
”(7) Exercitarea competențelor de cooperare și schimbul de
informații prevăzute de prezenta lege nu aduc atingere
regimului special de confidențialitate, de protecție a surselor și
de limitare a divulgării prevăzut de legislația în domeniul
prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării
terorismului și de actele normative de punere în aplicare a
acesteia. Informațiile provenite de la Serviciul Prevenirea și
Combaterea Spălării Banilor, inclusiv cele obținute de acesta
în cadrul cooperării internaționale, se supun și regimului
prevăzut de legislația în domeniul prevenirii și combaterii
spălării banilor și finanțării terorismului, care prevalează în
măsura în care instituie cerințe mai restrictive. Divulgarea sau
utilizarea ulterioară a acestor informații se realizează doar cu
acordul prealabil, scris, al Serviciului și exclusiv în scopul
pentru care au fost furnizate. Informațiile transmise Serviciului
Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor de către autoritățile
competente rămân supuse condițiilor de utilizare și divulgare
stabilite de autoritatea care le-a furnizat.”

26. Cu privire la art. 87, alin. (4)-(6), analiza acestor dispoziții evidențiază Nu se acceptă.
o corelare insuficientă cu regimul juridic aplicabil informațiilor Propunerea este epuizată prin soluția indicată supra la pct.28.
deținute de Serviciu. Deși sunt stabilite condiții generale privind Noul alineat reglementează expres regimul aplicabil
schimbul de informații, formularea actuală, în special sintagma de la informațiilor provenite de la Serviciul Prevenirea și Combaterea
alin. (5), lit. b) „nu împiedică schimbul de informații”, poate fi Spălării Banilor, inclusiv celor obținute în cadrul cooperării
interpretată ca o derogare implicită de la regimul special aplicabil internaționale, precum și condițiile de divulgare sau utilizare
acestor informații. ulterioară.
 14
În lipsa unei precizări exprese privind prevalența regimului special,
există riscul apariției unor interpretări divergente și unor dificultăți în
aplicare, or Serviciul în cadrul cooperărilor internaționale cu privire la
schimbul de informații solicită acordul expres al serviciilor cu
competențe similare străine de diseminare a informațiilor obținute și
care urmează a fi utilizate doar în scopul pentru care au fost solicitate,
adică în scopul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării
terorismului.
Subsecvent, pentru asigurarea clarității și coerenței normative, se
propune completarea art. 87 cu un nou alineat, după cum urmează:
„(7) Informațiile primite de la Serviciul Prevenirea și Combaterea
Spălării Banilor de către autoritățile competente, în temeiul prezentului
articol, se supun integral regimului de confidențialitate, limitării
divulgării și condițiilor de utilizare prevăzute de legislația în domeniul
prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului.
Orice divulgare sau utilizare ulterioară a acestor informații se
realizează doar cu acordul prealabil, scris, al Serviciului și exclusiv în
scopul pentru
care au fost solicitate.”
27. Cu privire la referințele la „Legea nr. 308/2017”, având în vedere Se acceptă.
existența noului proiect de lege în domeniu destinat să înlocuiască Se ajustează corespunzător textul proiectului de Lege.
cadrul normativ existent prin abrogarea Legii nr. 308/2017 cu privire
la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului,
întru asigurarea stabilității și coerenței normelor se impune în textul
proiectului utilizarea unei formulări generale, și anume „legislația în
domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării
terorismului”. Totodată, este de precizat faptul că aspectele ce țin de
includerea „furnizorilor de servicii de criptoactive” în categoria
entităților raportoare, desemnarea autorității competente și alte
elemente conexe urmează a fi reglementate la fel în cadrul noului
proiect de lege
elaborat de Serviciu.
Ministerul Dezvoltării 28. La art. 4 şi art. 53, proiectul de lege restricționează gama de servicii de Nu se acceptă.
Economice și criptoactive pe care instituțiile de plată le pot furniza şi exclude Limitările prevăzute la art. 4 și art. 53 reflectă opțiunea de
Digitalizării entitățile străine de la excepțiile aplicabile ofertelor de valoare redusă reglementare etapizată a pieței criptoactivelor, raportată la
(sub echivalentul a 1.000.000 EUR). Ministerul recomandă revizuirea nivelul actual de dezvoltare a pieței, capacitatea de
acestor limite în sensul alinierii mai fidele la standardele MiCA, astfel supraveghere și profilul de risc asumat de Republica Moldova.
Nr. 17-1551 încât să fie stimulată competitivitatea pieței autohtone şi să fie evitată Deși MiCA stabilește anumite excepții și mecanisme aplicabile
Din 07.05.2026 crearea unui dezavantaj concurențial față de operatorii din statele în cadrul pieței interne a UE, aplicarea acestora în dreptul
membre UE. național trebuie corelată cu faptul că Republica Moldova nu
 15
beneficiază, la această etapă, de mecanismele de pașaportare,
recunoaștere mutuală și cooperare europeană deplină.
Prin urmare, menținerea limitărilor propuse este justificată
pentru asigurarea unei implementări prudente, proporționale și
supravegheabile a cadrului privind piața criptoactivelor.

29. La art. 6 şi art. 19, proiectul de lege impune redactarea cărții albe Nu se acceptă.
exclusiv în limba română. Se recomandă examinarea oportunității de a Cerința redactării cărții albe în limba română este justificată de
permite redactarea acestui document şi în limba engleză, alternativ sau necesitatea asigurării accesului efectiv al deținătorilor și
cumulativ, în scopul facilitării accesului emitenților internaționali pe potențialilor deținători de criptoactive la informațiile esențiale
piața autohtonă şi al reducerii costurilor de conformare pentru start-up- privind oferta, riscurile, drepturile și obligațiile aferente
urile cu activitate transfrontalieră. O astfel de reglementare ar fi criptoactivelor, precum și de necesitatea desfășurării
concordantă cu practica statelor membre UE în aplicarea procedurilor administrative în limba oficială a statului.
Regulamentului (UE) 2023/1114 (MiCA) şi nu ar afecta capacitatea Totodată, limba română este una dintre limbile oficiale ale
autorităților competente de supraveghere, întrucât actele adresate Uniunii Europene, iar utilizarea acesteia este pe deplin
acestora pot rămâne în limba română. compatibilă cu obiectivul de armonizare a cadrului normativ
național cu acquis-ul Uniunii Europene și cu cerințele de
transparență și protecție a consumatorilor. Versiunile în alte
limbi pot fi utilizate, după caz, în scopuri comerciale sau
informative, însă versiunea în limba română trebuie să rămână
versiunea oficială și relevantă pentru conformarea cu cerințele
proiectului de lege, pentru exercitarea atribuțiilor autorităților
competente și pentru asigurarea securității juridice.
30. La art. 43 şi art. 52, termenele prevăzute pentru elaborarea şi activarea Nu se acceptă.
planurilor de redresare şi răscumpărare ale emitenților de tokenuri Prevederile proiectului de lege stabilește clar termenul de
raportate la active şi de tokenuri de monedă electronică sunt, în unele notificare autorităților competente a planurilor de redresare şi
situații, mai scurte decât cerințele stabilite de Regulamentul (UE) răscumpărare, în cazul emitenților de tokenuri raportate la
2023/1114. Se recomandă revizuirea acestor termene în sensul alinierii active, în termen de 6 luni de la data autorizării în temeiul art.
la standardul european, având în vedere că termenele excesiv de scurte 21 sau în termen de 6 luni de la data aprobării cărții albe pentru
pot genera presiuni operaționale disproporționate pentru emițenți, în criptoactive în temeiul art. 17, iar în cazul emitenților de
special în contextul funcționării piețelor criptoactivelor în regim tokenuri de monedă electronică în termen de 6 luni de la data
continuu. ofertei publice sau de la admiterea la tranzacționare.
Cît privește temenele de punere în aplicare a măsurilor
prevăzute de planurilor de redresare şi răscumpărare, nici
MiCA și nici cadrul secundar aplicabil nu stabilesc un termen
exhaustiv după depășirea unui indicator prevăzut în plan.
Conform orientărilor și standardelor relevante ale EBA,
accentul este pus pe identificarea timpurie a deteriorării situației
emitentului și pe capacitatea acestuia de a reacționa prompt. De
 16
asemenea, standardele UE stabilesc termene clare pentru
escaladarea internă și notificarea autorității competente,
inclusiv obligația de informare a organului de conducere și de
notificare a autorității competente într-un termen de până la 24
de ore de la producerea evenimentelor relevante.
Prin urmare, soluția prevăzută în proiect, potrivit căreia
măsurile de redresare urmează a fi aplicate fără întârziere
nejustificată, într-un interval cuprins între câteva ore și 72 de
ore, este justificată de natura riscurilor aferente tokenurilor
raportate la active. Acest interval permite intervenția promptă în
cazul deteriorării poziției financiare a emitentului, reducerii
valorii activelor de rezervă, disfuncționalităților operaționale
sau retragerilor masive, fără a institui un termen unic și rigid.
În mod similar, pentru planul de răscumpărare, proiectul
prevede că plățile către deținători se efectuează fără întârziere
nejustificată, într-un interval cuprins între 24 de ore și maximum
15 zile lucrătoare, în funcție de complexitatea situației, natura
activelor de rezervă și condițiile de piață. Această soluție
asigură atât protecția deținătorilor, cât și evitarea prejudiciilor
economice nejustificate sau a unor efecte negative asupra
stabilității piețelor activelor de rezervă.
În consecință, termenele prevăzute de proiect nu instituie
obligații disproporționate, ci reprezintă mecanisme operaționale
necesare pentru intervenția rapidă și eficientă în situații de criză,
menținând flexibilitatea necesară adaptării la circumstanțele
concrete ale fiecărui caz. Mai mult ca atît, se reține că
recomandarea MDED privind revizuirea termenelor nu este
însoțită de o propunere concretă de modificare.

31. La art. 103, având în vedere costurile semnificative de conformare pe Nu se acceptă.

care le implică autorizarea în domeniul criptoactivelor, se propune Proiectul de lege reglementează deja cadrul general privind
stabilirea unor taxe de autorizare şi supraveghere diferențiate, taxele de autorizare și supraveghere a pieței criptoactivelor.
proporționale cu volumul tranzacțiilor şi cu categoria de servicii Potrivit art. 103, autoritățile competente pot percepe taxe pentru
prestate, în conformitate cu principiul proporționalității prevăzut de examinarea cererilor de autorizare, notificare sau aprobare,
Regulamentul (UE) 2023/1114. Totodată, se recomandă introducerea precum și taxe anuale de supraveghere, iar cuantumul acestora,
unui mecanism de testare reglementată (“Regulatory Sandbox”), care procedura de percepere și categoriile de persoane sau entități
să permită companiilor fintech să experimenteze soluții inovatoare sub obligate la plată urmează să fie stabilite prin actele normative
supravegherea BNM şi/sau a Comisiei Naționale a Pieței Financiare, de punere în aplicare ale autorităților competente. Totodată,
în baza unor derogări temporare şi condiționate de la anumite cerințe cuantumul taxelor se determină în baza principiului recuperării
de autorizare. Un astfel de regim ar stimula inovarea tehnologică şi ar costurilor aferente activităților de autorizare și supraveghere.
atrage investitorii din sectorul economiei digitale.
 17
În aceste condiții, aspectele privind eventuala diferențiere a
taxelor în funcție de categoria entităților, dimensiunea activității
sau profilul de risc pot fi analizate și reglementate la nivelul
actelor normative de punere în aplicare, fără a fi necesară
modificarea proiectului de lege.
În ceea ce privește instituirea unui mecanism de testare
reglementată de tip „regulatory sandbox”, aceasta presupune o
analiză distinctă privind impactul bugetar, capacitatea de
supraveghere, criteriile de eligibilitate, protecția clienților,
limitele derogărilor, mecanismele de monitorizare și condițiile
de ieșire din regimul de testare. Aceste aspecte exced obiectul
principal al proiectului de lege, care urmărește instituirea
cadrului de reglementare și supraveghere a pieței criptoactivelor
în conformitate cu principiile MiCA. Prin urmare, propunerea
ar putea fi examinată separat, în contextul elaborării unui cadru
normativ dedicat inovării financiare și testării reglementate.
Asociația Băncilor din 32. 1. Observații generale privind cadrul normativ, aplicabilitatea și Se acceptă parțial
Moldova delimitarea competențelor Proiectul de lege instituie cadrul primar de reglementare,
Proiectul transpune parțial Regulamentul (UE) 2023/1114 privind autorizare și supraveghere a pieței criptoactivelor, în
piețele criptoactivelor, cunoscut drept MiCA, și instituie un cadru conformitate cu cerințele MiCA, și stabilește elementele
complex de autorizare și supraveghere pentru emitenții de criptoactive esențiale ale regimului aplicabil emitenților de criptoactive,
Nr. 02-06/128 și furnizorii de servicii privind criptoactivele, în continuare CASP. ofertanților, persoanelor care solicită admiterea la
din 11.05.2026 În ansamblu, abordarea este oportună. Totuși, pentru asigurarea tranzacționare și furnizorilor de servicii de criptoactive.
securității juridice și a aplicării uniforme, considerăm necesară Totodată, proiectul delimitează atribuțiile de bază ale
consolidarea unor prevederi direct la nivelul legii, nu exclusiv prin acte autorităților competente la art. 85 și instituie, prin art. 87, cadrul
normative subsecvente, în special în privința elementelor esențiale ale legal necesar cooperării interinstituționale, schimbului de
regimului de autorizare, supraveghere, segregare a fondurilor, informații, consultării și coordonării activităților de
interacțiune cu infrastructura bancară și gestionare a riscurilor. supraveghere, investigare, control și aplicare a legii, inclusiv în
În acest context, se recomandă: cazul entităților care pot intra simultan sub incidența mai multor
a) clarificarea expresă a delimitării competențelor dintre Comisia regimuri de supraveghere.
Națională a Pieței Financiare și Banca Națională a Moldovei, inclusiv Cerințele privind armonizarea legislației cu legislația UE impun
în situațiile în care aceeași instituție desfășoară activități reglementate formularea prevederilor naționale într-o manieră cât mai
concomitent de Proiect, de Legea nr. 114/2012 privind serviciile de apropiată de textul și logica regulamentului european, pentru a
plată și moneda electronică și de Legea nr. 202/2017 privind activitatea evita apariția unor divergențe de interpretare, dificultăți de
băncilor; aplicare și riscuri de implementare neuniformă a cadrului
b) evitarea suprapunerilor de competență și a lacunelor operaționale normativ.
între autoritățile de supraveghere, în special în cazul instituțiilor de Clarificarea elementelor invocate privind procedurile
credit, emitenților de monedă electronică și prestatorilor de servicii de operaționale, formularele, standardele de raportare, criteriile
plată care ar putea desfășura activități aferente criptoactivelor; metodologice, cerințele tehnice, interoperabilitatea, accesul la
c) reducerea dependenței de acte normative subsecvente pentru date, mecanismele de cooperare și ghidurile de supraveghere
elementele esențiale ale regimului juridic, precum criteriile tehnice, reprezintă aspecte de aplicare care urmează să fie dezvoltate
 18
cerințele operaționale critice, procedurile de segregare a fondurilor, prin cadrul normativ secundar. Această abordare este necesară
standardele minime de interoperabilitate, cerințele de raportare și pentru a asigura flexibilitatea reglementării, adaptarea la
cerințele privind accesul autorităților la date; evoluțiile tehnologice și alinierea la standardele tehnice
d) corelarea expresă a Proiectului cu regimul de prevenire și combatere elaborate la nivel european de ESMA și EBA și aprobate de
a spălării banilor și finanțării terorismului prevăzut de Legea nr. Comisia Europeană prin regulamente delegate și de punere în
308/2017, inclusiv în relația dintre bănci și CASP, pentru a asigura un aplicare.
echilibru adecvat între accesul la servicii bancare și dreptul instituțiilor În ceea ce privește corelarea cu regimul de prevenire și
financiare de a aplica măsuri justificate de reducere a riscurilor, combatere a spălării banilor și finanțării terorismului, aceasta se
inclusiv măsuri de tip de-risking. realizează prin legislația specială AML/CFT și prin actele
normative de punere în aplicare a acesteia. Aspectele privind
relația bănci–CASP, accesul la servicii bancare, aplicarea
măsurilor de cunoaștere a clientelei, monitorizarea tranzacțiilor,
raportarea activităților suspecte și măsurile de reducere a
riscurilor, inclusiv practicile de tip de-risking, depășesc obiectul
principal al proiectului de Lege privind piața criptoactivelor și
urmează a fi abordate în cadrul legislației speciale și al
reglementărilor sectoriale aplicabile.
33. 2. Utilizarea criptoactivelor ca mijloc de plată și interacțiunea cu Se acceptă parțial
infrastructura bancară de plăți Proiectul de lege are ca obiect transpunerea cadrului MiCA
Din perspectiva băncilor responsabile de acceptarea plăților în mediul privind emiterea, oferta, admiterea la tranzacționare și
fizic și digital, inclusiv prin POS terminale, e-commerce și sistemul furnizarea serviciilor de criptoactive, fără a reglementa
MIA, Proiectul este binevenit, însă impactul asupra infrastructurii infrastructura națională de plăți, activitatea de acceptare a
bancare de plăți este abordat limitat și necesită clarificări suplimentare. plăților prin POS, e-commerce, MIA, mecanismele de
În forma actuală, Proiectul descrie doar succint procesarea plăților în decontare, chargeback, returnări sau disputele aferente plăților
monedă fiduciară aferente tranzacționării criptoactivelor, realizată prin de retail.
platforme dedicate și prin furnizori autorizați de servicii privind Potrivit Constituției Republicii Moldova și Legii nr. 1232/1992
criptoactivele, fără a defini explicit rolul băncilor în calitate de cu privire la bani, leul moldovenesc este unicul mijloc legal de
acceptatori ai plăților prin POS, e-commerce, MIA sau alte plată pe teritoriul Republicii Moldova, iar proiectul nu conferă
infrastructuri de plată. criptoactivelor calitatea de mijloc legal de plată. Corelarea cu
De asemenea, Proiectul nu reglementează expres situațiile în care regimul serviciilor de plată și al monedei electronice este
criptoactivele sunt utilizate pentru achitarea bunurilor și serviciilor, asigurată în cazul tokenurilor de monedă electronică, prin
respectiv ca mijloc de plată. Lipsa unor prevederi clare poate genera aplicarea corespunzătoare a Legii nr. 114/2012, în măsura
incertitudini operaționale, de conformitate și de responsabilitate pentru prevăzută de proiect, fără a afecta regimul monedei naționale ca
bănci, prestatori de servicii de plată, comercianți și CASP. mijloc legal de plată.
În acest context, considerăm necesară delimitarea expresă între: Cerințele privind armonizarea legislației cu acquis-ul UE impun
a) acceptarea plăților în monedă fiduciară pentru achiziția, vânzarea formularea prevederilor naționale într-o manieră cât mai
sau tranzacționarea criptoactivelor, situație în care rolul băncilor poate apropiată de obiectul, structura și logica Regulamentului MiCA,
fi limitat la cel de acceptator de plăți sau prestator de servicii de plată; pentru a evita divergențele de interpretare, dificultățile de
b) utilizarea criptoactivelor ca mijloc de plată pentru bunuri și servicii, aplicare și riscurile de implementare neuniformă.
situație care implică riscuri și responsabilități distincte privind Aspectele privind relația bănci–CASP, interoperabilitatea
conversia, decontarea, transparența cursului, aplicarea comisioanelor, tehnică, API-urile, screening-ul de sancțiuni, monitorizarea
 19
soluționarea disputelor, returnările, chargeback-ul, prevenirea tranzacțiilor, soluționarea disputelor și gestionarea incidentelor
fraudelor și protecția consumatorilor. țin de legislația sectorială, reglementările BNM și actele
Totodată, se recomandă clarificarea poziției legislative privind normative subsecvente, iar includerea lor în proiect ar crea
acceptarea criptoactivelor ca mijloc de plată pe teritoriul Republicii paralelism legislativ și ar depăși obiectul reglementării MiCA.
Moldova, respectiv dacă această utilizare este interzisă, permisă limitat
sau permisă condiționat. În lipsa unei asemenea clarificări, pot apărea
interpretări divergente privind calificarea criptoactivelor drept
monedă, instrument financiar, bun digital sau altă categorie juridică.
În cazul în care se permite acceptarea criptoactivelor ca mijloc de plată,
este necesară reglementarea obligațiilor comercianților, băncilor
acceptatoare, prestatorilor de servicii de plată,
emitentului/participanților la MIA și CASP în materie de:
a) identificare și cunoaștere a clientelei, inclusiv cerințe
KYC/AML/CFT;
b) conversie în monedă fiduciară;
c) transparență a cursului de schimb și a comisioanelor;
d) soluționare a disputelor, returnărilor și reclamațiilor;
e) gestionare a riscurilor operaționale și de fraudă;
f) monitorizare a tranzacțiilor și screening al sancțiunilor;
g) gestionare a incidentelor operaționale și de securitate.
De asemenea, se recomandă emiterea sau cel puțin anunțarea expresă
a unor standarde tehnice de interoperabilitate și securitate pentru
integrarea CASP cu infrastructura bancară, inclusiv în privința API-
urilor, monitorizării tranzacțiilor, screening-ului de sancțiuni,
raportării incidentelor și cooperării operaționale între entitățile
implicate.
O asemenea clarificare este esențială pentru aplicarea coerentă și
predictibilă a noului cadru legal și pentru evitarea unor interpretări
neuniforme în practică.
 20
34. 3. Tokenuri de monedă electronică, stablecoins și regimul EMT Se acceptă parțial
Proiectul califică tokenurile de monedă electronică, în continuare Proiectul de lege reglementează regimul tokenurilor de monedă
EMT, drept monedă electronică și le supune, în principal, regimului electronică în conformitate cu logica MiCA, prin calificarea
Legii nr. 114/2012, cu particularitățile prevăzute de Proiect. În acestora drept monedă electronică și aplicarea corespunzătoare
practică, este esențială delimitarea clară între operațiunile de plată, a prevederilor Legii nr. 114/2012 privind serviciile de plată și
activitatea de emitere a monedei electronice și serviciile privind moneda electronică, cu particularitățile prevăzute de proiect.
criptoactivele, pentru a evita dubla licențiere, interpretările divergente Definițiile de la art. 3 permit raportarea tokenurilor raportate la
și suprapunerea neclară a obligațiilor prudențiale și operaționale. active și a tokenurilor de monedă electronică la o monedă
În acest sens, considerăm necesară clarificarea expresă a următoarelor oficială, iar noțiunea de „monedă oficială” include, prin
aspecte: trimitere la Legea nr. 1232/1992 cu privire la bani, și leul
a) dacă este admisă emiterea și/sau utilizarea stablecoins ori EMT moldovenesc.
denominate în lei moldovenești; Rolul Băncii Naționale a Moldovei în evaluarea riscurilor
b) în cazul admiterii EMT denominate în MDL, care sunt criteriile de privind stabilitatea financiară, buna funcționare a sistemelor de
evaluare a riscurilor asupra suveranității monetare, transmisiei politicii plăți, transmisia politicii monetare și suveranitatea monetară
monetare și stabilității financiare, precum și rolul BNM în această este reflectat în proiect prin mecanismele de consultare și
evaluare; avizare prevăzute pentru tokenurile raportate la active și
c) dacă activitatea de emitere și transfer a EMT de către un emitent de tokenurile de monedă electronică. În cazul tokenurilor de
monedă electronică licențiat este acoperită integral de licența existentă monedă electronică, activitatea de emitere se realizează de
sau necesită o autorizare suplimentară în calitate de CASP, în special entitățile autorizate potrivit legislației privind moneda
pentru serviciile de transfer de criptoactive; electronică, iar prestarea serviciilor de criptoactive aferente,
d) dacă transferurile de EMT între clienții aceleiași instituții sunt inclusiv serviciile de transfer, urmează regimul de notificare
considerate operațiuni de plată în sensul Legii nr. 114/2012 sau servicii prevăzut de proiect, fără instituirea unei autorizări paralele
privind criptoactivele, cu implicații asupra cerințelor prudențiale, nejustificate, în măsura în care entitatea se încadrează în
raportărilor, responsabilității instituției și obligațiilor față de client; categoria subiecților eligibili pentru acest regim.
e) în ce condiții se aplică dreptul de răscumpărare la valoarea nominală Dreptul de răscumpărare la valoarea nominală este reglementat
pentru EMT, inclusiv termenele operaționale, mijloacele de plată la art. 46 din proiect, iar aspectele operaționale privind
admise și măsurile de gestionare a lichidității, inclusiv în scenarii de termenele de executare, mijloacele de plată, scenariile de stres,
stres; lichiditatea, tipurile de conturi, segregarea fondurilor și plasarea
f) care sunt cerințele privind fondurile de rezervă aferente EMT, acestora urmează să fie detaliate prin acte normative
inclusiv dacă acestea pot fi păstrate în bilanțul propriu al instituției subsecvente, în corelare cu Legea nr. 114/2012 și cu
emitente sau trebuie externalizate și/sau separate la o altă instituție de particularitățile cadrului MiCA.
credit; În ceea ce privește cerințele de capital, acestea se aplică la
g) dacă, în situația în care emitentul sau CASP este și instituție de nivelul instituției emitente, potrivit regimului prudențial
credit, plasarea fondurilor clienților în conturi deschise în cadrul aplicabil monedei electronice, și nu separat pentru fiecare token
aceleiași instituții este considerată conformă cerințelor de segregare și sau valută, cu excepția cazului în care cadrul normativ
protecție a fondurilor; subsecvent va stabili cerințe suplimentare justificate de profilul
h) ce tipuri de conturi sunt considerate conforme pentru segregarea de risc. Proiectul se corelează cu prevederile Legii nr. 114/2012,
fondurilor clienților și a fondurilor de rezervă, inclusiv conturi inclusiv în partea ce ține de capitalul minim și capitalul
fiduciare, conturi escrow sau conturi interne distincte; reglementat raportat la valoarea medie a monedei electronice
i) dacă cerința de capital minim pentru emiterea EMT se aplică la aflate în circulație, aplicabile corespunzător tokenurilor de
nivelul instituției emitente sau separat pentru fiecare emisiune/token; monedă electronică.
 21
j) dacă, în cazul emiterii de EMT în mai multe valute, de exemplu Clarificarea aspectelor invocate, inclusiv a detaliilor
MDL, EUR și USD, în cadrul aceluiași program, cerințele de capital operaționale privind termenele de plată, scenariile de stres,
se aplică în mod consolidat sau separat pentru fiecare categorie de tipurile de conturi, segregarea și plasarea fondurilor, reprezintă
token/valută; elemente tehnice de aplicare care urmează să fie dezvoltate prin
k) dacă există cerințe suplimentare de capital determinate de volumul cadrul normativ secundar. Această abordare este necesară
EMT emis, valoarea tranzacțiilor procesate sau numărul de pentru a asigura flexibilitatea reglementării, adaptarea la
utilizatori/clienți. evoluțiile tehnologice și alinierea la standardele tehnice
Considerăm că evaluarea adecvată a capacităților reale de integrare ale elaborate la nivel european de ESMA și EBA și aprobate de
băncilor în acest domeniu va fi posibilă doar în condițiile unui cadru Comisia Europeană prin regulamente delegate și de punere în
clar și predictibil, în special din perspectiva gestionării riscurilor, aplicare. Introducerea acestor elemente în legea primară ar
conformității AML/CFT, cerințelor de capital, protecției fondurilor rigidiza nejustificat cadrul normativ și ar limita capacitatea
clienților și adaptării infrastructurii IT. autorităților competente de a adapta cerințele la profilul de risc
și la evoluțiile pieței
 22
35. 4. Tokenuri raportate la active, rezerve, custodie și impact sistemic Se acceptă parțial
Regimul tokenurilor raportate la active, în continuare ART, este unul Proiectul de lege instituie cadrul juridic principal aplicabil
prudent, având în vedere cerințele privind rezerva de active separată tokenurilor raportate la active, inclusiv cerințele privind
juridic, politicile de custodie și auditul periodic. Totuși, anumite constituirea și administrarea rezervei de active, separarea
elemente necesită clarificare pentru aplicarea practică și pentru acesteia de patrimoniul emitentului, custodia activelor de
evaluarea riscului bancar în relația cu emitentul, custodele sau CASP rezervă, drepturile deținătorilor, obligațiile de raportare și
distribuitor. atribuțiile autorităților competente în cazul riscurilor asupra
În acest sens, se recomandă clarificarea următoarelor aspecte: stabilității financiare, bunei funcționări a sistemelor de plăți,
a) în ce măsură se aplică cerințele minime de lichiditate, inclusiv pragul transmisiei politicii monetare și suveranității monetare.
de mijloace bănești păstrate ca depozite la instituții de credit; Clarificările cu referire la aspectele invocate privind cerințele
b) cum se tratează situația în care rezerva este constituită în mai multe minime de lichiditate, tratamentul rezervelor constituite în mai
valute, de exemplu MDL, EUR și USD; multe valute, metodele de evaluare mark-to-market și mark-to-
c) care sunt criteriile concrete de evaluare mark-to-market și mark-to- model, limitele de concentrare, relația cu custodele, raportarea
model și cum se asigură calitatea datelor de piață în absența unor piețe periodică, verificarea pragurilor de utilizare ca mijloc de schimb
locale lichide pentru anumite active de rezervă; și furnizarea datelor relevante de către bănci reprezintă elemente
d) cum se gestionează riscul de concentrare atunci când custodele este tehnice și operaționale de aplicare.
parte a aceluiași grup cu emitentul sau cu un CASP distribuitor; Aceste elemente urmează să fie dezvoltate prin acte normative
e) dacă se impun limite explicite de concentrare și mecanisme de subsecvente, în conformitate cu standardele tehnice elaborate la
raportare periodică; nivel european de EBA și ESMA și cu particularitățile pieței
f) care este procedura de calcul și verificare a pragurilor în cazul în naționale. Introducerea lor detaliată în legea primară ar rigidiza
care ART este utilizat pe scară largă ca mijloc de schimb și Proiectul cadrul normativ și ar limita capacitatea autorităților competente
prevede măsuri de sistare a emiterii; de a adapta cerințele la evoluția pieței, profilul de risc al
g) care este rolul băncilor în furnizarea de date relevante pentru emitenților și riscurile de lichiditate, custodie, concentrare și
verificarea pragurilor și monitorizarea utilizării ART. stabilitate financiară.
Aceste clarificări sunt necesare pentru a evita acumularea unor riscuri
de lichiditate, concentrare, custodie și stabilitate financiară în afara
unui cadru predictibil de monitorizare și intervenție.

36. 5. Autorizarea și supravegherea CASP: proporționalitate, Se acceptă parțial

externalizare, TIC și securitate cibernetică Proiectul de lege instituie cadrul primar de autorizare și
Cerințele de autorizare și supraveghere a CASP, inclusiv cele privind supraveghere a furnizorilor de servicii de criptoactive, inclusiv
guvernanța, capitalul minim, auditul TIC, continuitatea activității și cerințele esențiale privind guvernanța, cerințele prudențiale,
protecția clienților, sunt în principiu aliniate practicilor europene. continuitatea activității, protecția clienților, administrarea
Totuși, acestea pot genera sarcini semnificative, în special pentru riscurilor, sistemele TIC, externalizarea și obligațiile de păstrare
operatorii mici sau pentru entitățile care desfășoară activități limitate a evidențelor, în conformitate cu logica MiCA.
ca volum și risc. În ceea ce privește externalizarea funcțiilor critice, proiectul
Pentru predictibilitate, considerăm utilă precizarea în lege a stabilește la art. 66 principiul răspunderii juridice depline a
elementelor esențiale ale standardelor tehnice care vor fi dezvoltate furnizorului de servicii de criptoactive pentru activitățile
ulterior prin acte normative subsecvente. externalizate, indiferent de locația infrastructurii TIC sau de
În special, se recomandă: faptul că furnizorul de servicii TIC este localizat în afara
Republicii Moldova. Totodată, prestarea transfrontalieră de
 23
a) introducerea unor criterii obiective pentru aplicarea principiului servicii de criptoactive către rezidenții Republicii Moldova de
proporționalității, cum ar fi dimensiunea entității, volumul către entități stabilite în alte jurisdicții, fără prezență locală, este
tranzacțiilor, tipul serviciilor prestate, numărul de clienți, admisă doar în condițiile strict prevăzute de proiect, inclusiv în
complexitatea operațională și profilul de risc; cazul furnizării serviciilor la inițiativa exclusivă a clientului,
b) aplicarea proporțională a cerințelor TIC, a auditului extern și a potrivit art. 55.
obligațiilor de raportare, în funcție de riscurile efective ale activității; Aspectele invocate privind criteriile detaliate de
c) stabilirea unor cerințe minime clare privind externalizarea și proporționalitate, auditul TIC, localizarea datelor, accesul
subcontractarea funcțiilor critice, inclusiv localizarea datelor, autorităților la infrastructuri externalizate sau cloud, controalele
drepturile de acces ale autorităților, auditabilitatea serviciilor privind cheile private, administrarea portofelelor digitale,
externalizate și răspunderea integrală a CASP pentru activitățile raportarea incidentelor, interfețele online, aplicațiile mobile și
externalizate; mecanismele de contractare electronică reprezintă elemente
d) corelarea cerințelor de securitate cibernetică cu Legea nr. 48/2023 tehnice și operaționale de aplicare.
privind securitatea cibernetică; Aceste elemente urmează să fie dezvoltate prin acte normative
e) definirea unui set minim de controale pentru cheile private, subsecvente, reglementări privind reziliența operațională
administrarea portofelelor digitale, wallet management, prevenirea digitală adoptate de autoritățile competente, ghiduri de
accesului neautorizat, răspunsul la incidente și raportarea incidentelor supraveghere și, după caz, prin corelare cu legislația privind
de securitate. securitatea cibernetică, inclusiv Legea nr. 48/2023, precum și cu
Totodată, se impune clarificarea regimului aplicabil în următoarele standardele tehnice europene relevante.
situații: Reglementarea detaliată a acestor aspecte în legea primară ar
a) prestarea transfrontalieră de servicii privind criptoactivele către rigidiza cadrul normativ și ar reduce capacitatea autorităților
rezidenți ai Republicii Moldova de către entități stabilite în alte competente de a aplica proporțional cerințele în funcție de
jurisdicții, fără prezență locală; natura serviciilor, volumul activității, complexitatea
b) suficiența registrului și a mecanismului de supraveghere propus operațională și profilul de risc al fiecărui furnizor de servicii de
pentru prevenirea arbitrajului reglementar în cazul prestatorilor străini; criptoactive.
c) regimul juridic al interfețelor online și al furnizării de servicii către
public prin aplicații mobile;
d) cerințele de informare precontractuală și de consimțământ explicit
al clientului în mediul digital;
e) operaționalizarea obligațiilor de păstrare a evidențelor și accesul
autorităților la date atunci când infrastructura este de tip cloud, iar
furnizorul TIC este localizat în afara Republicii Moldova.
37. 6. Protecția consumatorilor, transparența, cartea albă și Se acceptă parțial
publicitatea Proiectul de lege instituie cadrul primar privind protecția
Proiectul introduce exigențe importante privind cartea albă, deținătorilor și a clienților, inclusiv cerințele privind cartea albă,
comunicările publicitare, avertismentele de risc și dreptul de retragere rezumatul acesteia, comunicările publicitare, avertismentele de
pentru investitorii retail în anumite condiții. Aceste prevederi sunt risc, răspunderea pentru informații incomplete sau înșelătoare și
necesare pentru protecția consumatorilor, dar eficacitatea lor depinde dreptul de retragere al deținătorilor retail, în condițiile prevăzute
de claritatea aplicării practice. de proiect. Totodată, proiectul prevede expres informații
În acest sens, se recomandă clarificarea următoarelor aspecte: obligatorii care trebuie aduse la cunoștința potențialilor
a) modul de aplicare a dreptului de retragere de 14 zile pentru clienții deținători, inclusiv faptul că criptoactivul își poate pierde parțial
retail sau integral valoarea, poate să nu fie lichid, poate să nu poată fi
 24
atunci când criptoactivul este achiziționat prin intermediul unui CASP transferat întotdeauna și nu beneficiază de garanții similare
și este transferat imediat către un portofel extern al clientului; celor aferente depozitelor bancare sau sistemelor de compensare
b) dacă, în asemenea situații, sunt prevăzute mecanisme de reversare, a investitorilor.
înghețare, condiționare a transferului sau alte măsuri operaționale care Aspectele invocate privind mecanismele operaționale de
să permită exercitarea efectivă a dreptului de retragere; exercitare a dreptului de retragere, inclusiv în cazul transferului
c) criteriile de evaluare a caracterului clar, corect și neînșelător al criptoactivelor către portofele externe, reversarea sau
comunicărilor de marketing online, inclusiv în cazul influencerilor, condiționarea transferurilor, criteriile detaliate de evaluare a
programelor de afiliere și programelor de recomandare; comunicărilor publicitare online, activitatea influencerilor,
d) responsabilitățile pentru actualizarea rapidă a cărții albe în cazul programele de afiliere și standardele de informare
apariției unor evenimente semnificative; precontractuală în aplicații mobile sau interfețe digitale
e) sancțiunile specifice pentru omisiuni materiale, informații reprezintă elemente tehnice și operaționale de aplicare.
incomplete sau informații care pot induce în eroare, mai ales având în Aceste elemente urmează să fie dezvoltate prin acte normative
vedere că, în multe cazuri, cartea albă nu este aprobată ex ante. subsecvente, ghiduri de supraveghere și standarde tehnice
Totodată, se recomandă stabilirea unor standarde minime de informare elaborate în linie cu cadrul european ESMA/EBA și cu actele
precontractuală pentru interfețele online și aplicațiile mobile, astfel delegate și de punere în aplicare relevante. Reglementarea
încât clientul să înțeleagă în mod real riscurile aferente criptoactivelor, exhaustivă a acestor aspecte la nivelul legii primare ar rigidiza
natura juridică a produsului, costurile, comisioanele, posibilitatea cadrul normativ și ar reduce capacitatea autorităților competente
pierderii valorii și lipsa unor garanții similare celor aplicabile de a adapta cerințele la evoluțiile tehnologice, modelele de
depozitelor bancare. distribuție digitală și profilul de risc al produselor și serviciilor
oferite.
38. 7. Prevenirea abuzului de piață și integritatea piețelor cripto Se acceptă parțial
ABM consideră binevenită introducerea unui regim privind Proiectul de lege transpune cadrul MiCA privind prevenirea și
informațiile privilegiate, manipularea pieței și integritatea piețelor sancționarea abuzului de piață, stabilind la nivel de lege primară
cripto. Din perspectiva sectorului bancar, este important ca obligațiile interdicțiile fundamentale, obligațiile de prevenire, detectare și
de monitorizare și raportare să fie clar definite, inclusiv pentru raportare a suspiciunilor de abuz de piață, precum și atribuțiile
platforme, CASP și instituțiile de credit care pot interacționa cu aceste autorității competente în materia integrității pieței
entități. criptoactivelor. În acest sens, proiectul include obligații privind
În acest sens, se recomandă: notificarea sau raportarea fără întârzieri nejustificate a
a) clarificarea obligațiilor de raportare a suspiciunilor de abuz de piață, suspiciunilor rezonabile referitoare la ordine, tranzacții, abuz de
inclusiv canalele de raportare, termenele, conținutul minim al piață sau tentative de abuz de piață, inclusiv în cadrul ori prin
raportării și autoritatea competentă; intermediul sistemelor de tranzacționare.
b) coordonarea obligațiilor de raportare a suspiciunilor de abuz de piață Aspectele invocate privind canalele tehnice de raportare,
cu obligațiile AML/CFT, pentru a evita raportările paralele, termenele operaționale, conținutul minim al raportărilor,
inconsistente sau insuficient corelate; corelarea procedurală cu fluxurile AML/CFT, criteriile
c) detalierea regulilor de admitere la tranzacționare a criptoactivelor; specifice de suspendare, excludere sau delistare a
d) stabilirea criteriilor de excludere sau delistare pentru criptoactivele criptoactivelor cu risc sporit și măsurile aplicabile clienților
cu risc sporit, inclusiv cele care includ funcții de anonimizare; existenți reprezintă elemente de aplicare care excedă nivelul
e) clarificarea impactului delistării asupra clienților existenți, inclusiv legii primare. Acestea urmează să fie dezvoltate prin acte
asupra drepturilor acestora, perioadelor de tranziție, posibilității de normative subsecvente ale autorității competente, inclusiv în
retragere a activelor și obligațiilor de informare. temeiul atribuțiilor de reglementare prevăzute de proiect, în
 25
conformitate cu standardele tehnice și ghidurile europene
relevante.
39. 8. AML/CFT, jurisdicții cu risc sporit și relația bancă–CASP Nu se acceptă.
Proiectul face trimitere la Legea nr. 308/2017, însă pentru Proiectul de lege are ca obiect transpunerea cadrului MiCA
implementare uniformă considerăm necesare repere suplimentare privind emiterea, oferta, admiterea la tranzacționare și
privind evaluarea riscurilor, în special în relația cu jurisdicțiile cu risc furnizarea serviciilor de criptoactive, iar aspectele specifice
sporit, transferurile către și de la portofele ne-custodiale și accesul privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării
CASP la servicii bancare. terorismului țin de legislația specială AML/CFT și de actele
În acest sens, se recomandă clarificarea următoarelor aspecte: normative de punere în aplicare a acesteia. Elemente precum
a) dacă va exista o listă oficială consolidată a jurisdicțiilor cu risc sporit listele jurisdicțiilor cu risc sporit, tratamentul portofelelor ne-
în domeniul criptoactivelor, inclusiv cu referire la listele FATF și ale custodiale, verificarea titularului portofelului, aplicarea regulii
Uniunii Europene, sau dacă fiecare instituție va realiza individual de transmitere a informațiilor privind transferurile de
această calificare; criptoactive, monitorizarea tranzacțiilor, screening-ul
b) modul de actualizare, publicare și utilizare a unei asemenea liste, în sancțiunilor și coordonarea obligațiilor dintre bănci și CASP nu
cazul în care aceasta va fi instituită; țin de obiectul principal al proiectului de lege privind piața
c) tratamentul aplicabil transferurilor către și de la portofele ne- criptoactivelor.
custodiale, inclusiv self-hosted wallets; Aceste aspecte urmează să fie reglementate prin cadrul special
d) cerințele minime pentru verificarea titularului portofelului ne- AML/CFT, inclusiv în contextul alinierii la Directiva (UE)
custodial; 2024/1640, Regulamentul (UE) 2023/1113 privind informațiile
e) aplicarea regulii de transmitere a informațiilor privind transferurile, care însoțesc transferurile de fonduri și de anumite criptoactive
respectiv travel rule, în contextul criptoactivelor; și standardele internaționale FATF/GAFI. Totodată, relația
f) modul de coordonare dintre obligațiile de monitorizare AML/CFT bănci–CASP, inclusiv dreptul instituțiilor financiare de a aplica
ale băncilor și obligațiile CASP; măsuri prudente de reducere a riscurilor, inclusiv de-risking,
g) măsura în care o instituție de credit poate aplica politici de de-risking trebuie analizată și aplicată în cadrul legislației AML/CFT,
față de CASP fără a fi expusă la acuzații de tratament discriminatoriu, prudențiale și sectoriale aplicabile, nu prin extinderea obiectului
în condițiile în care decizia este fundamentată pe evaluarea riscurilor proiectului MiCA.
AML/CFT, reputaționale, operaționale, sancționatorii sau de Introducerea acestor reguli în legea primară privind piața
conformitate. criptoactivelor ar crea paralelism legislativ, risc de suprapunere
O abordare neunitară poate genera practici divergente, riscuri de instituțională și incertitudine privind raportul dintre regimul
conformitate și incertitudine juridică atât pentru bănci, cât și pentru MiCA și legislația specială AML/CFT.
CASP. Din acest motiv, este necesar un cadru clar care să permită
dezvoltarea pieței, dar fără a limita capacitatea instituțiilor financiare
de a-și administra prudent riscurile.
40. 9. Sancțiuni, taxe și dispoziții tranzitorii Nu se acceptă.
Regimul sancționator prevăzut de Proiect este semnificativ și poate Proiectul de lege instituie cadrul primar al măsurilor și
avea un efect de descurajare a încălcărilor. Totuși, eficacitatea acestuia sancțiunilor administrative, inclusiv competențele autorităților,
depinde de claritatea criteriilor de aplicare, proporționalitatea categoriile de încălcări, plafoanele maxime ale sancțiunilor,
sancțiunilor și existența unor căi efective de contestare. măsurile de supraveghere și pârghiile de intervenție necesare
În acest sens, se recomandă: aplicării regimului MiCA. Totodată, proiectul stabilește că
a) detalierea criteriilor de individualizare a sancțiunilor, inclusiv aplicarea sancțiunilor se realizează cu respectarea principiilor
gravitatea încălcării, durata, caracterul intenționat sau neglijent al proporționalității, individualizării, securității juridice, dreptului
 26
faptei, prejudiciul cauzat, numărul persoanelor afectate, cooperarea cu la apărare și accesului la căile de contestare prevăzute de
autoritatea, măsurile de remediere și istoricul de conformare al legislația aplicabilă.
entității; Aspectele invocate privind criteriile detaliate de individualizare
b) clarificarea că sancțiunile trebuie aplicate proporțional, predictibil a sancțiunilor, metodologia de calcul, factorii agravanți și
și diferențiat în funcție de profilul de risc al entității și natura încălcării; atenuanți, publicarea și anonimizarea sancțiunilor, principiile
c) precizarea căilor de contestare și a efectelor contestației asupra tehnice de calcul al taxelor de autorizare și supraveghere,
măsurilor dispuse de autoritate; evaluarea impactului asupra entităților mici sau nou-intrate pe
d) stabilirea principiilor de calcul al taxelor de autorizare și piață și procedurile operaționale de aplicare reprezintă elemente
supraveghere, inclusiv principiul cost-based și principiul metodologice și de executare. Acestea urmează să fie dezvoltate
proporționalității; prin acte normative subsecvente ale autorităților competente,
e) evaluarea impactului taxelor asupra participanților la piață, inclusiv proceduri interne și ghiduri de supraveghere.
asupra entităților mici sau nou-intrate pe piață; În ceea ce privește dispozițiile tranzitorii, proiectul stabilește
f) corelarea termenului de conformare cu timpul necesar pentru cadrul de principiu pentru implementarea noului regim, iar
elaborarea actelor normative subsecvente, dezvoltarea registrelor, corelarea practică cu elaborarea actelor normative subsecvente,
adaptarea sistemelor IT ale autorităților și pregătirea infrastructurii de dezvoltarea registrelor, adaptarea infrastructurii IT și pregătirea
supraveghere; participanților la piață va fi realizată în etapa de implementare.
g) instituirea unor dispoziții tranzitorii realiste, care să permită
entităților vizate să își adapteze guvernanța, infrastructura IT,
procedurile AML/CFT, politicile de risc, contractele cu clienții și
relațiile cu furnizorii externalizați.
41. General: Nu se acceptă.
Deși obligația aplicării unei abordări bazate pe risc, inclusiv a Proiectul de lege transpune fidel reglementările MiCA,
măsurilor de precauție, a restricționării anumitor operațiuni sau a concentrându-se pe structura pieței și cerințele prudențiale ale
refuzului inițierii ori continuării relațiilor de afaceri derivă deja din sectorului, instituind un cadru prudențial și de conformitate care
prevederile Legii nr. 308/2017 cu privire la prevenirea și combaterea contribuie indirect la reducerea riscurilor AML/CFT, respectiv,
spălării banilor și finanțării terorismului, considerăm necesară nu conține măsuri concrete, ci doar câteva mecanisme care fac
reflectarea expresă a acestor prerogative și în cadrul proiectului de lege parte din măsurile de prevenire și combatere a spălării banilor,
privind piața criptoactivelor. O asemenea reglementare este justificată finanțării terorismului. În ceea ce privește expres posibilitatea
inclusiv prin specificul activităților aferente criptoactivelor și nivelul aplicării unor măsuri bazate pe risc în raport cu participanții la
sporit de risc pe care anumite categorii de operațiuni le pot genera din piața criptoactivelor constituie obiectul de reglementare a
perspectiva conformității, trasabilității tranzacțiilor și gestionă rii legislației speciale în materia spălării banilor și finanțării
riscurilor operaționale și reputaționale. Totodată, având în vedere că terorismului (Legea nr. 308/2017) și nu necesită a fi dublată.
băncile și prestatorii de servicii de plată vor avea calitatea de entități
raportoare, considerăm important ca proiectul să prevadă expres
posibilitatea aplicării unor măsuri bazate pe risc în raport cu
participanții la piața criptoactivelor.
 27
42. Art. 3 Nu se acceptă.
Pct. 29) din art. 3 indică faptul că, instituția de credit reprezintă Noțiunile și terminologia utilizată este aliniată la reglementările
întreprindere a cărei activitate constă în atragerea de depozite sau de Aquis-ului european, inclusiv reglementările mai multor acte
alte fonduri rambursabile de la public și în acordarea de credite în cont normative la care sunt făcute referințe sunt în proces de aliniere
propriu, inclusiv banca, astfel cum este definită la art. 3 din Legea nr. prin modificarea acestora.
202/2017 privind activitatea băncilor (în continuare – Legea nr. Cerințele privind armonizarea legislației cu legislația UE impun
202/2017) și care dispune de o licență eliberată de Banca Naţională, în formularea prevederilor naționale într-o manieră cât mai
condițiile stabilite de Legea nr. 202/2017. Menționăm faptul că, apropiată de textul și logica regulamentului european, pentru a
această definiție urmează să fie corelată cu cadrul normativ legal evita apariția unor divergențe de interpretare, dificultăți de
invocat or, Legea 202/2017, în particular art. 3, nu operează cu aplicare și riscuri de implementare neuniformă a cadrului
noțiunea de instituție de credit, ci doar cu noțiunea de „entitate din normativ.
sectorul financiar” sau în general noțiunea de – „bancă” atunci când se
referă la persoana juridică (și nu „întreprindere”) a cărei activitate
constă în atragerea de depozite sau de alte fonduri rambursabile de la
public și în acordarea de credite în cont propriu. Corespunzător,
urmează a fi corectată terminologia în tot textul de lege unde se
utilizează termenul „instituții de credit”. Termenul a fost preluat din
Regulamentul (UE) 2023/1114 însă este un termen impropriu pentru
cadrul normativ a RM. La fel, articolul 3 utilizează concomitent
noțiunile de „token de monedă electronică”, „fonduri”, „servicii de
plată”, „prestator de servicii de plată”, „instituție emitentă de monedă
electronică” și „monedă electronică”.
În forma actuală, proiectul nu delimitează suficient raportul juridic
dintre aceste concepte, iar în lipsa unei delimitări clare există riscul
apariției unor dificultăți semnificative de calificare juridică a anumitor
produse și operațiuni, inclusiv din perspectiva regimului fondurilor
clienților; obligațiilor de autorizare; aplicării cerințelor prudențiale;
protecției consumatorilor; delimitării competențelor de supraveghere
între autoritățile competente.
a) În acest context, considerăm necesară completarea proiectului cu
prevederi exprese privind: delimitarea dintre tokenurile de monedă
electronică și moneda electronică reglementată de Legea nr. 114/2012;
b) raportul dintre serviciile de criptoactive și serviciile de plată;
c) regimul juridic aplicabil fondurilor clienților aferente operațiunilor
cu criptoactive;
d) delimitarea competențelor de supraveghere aferente activităților
mixte.
 28
Asociația Businessului 43. Art. 2 alin. (6) Se acceptă parțial.
European Prevederea stabilește obligația generală a participanților la piața Alineatul (6) de la articol 2 din proiectul de Lege se exclude.
(EBA Moldova) criptoactivelor de a respecta prevederile Legii nr. 308/2017 cu privire
la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.
Proiectul însă nu reglementează în mod suficient modul în care
Nr. 50-26/AD participanții implicați (alta decât băncile) sunt obligați să respecte
din 14.05.2026 prevederile Legii, fără ca aceștia să fie incluse în lista entităților
raportoare, precum și mecanismele concrete de interacțiune și
cooperare dintre furnizorii de servicii de criptoactive și bănci,
prestatori de servicii de plată ș.a. entități raportoare care asigură
infrastructura de plăți și deservirea bancară aferentă acestor activități.
În practică, implementarea cadrului propus poate genera riscul de
transferare indirectă asupra instituțiilor financiare și a prestatorilor de
servicii de plată a unui nivel semnificativ de risc operațional,
reputațional și de conformitate, inclusiv sub aspectul:
- aplicării măsurilor de precauție, inclusiv obligația de verificare a
sursei fondurilor;
- monitorizării tranzacțiilor;
- identificării beneficiarilor efectivi;
- evaluării trasabilității tranzacțiilor;
- screening-ului sancțiunilor internaționale;
- evaluării mecanismelor utilizate în cadrul tranzacțiilor cu
criptoactive; ș.a.
Or, spre deosebire de infrastructura financiară tradițională, anumite
categorii de tranzacții cu criptoactive implică elemente sporite de
opacitate și dificultăți de trasabilitate, și chiar interacțiunii cu
platforme sau jurisdicții care nu sunt supuse unor standarde echivalente
de reglementare și supraveghere.
Totodată, proiectul nu stabilește obligații suficiente în sarcina
furnizorilor de servicii de criptoactive privind transparența
informațională și furnizarea datelor necesare instituțiilor financiare
pentru realizarea măsurilor control și monitorizare continuă. Or,
utilizarea termenului de „transparență” în tot textul proiectului de lege
este făcută în mod vag, neclar. În acest context, considerăm necesară
includerea categoriilor de persoane implicate în emiterea, oferta
publică de criptoactive și admiterea la tranzacționare a criptoactivelor
sau care furnizează servicii de criptoactive în Republica Moldova – în
categoria entităților raportoare în conținutul art. 4 din Legea 308/2017,
sau după caz, completarea normei cu prevederi exprese care:
 29
a) să instituie obligația persoanelor implicate de a furniza băncilor și
prestatorilor de servicii de plată informațiile necesare pentru realizarea
măsurilor AML/CFT; SP-2
b) să confirme dreptul băncilor și al prestatorilor de servicii de plată de
a aplica măsuri bazate pe risc, inclusiv restricționarea sau refuzul
anumitor relații de afaceri și operațiuni aferente activităților cu
criptoactive;
c) să prevadă mecanisme minime de cooperare și schimb de informații
între participanții la piață și entitățile din sectorul financiar.

44. Art. 10 alin. (3) și (4) Nu se acceptă.

Articolul 10 alin. (3) și (4) prevede păstrarea fondurilor colectate în Proiectul de lege instituie cadrul primar de reglementare și
cadrul ofertei publice, la instituțiile de credit sau al furnizorilor de supraveghere a pieței criptoactivelor, în conformitate cu
servicii de criptoactive care asigură custodia și administrarea cerințele MiCA, stabilind obligația de bază de păstrare în
criptoactivelor. siguranță a fondurilor colectate în cadrul ofertei publice pentru
În forma actuală, norma nu stabilește regimul juridic al fondurilor a asigura protecția investitorilor.
respective, delimitarea responsabilităților dintre ofertant și instituția de Cerințele privind armonizarea legislației cu legislația UE impun
credit și limitele obligațiilor instituției de credit aferente verificării formularea prevederilor naționale într-o manieră cât mai
operațiunilor și proiectului de criptoactive. apropiată de textul și logica regulamentului european, pentru a
În lipsa unor clarificări exprese, există riscul interpretării potrivit evita apariția unor divergențe de interpretare, dificultăți de
căreia instituțiile de credit ar deține obligații suplimentare de aplicare și riscuri de implementare neuniformă a cadrului
acceptare, monitorizare, supraveghere sau garantare indirectă a normativ.
fondurilor sau a criptoactivelor. Elementele de detaliu privind aplicarea tehnică, procedurile
În acest context, considerăm necesară completarea normei cu prevederi operaționale, delimitarea detaliată a responsabilităților
exprese privind: operaționale dintre ofertant și instituția de credit (pct. a-c)
a) delimitarea responsabilităților ofertantului și instituției de credit; urmează să fie dezvoltate prin acte normative subsecvente care
b) inexistența obligației instituției de credit de validare a legalității, transpun standarde tehnice elaborate de ESMA si EBA aprobate
viabilității sau sustenabilității proiectului de criptoactive; de Comisia Europeana prin regulamente delegate și de punere
c) regimul juridic și mecanismele de protecție aplicabile fondurilor in aplicare.
colectate.
45. Art. 13 Nu se acceptă.
Articolul menționat, reglementează dreptul de retragere al deținătorilor Proiectul de lege instituie cadrul primar de reglementare și
de retail (adică al oricărei persoane fizice ce acționează în scopuri care supraveghere a pieței criptoactivelor, în conformitate cu
nu sunt legate de activitatea sa comercială, economică, cerințele MiCA, instituind dreptul imperativ de retragere al
meșteșugărească sau profesională) și obligația rambursării sumelor deținătorilor de retail ca o obligație de fond ce revine în
achitate. exclusivitate ofertantului sau furnizorului de servicii de
Totuși, prevederea nu reglementează suficient responsabilitatea criptoactive.
operațională pentru efectuarea rambursării, mecanismele de reversare Cerințele privind armonizarea legislației cu legislația UE impun
a tranzacțiilor, implicațiile pentru prestatorii de servicii de plată formularea prevederilor naționale într-o manieră cât mai
implicați în executarea transferurilor, situațiile în care activele au fost apropiată de textul și logica regulamentului european, pentru a
evita apariția unor divergențe de interpretare, dificultăți de
 30
deja convertite, transferate sau tranzacționate, cine suportă toate aplicare și riscuri de implementare neuniformă a cadrului
costurile operaționale, cine suportă după caz riscurile valutare etc. normativ.
În lipsa unor clarificări exprese, există riscul transferării indirecte Elementele de detaliu privind aplicarea tehnică, procedurile
asupra băncilor și prestatorilor de servicii de plată a unor operaționale, privind procesarea efectivă a rambursărilor,
responsabilități operaționale sau chiar litigioase care exced natura mecanismele de reversare a tranzacțiilor pe blockchain și
serviciilor bancare și/sau de plată prestate. alocarea riscurilor valutare sau de preț excedează cadrul de
În acest context, considerăm necesară completarea normei cu prevederi reglementare primar și urmează să fie dezvoltate prin acte
exprese care să stabilească faptul că obligația de rambursare aparține normative subsecvente care transpun standarde tehnice
exclusiv ofertantului sau furnizorului de servicii de criptoactive și nu elaborate de ESMA si EBA aprobate de Comisia Europeana
poate genera obligații financiare proprii pentru bănci sau prestatorii de prin regulamente delegate și de punere in aplicare.
servicii de plată implicați exclusiv în executarea transferurilor.
Înțelegem faptul că prevederea constituie o transpunere a art. 13 din
Regulamentul MiCA dar, spre deosebire de cadrul european, unde
mecanismul dreptului de retragere operează într-un ecosistem
armonizat și integrat cu standardele operaționale MiCA și cu
mecanismele de supraveghere aferente pieței UE, pentru piața
financiară a Republicii Moldova, proiectul nu clarifică suficient
responsabilitatea operațională pentru procesarea rambursărilor.
46. Art. 17 alin. (1) Nu se acceptă.
Cu privire la art. 17 din proiect, considerăm necesară reevaluarea și Proiectul de lege instituie cadrul primar de reglementare și
clarificarea mecanismului propus pentru instituțiile de credit care supraveghere a pieței criptoactivelor, în conformitate cu
intenționează să emită tokenuri raportate la active. cerințele MiCA, venind deja în întâmpinarea îngrijorărilor
Deși la fel ca în cazul celorlalte prevederi, proiectul transpune, în sectorului bancar privind riscul dublării reglementărilor. În
esență, abordarea prevăzută de Regulamentul (UE) 2023/1114, acest sens, a se reține că, potrivit art. 17 alin. (4) din proiectul
formularea actuală a normei nu delimitează suficient raportul dintre de lege, instituțiile de credit care emit tokenuri raportate la
cerințele suplimentare instituite prin proiect și obligațiile prudențiale active nu fac obiectul articolelor 18, 20, 21, 24, 35, 41 și 42,
deja aplicabile „instituțiilor de credit” în cadrul supravegherii fiind exceptate prin efectul legii de la acele obligații care sunt
exercitate de Banca Națională a Moldovei. deja acoperite structural de regimul prudențial bancar.
Or, instituțiile de credit (în sensul utilizat în proiectul de lege) Obligațiile prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. iii)-ix), aferente
reprezintă entități deja supuse unui cadru complex de reglementare și prezentării cadrului de guvernanță, politicilor și procedurilor
supraveghere, inclusiv sub aspectul guvernanței interne, gestionării interne, mecanismelor de control și auditului extern TIC,
riscurilor operaționale și TIC, continuității activității, mecanismelor de vizează aspecte strict specifice care necesită o adaptare
control intern, auditului ș.a. obligatorie din perspectiva unică a domeniului criptoactivelor.
În acest context, obligațiile prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. iii)-ix), Cerințele privind armonizarea legislației cu legislația UE impun
aferente prezentării cadrului de guvernanță, politicilor și procedurilor formularea prevederilor naționale într-o manieră cât mai
interne, mecanismelor de control și auditului extern TIC, riscă să apropiată de textul și logica regulamentului european, pentru a
genereze suprapuneri semnificative cu mecanismele deja evita apariția unor divergențe de interpretare, dificultăți de
implementate și supravegheate în cadrul regimului prudențial aplicabil aplicare și riscuri de implementare neuniformă a cadrului
sectorului bancar. Totodată, norma nu clarifică în ce măsură Comisia normativ.
Națională va realiza o reevaluare autonomă a unor mecanisme și Elementele de detaliu privind aplicarea tehnică, procedurile
procese deja verificate în cadrul supravegherii bancare și nici nu operaționale, specifice pentru emiterile de tokenuri raportate la
 31
delimitează suficient competențele autorităților implicate. În lipsa unor active (ART) urmează să fie dezvoltate prin acte normative
asemenea clarificări, există riscul dublării cerințelor de conformitate, subsecvente care transpun standarde tehnice elaborate de
audit și raportare, precum și al aplicării unor standarde paralele sau ESMA si EBA aprobate de Comisia Europeana prin
neuniforme față de instituțiile de credit. regulamente delegate și de punere in aplicare.
În opinia noastră, art. 17 necesită completări suplimentare care să
asigure corelarea corespunzătoare a cerințelor aferente emiterii
tokenurilor raportate la active cu cadrul prudențial deja aplicabil
băncilor.
47. Art. 51 Nu se acceptă.
Considerăm necesară clarificarea suplimentară a mecanismului aferent Proiectul de lege instituie cadrul primar de reglementare și
păstrării și investirii fondurilor primite în schimbul tokenurilor de supraveghere a pieței criptoactivelor, în conformitate cu
monedă electronică, inclusiv din perspectiva rolului instituțiilor de cerințele MiCA, stabilind cerințe generale privind investirea
credit implicate în acest proces. fondurilor primite în schimbul tokenurilor de monedă
În esență, norma instituie obligația emitentului de a menține o rezervă electronică, evidențiind clar că rolul instituțiilor de credit este
aferentă tokenurilor de monedă electronică, inclusiv prin păstrarea unei strict cel de depozitar și custode al fondurilor.
părți din fonduri în conturi deschise la „instituții de credit” și investirea Cerințele privind armonizarea legislației cu legislația UE impun
restului în active considerate sigure și cu risc scăzut. formularea prevederilor naționale într-o manieră cât mai
Proiectul însă nu specifică rolul instituției de credit în cadrul acestui apropiată de textul și logica regulamentului european, pentru a
mecanism și nici limitele responsabilităților acesteia în raport cu evita apariția unor divergențe de interpretare, dificultăți de
emitentul și deținătorii tokenurilor respective. aplicare și riscuri de implementare neuniformă a cadrului
În special, nu este clar dacă „instituția de credit” are exclusiv un rol de normativ.
păstrare a fondurilor sau dacă asupra acesteia pot fi interpretate Elementele de detaliu privind aplicarea tehnică, procedurile
obligații suplimentare aferente verificării, monitorizării sau validării operaționale — cum ar fi criteriile exacte pentru „active sigure,
mecanismului de rezervă utilizat de emitent. Totodată, nu este cu risc scăzut” sau delimitarea exactă a responsabilităților
specificată în acest caz, în mod expres dacă instituția financiară are operaționale urmează să fie dezvoltate prin acte normative
obligația în acest caz să aplice abordarea bazată pe risc sau măsurile de subsecvente care transpun standarde tehnice elaborate de
precauție prevăzute de Legea nr. 308/2017. ESMA si EBA aprobate de Comisia Europeana prin
De asemenea, noțiunea de „active sigure, cu risc scăzut” este formulată regulamente delegate și de punere in aplicare.
într-o manieră generală, fără a fi clarificate criteriile efective de În ceea ce privește componenta AML/CFT, obligațiile instituției
eligibilitate și mecanismele de administrare a riscurilor aferente de credit în raport cu emitentul derivă direct din legislația
acestor investiții. specială în materia prevenirii și combaterii spălării banilor și
În opinia noastră, norma necesită clarificări suplimentare inclusiv din finanțării terorismului (Legea nr. 308/2017), pe care instituțiile
perspectiva riscurilor operaționale, reputaționale și de conformitate de credit o aplică deja ca regulă generală în toate relațiile lor de
care pot apărea pentru instituțiile de credit implicate în păstrarea afaceri.
rezervelor aferente tokenurilor de monedă electronică, precum și a
delimitării exprese a responsabilităților emitentului față de cele ale
instituției de credit care asigură infrastructura bancară aferentă acestor
fonduri.
48. Art. 97 alin. (1) Nu se acceptă.
Prevederile proiectului de lege delimitează competențele
autorităților competente în funcție de activitatea desfășurată,
 32
Prevederea indică faptul că, sancțiunile pot fi aplicate de către natura obligației încălcate și obiectul de supraveghere prevăzut
autoritățile competente, în funcție de aria de competență conform la art. 85. Delimitarea competențelor de supraveghere și
art.85. sancționare rezultă din atribuțiile legale ale fiecărei autorități,
Prevederile art. 85 însă nu delimitează clar sfera de competență a precum și din natura încălcării constatate. Totuși, pentru
CNPF și BNM asupra „instituțiilor de credit”. Respectiv, considerăm evitarea interpretărilor divergente, aplicarea măsurilor și
necesară reglementarea mai clară a delimitare a atribuțiilor inclusiv sub sancțiunilor în cazul entităților aflate simultan sub
aspectul măsurilor și sancțiunilor aplicabile entităților care, prin natura supravegherea Băncii Naționale a Moldovei și a Comisiei
activității desfășurate, se află simultan sub supravegherea Băncii Naționale a Pieței Financiare se va realiza cu respectarea
Naționale a Moldovei și a Comisiei Naționale a Pieței Financiare. principiului proporționalității, a principiului evitării dublei
În lipsa unui mecanism clar de coordonare instituțională și delimitare sancționări pentru aceeași faptă sau aceeași conduită, precum și
a competențelor sancționatorii, există riscul aplicării unor sancțiuni a mecanismelor de cooperare interinstituțională prevăzute la art.
paralele pentru aceeași conduită sau pentru același set de circumstanțe 87 din proiect. Potrivit acestui articol, autoritățile competente
faptice, inclusiv de către autorități diferite, ceea ce poate ridica cooperează strâns, fac schimb de informații, se consultă, își
probleme inclusiv din perspectiva principiului non bis in idem și a oferă sprijin reciproc și coordonează activitățile de
securității juridice. supraveghere, investigare, control și asigurare a aplicării legii,
În opinia noastră, norma necesită completări suplimentare care să inclusiv prin constituirea grupurilor comune de lucru,
asigure coordonarea corespunzătoare a competențelor de supraveghere organizarea reuniunilor periodice și încheierea acordurilor de
și sancționare exercitate de autoritățile competente, inclusiv în vederea colaborare.
evitării dublării măsurilor administrative și asigurării respectării
principiului proporționalității și securității juridice pentru entitățile
reglementate.
Comisia Națională a 49. 1. La art. 6 alin. (9), art. 19 alin. (8), și art. 48 alin. (8), proiectul de Nu se acceptă.
Pieței Financiare lege stabilește în mod expres obligația ca cartea albă pentru Cerința redactării cărții albe în limba română este justificată de
criptoactive să fie redactată în limba română. Se consideră oportună necesitatea asigurării accesului efectiv al deținătorilor și
examinarea acestei cerințe din perspectiva practicii de piață și a naturii potențialilor deținători de criptoactive la informațiile esențiale
- Nr. 06-4/2051 transfrontaliere a emitenților și ofertelor de criptoactive, în vederea privind oferta, riscurile, drepturile și obligațiile aferente
din 26.05.2026 extinderii posibilității de redactare și în limba engleză. O astfel de criptoactivelor, precum și de necesitatea desfășurării
- Nr. 06-4/2206 din abordare este aliniată naturii globale a pieței criptoactivelor și procedurilor administrative în limba oficială a statului.
05.06.2026 practicilor curente la nivel european și internațional, unde documentele Totodată, limba română este una dintre limbile oficiale ale
La nr. 06-4/2051 din de informare sunt frecvent puse la dispoziția publicului într-o limbă de Uniunii Europene, iar utilizarea acesteia este pe deplin
26.05.2026 circulație internațională, în paralel cu cerințele lingvistice naționale. compatibilă cu obiectivul de armonizare a cadrului normativ
Astfel, la articolele nominalizate se recomandă expunerea în redacția național cu acquis-ul Uniunii Europene și cu cerințele de
prevăzută de Regulamentul UE care asigură convergența principiilor transparență și protecție a consumatorilor. Versiunile în alte
de circulație a limbilor în cadrul uniunii. limbi pot fi utilizate, după caz, în scopuri comerciale sau
informative, însă versiunea în limba română trebuie să rămână
versiunea oficială și relevantă pentru conformarea cu cerințele
proiectului de lege, pentru exercitarea atribuțiilor autorităților
competente și pentru asigurarea securității juridice.
50. 2. La art. 17 alin. (3) se va expune în următoarea redacție: „(3) Se acceptă parțial.
Comisia Națională primește notificarea menționată la alin. (1) lit. b) Se ajustează textul prevederii în partea ce vizează clarificarea
și evaluează, în termen de 20 de zile lucrătoare de la primirea aspectelor procedurale ale notificării. Nu se acceptă eliminarea
 33
informațiilor enumerate, dacă au fost furnizate informațiile prevăzute sintagmei „sau cel târziu până la sfârșitul următoarei zile
în temeiul literei respective. În cazul în care Comisia Națională ajunge lucrătoare”, întrucât aceasta prevede un termen de notificare
la concluzia că o notificare nu este completă deoarece lipsesc mai precis și determinabil.
informații, aceasta informează imediat instituția de credit Textul prevederii la art. 17 alin. (3) proiectului de Lege se
notificatoare în acest sens și stabilește un termen până la care expune în următoarea redacție:
instituția de credit respectivă trebuie să furnizeze informațiile care „(3)Comisia Națională primește notificarea menționată la alin.
lipsesc. Termenul pentru furnizarea oricăror informații care lipsesc nu (1) lit. b) și evaluează, în termen de 20 de zile lucrătoare de la
depășește 20 de zile lucrătoare de la data solicitării. Comisia primirea informațiilor enumerate, dacă au fost furnizate
Națională informează instituția de credit atunci când cererea este informațiile prevăzute în temeiul literei respective. În cazul în
considerată completă. Până la expirarea termenului respectiv, care Comisia Națională ajunge la concluzia că o notificare nu
termenul stabilit la alin. (1) lit. b) se suspendă de drept. Orice solicitări este completă deoarece lipsesc informații, aceasta informează
suplimentare formulate de Comisia Națională în vederea completării imediat sau cel târziu până la sfârșitul următoarei zile
sau clarificării informațiilor sunt la discreția acesteia, dar nu duc la lucrătoare instituția de credit notificatoare în acest sens și
suspendarea termenului prevăzut la alin. (1) lit. b). În cazul în care stabilește un termen până la care instituția de credit respectivă
instituția de credit nu prezintă informațiile solicitate în termenul trebuie să furnizeze informațiile care lipsesc. Termenul stabilit
stabilit, Comisia Națională o informează despre constatarea pentru furnizarea oricăror informații care lipsesc nu depășește
renunțării tacite la notificare. Instituția de credit nu face o ofertă 20 de zile lucrătoare de la data solicitării. Până la expirarea
publică sau nu solicită admiterea la tranzacționare a tokenului termenului respectiv, termenul stabilit la alin. (1) lit. b) se
raportat la active atât timp cât notificarea este incompletă.”. suspendă de drept. Orice solicitări suplimentare formulate de
Comisia Națională în vederea completării sau clarificării
informațiilor sunt la discreția acesteia, dar nu duc la
suspendarea termenului prevăzut la alin. (1) lit. b). După
primirea informațiilor necesare și constatarea caracterului
complet al notificării, Comisia Națională informează instituția
de credit în acest sens. În cazul în care instituția de credit nu
prezintă informațiile solicitate în termenul stabilit și nu există
temeiuri de repunere în termen, Comisia Națională poate
constata renunțarea tacită la notificare și informează instituția
de credit în acest sens. Informațiile prezentate după expirarea
termenului nu sunt luate în considerare în cadrul notificării
respective. Instituția de credit nu face o ofertă publică sau nu
solicită admiterea la tranzacționare a tokenului raportat la
active atât timp cât notificarea este incompletă.”
 34
51. 3. La art. 17 alin. (5) textul „pot emite” se va substitui cu cuvântul Se acceptă parțial.
„emit” pentru a corespunde textului actului UE. Proiectul de Lege este parte a cadrului juridic național al
Republicii Moldova și provine de la un stat terț, iar aceasta nu
poate institui obligații juridice directe în sarcina BCE sau a unei
bănci centrale a altui stat. Pentru BNM se ajustează formularea
în sensul caracterului obligatoriu al emiterii avizului („emite”),
avizul acesteia având efect obligatoriu. Pentru BCE și băncile
centrale ale altor state se menține formularea „pot emite”,
întrucât proiectul, ca act al unui stat terț, nu poate institui în
sarcina acestora o obligație; totodată, avizul lor are caracter
consultativ, fiind luat în considerare de Comisia Națională fără
a o obliga. Această soluție este compatibilă cu statutul de stat
terț și cu etapa de preaderare.
Textul prevederii la art. 17 alin. (5) proiectului de Lege se
expune în următoarea redacție:
„(5) Comisia Națională comunică fără întârziere Băncii
Naționale informațiile complete primite în temeiul alin. (1) și,
în cazul în care tokenul raportat la active se raportează la
moneda euro sau la o monedă oficială a unui alt stat, poate
transmite, în același timp informațiile menționate pentru
consultare Băncii Centrale Europene (BCE) sau, după caz,
băncii centrale a statului respectiv. Banca Națională emite, în
termen de 20 de zile lucrătoare de la primirea informațiilor
menționate, un aviz cu privire la informațiile respective și îl
transmite Comisiei Naționale. BCE sau banca centrală a altui
stat emitent al monedei oficiale la care se raportează tokenul
raportat la active, poate emite, în același termen, un aviz cu
privire la informațiile respective și îl poate transmite Comisiei
Naționale. Comisia Națională solicită instituției de credit să nu
facă o ofertă publică și să nu solicite admiterea la
tranzacționare a tokenului raportat la active în cazurile în care
Banca Națională sau, după caz, BCE sau banca centrală a altui
stat, astfel cum se menționează în prezentul alineat, emite un
aviz negativ din motive legate de un risc la adresa bunei
funcționări a sistemelor de plăți, de transmisie a politicii
monetare sau de suveranitate monetară.”
52. 4. Art. 20 din proiect prevede în esență, procedura de verificare cererii Se acceptă parțial.
de autorizare depuse de emitentul solicitant. În subsidiar, art. 20 alin. Se admite propunerea de ajustare în partea ce vizează
(1) și alin. (2) din proiect împarte analiza cererii de autorizare în două delimitarea celor două etape procedurale prevăzute la art. 20
etape distincte, respectiv verificarea completitudinii cererii în termen alin. (1) și alin. (2) din perspectiva clarității și previzibilității.
Astfel, alin. (1) reglementează verificarea formală a cererii,
 35
de 25 de zile lucrătoare și evaluarea de fond a acesteia în termen de 60 inclusiv al cărții albe pentru criptoactive și al informațiilor și
de zile lucrătoare de la primirea unei cereri complete. documentelor care trebuie să însoțească cererea sub aspectul
În ceea ce privește alin. (1), utilizarea sintagmei „evaluează” poate caracterului complet al informațiilor și documentelor
genera confuzie cu privire la natura juridică a operațiunii efectuate de prezentate, iar alin. (2) reglementează evaluarea de fond a
autoritatea respectivă, întrucât aceasta se limitează, de facto, la îndeplinirii cerințelor de autorizare. În acest sens, sintagma „o
verificarea caracterului complet al cererii, fără a implica o analiză de evaluează” de la alin. (1) a fost înlocuită cu formula „verifică
fond. În consecință, se recomandă înlocuirea sintagmei „evaluează” (...), dacă cererea respectivă, inclusiv cartea albă pentru
din alin. (1) cu cuvintele „verifică completitudinea cererii” cu scopul criptoactive menționată la art. 19 este completă”.
de a distinge cele două etape prevăzute la alin. (1) și alin. (2). Totodată, În ceea ce privește sintagma „imediat după ce a luat cunoștință,
deși Regulamentul UE operează la norma transpusă în alin. (1) cu sau cel târziu până la sfârșitul următoarei zile lucrătoare”, este
termenul „imediat”, în proiect se utilizează textul „imediat după ce a de menționat că termenul „imediat” din actul UE constituie un
luat cunoștință, sau cel târziu până la sfârșitul următoarei zile standard de celeritate nedeterminat și ambiguu, iar precizarea
lucrătoare”, care îngreunează norma și crează incertitudine în are ca scop stabilirea unui termen-limită obiectiv, determinabil
aplicare, fără a aduce valoare adăugată. Or, abaterea de la norma și care sporește securitatea juridică și previzibilitatea conduitei
europeană nu este justificată în condițiile în care scopul normei este de autorității, care corespunde practicii naționale de tehnică
a impune autorității o conduită proactivă de notificare imediată din legislativă. Pentru claritate, textul a fost reformulat după cum
momentul identificării carențelor de plenitudine (ceea ce se asigură urmează:
prin menținerea termenului „imediat”), însă nu este orientată spre „(...) Comisia Națională notifică emitentul solicitant imediat
stabilirea unei limite temporale în care autoritatea este obligată (în după ce constată, sau cel târziu până la sfârșitul următoarei zile
interiorul termenului de 25 zile lucrătoare) să identifice caracterul lucrătoare, că cererea, inclusiv cartea albă pentru criptoactive,
incomplet. nu cuprinde toate informațiile și/sau documentele necesar.”
 36
53. 5. La art. 20 alin. (2) din proiect textul „adoptă o decizie motivată” se Se acceptă parțial.
va substitui cu textul „adoptă un proiect de decizie”, conform Textul prevederilor se reformulează, cu delimitarea
Regulamentului UE. mecanismelor speciale de consultare și avizare prevăzute la art.
Iar textul „În cursul procesului de evaluare, Comisia Națională se 20 alin. (4)–(7), după cum urmează:
consultă cu Banca Națională, cu Serviciul Prevenirea şi Combaterea ” (2) În termen de 60 de zile lucrătoare de la primirea unei
Spălării Banilor sau cu alte autorități publice din Republica Moldova, cereri complete, Comisia Națională evaluează dacă emitentul
după caz cu autoritățile competente sau cu alte autorități ori solicitant respectă cerințele stabilite în prezentul capitol și
organisme din alte state în temeiul acordurilor de cooperare adoptă un proiect de decizie motivat prin care acordă sau
încheiate.”, se substituie cu textul „În cursul procesului de evaluare, refuză să acorde autorizația. În cursul celor 60 de zile
în cazul în care atestă necesitatea, Comisia Națională cooperează cu lucrătoare, Comisia Națională poate solicita emitentului
alte autorități publice din Republica Moldova, după caz cu autoritățile solicitant orice informații și/sau documente cu privire la cerere
competente sau cu alte autorități ori organisme din alte state în temeiul privind autorizarea, inclusiv cu privire la cartea albă pentru
acordurilor de cooperare încheiate”. Modificarea respectivă este criptoactive menționată la art. 19.
necesară în sensul asigurării unei clarități în privința proceselor de (3)Termenele de verificare și evaluare prevăzute la alin. (1) și
coordonare și delimitarea clară a scopului normei date de cele (2) se suspendă de drept pe perioada cuprinsă între data
subsecvente referitoare la consultarea Serviciului Prevenirea și solicitării din partea Comisiei Naționale de furnizare a
Combaterea Spălării Banilor. informațiilor și/sau a documentelor care lipsesc și data primirii
de către aceasta a răspunsului din partea emitentului solicitant.
Suspendarea nu depășește 20 de zile lucrătoare. Orice solicitări
suplimentare formulate de Comisia Națională în vederea
completării sau clarificării informațiilor sunt la discreția
acesteia, dar nu duc la suspendarea termenelor de verificare și
evaluare prevăzute la alineatele (1) și (2).
(4)În cursul procesului de evaluare, fără a aduce atingere alin.
54. 6. La art. 20 alin. (3) după cuvântul „suspendă” se completează cu (5)–(7), Comisia Națională poate coopera cu Serviciul
textul „de drept”. Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor sau cu alte
autorități publice din Republica Moldova, după caz cu
autoritățile competente sau cu alte autorități ori organisme din
55. 7. Art. 20 alin. (4) se completează la final cu textul: „În cazul în care alte state în temeiul acordurilor de cooperare încheiate. În
Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor nu furnizează un scopul dat, la solicitarea Comisiei Naționale, Serviciul
răspuns în termenul prevăzut, se prezumă lipsa deținerii informațiilor Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor în termen de 20 de
relevante.”. Norma respectivă este necesară în vederea aducerii zile lucrătoare de la data primirii solicitării, furnizează
clarității privind efectele coordonării asupra deciziei finale a CNPF. informații și opinii specializate privind riscurile de spălare a
banilor și finanțare a terorismului aferente emitentului
solicitant și persoanelor relevante asociate acestuia.
Informațiile și opiniile furnizate de Serviciul Prevenirea și
Combaterea Spălării Banilor au caracter consultativ.
 37
56. 8. La art. 20 alin (5) din proiect se va substitui textul „În cursul (5)După scurgerea perioadei de 60 de zile lucrătoare
perioadei” cu cuvintele „După aprobarea proiectului deciziei în menționate la alin. (2), Comisia Națională transmite proiectul
condițiile alin. (2)”, or, potrivit art. 20 alin. (2) Comisia Națională deciziei sale și cererea emitentului solicitant către Banca
adoptă în termen de 60 de zile lucrătoare un proiect de decizie, iar Națională în virtutea calității de bancă centrală, iar în cazul în
Regulamentul UE stabilește solicitarea emiterii avizului de către banca care tokenul raportat la active se raportează la moneda euro
centrală, după aprobarea respectivului proiect. sau la o monedă oficială a unui alt stat, poate transmite, în
același timp, proiectul său de decizie și cererea pentru
consultare BCE sau, după caz, băncii centrale a statului
respectiv.”

Totodată, nu se acceptă propunerea de instituire a unei prezumții

legale potrivit căreia lipsa unui răspuns al Serviciului Prevenirea
și Combaterea Spălării Banilor în termenul stabilit echivalează
cu lipsa deținerii informațiilor relevante sau cu emiterea tacită a
unui aviz nu este oportună. Lipsa unui răspuns în termen nu
poate fi calificată, prin efectul legii, ca inexistență a
informațiilor relevante și nu poate substitui evaluarea
specializată a riscurilor de spălare a banilor și finanțare a
terorismului.

57. 9. La art. 20 alin. (7) textul „pot emite” se va substitui cu cuvântul Se acceptă parțial.
„emit” pentru a corespunde textului actului UE. Proiectul de Lege este parte a cadrului juridic național al
Republicii Moldova și provine de la un stat terț, iar aceasta nu
poate institui obligații juridice directe în sarcina BCE sau a unei
bănci centrale a altui stat. Pentru BNM se ajustează formularea
în sensul caracterului obligatoriu al emiterii avizului („emite”),
avizul acesteia având efect obligatoriu. Pentru BCE și băncile
centrale ale altor state se menține formularea „pot emite”,
 38
întrucât proiectul, ca act al unui stat terț, nu poate institui în
sarcina acestora o obligație; totodată, avizul lor are caracter
consultativ, fiind luat în considerare de Comisia Națională fără
a o obliga. Această soluție este compatibilă cu statutul de stat
terț și cu etapa de preaderare.
Textul prevederii la art. 20 alin.(7) al proiectului de Lege se
expune în următoarea redacție:
”(7) Totodată, în același termen de 20 de zile lucrătoare de la
primirea proiectului de decizie și a cererii, Banca Națională în
calitate de bană centrală, emite un aviz cu privire la riscurile
pe care emiterea respectivului token raportat la active le-ar
putea prezenta pentru stabilitatea financiară, buna funcționare
a sistemelor de plăți, transmisia politicii monetare și
suveranitatea monetară și transmite avizul respectiv Comisiei
Naționale. După caz, BCE sau banca centrală a altui stat
menționată la alin. (5), poate emite, în același termen, un aviz
în ceea ce privește evaluarea riscurilor pe care emiterea
respectivului token raportat la active le-ar putea prezenta și îl
poate transmite Comisiei Naționale.”
58. 10. În condițiile amendamentelor propuse mai sus dar și ținând cont de Se acceptă parțial.
necesitatea aducerii clarității privind conduita CNPF la expirarea Completarea propusă este admisibilă numai în privința avizului
termenului acordat pentru emiterea avizului, se propune la art. 21 alin. BCE sau al băncii centrale a altui stat menționat la art. 20 alin.
(1) după textul „alin. (6) și (7)” completarea cu textul „sau la expirarea (5) și alin. (7), care are caracter facultativ. Cooperarea cu BNM
termenelor prevăzute de respectivele alineate”. menționată la art. 20, alin. (6) și (7) este obligatorie, termenul
de 20 de zile lucrătoare este un termen de emitere a avizelor, nu
un mecanism prin care Comisia Națională poate trece peste
avizul BNM.
Textul prevederii la art. 21 alin.(1) al proiectului de Lege se
expune în următoarea redacție:
„(1)În termen de 25 de zile lucrătoare de la primirea avizelor
menționate la art. 20 alin. (6) și (7), iar în cazul în care avizul
BCE sau al băncii centrale a unui alt stat prevăzut la art. 20
alin. (7) nu a fost primit, de la expirarea termenului prevăzut de
respectivul alineat, Comisia Națională adoptă o decizie
motivată prin care acordă sau refuză să acorde autorizația
emitentului solicitant și, în termen de 5 zile lucrătoare de la
adoptarea deciziei respective, comunică respectiva decizie
emitentului solicitant. În cazul în care emitentul solicitant
primește autorizația, se consideră că și cartea sa albă pentru
criptoactive este aprobată.”
 39
59. 11. La art. 25 alin. (2) textul „În cazul în care autoritatea competentă Se acceptă.
face o astfel de solicitare, termenul-limită de 30 de zile lucrătoare Se corelează cu soluțiile procedurale aplicate la art. 17 și 20.
începe să curgă numai în momentul în care autoritatea competentă a La art. 25 alin.(2) al proiectului de Lege, textul prevederii se
primit informațiile suplimentare solicitate.” se va substitui cu textul ajustează, după cum urmează:
„Termenul procedurii administrative se suspendă de drept din data „(...)Pe parcursul examinării proiectului de carte albă pentru
solicitării până la data recepționării informațiilor, explicațiilor sau criptoactive modificată, Comisia Națională poate solicita orice
justificărilor.”. informații, explicații sau justificări suplimentare privind
proiectul de carte albă pentru criptoactive modificată,
acordând un termen pentru prezentarea acestora, care nu
poate depăși 20 de zile lucrătoare de la data solicitării. În cazul
în care Comisia Națională face o astfel de solicitare, termenul-
limită de 30 de zile lucrătoare se suspendă de drept pe perioada
cuprinsă între data solicitării și data recepționării
informațiilor, explicațiilor sau justificărilor suplimentare
solicitate.
 40
60. 12. La art. 25 alin. (3) la final se va completa cu textul „În cazul în Se acceptă parțial.
care în termen de 20 de zile lucrătoare nu este furnizat un aviz, se Proiectul de Lege este parte a cadrului juridic național al
prezumă lipsa unor obiecții. Republicii Moldova și provine de la un stat terț, iar aceasta nu
poate institui obligații juridice directe în sarcina BCE sau a unei
bănci centrale a altui stat. Pentru BNM se ajustează formularea
în sensul caracterului obligatoriu al emiterii avizului („emite”),
avizul acesteia având efect obligatoriu. Pentru BCE și băncile
centrale ale altor state se menține formularea „pot emite”,
întrucât proiectul, ca act al unui stat terț, nu poate institui în
sarcina acestora o obligație; totodată, avizul lor are caracter
consultativ, fiind luat în considerare de Comisia Națională fără
a o obliga. Această soluție este compatibilă cu statutul de stat
terț și cu etapa de preaderare.
La art. 25 alin.(3) al proiectului de Lege, textul prevederii se
ajustează, după cum urmează:
”(3)În cazul în care Comisia Națională, consideră că
modificările aduse unei cărți albe pentru criptoactive sunt
potențial relevante pentru buna funcționare a sistemelor de
plăți, pentru transmisia politicii monetare și pentru
suveranitatea monetară, Comisia Națională se consultă cu
Banca Națională, în virtutea calității sale de bancă centrală, și,
după caz, poate transmite pentru consultare BCE sau băncii
centrale menționate la articolul 20 alin. (5). La rândul său,
Banca Națională, în calitate de bancă centrală, prezintă un aviz
în termen de 20 de zile lucrătoare de la primirea consultării
menționate la prezentul alineat. BCE sau banca centrală
menționată la art. 20 alin. (5) poate prezenta avizul în același
termen. În cazul în care BCE sau banca centrală menționată
la art. 20 alin. (5) nu transmite avizul în termenul prevăzut,
Comisia Națională poate continua examinarea proiectului de
carte albă modificată pe baza informațiilor disponibile.”
61. 13. Pentru asigurarea clarității modului de aplicare, art. 31 alin. (4) se Se acceptă parțial.
va expune în următoarea redacție: Textul prevederii la art. 31 alin. (4) al proiectului de Lege, se va
„Emitenții de tokenuri raportate la active analizează toate plângerile expune în următoarea redacție:
în mod corect cât mai curând posibil, fără a depăși 15 zile lucrătoare „(4)Emitenții de tokenuri raportate la active analizează toate
de la data primirii plângerii și le comunică deținătorilor de tokenuri plângerile în timp util și în mod corect și le comunică
raportate la active rezultatul acestor analize în termenul respectiv. În deținătorilor de tokenuri raportate la active rezultatul acestor
cazul în care, în situații excepționale, decizia cu privire la o plângere analize într-un limbaj simplu și ușor de înțeles, în scris, într-
nu poate fi furnizată în termenul prevăzut, emitenții de tokenuri un termen rezonabil, fără a depăși 15 zile lucrătoare de la data
raportate la active informează obligatoriu deținătorii de tokenuri primirii plângerii. În cazul în care, în situații excepționale,
raportate la active, fără întârzieri nejustificate, cu privire la motivele decizia cu privire la o plângere nu poate fi furnizată în termenul
 41
întârzierii și la data preconizată până la care va fi emisă decizia, dar prevăzut, emitenții de tokenuri raportate la active informează
care nu poate depăși 2 luni de la data primirii plângerii.”. obligatoriu deținătorii de tokenuri raportate la active, fără
întârzieri nejustificate, cu privire la motivele întârzierii și la
data preconizată până la care va fi emisă decizia, dar care nu
poate depăși 2 luni de la data primirii plângerii. În cazul în care
decizia nu soluționează integral plângerea deținătorului,
răspunsul include o explicație detaliată a poziției emitentului și
indică posibilitatea adresării către mecanisme alternative de
soluționare a litigiilor sau către autoritatea competentă potrivit
legislației aplicabile.”
62. 14. La art. 41 alin. (3) textul „cu promtitudine și, în orice caz,” se Nu se acceptă.
exclude pentru asigurarea caracterului cert al normei. În același sens, Prevederile corespund transpunerii fidele din MiCA.
la art. 41 alin. (5) textul „înainte de finalizarea evaluării și, în orice Formulările „cu promptitudine și, în orice caz” și „înainte de
caz,” se va exclude. finalizarea evaluării și, în orice caz” nu afectează caracterul cert
al normei; dimpotrivă, îl consolidează și. stabilesc o obligație de
diligență procedurală cumulată cu un termen maxim cert.
63. 15. La art. 41 alin. (5), paragraful 2 și 3 se vor expune în următoarea Se acceptă parțial.
redacție: „Perioada de evaluare menționată la alin. (4) se suspendă de La art. 41 alin. (5), paragraful 2 și 3 se vor expune în următoarea
drept de la data expedierii de către Comisia Națională a solicitării de redacție:
furnizare a informațiilor suplimentare , până la data recepționării „Perioada de evaluare menționată la alin. (4) se suspendă de
acestora. Durata suspendării nu poate depăși 20 de zile lucrătoare. drept de la data transmiterii de către Comisia Națională a
Orice altă solicitare de către Comisia Națională a unor informații solicitării de furnizare a informațiilor suplimentare până la
suplimentare sau a unor clarificări privind informațiile primite nu data recepționării acestora. Durata suspendării nu poate
duce la o nouă suspendare a perioadei de evaluare. Durata depăși 20 de zile lucrătoare, iar în cazul în care achizitorul
suspendării nu poate depăși 30 de zile lucrătoare, în cazul în care potențial este situat în afara Republicii Moldova sau este
achizitorul potențial este situat în afara Republicii Moldova sau este reglementat de dreptul unei țări terțe, durata suspendării nu
reglementat de dreptul unei țări terțe.” poate depăși 30 de zile lucrătoare. Orice altă solicitare de către
Comisia Națională a unor informații suplimentare sau a unor
clarificări privind informațiile primite nu duce la o nouă
suspendare a perioadei de evaluare.”
64. 16. La art. 41 alin. (6) se va expune în următoarea redacție: „În cazul Se acceptă.
în care, la finalizarea evaluării menționate la alin. (4), Comisia Textul prevederii la art. 41 alin. (6) al proiectului de Lege, se
Națională decide să se opună propunerii de achiziție menționate la va expune în următoarea redacție:
alin. (1), aceasta aprobă o decizie motivată în scris, care se comunică „În cazul în care, la finalizarea evaluării menționate la alin. (4),
achizitorului potențial în termen de două zile lucrătoare de la data Comisia Națională decide să se opună propunerii de achiziție
aprobării, dar nu mai târziu de expirarea termenului prevăzut la alin. menționate la alin. (1), aceasta adoptă o decizie motivată în
(4), care este prelungit, dacă este cazul, în conformitate cu alin. (5).”. scris, care se comunică achizitorului potențial în termen de
două zile lucrătoare de la data adoptării, și, în orice caz, înainte
de data de expirare a perioadei de evaluare menționată la alin.
(4), care este prelungită, dacă este cazul, cu termenele în
conformitate cu alin. (5).”
 42
65. 17. La art. 54 alin. (8) textul „ sau cel târziu până la sfârșitul Se acceptă parțial.
următoarei zile lucrătoare” se va exclude, în acord cu prevederile Se ajustează textul prevederii în partea ce vizează clarificarea
Regulamentului și obiecțiilor expuse ante la art. 20. Totodată, aspectelor procedurale ale notificării. Nu se acceptă eliminarea
paragraful 2 se va expune în următoarea redacție: „Termenul pentru sintagmei „sau cel târziu până la sfârșitul următoarei zile
furnizarea oricăror informații care lipsesc nu depășește 20 de zile lucrătoare”, întrucât aceasta prevede un termen de notificare
lucrătoare de la data solicitării. Comisia Națională informează mai precis și determinabil.
entitatea notificatoare atunci când cererea este considerată completă. Textul prevederii la art. 54 alin. (8) al proiectului de Lege, se
Până la expirarea acestui termen, fiecare termen prevăzut la alin. (1)- va expune în următoarea redacție:
(6) se suspendă de drept. Orice solicitare suplimentară formulată de (8)Comisia Națională primește notificarea, astfel cum se
autoritatea competentă în vederea completării sau clarificării menționează la alin. (1)-(6), și o evaluează, în termen de 20 de
informațiilor este la discreția acesteia, dar nu duce la suspendarea zile lucrătoare de la primirea acesteia, dacă au fost furnizate
niciunui termen prevăzut la alin. (1)-(6). În cazul în care entitatea toate informațiile menționate la alin. (7). În cazul în care
notificatoare nu prezintă informațiile solicitate în termenul stabilit, Comisia Națională ajunge la concluzia că o notificare nu este
Comisia Națională o informează despre constatarea renunțării tacite completă, aceasta informează imediat sau cel târziu până la
la notificare.”. sfârșitul următoarei zile lucrătoare, entitatea notificatoare în
acest sens și stabilește un termen până la care entitatea
respectivă trebuie să furnizeze informațiile care lipsesc.
Termenul stabilit pentru furnizarea oricăror informații care
lipsesc nu depășește 20 de zile lucrătoare de la data solicitării.
Până la expirarea acestui termen, fiecare termen prevăzut la
alin. (1)-(6) se suspendă de drept. Orice solicitare suplimentară
formulată de Comisia Națională în vederea completării sau
clarificării informațiilor este la discreția acesteia, dar nu duce
la suspendarea niciunui termen prevăzut la alin. (1)-(6). După
primirea informațiilor necesare și constatarea caracterului
complet al notificării, Comisia Națională informează entitatea
notificatoare în acest sens. În cazul în care entitatea
notificatoare nu prezintă informațiile solicitate în termenul
stabilit și nu există temeiuri de repunere în termen, Comisia
Națională poate constata renunțarea tacită la notificare și
informează entitatea notificatoare în acest sens. Informațiile
prezentate după expirarea termenului nu sunt luate în
considerare în cadrul notificării respective.”
66. 18. Art. 54 alin. (12) se va completa la final cu textul „În cazul în care Nu se acceptă.
Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor nu furnizează un Instituirea unei prezumții legale potrivit căreia lipsa unui
răspuns în termenul indicate, se prezumă lipsa deținerii informațiilor răspuns al Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării
relevante sau emiterea tacită a avizului.”. Banilor în termenul stabilit echivalează cu lipsa deținerii
informațiilor relevante sau cu emiterea tacită a unui aviz nu este
oportună. Lipsa unui răspuns în termen nu poate fi calificată,
prin efectul legii, ca inexistență a informațiilor relevante și nu
 43
poate substitui evaluarea specializată a riscurilor de spălare a
banilor și finanțare a terorismului.
67. 19. La art. 54 alin. (13) lit. b) după textul „alin. (1)-(6)” se va Se acceptă.
completa cu textul „cu indicarea motivelor de refuz,”. Textul prevederii la art. 54 alin. (13) lit. b) al proiectului de
Lege, după textul „alin. (1)-(6)” se completează cu textul „cu
indicarea motivelor de refuz,” (urmare a ajustărilor – se
regăsește la art. 54 alin. (14) lit. b).
68. 20. La art. 57, alin. (3) se va expune în următoarea redacție: „În cazul Se acceptă parțial.
în care furnizorul de servicii de criptoactive solicitant nu prezintă Textul prevederii la art. 57, alin. (3) al proiectului de Lege, se
informațiile solicitate în termenul stabilit, Comisia Națională îl va expune în următoarea redacție:
informează despre constatarea renunțării tacite la cerere.”. „(3) Comisia Națională poate constata renunțarea tacită la
cererea de autorizare și informează furnizorul de servicii de
criptoactive solicitant în acest sens, în cazul în care acesta nu
prezintă informațiile solicitate în termenul stabilit și nu există
temeiuri de repunere în termen. Informațiile prezentate după
expirarea termenului stabilit nu se iau în considerare în cadrul
cererii respective.”

69. 21. La art. 57 alin. (10) se va completa la final cu următorul text: „În Nu se acceptă.
cazul în care autoritățile consultate nu furnizează un răspuns în Instituirea unei prezumții legale potrivit căreia lipsa unui
termen de 30 de zile lucrătoare de la data primirii solicitării, se răspuns al Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării
prezumă lipsa deținerii informațiilor relevante.”. Banilor în termenul stabilit echivalează cu lipsa deținerii
informațiilor relevante sau cu emiterea tacită a unui aviz nu este
oportună. Lipsa unui răspuns în termen nu poate fi calificată,
prin efectul legii, ca inexistență a informațiilor relevante și nu
poate substitui evaluarea specializată a riscurilor de spălare a
banilor și finanțare a terorismului.
70. 22. La art. 57 alin. (12) din proiect, cuvântul „emite” se propune a fi Se acceptă.
substituit cu cuvântul „adoptă”. Textul prevederii se ajustează corespunzător.
71. 23. La art. 64 alin. (4) va avea următorul cuprins: „Furnizorii de Se acceptă parțial.
servicii de criptoactive analizează toate plângerile în mod corect, cât Textul prevederii la art. 31 alin. (4) al proiectului de Lege, se va
mai curând posibil, fără a depăși 15 zile lucrătoare de la data primirii expune în următoarea redacție:
plângerii și le comunică clienților rezultatul acestor analize în „(4) Furnizorii de servicii de criptoactive analizează toate
termenul respectiv. În cazul în care, în situații excepționale, decizia cu plângerile în timp util și în mod corect și le comunică clienților
privire la o plângere nu poate fi furnizată în termenul prevăzut, rezultatul acestor analize într-un limbaj simplu și ușor de
furnizorii de servicii de criptoactive informează obligatoriu clienții, înțeles, în scris, într-un termen rezonabil, fără a depăși 15 zile
fără întârzieri nejustificate, cu privire la motivele întârzierii și la data lucrătoare de la data primirii plângerii. În cazul în care, în
preconizată până la care va fi emisă decizia, dar care nu poate depăși situații excepționale, decizia cu privire la o plângere nu poate
2 luni de la data primirii plângerii.”. fi furnizată în termenul prevăzut, furnizorii de servicii de
criptoactive informează obligatoriu clienții, fără întârzieri
nejustificate, cu privire la motivele întârzierii și la data
 44
preconizată până la care va fi emisă decizia, dar care nu poate
depăși 2 luni de la data primirii plângerii. În cazul în care
decizia nu soluționează integral plângerea clientului, răspunsul
include o explicație detaliată a poziției furnizorului de servicii
de criptoactive și indică posibilitatea adresării către
mecanisme alternative de soluționare a litigiilor sau către
autoritatea competentă potrivit legislației aplicabile.”
72. 24. La art. 76 alin. (7) se va expune în următoarea redacție: „În cazul Se acceptă parțial.
în care, la finalizarea evaluării menționate la alin. (4) Comisia Textul prevederii la art. 76 alin. (7) al proiectului de Lege, se
Națională decide să se opună propunerii de achiziție menționate la va expune în următoarea redacție:
alin. (1), aceasta aprobă o decizie motivată în scris care se comunică „În cazul în care, la finalizarea evaluării menționate la alin. (4)
achizitorului potențial termen de 5 zile lucrătoare de la data aprobării, Comisia Națională decide să se opună propunerii de achiziție
dar nu mai târziu de expirarea termenului menționat la alin. (4), menționate la alin. (1), aceasta adoptă o decizie motivată în
prelungit, dacă este cazul, cu termenele în conformitate cu alin. (6). ”. scris, care se comunică achizitorului potențial în termen de 5
zile lucrătoare de la data adoptării, și, în orice caz, înainte de
data de expirare a perioadei de evaluare menționată la alin.
(4), care este prelungită, dacă este cazul, cu termenele în
conformitate cu alin. (6).”
73. 25. La art. 86 alin. (6) lit. a) textul „termen restrâns” se va substitui Se acceptă parțial.
cu textul „termenul stabilit de autoritate”. La art. 86 alin. (6) lit. a) textul prevederii, după sintagma
„termen restrâns” se completează cu textul ” care nu trebuie să
depășească termenul stabilit de autoritate;”, după cum
urmează:
„...investigare și/sau control într-un termen restrâns, care nu
trebuie să depășească termenul stabilit de autoritate;”.
74. 26. La Anexa proiectului de lege privind modificarea unor acte Se acceptă.
normative (pct. 2 – modificarea Legii nr. 192/1998 privind Comisia Articolul 3 se completează după textul „pe piața de capital” cu
Națională a Pieței Financiare), se propun următoarele completări: textul „și pe piața criptoactivelor, respectiv în raport cu
- Cu referire la art. 3, după textul „pe piața de capital” se completează emitenții, ofertanții, persoanele care solicită admiterea la
cu textul „și pe piața criptoactivelor, respectiv în raport cu emitenții tranzacționare a criptoactivelor, altele decât tokenurile
de criptoactive, ofertanții, persoanele care solicită admiterea la raportate la active și tokenurile de monedă electronică,
tranzacționare și furnizorii de servicii de criptoactive” iar după textul emitenții de tokenuri raportate la active și furnizorii de servicii
„manipulării pe piaţa de capital” se completează cu textul „și pe piața de criptoactive”, iar după textul „manipulării pe piaţa de
criptoactivelor” capital” se completează cu textul „și pe piața criptoactivelor”.
- Cu referire la art. 4, la alin. (1), după textul „și investitorii” se La articolul 4: alineatul (1) se completează după textul „și
completează cu textul: „emitenții de criptoactive, altele decât investitorii” cu textul: „emitenții, ofertanții și persoanele care
tokenurile raportate la active și tokenurile de monedă electronică, solicită admiterea la tranzacționare a criptoactivelor, altele
ofertanții și persoanele care solicită admiterea la tranzacționare a decât tokenurile raportate la active și tokenurile de monedă
criptoactivelor, furnizorii de servicii de criptoactive”.” electronică, emitenții de tokenuri raportate la active, furnizorii
- La art. 6 lit. h) se completează cu o liniuță nouă cu următorul cuprins de servicii de criptoactive”.
„– plățile datorate de furnizorii de servicii de criptoactive și/sau de
 45
emitenții de criptoactive, în mărime de până la 0,1 la sută din valoarea La articolul 6: litera h), se completează cu o liniuță nouă cu
anuală a venitului din prestarea serviciilor stabilite în condițiile următorul cuprins:„– plățile furnizorilor de servicii de
legii.”. criptoactive, emitenților de criptoactive, altele decât
- La art. 8 lit. m), după textul „registrul agențiilor de rating de credit” tokenurile raportate la active și tokenurile de monedă
se completează cu textul „registrul privind criptoactivele”. electronică, emitenților de tokenuri raportate la active, în
mărime de până la 0,1 la sută din valoarea anuală a venitului din
prestarea serviciilor sau a veniturilor înregistrate;”.
4. La articolul 8: litera m), se completează după textul „registrul
agențiilor de rating de credit” cu textul „registrul privind
criptoactivele”.
75. Proiectul de lege reprezintă o inițiativă importantă pentru creșterea Se ia act.
siguranței investitorilor și a dezvoltării corecte a pieței de criptoactive, Nu necesită intervenție.
respectiv CNPF susține proiectul supus avizării, cu revizuirea unor
dispoziții ale acestuia conform obiecțiilor și recomandărilor expuse
mai sus.
76. Propunerile formulate rezultă din promovarea noului cadru normativ Se acceptă.
privind piețele instrumentelor financiare și activitățile de investiții, Textul prevederilor din proiectul de Lege se ajustează/modifică
care va substitui reglementările relevante cuprinse în Legea nr. corespunzător.
171/2012 privind piața de capital. În vederea asigurării coerenței și
sustenabilității reglementării, precum și pentru evitarea unor viitoare
modificări tehnice ale actului normativ, se propune utilizarea unor
trimiteri la cadrul normativ relevant din domeniul piețelor
instrumentelor financiare, în locul referințelor exprese la Legea nr.
171/2012 privind piața de capital, în acest sens, se propun următoarele
modificări:
1. La art. 3 subpct. 30, noțiunea „firmă de investiții” urmează a fi
revizuită și definită prin raportare la legislația privind piețele
instrumentelor financiare și activitățile de investiții. În acest sens, se
propune ca noțiunea „firmă de investiții” să aibă următorul cuprins:
„firmă de investiţii – orice persoană juridică a cărei ocupaţie sau
activitate obişnuită constă în furnizarea unuia sau mai multor servicii
de investiţii pentru terţi şi/sau în desfăşurarea uneia sau mai multor
activităţi de investiţii cu titlu profesional atfel cum este definită de
legislația instrumentelor financiare.”
77. 2. La art. 3 subpct. 31, textul „la art. 6 din Legea nr. 171/2012 privind Se acceptă.
piața de capital” se substituie cu textul „de legislația privind piețele Textul prevederilor din proiectul de Lege se ajustează/modifică
instrumentelor financiare și activitățile de investiții”. corespunzător.

78. 4. La art. 3 subpct. 38, textul „Legea nr. 171/2012 privind piața de Se acceptă.
capital” se substituie cu textul „legislația privind piețele instrumentelor Textul prevederilor din proiectul de Lege se ajustează/modifică
financiare și activitățile de investiții”. corespunzător.
 46

79. 5. La art. 3 subpct. 45, textul „în sensul definiției de la art. 6 din Legea Se acceptă.
nr. 171/2012 privind piața de capital” se substituie cu textul „în sensul Textul prevederilor din proiectul de Lege se ajustează/modifică
legislației privind fondurile de investiții”. corespunzător.

80. 6. La art. 3 subpct. 47, textul „astfel cum sunt enumerate la art. 4 alin. Se acceptă.
(1) din Legea nr. 171/2012 privind piața de capital” se substituie cu Textul prevederilor din proiectul de Lege se ajustează/modifică
textul „astfel cum sunt definite de legislația privind piețele corespunzător.
instrumentelor financiare și activitățile de investiții”.

81. 7. La art. 6 alin. (5) lit. e) și alin. (7) lit. d), se vor menține referințe la Se acceptă.
Legea nr. 171/2012 privind piața de capital. Textul prevederilor din proiectul de Lege se ajustează/modifică
corespunzător.
82. 8. La art. 19 alin. (4) lit. d) și alin. (6) lit. d), se vor menține referințe Se acceptă.
la Legea nr. 171/2012 privind piața de capital. Textul prevederilor din proiectul de Lege se ajustează/modifică
corespunzător.
83. 9. La art. 34 alin. (13), textul „prevăzute de Legea nr. 171/2012 privind Se acceptă.
piața de capital” se substituie cu textul „prevăzute de legislația privind Textul prevederilor din proiectul de Lege se ajustează/modifică
piețele instrumentelor financiare și activitățile de investiții”. corespunzător.

84. 10. La art. 38 alin. (5), textul „prevăzute la art. 112 din Legea nr. Se acceptă.
171/2012 privind piața de capital” se substituie cu textul „prevăzute de Textul prevederilor din proiectul de Lege se ajustează/modifică
legislația privind piețele instrumentelor financiare și activitățile de corespunzător.
investiții”.
85. 11. La art. 48 alin. (4) lit. a) și alin. (6) lit. d), se vor menține referințe Se acceptă.
la Legea nr. 171/2012 privind piața de capital. Textul prevederilor din proiectul de Lege se ajustează/modifică
corespunzător.
86. 12. La art. 54 alin. (3), precum și la lit. a)-h) ale aceluiași alineat, toate Se acceptă.
referințele la Legea nr. 171/2012 privind piața de capital, inclusiv Textul prevederilor din proiectul de Lege se ajustează/modifică
trimiterile la articole, alineate, litere, capitole, servicii și activități de corespunzător.
investiții reglementate de aceasta, se substituie cu referințe la legislația
privind piețele instrumentelor financiare și activitățile de investiții.
87. 13. La art. 54 alin. (5) textul „în temeiul prevederilor Legii nr. Se acceptă.
171/2012 privind piața de capital sau al Legii nr. 2/2020 cu privire la Textul prevederilor din proiectul de Lege se ajustează/modifică
organismele de plasament colectiv” se substituie cu textul „în temeiul corespunzător.
prevederilor legislației privind fondurile de investiții”.
88. 14. La art. 54 alin. (5) lit. a), b) și c) toate referințele la Legea nr. Se acceptă.
171/2012 privind piața de capital și la Legea nr. 2/2020 cu privire la Textul prevederilor din proiectul de Lege se ajustează/modifică
organismele de plasament colectiv urmează a fi substituite cu referințe corespunzător.
 47
la legislația privind fondurile de investiții, la forma gramaticală
corespunzătoare.
89. 15. La art. 54 alin. (6) textul „în temeiul Legii nr. 171/2012 privind Se acceptă.
piața de capital „se substituie cu textul „în temeiul legislației privind Textul prevederilor din proiectul de Lege se ajustează/modifică
piețele instrumentelor financiare și activitățile de investiții”. corespunzător.
90. 16. La art. 74 alin. (9) referința la Legea nr. 171/2012 privind piața de Se acceptă.
capital urmează a fi menținută, întrucât aceasta rămâne relevantă Textul prevederilor din proiectul de Lege se ajustează/modifică
pentru aplicarea normei respective. corespunzător.
91. 17. La art. 54 alin. (2) textul „Depozitarul central unic al valorilor Se acceptă.
mobiliare” se substituie cu textul „Depozitarii centrali de instrumente Textul prevederilor din proiectul de Lege se ajustează/modifică
financiare”. De asemenea, textul: „în cadrul unui serviciu de decontare corespunzător.
menționat în art. 5 alin. (2) pct. 2) din Legea nr. 234/2016 cu privire la
Depozitarul central unic al valorilor mobiliare” se substituie cu textul
„în cadrul unui serviciu de decontare prevăzut de legislația privind
Depozitarii centrali de instrumente financiare”.
92. 18. La art. 53 alin. (1) lit. b) textul „Depozitarul central unic al valorilor Se acceptă.
mobiliare” se substituie cu textul „Depozitarii centrali de instrumente Textul prevederilor din proiectul de Lege se ajustează/modifică
financiare”. corespunzător.

93. 19. La art. 57 alin. (5) textul „un depozitar central de titluri de valoare” Se acceptă.
se substituie cu textul „un depozitar central de instrumente financiare”. Textul prevederilor din proiectul de Lege se ajustează/modifică
corespunzător.
 48
Consiliul Concurenței 94. Prevederile art. 41 și art. 76 din proiect stabilesc modalitatea de Se acceptă.
notificare și evaluare de către CNPF a intenției de achiziție directă și Art.41 alin.(1) și art.76 alin.(1) din proiect au fost completate
indirectă de participație calificată sau să majoreze direct sau indirect o conform obiecției date.
Nr. DJ-06/531-977 din participație calificată în cadrul unui emitent sau a unui furnizor de
04.06.2026 servicii de criptoactive, tranzacții care pot prezenta și operațiuni de
concentrare economică notificabilă în acord cu Legea concurenței nr.
183/2012, în cazul în care se va obține astfel controlul asupra acestora.
Prin urmare, în vederea asigurării previzibilității normelor juridice și
neadmitere a concentrării pieței sau a consolidării unei poziții
dominante, se consideră oportună completarea art. 41 și art. 76 din
proiect cu un nou alineat, care să prevadă, în mod similar normelor de
trimitere prevăzute de Legea nr. 171/2012 privind piața de capital și de
Legea nr. 1134/1997 privind societățile pe acțiuni, necesitatea
notificării intenției de realizare a acestor tranzacții către Consiliul
Concurenței de către persoanele/întreprinderile care dobândesc
controlul, pentru evaluarea compatibilității concentrării economice cu
mediul concurențial normal până la luarea unei decizii de către CNPF
în privința evaluării și autorizării acestor intenții de achiziții.

Evaluare externă - 95. Harmonise terminology throughout the core text and annexes, in Se acceptă.
facultativă efectuată de particular the use of “asset-referenced token” versus “asset-backed Toate neconcordanțele lexicale, de terminologie și de tehnică
expertul internațional token”, the spelling of “crypto-asset/cryptoasset”, and the official short legislativă au fost înlăturate din proiectul de lege.
oferit de Consiliul name of the National Commission. However, this might be the case Trimiterile la mecanismele, autoritățile și obligațiile specifice
Europei, Rosvaldas where differences arose due to translation. Uniunii Europene au fost corelate cu etapa preaderare, iar la art.
Krušna, Review all EU-specific references and specify clearly whether they 104 alin. (2) se precizează că prevederile art. 85 alin. (5)–(9), în
operate immediately, by analogy, or only upon EU accession, so that partea ce vizează comunicarea punctului unic de contact și
/Technical Paper- the law remains fully workable in the pre accession phase. obligațiile de notificare/raportare către ESMA și ABE, se vor
Review of the draft Law Ensure that all consequential amendments to related laws enter into pune în aplicare de la intrarea în vigoare a Tratatului de aderare
on the Crypto-Assets force in a coordinated manner with the crypto-assets law and do not a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Modificările
Market of the Republic leave temporary regulatory gaps. conexe urmează să fie coordonate cu intrarea în vigoare a legii
of Moldova, pentru evitarea lacunelor temporare de reglementare.
Prepared by: Traducere neoficială în limba română:
Rosvaldas Krušna, Armonizarea terminologiei în întregul text de bază și în anexe, în
Council of Europe special în ceea ce privește utilizarea termenilor „asset-referenced
international expert/ token” versus „asset-backed token”, grafia termenilor „crypto-
asset/cryptoasset”, precum și denumirea oficială prescurtată a
ECCD-ACT-AML-MD- Comisiei Naționale. Totuși, acesta ar putea fi un caz în care diferențele
TP2-2026 (EN) Review au apărut ca urmare a traducerii.
of the draft Cryptoassets Revizuirea tuturor trimiterilor specifice Uniunii Europene și
law RM_FINAL_30 precizarea clară dacă acestea se aplică imediat, prin analogie sau
April 2026 numai după aderarea la Uniunea Europeană, astfel încât legea să
rămână pe deplin aplicabilă în etapa preaderare.
 49
Asigurarea faptului că toate modificările subsecvente aduse legilor
conexe intră în vigoare într-un mod coordonat cu legea privind
criptoactivele și nu creează lacune temporare de reglementare.

96. Retain the current high-level allocation in Article 85, but complement Se ia act.
it with a detailed matrix identifying the lead authority for each relevant Proiectul menține alocarea de principiu a competențelor
combination of entity type and activity. prevăzută la art. 85 și instituie cadrul juridic pentru cooperarea
Introduce mandatory consultation procedures, with deadlines, for dintre CNPF, BNM, SPCSB și alte autorități relevante.
applications and notifications involving credit institutions, electronic Procedurile de consultare, schimb de informații, coordonare a
money institutions, payment institutions, investment firms, market cazurilor, examinare a entităților hibride, repartizare
operators, central securities depositories, UCITS managers and operațională a responsabilităților și cooperare în materie de
AIFMs. supraveghere urmează să fie detaliate prin cadrul secundar,
Adopt a binding cooperation arrangement between the National acorduri interinstituționale și acte administrative ale
Commission and the National Bank covering case allocation, autorităților competente. Totodată, proiectul include deja
information sharing, joint inspections, joint crisis handling, complaints mecanisme de consultare a SPCSB în procedurile relevante de
routing and publication of coordinated decisions. autorizare și notificare.
For hybrid entities, distinguish clearly between issuer supervision, .
prudential supervision and crypto-service conduct supervision; the
lead authority should be determined by the legal status of the entity and
the dominant risk driver.
Ensure systematic consultation of the FIU / MLPCS in authorization,
notification, qualifying-holding and major enforcement cases where
AML/CFT concerns are material.
Establish a single public entry point for complaints and warnings, with
internal routing to the competent authority or authorities concerned.

Traducere neoficială în limba română:

Menținerea actualei alocări de principiu prevăzute la articolul 85,
însă completarea acesteia cu o matrice detaliată care să identifice
autoritatea principală pentru fiecare combinație relevantă de tip de
entitate și activitate.
Introducerea unor proceduri obligatorii de consultare, cu termene-
limită, pentru cererile și notificările care implică instituții de credit,
instituții emitente de monedă electronică, instituții de plată, firme de
investiții, operatori de piață, depozitari centrali de titluri de valoare,
administratori de organisme de plasament colectiv în valori mobiliare
— UCITS — și administratori de fonduri de investiții alternative —
AIFM.
Adoptarea unui acord de cooperare obligatoriu între Comisia
Națională și Banca Națională, care să acopere alocarea cazurilor,
 50
schimbul de informații, inspecțiile comune, gestionarea comună a
situațiilor de criză, direcționarea plângerilor și publicarea deciziilor
coordonate.
În cazul entităților hibride, delimitarea clară între supravegherea
emitentului, supravegherea prudențială și supravegherea conduitei în
prestarea serviciilor de criptoactive; autoritatea principală ar trebui
determinată în funcție de statutul juridic al entității și de principalul
factor generator de risc.
Asigurarea consultării sistematice a FIU / SPCSB în cazurile de
autorizare, notificare, dețineri calificate și în cazurile majore de
aplicare a măsurilor de supraveghere sau sancționare, atunci când
preocupările privind prevenirea și combaterea spălării banilor și
finanțării terorismului — AML/CFT — sunt relevante.
Instituirea unui punct public unic de acces pentru plângeri și
avertismente, cu direcționare internă către autoritatea sau autoritățile
competente vizate.
97. 4.3. FATF and perimeter issues Se ia act.
Finalise the annexed amendments to Law No. 308/2017 so that CASPs Integrarea deplină a CASP în cadrul AML/CFT urmează să fie
are fully embedded in the Moldovan AML/CFT framework and the realizată prin proiectul de lege separat elaborat de SPCSB, în
current prohibition-based approach is clearly replaced by a regulated contextul alinierii cadrului național la cel de-al șaselea pachet
and risk-based model. legislativ al Uniunii Europene în domeniul prevenirii și
Adopt detailed secondary AML/CFT rules on travel rule combaterii spălării banilor și finanțării terorismului (Directiva
implementation, suspicious transaction reporting, beneficial (UE) 2024/1640), Regulamentul (UE) 2023/1113 privind
ownership, enhanced due diligence, high-risk jurisdictions and informațiile care însoțesc transferurile de fonduri și de anumite
sanctions for AML/CFT failures by CASPs and notifying entities. criptoactive și standardele internaționale FATF/GAFI.
Clarify in guidance and enforcement practice that the sole-initiative / Pentru evitarea suprapunerilor legislative, modificările aferente
reverse-solicitation rule is narrow and cannot be circumvented through Legii nr. 308/2017 nu se includ în anexa proiectului privind
disclaimers or indirect marketing. piața criptoactivelor, având în vedere că noul cadru AML/CFT
Make perimeter enforcement against unauthorised domestic and va reglementa distinct travel rule, raportarea tranzacțiilor
foreign providers an early supervisory priority, using the non- suspecte, beneficiarul efectiv, precauția sporită, jurisdicțiile cu
compliant entities risc ridicat și sancțiunile AML/CFT aplicabile CASP. Aspectele
register and public warnings. privind reverse solicitation, entitățile neautorizate, registrul
entităților neconforme și avertismentele publice vor fi
Traducere neoficială în limba română dezvoltate prin acte secundare, ghiduri și practică de
4.3. FATF și aspecte privind perimetrul de reglementare supraveghere.
Finalizarea modificărilor anexate la Legea nr. 308/2017, astfel încât
prestatorii de servicii de criptoactive — CASP — să fie integrați pe
deplin în cadrul AML/CFT al Republicii Moldova, iar abordarea
actuală bazată pe interdicție să fie în mod clar înlocuită cu un model
reglementat și bazat pe risc.
 51
Adoptarea unor norme secundare AML/CFT detaliate privind
implementarea regulii de transfer al informațiilor — travel rule —,
raportarea tranzacțiilor suspecte, beneficiarul efectiv, măsurile de
precauție sporită, jurisdicțiile cu risc ridicat și sancțiunile pentru
încălcările AML/CFT comise de CASP și de entitățile care notifică.
Clarificarea, prin ghiduri și practică de aplicare, că regula inițiativei
exclusive a clientului / reverse solicitation are un caracter restrâns și
nu poate fi eludată prin declarații de exonerare sau prin marketing
indirect.
Stabilirea aplicării perimetrului de reglementare față de prestatorii
neautorizați, interni și străini, ca prioritate timpurie de supraveghere,
prin utilizarea registrului entităților neconforme și a avertismentelor
publice.
98. 4.4. Sanctions and enforcement Se ia act.
Clarify expressly the relationship between administrative sanctions Se va asigura coerența dintre regimul măsurilor și sancțiunilor
under the law, contraventional liability and the proposed criminal administrative prevăzute de lege, răspunderea contravențională
offences, including case allocation and information-sharing with și eventualele infracțiuni conexe.
prosecutors, to avoid uncertainty and duplication. Aspectele metodologice privind publicarea sancțiunilor,
Ensure that notifying entities under Article 54, unlicensed actors and anonimizarea, factorii agravanți și atenuanți și coordonarea
persons breaching market-abuse reporting duties are fully and dintre Comisia Națională și Banca Națională în cazurile de
explicitly covered by the sanction’s perimeter. competență mixtă urmează să fie detaliate prin acte normative
Adopt internal or joint guidance on sanction publication, subsecvente, proceduri interne sau mecanisme comune de
anonymisation, aggravating and mitigating factors, and coordination cooperare.
between the National Commission and the National Bank in crossover
cases.

Traducere neoficială în limba română:

4.4. Sancțiuni și aplicarea legii
Clarificarea expresă a relației dintre sancțiunile administrative
prevăzute de lege, răspunderea contravențională și infracțiunile
propuse, inclusiv alocarea cazurilor și schimbul de informații cu
procurorii, pentru a evita incertitudinea și dublarea procedurilor.
Asigurarea faptului că entitățile care notifică în temeiul articolului 54,
actorii nelicențiați și persoanele care încalcă obligațiile de raportare
privind abuzul de piață sunt acoperite pe deplin și explicit de
perimetrul sancționator.
Adoptarea unor ghiduri interne sau comune privind publicarea
sancțiunilor, anonimizarea, factorii agravanți și atenuanți, precum și
coordonarea dintre Comisia Națională și Banca Națională în cazurile
de competență mixtă sau suprapusă.
 52
99. 4.5. Implementation and market readiness Se ia act.
Prepare and publish the first package of implementing acts, forms, Actele normative secundare pentru implementarea Legii,
templates, registers and complaint procedures before or at the very formularele, modelele, registrele, procedurile privind plângerile
beginning of the transition period. și ghidurile relevante vor fi elaborate și aprobate până la intrarea
Use the six-month transition period as a structured pre-authorization în vigoare sau în perioada de tranzitorie, în vederea asigurării
window for existing actors, supported by Q&A, industry outreach and aplicării coerentă a legii.
clear supervisory expectations.
Develop a joint data and analytics capability, including blockchain
analytics, incident reporting, cross-border intelligence and a
methodology for the annual market report.
Prepare internal manuals and training for supervisory staff on DLT,
custody, reserve management, market abuse, cyber risk and crypto-
specific AML/CFT.
Conduct a formal implementation review approximately 12 months
after entry into force and update secondary legislation or guidance in
light of early market experience and the final sectoral risk assessment.

Traducere neoficială în limba română:

4.5. Implementare și pregătirea pieței
Pregătirea și publicarea primului pachet de acte de punere în aplicare,
formulare, modele, registre și proceduri de soluționare a plângerilor
înainte de perioada de tranziție sau chiar la începutul acesteia.
Utilizarea perioadei de tranziție de șase luni ca fereastră structurată
de preautorizare pentru actorii existenți, susținută prin sesiuni de
întrebări și răspunsuri, dialog cu industria și așteptări clare de
supraveghere.
Dezvoltarea unei capacități comune de date și analiză, inclusiv analiză
blockchain, raportarea incidentelor, informații transfrontaliere și o
metodologie pentru raportul anual privind piața.
Pregătirea manualelor interne și a instruirilor pentru personalul de
supraveghere privind DLT, custodia, administrarea rezervelor, abuzul
de piață, riscul cibernetic și AML/CFT specific criptoactivelor.
Efectuarea unei revizuiri formale a implementării la aproximativ 12
luni de la intrarea în vigoare și actualizarea legislației secundare sau
a ghidurilor în lumina experienței inițiale de piață și a
evaluăriisectoriale finale a riscurilor.
Serviciul Fiscal de Stat 100. Lipsa de obiecții și propuneri.
Nr. 26-12/4-08-71312
din 15.04.2026
 53
Ministerul Sănătății 101. Lipsa de obiecții și propuneri.
Nr. 27/1377
din 21.04.2026
Agenția pentru 102. Lipsa de obiecții și propuneri. .
Securitate Cibernetică
Nr. 08-315 din
07.05.2026

Avizare și consultare publică repetată

Comisia Națională a 103. Prin prezenta, Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF), urmare Se acceptă parțial.
Pieței Financiar a examinării, în limitele competențelor conferite de Legea nr. 192/1998 Textul prevederilor art. 97 din proiectul de Lege se ajustează
privind Comisia Națională a Pieței Financiare, a proiectului de lege corespunzător.
Nr. 06-4/2442 din privind piața criptoactivelor (număr unic 338/MF/BNM/2026), autor –
17.06.2026 Ministerul Finanțelor/Banca Naţională a Moldovei, remis spre
Re: proiectul de lege informare la etapa de expertizare, propune revizuirea prevederilor art.
privind piața 86, art. 92 și art. 97 din proiect prin delimitarea expresă a măsurilor de
criptoactivelor sancțiunile aplicabile în temeiul legii. În acest sens, se recomandă
(număr unic reglementarea distinctă a măsurilor cu caracter preventiv/remediere de
338/MF/BNM/2026) sancțiunile punitive (ex.: amendă, avertisment), prin enumerarea
separată a acestora în cuprinsul articolelor vizate. O asemenea
abordare ar asigura claritatea, coerența și previzibilitatea normei,
precum și o delimitare clară a naturii intervențiilor de către autoritățile
competente.

Asociația Băncilor din 104. În contextul procesului de consultare a Proiectului de Lege privind Se ia act.
Moldova piața criptoactivelor, Asociația Băncilor din Moldova a analizat Nu necesită intervenții.
prevederile acestuia prin prisma impactului potențial asupra sectorului
nr. 02-06/176 bancar și a infrastructurii financiare. Recunoscând importanța
din 22.06.2026 instituirii unui cadru de reglementare pentru acest segment al pieței
Ref: Proiectul de lege financiare, prezentăm o serie de observații și propuneri (suplimentar la
privind piața Scrisoarea ANM nr. 02-06/128 din 11.05.2026), orientate spre
criptoactivelor (nr. consolidarea clarității juridice, gestionarea riscurilor și facilitarea
unic338/MF/BNM/2026) implementării eficiente a prevederilor Proiectului.
Totodată, în spirit constructiv și în vederea perfecționării Proiectului,
expunem mai jos o serie de propuneri, recomandări și sugestii
formulate de ABM.
105. General: Nu se acceptă.
Deși obligația aplicării unei abordări bazate pe risc, inclusiv a Obligația aplicării abordării bazate pe risc, inclusiv aplicarea
măsurilor de precauție, a restricționării anumitor operațiuni sau a măsurilor de precauție, restricționarea unor operațiuni, refuzul
refuzului inițierii ori continuării relațiilor de afaceri derivă deja din inițierii sau încetarea relațiilor de afaceri, derivă din legislația
 54
prevederile Legii nr. 308/2017 cu privire la prevenirea și combaterea specială în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și
spălării banilor și finanțării terorismului, considerăm necesară finanțării terorismului, precum și din reglementările
reflectarea expresă a acestor prerogative și în cadrul proiectului de lege prudențiale și interne aplicabile entităților raportoare. Prin
privind piața criptoactivelor. urmare, aceste prerogative nu trebuie dublate în proiectul Legii
O asemenea reglementare este justificată inclusiv prin specificul privind piața criptoactivelor, care are ca obiect principal
activităților aferente criptoactivelor și nivelul sporit de risc pe care transpunerea cadrului MiCA privind emiterea, oferta,
anumite categorii de operațiuni le pot genera din perspectiva admiterea la tranzacționare, autorizarea și supravegherea
conformității, trasabilității tranzacțiilor și gestionării riscurilor furnizorilor de servicii de criptoactive.
operaționale și reputaționale.
Totodată, având în vedere că băncile și prestatorii de servicii de plată
vor avea calitatea de entități raportoare, considerăm important ca
proiectul să prevadă expres posibilitatea aplicării unor măsuri bazate
pe risc în raport cu participanții la piața criptoactivelor.
106. Art. 2 alin. (4) lit. a) interpretat în acord cu prevederile alin. (5) Se acceptă parțial.
din același articol Nu se poate reține că proiectul transferă către Comisia Națională
Proiectul exclude din domeniul său de aplicare criptoactivele care se o opțiune de politică legislativă. Elementul esențial este deja
califică drept instrumente financiare și deleagă CNPF stabilirea stabilit la nivel de lege: prezenta lege nu se aplică criptoactivelor
condițiilor și criteriilor pentru calificarea criptoactivelor drept care se califică drept instrumente financiare. Calificarea ca
instrumente financiare. instrument financiar nu este creată autonom de Comisia
Delimitarea dintre criptoactivele reglementate de prezenta lege și Națională, ci se face prin raportare la legislația națională privind
instrumentele financiare reglementate de legislația privind piețele piața de capital, piețele instrumentelor financiare și activitățile
instrumentelor financiare și activitățile de investiții produce consecințe de investiții. Prin urmare, actele Comisiei Naționale nu vor
directe asupra regimului juridic aplicabil (carte albă vs prospect, regim stabili o nouă categorie juridică, ci vor detalia criteriile tehnice
de autorizare, cerințe de conduită și de evaluare a adecvării). și metodologia de aplicare a delimitării existente în lege.
Or, delimitarea dintre criptoactivele supuse prezentei legi și Această abordare corespunde arhitecturii MiCA. Regulamentul
instrumentele financiare reglementate de legislația privind piețele MiCA exclude din domeniul său de aplicare criptoactivele care
instrumentelor financiare și activitățile de investiții determină regimul se califică drept instrumente financiare, iar detalierea condițiilor
juridic aplicabil, inclusiv sub aspectul obligațiilor de publicare (carte și criteriilor de calificare este realizată la nivel european prin
albă vs prospect), al cerințelor de autorizare, al regulilor de conduită și Ghidurile ESMA emise în temeiul art. 2 alin. (5) din MiCA.
al cerințelor privind evaluarea adecvării. Aceste ghiduri au statut de ghiduri și recomandări ESMA, nu de
În acest context, considerăm că elementele esențiale care permit regulament delegat sau standard tehnic obligatoriu, iar
delimitarea sferei de aplicare a celor două regimuri juridice ar trebui autoritățile competente din UE trebuie să depună toate eforturile
stabilite la nivel de lege, în conformitate cu principiile previzibilității pentru a se conforma și să le integreze în cadrul național sau de
și securității raporturilor juridice, urmând ca actele normative ale supraveghere, după caz.
CNPF ulterior să detalieze criteriile tehnice și modalitatea practică de Prin urmare, nu se justifică introducerea în proiectul de Lege a
aplicare a acestora. Delegarea integrală a acestor aspecte către tuturor criteriilor tehnice de calificare. Totuși, pentru
reglementarea secundară poate conduce la transferul către autoritatea consolidarea previzibilității, textul poate fi clarificat astfel:
de supraveghere a unor opțiuni de politică legislativă care, prin natura ”(5) În sensul alin. (4) lit. a), Comisia Națională a Pieței
și efectele lor, ar trebui consacrate prin lege. Financiare stabilește, prin acte normative, condițiile și
criteriile pentru calificarea criptoactivelor drept instrumente
financiare, în conformitate cu legislația privind piața de
 55
La fel, recomandăm elaborarea acestora în mod transparent și aliniat la capital și legislația privind piețele instrumentelor financiare și
ghidurile emise de ESMA în temeiul art. 2 alin. (5) din Regulamentul activitățile de investiții.”
(UE) 2023/1114.
107. Art. 3 Se acceptă parțial.
Pct. 29) din alin. (1) al art. 3 indică faptul că, instituția de credit În ceea ce privește noțiunea de „instituție de credit”, aceat[
reprezintă întreprindere a cărei activitate constă în atragerea de observație a fost soluționată la pct.136 din sinteza, textul
depozite sau de alte fonduri rambursabile de la public și în acordarea prevederii se ajustează.
de credite în cont propriu, inclusiv banca, astfel cum este definită la În ceea ce privește art. 3 alin. (2), observația a fost soluționată
art. 3 din Legea nr. 202/2017 privind activitatea băncilor (în continuare la pct.120 din sinteza, textul prevederii se ajustează
– Legea nr. 202/2017) și care dispune de o licență eliberată de Banca corespunzător.
Naţională, în condițiile stabilite de Legea nr. 202/2017.
Menționăm faptul că, această definiție urmează să fie corelată cu
cadrul normativ legal invocat or, Legea 202/2017, în particular art. 3,
nu operează cu noțiunea de instituție de credit, ci doar cu noțiunea de
„entitate din sectorul financiar” sau în general noțiunea de – „bancă”
atunci când se referă la persoana juridică (și nu „întreprindere”) a cărei
activitate constă în atragerea de depozite sau de alte fonduri
rambursabile de la public și în acordarea de credite în cont propriu.
Corespunzător, urmează a fi corectată terminologia în tot textul de lege
unde se utilizează termenul „instituții de credit”.
Luăm act de argumentul autorului din tabelul de sinteză potrivit căruia
terminologia utilizată urmărește alinierea la acquis-ul Uniunii
Europene. Totuși, proiectul de lege prevede expres că realizează o
transpunere parțială a Regulamentului (UE) 2023/1114, iar
Regulamentul privind armonizarea legislației Republicii Moldova cu
legislația Uniunii Europene, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.
1171/2018, nu impune o reproducere literală a terminologiei europene,
ci integrarea acesteia în mod coerent în cadrul normativ național.
În acest context, utilizarea noțiunii de „instituție de credit”, care nu este
consacrată de Legea nr. 202/2017 privind activitatea băncilor, riscă să
genereze necorelări terminologice și dificultăți de interpretare.
Subsidiar, art. 3 alin. (2) din textul proiectului de lege prevede că,
Autoritățile competente în funcție de aria de competențe stabilită de
art. 85 sunt în drept să stabilească în actele lor normative, dispoziții
suplimentare prin care să detalieze elementele tehnice ale definițiilor
prevăzute la alin. (1) și să adapteze definițiile respective în funcție de
evoluțiile pieței și de evoluțiile tehnologice.
Menționăm faptul că, definițiile prevăzute la art. 3 alin. (1) fac parte
din conținutul esențial al legii și au aceeași forță juridică cu aceasta.
Or, posibilitatea conferită autorităților competente de a „adapta
definițiile respective în funcție de evoluțiile pieței și de evoluțiile
 56
tehnologice” echivalează, în fapt, cu acordarea competenței de a
modifica sau completa noțiunile legale prin acte normative
subordonate legii.
Această soluție este problematică, deoarece, în lumina art. 7 alin. (1) și
(2) din Legea nr. 100/2017 cu privire la actele normative, forța juridică
a actelor normative este determinată de categoria actului și de
competența autorității emitente, și doar un act normativ cu forță
juridică superioară poate modifica sau abroga unu act normativ cu forță
juridică inferioară, și nu invers.
În consecință, definițiile stabilite prin lege nu pot fi adaptate sau
redefinite prin acte normative ale autorităților competente, acestea
putând cel mult să detalieze aspectele tehnice de aplicare, fără a
interveni asupra conținutului noțiunilor consacrate de legiuitor.
Suplimentar, se remarcă faptul că proiectul instituie un regim
sancționator deosebit de sever, cu amenzi de până la 5 000 000 EUR
sau de până la 12,5% din cifra de afaceri anuală, iar art. 97 alin. (16)
prevede posibilitatea angajării răspunderii contravenționale sau
penale. În aceste condiții, posibilitatea acordată autorităților
competente de a adapta prin acte normative subordonate definițiile
prevăzute de lege este susceptibilă să producă efecte directe asupra
încadrării juridice a faptelor și, implicit, asupra sferei de aplicare a
sancțiunilor, aspect care ridică probleme de previzibilitate și securitate
juridică, cu atât mai mult cu cât respectivele sancțiuni pot intra, sub
aspectul severității lor, în sfera noțiunii autonome de „acuzație în
materie penală” în sensul art. 6 CEDO.
108. Art. 6 alin. (2) și art. 19 alin. (2) Nu se acceptă.
Sintagma „omisiuni semnificative” din textele alineatelor (2) din Sintagma „omisiuni semnificative” este preluată din
conținutul articolelor 6 și 19, prezintă un grad ridicat de generalitate și Regulamentul MiCA și trebuie interpretată în contextul
nu permite determinarea cu suficientă claritate a criteriilor în funcție obligației ca informațiile din cartea albă să fie corecte, clare și
de care o informație omisă urmează a fi calificată drept să nu inducă în eroare.
„semnificativă”. Caracterul semnificativ al unei omisiuni se apreciază în raport
În lipsa unor repere obiective sau a unei trimiteri la criterii de cu informațiile obligatorii prevăzute la art. 6 alin. (1), art. 19
materialitate, formularea poate genera interpretări neuniforme și un alin. (1) și anexele nr. 1 și nr. 2, precum și cu impactul asupra
grad sporit de discreție în procesul de supraveghere și sancționare, capacității deținătorilor sau potențialilor deținători de a înțelege
afectând previzibilitatea normei și posibilitatea destinatarilor acesteia criptoactivul, riscurile și condițiile ofertei.
de a-și conforma conduita. Nu este necesară o definire exhaustivă în lege, deoarece aceasta
ar limita flexibilitatea necesară evaluării cazurilor concrete și ar
putea crea neconcordanțe cu MiCA.
Aplicarea noțiunii este ghidată de cerințele legii, de conținutul
anexelor și de principiile proporționalității și securității
 57
juridice, iar eventualele clarificări pot fi stabilite prin
reglementări secundare.
109. Art. 10 alin. (3) și (4) Nu se acceptă.
Art. 10 alin. (3) și (4) prevede păstrarea fondurilor colectate în cadrul Se reiterează răspunsul formulat anterior la observația privind
ofertei publice, la instituțiile de credit sau al furnizorilor de servicii de același articol: proiectul instituie obligația de păstrare în condiții
criptoactive care asigură custodia și administrarea criptoactivelor. de siguranță a fondurilor colectate în cadrul ofertei publice, iar
În forma actuală, norma nu stabilește regimul juridic al fondurilor titularul acestei obligații este ofertantul, nu instituția de credit.
respective, delimitarea responsabilităților dintre ofertant și instituția de În concepția art. 10, instituția de credit are rolul de entitate la
credit și limitele obligațiilor instituției de credit aferente verificării care sunt plasate fondurile colectate, fără ca această împrejurare
operațiunilor și proiectului de criptoactive. să echivaleze cu validarea, aprobarea sau garantarea ofertei
În lipsa unor clarificări exprese, există riscul interpretării potrivit publice ori a proiectului de criptoactive. Instituția de credit nu
căreia instituțiile de credit ar deține obligații suplimentare de răspunde pentru legalitatea, viabilitatea, sustenabilitatea sau
acceptare, monitorizare, supraveghere sau garantare indirectă a succesul proiectului și nu devine debitor al obligației de
fondurilor sau a criptoactivelor. rambursare față de deținătorii de retail; această obligație revine
Înțelegem faptul că, aspectele de ordin tehnic urmează a fi dezvoltate ofertantului, potrivit proiectului.
prin acte normative subsecvente. Totuși, observațiile formulate în Protecția fondurilor este asigurată prin mecanismul de păstrare
opinia exprimată anterior nu vizează procedurile operaționale de separată și prin regimul juridic aplicabil fondurilor colectate, iar
executare, ci delimitarea obligațiilor legale principale și a nu prin instituirea unei garanții bancare implicite. Totodată,
responsabilităților entităților implicate. obligațiile instituției de credit privind cunoașterea clientelei,
Astfel, deși proiectul stabilește obligația ofertantului de a asigura monitorizarea relației de afaceri, analiza sursei fondurilor și
păstrarea în siguranță a fondurilor colectate, norma nu clarifică raportarea activităților suspecte nu derivă din art. 10, ci din
suficient dacă și în ce măsură instituția de credit care asigură custodia Legea nr. 308/2017 și din cadrul normativ aplicabil entităților
fondurilor dobândește obligații proprii de monitorizare, verificare, raportoare. Aceste obligații se aplică în paralel, pe temei
control sau răspundere în raport cu desfășurarea ofertei publice. propriu, fără a fi create, extinse sau înlăturate prin norma
În acest context, considerăm necesară completarea normei cu prevederi analizată.
exprese privind: Prin urmare, nu este necesară completarea legii primare cu un
a) delimitarea responsabilităților ofertantului și instituției de credit; regim detaliat al raporturilor dintre ofertant și instituția de
b)lipsa obligației Băncilor de validare a legalității, viabilității sau credit. Eventualele aspecte operaționale privind modalitatea de
sustenabilității proiectului de criptoactive; evidență, segregare, utilizare, restituire sau transfer al
c)regimul juridic și mecanismele de protecție aplicabile fondurilor fondurilor colectate pot fi dezvoltate, după caz, prin acte
colectate. normative subsecvente, reglementări sectoriale ori clauze
Lipsa unor clarificări exprese, poate conduce la atragerea instituțiilor contractuale, fără a modifica principiul stabilit de lege:
de credit în litigii cu investitorii, la apariția unor așteptări nejustificate răspunderea pentru ofertă și pentru utilizarea fondurilor
privind asumarea de către acestea a riscurilor aferente ofertei și la colectate revine ofertantului.
dificultăți privind delimitarea răspunderii între ofertant și instituția de
credit, inclusiv în situațiile exercitării dreptului de retragere sau ale
eșecului proiectului de criptoactive.
Totodată, având în vedere că băncile și prestatorii de servicii de plată
sunt entități raportoare în sensul Legii nr. 308/2017, menținerea în
custodie a fondurilor colectate poate genera obligații continue de
monitorizare a relației de afaceri, inclusiv obligației de actualizare a
 58
profilului de risc al clientului, de analiză a sursei fondurilor, a scopului
și naturii operațiunilor.
Totodată, utilizarea noțiunii de „custodie” fără a fi incluse clarificările
solicitate, poate genera incertitudini cu privire la întinderea obligațiilor
instituției de credit în raport cu fondurile colectate, inclusiv în situațiile
exercitării dreptului de retragere de către investitori, ale
indisponibilizării fondurilor, ale insolvenței ofertantului sau ale
utilizării fondurilor în alte scopuri decât cele aferente ofertei publice.
Precizăm că observația formulată nu urmărește excluderea
mecanismului de asigurare a custodiei fondurilor de către instituțiile
de credit și nici nu pune în discuție soluția de fond prevăzută de
Regulamentul (UE) 2023/1114. Scopul acesteia constă exclusiv în
asigurarea unei delimitări clare a rolului și a întinderii obligațiilor
instituțiilor de credit implicate, în vederea evitării transferării indirecte
asupra acestora a unor responsabilități care exced natura serviciilor
bancare.
110. Art. 13 Nu se acceptă.
Articolul menționat, reglementează dreptul de retragere al deținătorilor Aspectele semnalate au fost deja epuizate prin răspunsul deja
de retail (adică al oricărei persoane fizice ce acționează în scopuri care formulat la pct. 34 din tabelul de sinteză.
nu sunt legate de activitatea sa comercială, economică, Suplimentar, se relevă că dreptul de retragere și obligația de
meșteșugărească sau profesională) și obligația rambursării sumelor rambursare revin ofertantului sau furnizorului de servicii de
achitate. criptoactive, potrivit proiectului de Lege și art. 13 MiCA.
Totuși, norma nu delimitează suficient responsabilitățile ofertantului Norma instituie un drept imperativ de retragere, iar obligația
sau ale furnizorului de servicii de criptoactive față de rolul băncilor și corelativă de rambursare este adresată, prin chiar textul alin. (1)
al prestatorilor de servicii de plată implicați exclusiv în executarea și (2), exclusiv ofertantului sau furnizorului de servicii de
transferurilor. criptoactive care plasează criptoactive în numele ofertantului,
Astfel, prevederea nu reglementează suficient responsabilitatea categorii din care nu fac parte băncile și prestatorii de servicii
operațională pentru efectuarea rambursării, mecanismele de reversare de plată implicați doar în executarea transferurilor. Băncile și
a tranzacțiilor, implicațiile pentru prestatorii de servicii de plată prestatorii de servicii de plată care intervin exclusiv în
implicați în executarea transferurilor, situațiile în care activele au fost executarea transferurilor nu devin, prin efectul acestei norme,
deja convertite, transferate sau tranzacționate, cine suportă toate debitori ai obligației de rambursare și nu suportă riscurile
costurile operaționale, cine suportă după caz riscurile valutare etc. economice ale ofertei, ale conversiei, ale prețului sau ale
În lipsa unor clarificări exprese, există riscul transferării indirecte proiectului de criptoactive. Aspectele privind reversarea
asupra băncilor și prestatorilor de servicii de plată a unor tehnică, comisioanele de plată, costurile operaționale sau
responsabilități operaționale sau chiar litigioase care exced natura riscurile valutare țin de legislația privind serviciile de plată, de
serviciilor bancare și/sau de plată prestate. contractele aplicabile și de cadrul secundar, nu de legea primară
Înțelegem faptul că prevederea constituie o transpunere a art. 13 din privind reglementarea pieței criptoactivelor.
Regulamentul MiCA dar, nu susținem modificarea substanței dreptului
de retragere reglementat potrivit art. 13 MiCA și nici diminuarea
obligației ofertantului/furnizorului de servicii de criptoactive de a
rambursa sumele achitate de deținătorii de retail.
 59
Observația vizează exclusiv necesitatea delimitării exprese a
responsabilității operaționale și financiare a terților implicați incidental
în executarea transferurilor, în special băncile și prestatorii de servicii
de plată.
Invocarea faptului că proiectul trebuie să urmeze textul și logica MiCA
nu exclude posibilitatea introducerii unor clarificări la nivel național
care să nu contravină regulamentului european, ci să asigure aplicarea
previzibilă a acestuia în infrastructura financiară locală. Dimpotrivă, în
lipsa unei asemenea delimitări, pot apărea interpretări potrivit cărora
băncile sau prestatorii de servicii de plată, deși nu au calitatea de
ofertant sau furnizor de servicii de criptoactive, ar putea fi implicați în
litigii privind rambursarea, suportarea costurilor operaționale ori a
riscurilor valutare/de preț.
Totodată, trimiterea generală că aceste modificări urmează a fi
adoptate prin acte normative subsecvente nu o considerăm ca fiind
suficientă în măsura în care obligația de fond este instituită prin lege,
iar efectele acesteia pot afecta drepturile și obligațiile unor categorii de
participanți care nu sunt destinatarii direcți ai normei.
Prin urmare, cadrul primar ar trebui să stabilească cel puțin regula de
principiu că obligația de rambursare aparține exclusiv ofertantului sau
furnizorului de servicii de criptoactive, fără a genera obligații
financiare proprii pentru băncile și prestatorii de servicii de plată care
acționează exclusiv în calitate de intermediari ai transferurilor.
O asemenea completare nu ar crea divergențe față de MiCA, ci ar
consolida securitatea juridică și ar preveni extinderea nejustificată a
răspunderii către entități care nu participă la oferta publică de
criptoactive și nu controlează mecanismele de emitere, retragere,
conversie sau tranzacționare a acestora.
111. art. 17 alin. (5) Nu se acceptă.
Prevederea în cauză stabilește că instituția de credit adoptă în prealabil Mecanismul stabilit de proiectul de Lege, este unul distinct și
actele interne necesare și notifică Comisia Națională, iar aceasta din nu trebuie confundat cu mecanismul de obținere a aprobărilor
urmă asigură transmiterea notificării către Banca Națională a Moldovei sau avizelor prealabile din partea Băncii Naționale a Moldovei,
în vederea obținerii avizului aferent emiterii de către instituția de creidt care este reglementat de legislația sectorială, în special de Legea
a unui token raportat la active. nr. 202/2017 privind activitatea băncilor, ce stabilește
Respectiv, fără a pune în discuție soluția de fond consacrată de raporturile de supraveghere prudențială și procedurile aplicabile
Regulamentul (UE) 2023/1114 și necesitatea asigurării unei instituțiilor de credit. Prin urmare, eventualele obligații de
transpuneri conforme a acestuia, propunem reconsiderarea succesiunii aprobare prealabilă în raport cu Banca Națională în calitate de
etapelor procedurale prevăzute de proiect, din perspectiva eficienței autoritate de supraveghere se aplică în temeiul acestei legislații
administrative și a proporționalității sarcinilor impuse instituției speciale și nu necesită a fi replicate sau integrate în procedura
bancare. de notificare prevăzută de prezentul proiect.
 60
În acest sens, recomandăm reglementarea obținerii prealabile a Art. 17 transpune fidel MiCA, instituind Comisia Națională ca
avizului Băncii Naționale a Moldovei anterior depunerii notificării la punct unic de intrare pentru procedura de notificare, iar
Comisia Națională. consultarea Băncii Naționale se realizează în interiorul acestei
O asemenea succesiune a etapelor procedurale ar permite clarificarea, proceduri, în calitatea sa de bancă centrală, având ca scop
într-o etapă incipientă, a aspectelor ce țin de competența specifică a evaluarea riscurilor pe care emiterea respectivului token
Băncii Naționale a Moldovei, inclusiv în situațiile în care aceasta, în raportat la active le-ar putea prezenta pentru stabilitatea
calitate de autoritate de supraveghere, identifică riscuri la adresa bunei financiară, buna funcționare a sistemelor de plăți, transmisia
funcționări a sistemelor de plăți, a mecanismului de transmisie a politicii monetare și suveranitatea monetară, Banca Națională
politicii monetare sau a suveranității monetare. urmând să transmită avizul său autorității competente în cauză.
Totodată, având în vedere că instituțiile de credit sunt entități aflate sub
supravegherea Băncii Naționale a Moldovei, iar avizul acesteia vizează
aspecte esențiale privind organizarea internă, administrarea riscurilor
și desfășurarea activității, se consideră că examinarea prealabilă a
acestor elemente de către Banca Națională a Moldovei ar contribui la
eficientizarea procedurii și la evitarea unor cicluri succesive de
completare și revizuire a documentației între autoritățile implicate.
O reconsiderare a succesiunii ar determina depunerea la CNPF a unui
dosar consolidat și deja validat din perspectiva cerințelor aflate în
competența autorității bancare, contribuind astfel la sporirea eficienței
procedurii, reducerea sarcinilor administrative și utilizarea mai
eficientă a resurselor. Totodată, o asemenea soluție ar elimina
necesitatea intermedierii procedurale între autorități pentru obținerea
unui aviz care, prin natura sa, este emis exclusiv de Banca Națională a
Moldovei.
O asemenea abordare nu afectează conținutul obligațiilor prevăzute de
Regulamentul (UE) 2023/1114, ci vizează exclusiv eficientizarea
procedurii la nivel național.
Subsidiar, în considerarea opiniei exprimate anterior, iterăm faptul că,
obligațiile prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. iii)-ix), dezvoltate la art. 34
aferente prezentării descrierii cadrului de guvernanță, politicilor,
mecanismelor de control și auditului extern TIC, riscă să genereze
suprapuneri semnificative cu mecanismele deja implementate și
supravegheate în cadrul regimului prudențial aplicabil sectorului
bancar.
Astfel, deși luăm act de argumentul autorului proiectului de lege
potrivit căruia cerințele prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. iii)-ix) vizează
aspecte specifice domeniului criptoactivelor și trebuie transpuse în
conformitate cu Regulamentul MiCA, observația formulată nu pune în
discuție necesitatea acestor cerințe, ci lipsa unor clarificări privind
delimitarea competențelor autorităților implicate.
 61
Astfel, instituțiile de credit urmează să prezinte Comisiei Naționale
informații și documente referitoare la cadrul de guvernanță,
mecanismele de control intern, gestionarea riscurilor, continuitatea
activității și sistemele TIC, deși aceste elemente fac deja obiectul
supravegherii prudențiale exercitate de BNM. În acest context,
proiectul nu clarifică în ce măsură CNPF va realiza o evaluare
autonomă a unor mecanisme și procese deja verificate de BNM și nici
nu delimitează suficient competențele autorităților implicate.
În lipsa unor asemenea clarificări, există riscul dublării cerințelor de
conformitate, audit și raportare, precum și al aplicării unor standarde
paralele sau neuniforme față de instituțiile de credit. Prin urmare, se
consideră oportună instituirea unor mecanisme exprese de coordonare
și delimitare a competențelor, fără a aduce atingere cerințelor materiale
prevăzute de Regulamentul (UE) 2023/1114.
112. Art. 37 Nu se acceptă.
Prim, cu privire alin. (1) lit. a), noțiunea de „acces rapid la activele de Art. 37 transpune cerințele MiCA privind custodia activelor de
rezervă” nu este suficient de determinată, nefiind clar standardul de rezervă, inclusiv segregarea, custodele distinct de emitent,
timp și nici modul în care aceasta se corelează cu obligațiile legale ale obligația de a acționa cu diligență și răspunderea pentru
instituțiilor de credit privind efectuarea verificărilor de conformitate, pierderea activelor. Aceste elemente sunt garanții esențiale
aplicarea măsurilor restrictive, indisponibilizările sau alte limitări pentru protecția deținătorilor de tokenuri raportate la active.
legale. O asemenea formulare poate genera incertitudini privind Pe fond, obiecțiile sunt epuizate de însuși textul articolului.
întinderea obligațiilor custodelui și expunerea acestuia la litigii. „Accesul rapid” de la alin. (1) lit. c) este calibrat funcțional de
Secund, considerăm faptul că teza „Custodele trebuie să fie o persoană normă, la nivelul necesar onorării cererilor de răscumpărare,
juridică diferită de emitent” din conținutul alin. (2), necesită a fi neavând caracter nedeterminat. Cerința de la alin. (4) ca
revizuită în privința instituțiilor de credit. „custodele să fie o persoană juridică diferită de emitent” nu
În condițiile în care instituțiile de credit sunt supuse unui regim exclude instituțiile de credit, care sunt custozi eligibili pentru
prudențial și de supraveghere consolidat, impunerea obligativității toate tipurile de active de rezervă potrivit alin. (3) lit. b), ci
desemnării unui custode distinct poate genera dependențe operaționale interzice doar ca emitentul să fie propriul custode; este o
față de terți, fără a ține seama de particularitățile cadrului bancar. garanție anti-conflict de interese și de protecție a activelor de
De altfel, inclusiv în cazul mecanismelor de protecție instituite prin rezervă împotriva creditorilor custodelui (alin. (4) teza finală),
Legea nr. 160/2023 cu privire la garantarea depozitelor în bănci, indisociabilă de regimul tokenurilor raportate la active și
legiuitorul a optat pentru instituirea, prin art. 7 alin. (1), a Fondului de nederogabilă fără a contraveni, inclusiv ceințelor MICA.
garantare a depozitelor în sistemul bancar ca persoană juridică de drept Întinderea verificării dreptului de proprietate de la alin. (6) lit.
public autonomă și independentă, fără a impune transferul activelor d) este, de asemenea, delimitată de text: evaluarea se întemeiază
sau fondurilor băncilor către o entitate custode distinctă. În acest sens, pe informațiile și documentele furnizate de emitent și, dacă sunt
se propune revizuirea cerinței potrivit căreia custodele trebuie să fie o disponibile, pe dovezi externe, fără a institui în sarcina
persoană juridică diferită de emitent, cel puțin în cazul instituțiilor de instituției de credit o garanție absolută a titlului. Sintagma „în
credit. interesul deținătorilor” de la alin. (8) reprezintă un standard de
Tertio, în cazul alin. (6) lit. d) nu este clară întinderea obligației conduită, iar nu o răspundere fiduciară directă față de
instituției de credit de a „verifica dreptul de proprietate” al emitentului investitori: conflictele de interese se gestionează prin separarea
asupra activelor de rezervă și nici standardul de diligență aplicabil funcțională și ierarhică prevăzută la alin. (9), iar răspunderea
 62
acestei verificări. Riscurile concrete asociate acestei obligații pentru pierdere de la alin. (10) este datorată emitentului, nu
reprezintă transferul concret asupra băncii a unor obligații de due direct deținătorilor. În fine, „pierderea” de la alin. (10) este
diligence juridic care exced sfera activității bancare și asumarea însoțită de un regim explicit de compensare/restituire și de o
răspunderii pentru documente sau informații inexacte furnizate de clauză de exonerare pentru evenimentele exterioare, aflate în
emitent, inclusiv riscuri de litigii aferente drepturilor de proprietate. afara controlului rezonabil al custodelui, ipoteză care acoperă
Din acest motiv, recomandăm excluderea acestei obligații din sarcina tocmai situațiile generate de terți sau de infrastructuri externe
instituțiilor de credit. invocate.
Quarto, cu privire la alin. (8), aferent obligaței instituțiilor de credit de Prin urmare, garanțiile solicitate sunt deja consacrate la nivel de
a acționa în interesul emitentului și al deținătorilor tokenurilor lege; doar elementele de detaliu pur tehnic urmează a fi
raportate la active, menționăm că această obligație poate fi interpretată precizate prin acte normative subsecvente ale autorităților
ca instituind obligații de natură fiduciară față de investitori. Această competente, care transpun standardele tehnice elaborate de
mențiune poate conduce la extinderea nejustificată a sferei răspunderii ESMA și EBA și aprobate de Comisia Europeană prin
instituțiilor de credit, inclusiv prin formularea unor pretenții directe de regulamente delegate și de punere în aplicare.
către investitori sau de către emiteții de tokenuri. În acest context, se
propune excluderea sintagmei „și în interesul emitenților de tokenuri
raportate la active și al deținătorilor respectivelor tokenuri.”.
Precizăm că recomandarea formulată nu urmărește diminuarea
obligației instituțiilor de credit și a altor entități reglementate de a
acționa cu onestitate, echitate, profesionalism și în interesul superior al
clienţilor. Dar, de cealaltă parte, instituțiile de credit își desfășoară
activitatea într-un cadru complex de obligații legale și de conformitate,
inclusiv de natură prudențială, operațională și privind prevenirea și
combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.
Sexto, alin. (10) stabilește obligația de compensare sau restituire în
cazul „pierderii” activelor păstrate în custodie necesită clarificări
suplimentare, întrucât noțiunea de „pierdere” nu este definită și nu
permite delimitarea suficientă a situațiilor în care răspunderea
custodelui poate fi angajată, în special în cazul unor evenimente
generate de terți, de infrastructuri externe sau de alte circumstanțe
aflate în afara controlului rezonabil al instituției de credit.
113. Art. 39 alin. (1), alin. (3) Nu se acceptă.
Formularea potrivit căreia deținătorii tokenurilor raportate la active au Dreptul de răscumpărare nu este condiționat de constatarea
drept de răscumpărare cu privire la activele de rezervă atunci când prealabilă a faptului că emitentul „nu este în măsură să își
emitentul nu este în măsură să își îndeplinească obligațiile prevăzute îndeplinească obligațiile”: potrivit alin. (1) coroborat cu alin.
de secțiunea 5 necesită clarificări suplimentare. (2), el este permanent și se exercită în orice moment, la simpla
În particular, norma nu stabilește criteriile și mecanismul de constatare cerere a deținătorului, direct împotriva emitentului, care
a unei asemenea situații că emitentul nu este în măsură să își răscumpără la valoarea de piață a activelor de referință.
îndeplinească obligaţiile și nici autoritatea competentă să determine Sintagma vizată marchează doar momentul de la care creanța se
existența acesteia, aspecte care pot genera incertitudini juridice în îndreaptă direct asupra activelor de rezervă — o protecție
procesul de exercitare a dreptului de răscumpărare și de executare a suplimentară ce operează împreună cu planul de redresare (art.
obligațiilor aferente activelor de rezervă. 43) și răscumpărarea ordonată (art. 44) — iar nu declanșatorul
 63
Totodată, și alin. (3) necesită clarificări suplimentare cu privire la răscumpărării. Nu se impune, așadar, instituirea unor criterii sau
întinderea interdicției privind perceperea taxelor sau comisioanelor. În a unei competențe distincte de constatare, întrucât condițiile,
particular, se consideră oportună clarificarea faptului că interdicția pragurile, perioadele, evaluarea și decontarea sunt deja stabilite,
privește comisioanele percepute de emitent pentru exercitarea la nivel de lege, prin politica de răscumpărare a emitentului
dreptului de răscumpărare și nu afectează regimul juridic al costurilor prevăzută la alin. (2) lit. a)–e), supusă autorizării și
aferente serviciilor bancare, de plată sau de schimb valutar prestate de supravegherii.
terți. Formularea respective poate genera incertitudini cu privire la Cu privire la alin. (3), interdicția este suficient determinată și
riscul transferării asupra emitenților sau terților implicați, inclusiv transpune fidel MiCA. Întinderea ei rezultă din coroborarea cu
instituțiilor de credit și prestatorilor de servicii de plată, a costurilor alin. (2): deținătorul primește integral valoarea de piață, fără
aferente executării operațiunilor de răscumpărare, fără ca proiectul să nicio deducere. Costurile serviciilor bancare, de plată sau de
delimiteze expres sfera de aplicare a acestei interdicții. În esență riscul schimb valutar angajate pentru executarea răscumpărării țin de
este unul de alocare neclară a costurilor. relația emitentului cu acești prestatori și rămân în sarcina sa,
neputând fi transferate deținătorului. În schimb, costurile din
raporturile proprii ale deținătorului cu terți (de exemplu, banca
prin care primește fondurile) sunt reglementate separat și nu
pot fi imputate emitentului. Nu există, prin urmare, un risc de
alocare neclară a costurilor: norma exclude orice diminuare a
sumei cuvenite deținătorului, în linie cu obiectivul de protecție
a investitorilor consacrat de MiCA.
114. Art. 45 alin. (8) Nu se acceptă.
Prevederea necesită completări suplimentare, întrucât posibilitatea Norma reflectă o competență de supraveghere bazată pe risc,
impunerii prin decizie motivată de către Banca Națională a unor cerințe necesară în materia tokenurilor de monedă electronică și este
suplimentare privind fondurile proprii, lichiditatea, guvernanța, aliniată cadrului stabilit de Regulamentul MiCA, în special art.
administrarea riscurilor, auditul sau planurile de redresare și 58. Acesta prevede expres posibilitatea autorităților competente
răscumpărare presupune existența unui temei legal suficient de clar și de a impune cerințe suplimentare emitenților de tokenuri de
previzibil cu privire la condițiile și limitele exercitării unei asemenea monedă electronică, inclusiv celor care nu sunt clasificate drept
competențe. semnificative, atunci când acest lucru este necesar pentru a
Or, în forma actuală, norma se limitează la enumerarea unor categorii aborda riscuri precum cele de lichiditate, operaționale sau cele
generale de riscuri, fără a stabili criterii obiective și elementele legate de administrarea rezervei de active.
esențiale care pot justifica instituirea unor măsuri cu impact Spre deosebire de norma europeană, care enumeră aceste riscuri
semnificativ asupra activității și costurilor de conformitate ale doar cu titlu exemplificativ („cum ar fi” riscurile de lichiditate,
entităților vizate. operaționale sau cele decurgând din administrarea rezervei de
În acest context, considerăm necesară consolidarea cadrului legal active), proiectul național le detaliază mai precis — riscuri de
primar, astfel încât deciziile individuale ale BNM să se întemeieze pe lichiditate, operaționale, prudențiale, aferente administrării
criterii și limite expres prevăzute de lege, iar nu exclusiv pe o fondurilor sau activelor care susțin tokenurile, precum și riscuri
formulare generală referitoare la existența unor riscuri. Subsidiar, pentru stabilitatea financiară, buna funcționare a sistemelor de
având în vedere impactul semnificativ pe care asemenea măsuri îl pot plăți, transmisia politicii monetare sau suveranitatea monetară,
avea asupra activității instituțiilor de credit, nu apreciem ca fiind și delimitează totodată domeniile în care pot fi impuse cerințe
suficientă reglementarea criteriilor și condițiilor de aplicare exclusiv suplimentare. Respectiv, departe de a institui o formulare
prin acte normative subordonate legii (e.g. Hotărâri BNM), acestea generală, proiectul oferă un grad de previzibilitate superior celui
al normei sursă.
 64
urmând a fi prevăzute, în elementele lor esențiale, la nivelul Prin urmare, competența prevăzută în proiect nu are caracter
reglementării primare. arbitrar, ci derivă dintr-un standard european clar de
supraveghere prudențială și bazată pe risc. Exercitarea acesteia
se realizează prin decizie individuală motivată, cu respectarea
Codului administrativ, a principiilor proporționalității,
scopului legitim și tratamentului egal, precum și sub control
judecătoresc. Criteriile operaționale de aplicare pot fi
dezvoltate prin acte normative secundare și ghiduri relevante,
fără a fi necesară supraîncărcarea legii primare.
115. Art. 46 alin. (6) Nu se acceptă.
Prin derogarea de la art. 77 din Legea nr. 114/2012, proiectul exclude Art. 46 alin. (1) instituie, prin derogare expresă de la art. 77 din
posibilitatea perceperii oricăror taxe sau comisioane aferente Legea nr. 114/2012, un regim special și autonom pentru
răscumpărării tokenurilor de monedă electronică, inclusiv în situații în emiterea și răscumpărarea tokenurilor de monedă electronică, în
care asemenea costuri sunt generate efectiv de procesarea operațiunii. cadrul căruia se aplică numai cerințele prevăzute la acest articol.
În acest context, se consideră oportună reevaluarea soluției normative Interdicția de la alin. (6) nu este, așadar, o excepție izolată, ci o
sau, cel puțin, clarificarea sferei de aplicare a interdicției, având în componentă a acestui regim integral, care transpune fidel
vedere că regimul general al monedei electronice permite perceperea standardul MiCA privind răscumpărarea EMT la valoare
unor comisioane proporționale cu costurile reale suportate de emitent. nominală, deliberat mai strict decât cel al monedei electronice,
Cu titlu de exemplu, art. 77 alin. (4) și (5) din Legea nr. 114/2012 tocmai pentru că tokenurile de monedă electronică sunt
prevăd că perceperea unui comision pentru răscumpărare este criptoactive. Regimul general al monedei electronice, inclusiv
admisibilă numai în situații expres și limitativ prevăzute de lege și doar comisioanele proporționale cu costurile permise de art. 77 alin.
în măsura în care acesta este proporțional și stabilit în raport cu (4) și (5) din Legea nr. 114/2012, nu se aplică prin voința
costurile reale suportate de emitentul de monedă electronică. expresă a legiuitorului, astfel încât invocarea acestuia ca termen
de comparație nu poate justifica relaxarea interdicției.
Cât privește întinderea interdicției, ea se interpretează unitar cu
soluția reținută la art. 39 alin. (3) pentru tokenurile raportate la
active: deținătorul primește integral valoarea nominală, fără
nicio deducere. Costurile executării răscumpărării angajate de
emitent rămân în sarcina sa și nu pot fi transferate
deținătorului, în timp ce eventualele costuri din raporturile
proprii ale deținătorului cu terți, ulterioare și distincte de
răscumpărare, sunt reglementate separat și nu pot fi imputate
emitentului. Nu se justifică, prin urmare, nici reevaluarea
soluției, nici o clarificare suplimentară, regimul fiind suficient
determinat și aliniat MiCA.
116. Art. 48 alin. (13) Nu se acceptă.
Formularea potrivit căreia orice „factor nou semnificativ”, „eroare Cele trei noțiuni „factor nou semnificativ”, „eroare
substanțială” sau „inexactitate substanțială” impune elaborarea unei substanțială” și „inexactitate substanțială” nu sunt lipsite de un
cărți albe modificate necesită clarificări suplimentare. criteriu de apreciere, or, alin. (13) le însoțește de un test explicit
În forma actuală, proiectul nu stabilește criterii obiective care să de materialitate, obligația de a elabora o carte albă modificată
permită delimitarea acestor noțiuni și nici pragurile de materialitate fiind declanșată numai atunci când factorul, eroarea sau
 65
relevante, ceea ce poate genera incertitudini în aplicare și obligații inexactitatea „poate afecta evaluarea tokenului de monedă
continue de reevaluare și notificare. Având în vedere consecințele electronică”. Caracterul semnificativ/substanțial se apreciază,
juridice și operaționale asociate modificării și republicării cărții albe, așadar, prin raportare la aptitudinea informației de a influența
se consideră oportună stabilirea unor criterii suficient de clare pentru evaluarea tokenului de către deținător, iar nu discreționar.
aprecierea caracterului semnificativ sau substanțial al unor asemenea Aceste noțiuni transpun fidel un standard autonom de drept al
circumstanțe. Uniunii, preluat din mecanismul suplimentului la prospect și
aplicat uniform în materia cărților albe; definirea lor printr-o
listă închisă la nivel național ar contraveni cerinței de
interpretare uniformă și ar genera divergență față de acquis.
Soluția este, de altfel, consecventă cu cea reținută pentru
„omisiunile semnificative” de la alin. (2). Previzibilitatea este
asigurată și procedural: cartea albă modificată urmează aceeași
verificare a plenitudinii prevăzută la alin. (12), iar emitentul
rămâne răspunzător pentru caracterul complet, corect și
neînșelător al informațiilor potrivit alin. (2) și (5). Pragurile și
criteriile tehnice de detaliu urmează a fi precizate, după caz,
prin actele Băncii Naționale, în linie cu standardele europene
relevante, fără a fi necesară o enumerare exhaustivă în legea
primară.
117. Art. 51 Nu se acceptă.
Prevederea impune ca cel puțin 30% din fondurile primite să fie Cerința de păstrare a cel puțin 30% din fondurile primite în
depuse în conturi separate la instituții de credit, fără a clarifica modul conturi separate la instituții de credit transpune regimul MiCA
de aplicare a acestei cerințe ținând cont de faptul că, emitentul privind protecția fondurilor aferente tokenurilor de monedă
tokenurilor de monedă electronică este chiar o instituție de credit în electronică. Respectiv, cerința de la lit. a) este una de
sensul evocat de art. 45 din proiectul de lege. segregare — depunerea a cel puțin 30% din fonduri în conturi
În lipsa unor clarificări exprese, norma poate fi interpretată în sensul separate la instituții de credit, în corelare cu art. 89 alin. (1) din
obligării instituției emitente să mențină fondurile respective la o altă Legea nr. 114/2012, iar nu de externalizare. Spre deosebire de
instituție de credit, generând dependențe operaționale și expuneri art. 37, care impune expres, în materia custodiei activelor de
suplimentare față de terți. rezervă ale tokenurilor raportate la active, ca custodele să fie o
Totodată, opinăm că transferarea unei părți a riscului către alte persoană juridică diferită de emitent, art. 51 nu conține o
instituții de credit poate conduce la apariția unor riscuri prin asemenea condiție. În consecință, atunci când emitentul este el
transferarea unei părți semnificative a fondurilor către alte instituții însuși instituție de credit, cerința celor 30% poate fi îndeplinită
de credit. în propriile evidențe, prin conturi separate, fără a fi obligat să
La fel, proiectul nu clarifică dacă cerința menținerii a cel puțin 30% plaseze fondurile la o altă instituție de credit; riscul invocat al
din fondurile primite în conturi separate la instituții de credit poate fi dependenței operaționale și al expunerii față de terți nu derivă
îndeplinită prin intermediul emitentului însuși sau presupune plasarea din normă. Eventuala aplicare a cerinței în cazul în care
efectivă acestora la o altă instituție de credit, aspect care poate genera emitentul este el însuși instituție de credit, inclusiv
dependențe operaționale și expuneri suplimentare față de terți. posibilitatea utilizării unor conturi interne distincte sau
plasarea la o altă instituție, reprezintă un aspect tehnic de
aplicare ce urmează a fi clarificat prin cadrul secundar, în
 66
corelare cu Legea nr. 114/2012 și reglementările Băncii
Naționale.
118. Art. 54 Alin. (1), (3), (7) Se acceptă parțial.
Constatăm faptul că proiectul instituie, în mod deliberat, un regim Referitor la caracterul restrictiv al alin. (1) față de art. 60 alin.
mai restrictiv decât cel prevăzut la art. 60 alin. (1) din Regulamentul (1) MiCA, reiterăm răspunsul deja formulat la pct.28 din
(UE) 2023/1114, limitând instituțiile de credit la furnizarea serviciilor prezentul Tabel de sinteza: limitarea reflectă opțiunea de
de custodie și transfer exclusiv în raport cu tokenurile raportate la reglementare etapizată, justificată de statutul de stat terț și de
active și tokenurile de monedă electronică emise de acestea. absența mecanismelor de pașaportare, nemodificabilă la această
Conform tabelului de concordanță, această opțiune reprezintă o etapă.
măsură tranzitorie de adaptare graduală a sectorului financiar-bancar În ceea ce privește discrepanța semnalată la art.54 alin. (3) lit.
național. De cealaltă parte, alin. (3) din acelaşi articol stabilește că b), textul prevederii se corectează din „piață reglementată” și
societățile de investiții pot furniza, pe calea notificării CNPF, o gamă „sistem organizat de tranzacționare”.
considerabil mai extinsă de servicii de criptoactive echivalente Pentru cerințele de la alin. (7) (audit TIC extern, documentație
serviciilor și activităților de investiții pentru care sunt autorizate, de guvernanță), aplicarea proporțională în privința entităților
inclusiv operarea unei platforme de tranzacționare pentru deja supravegheate (instituții de credit/societăți de investiții)
criptoactive, schimbul de criptoactive, executarea ordinelor, primirea urmează a fi asigurată prin cadrul secundar, cu recunoașterea
și transmiterea ordinelor, oferirea de consultanță și administrarea elementelor deja validate în supravegherea sectorială, în logica
portofoliilor de criptoactive. răspunsului dat la pct. 36 și 46 din prezentul Tabel de sinteză.
În acest context, solicităm respectuos stabilirea în contextul alin. (1)
al art. 54 unui regim legal compatibil pentru asigurarea posibilității
unei alinieri progresive la regimul prevăzut de art. 60 alin. (1) din
Regulamentul (UE) 2023/1114 anterior momentului aderării
Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Solicităm verificarea caracterului complet și corect al echivalențelor
prevăzute la art. 54 alin. (3), inclusiv din perspectiva corespunderii
integrale a prevederii cu art. 60 alin. (3) din Regulamentul (UE)
2023/1114. De ex., se observă că lit. b) a art. 54 alin. (3) asimilează
operarea unei platforme de tranzacționare pentru criptoactive cu
operarea unui sistem multilateral de tranzacționare și a unei piețe
reglementate, în timp ce art. 60 alin. (3) lit. b) din Regulamentul (UE)
2023/1114 stabilește echivalența cu operarea unui sistem multilateral
de tranzacționare și a unui sistem organizat de tranzacționare. În acest
context, solicităm confirmarea caracterului intenționat al acestei
soluții și prezentarea argumentelor care au fundamentat abaterea de la
textul regulamentului european.
Informațiile solicitate pentru notificare includ, printre altele, un aviz
sau raport al unui auditor extern TIC independent, dovada deținerii și
implementării unor instrumente de monitorizare și analiză a
registrelor distribuite (DLT), precum și descrieri ale cadrului de
guvernanță, ale mecanismelor de control intern, ale planului de
continuitate a activității și ale procedurilor KYC/AML.
 67
În cazul entităților deja autorizate și supravegheate (instituțiile de
credit aflate sub supravegherea BNM și societățile de investiții aflate
sub supravegherea CNPF), o parte semnificativă a acestor elemente
face deja obiectul cadrului prudențial și de conduită aplicabil. În acord
cu observația formulată la art. 17, recomandăm aplicarea proporțională
a cerințelor prevăzute la alin. (7) entităților menționate la alin. (1)-(6),
cu recunoașterea cadrelor deja validate de autoritatea de supraveghere
competentă și fără impunerea unui audit TIC extern distinct atunci
când elementele relevante au fost deja evaluate în cadrul supravegherii
sectoriale, în vederea evitării dublării sarcinilor de conformitate.
119. Art. 61 alin. (1), (3) Nu se acceptă.
Norma consacră un principiu corect – necesitatea ca membrii Observația vizează aceeași normă deja examinată la pct. 127
organului de conducere al prestatorului de servicii de criptoactive, să din prezentul Tabel de sinteză, iar răspunsul rămâne valabil:
aibă cunoștințe, competențe și experiență, însă nu stabilește criterii textul transpune fidel MiCA, formula „în special” indică un
suficiente pentru aprecierea caracterului adecvat al cunoștințelor, standard minim, neexhaustiv, iar art. 56 prevede deja obligația
competențelor și experienței membrilor organului de conducere, ceea de prezentare a dovezilor privind reputația și competența.
ce poate genera un grad ridicat de apreciere și aplicări neuniforme. Metodologia de evaluare a caracterului adecvat și criteriile de
Cel puţin generează următoarele incertitudini: cunoștințele, apreciere urmează a fi detaliate prin acte secundare, în linie cu
competențe și experiența trebuie să fie adecvate pentru ce? cât de ghidurile comune EBA/ESMA. Măsurile privind participațiile
aprofundate? în ce domenii? cum se demonstrează caracterul calificate (inclusiv suspendarea drepturilor de vot) transpun
adecvat? competențe MiCA și se exercită prin act administrativ motivat,
Prevederea permite CNPF să recurgă la măsuri cu impact semnificativ cu garanțiile Codului administrativ și controlul instanței,
asupra drepturilor acționarilor și asupra activității furnizorului de condițiile concrete fiind apreciate în funcție de riscul pentru
servicii de criptoactive, inclusiv formularea unor cereri de pronunțare administrarea prudentă a furnizorului.
a unor „cereri de hotărâri judecătorești”, aplicarea de sancțiuni sau
suspendarea drepturilor de vot aferente participațiilor calificate, „în
cazul în care este probabil ca influența exercitată de acționarii sau
asociații, direcți sau indirecți, care dețin participații calificate în cadrul
unui furnizor de servicii de criptoactive să dăuneze administrării
corecte și prudente a furnizorului de servicii de criptoactive”.
Totuși, norma nu delimitează suficient condițiile și circumstanțele în
care pot fi dispuse asemenea măsuri și nici criteriile în baza cărora se
apreciază existența riscurilor care justifică intervenția autorității
competente. La fel, norma nu concretizează la ce fel de cereri de
hotărâri judecătorești se referă, ce tipuri de sancțiuni pot fi aplicate și
pentru ce fapte sau circumstanțe concrete acestea pot fi dispuse. La
fel și în cazul măsurii de suspendare a drepturilor de vot, măsură ce
are un impact semnificativ asupra drepturilor asociate participațiilor
deținute, proiectul nu stabilește condițiile și criteriile care pot justifica
aplicarea acesteia.
 68
Având în vedere caracterul intruziv al acestor măsuri și impactul lor
potențial asupra drepturilor acționarilor, se consideră necesară o
reglementare mai clară a condițiilor de aplicare.
120. Art. 63 alin. (3) Nu se acceptă.
Norma prevede păstrarea fondurilor clienților furnizorilor de servicii Reiterăm răspunsul deja formulat la pct.126 din prezentul
de criptoactive o instituție de credit ori la Banca Națională, fără a Tabel de sinteză. Art. 63 alin. (2)–(3): norma transpune fidel
delimita suficient responsabilitățile participanților implicați din cerința MiCA de protejare a fondurilor clienților prin păstrarea
perspectiva obligațiilor de prevenire și combatere a spălării banilor și la o instituție de credit sau la banca centrală, separat de
finanțării terorismului. fondurile proprii, iar scopul ei este protecția clienților, nu
În practică, păstrarea agregată a fondurilor mai multor clienți într-un reglementarea relației comerciale bancă–CASP. Aspectele
cont deschis pe numele furnizorului de servicii de criptoactive poate privind transparența asupra beneficiarilor efectivi în cazul
reduce transparența asupra tranzacțiilor individuale și asupra conturilor agregate, monitorizarea continuă și raportarea
beneficiarilor efectivi ai fluxurilor financiare, ceea ce poate afecta tranzacțiilor suspecte țin de regimul AML/CFT (Legea nr.
capacitatea Băncilor de a realiza monitorizarea continuă a relației de 308/2017) și de actele sale de punere în aplicare, nu de
afaceri, identificarea tranzacțiilor neobișnuite și raportarea activităților obiectul prezentului proiect.
suspecte, în conformitate cu cerințele Legii nr. 308/2017.
121. Art. 74 Se ia act.
Propunem asigurarea unei corelări exprese a cerințelor prevăzute la Cerințele de evaluare a adecvării, informare și raportare către
art. 74 privind evaluarea adecvării, obligațiile de informare și clienți transpun regimul MiCA, construit pe o logică apropiată
raportarea către clienți cu regimul deja consacrat de legislația privind cadrului privind piețele instrumentelor financiare MiFID II.
piețele instrumentelor financiare și activitățile de investiții, în măsura Corelarea cu legislația privind piețele instrumentelor financiare
în care acestea urmăresc obiective comparabile de protecție a și activitățile de investiții poate fi asigurată la nivelul actelor
investitorilor. normative secundare ale Comisiei Naționale, pentru a evita
Pentru a evita instituirea unor standarde paralele și divergente standardele paralele și pentru a permite reutilizarea proceselor
aplicabile aceleiași entități și pentru a permite reutilizarea proceselor deja implementate de entitățile autorizate, fără a fi necesară o
și a documentației deja implementate în temeiul cadrului privind intervenție la nivelul legii primare.
piețele instrumentelor financiare și activitățile de investiții,
recomandăm corelarea expresă a cerințelor de evaluare a adecvării, de
informare a clienților și de prezentare a costurilor și taxelor cu regimul
corespunzător din legislația privind piețele instrumentelor financiare,
inclusiv prin coordonarea actelor normative subsecvente emise de
CNPF în cele două domenii.
122. Art. 78 alin. (3) Se acceptă parțial.
Având în vedere că prevederea extinde aplicabilitatea normelor Regimul privind abuzul de piață transpune soluția MiCA,
privind abuzul de piață asupra acțiunilor și omisiunilor săvârșite și în potrivit căreia normele se aplică și acțiunilor sau omisiunilor
alte state, se consideră oportună clarificarea criteriilor de conexiune săvârșite în afara jurisdicției, dacă acestea se referă la
care justifică exercitarea competențelor autorităților naționale, criptoactive admise la tranzacționare sau pentru care a fost
precum și a raportului cu competențele autorităților competente din depusă o cerere de admitere la tranzacționare.
alte jurisdicții, în vederea evitării suprapunerii procedurilor și a Totuși, pentru consolidarea securității juridice și evitarea
eventualelor conflicte de competență. interpretărilor extensive, se vor insera clarificări privind
criteriile de conexiune cu Republica Moldova. Acestea vor
 69
Prin criterii de conexiune avem în vedere stabilirea de exemplu faptul stabili regula de principiu potrivit căreia aplicarea normelor în
că criptoactivul este admis la tranzacționare în Republica Moldova, privința faptelor săvârșite în afara Republicii Moldova este
cererea de admitere la tranzacționare a fost depusă în Republica justificată atunci când fapta are legătură cu piața
Moldova, autorul faptei este rezident al Republicii Moldova, fapta criptoactivelor din Republica Moldova, cu o platformă de
produce efecte asupra pieței critpo din Republica Moldova, furnizorul tranzacționare operată de un furnizor autorizat în Republica
de servicii de criptoactive este autorizat în Republica Moldova, Moldova, cu un furnizor de servicii de criptoactive autorizat în
investitorii afectați sunt din Republica Moldova ș.a.m.d. Republica Moldova sau produce ori este susceptibilă să
Având în vedere impactul semnificativ pe care aceste aspecte îl pot producă efecte asupra deținătorilor, clienților sau integrității
avea asupra drepturilor și obligațiilor participanților la piață, se pieței criptoactivelor din Republica Moldova.
consideră că acestea necesită o reglementare suficient de clară la
nivelul legii și nu pot fi lăsate exclusiv pentru a fi dezvoltate prin acte
normative subordonate acesteia.
123. Art. 84 alin. (1) Nu se acceptă.
Prevederea instituie obligația oricărei persoane care pregătește sau Reiterăm răspunsul deja formulat la pct.128 din prezentul
execută cu titlu profesional tranzacții cu criptoactive de a implementa Tabel de sinteză. Norma reproduce obligația MiCA de
mecanisme de prevenire și detectare a abuzului de piață și de a detectare și raportare a suspiciunilor de abuz de piață, iar
raporta CNPF orice suspiciune rezonabilă privind existența sau noțiunile de „persoană care pregătește sau execută cu titlu
probabilitatea comiterii unui abuz de piață, cu impact direct asupra profesional tranzacții” și „suspiciune rezonabilă” sunt concepte
costurilor și organizării activității entităților vizate. autonome ale regimului european. Procedura ulterioară este
Textul proiectului nu delimitează suficient categoriile de persoane reglementată la art. 86, iar criteriile operaționale, modelele și
vizate, criteriile în baza cărora se apreciază existența unei „suspiciuni pragurile urmează a fi dezvoltate prin cadrul secundar, în
rezonabile” și nici circumstanțele în care se poate considera că un temeiul atribuțiilor exprese a CNPF și în aliniere la standardele
abuz de piață „este probabil să fie comis”. Respectiv, nu apare ca ESMA, conform arhitecturii pe niveluri a MiCA.
fiind clară nici noțiunea de „persoană care pregătește sau execută cu
titlu profesional tranzacții cu criptoactive”, dacă aceasta vizează
exclusiv furnizorii de servicii de criptoactive sau poate include și alte
categorii de participanți implicați în procesarea sau executarea
tranzacțiilor.
Având în vedere impactul semnificativ pe care mecanismele de
monitorizare, detectare și raportare a suspiciunilor de abuz de piață îl
pot avea asupra activității entităților vizate, se consideră că elementele
esențiale aferente acestor obligații trebuie să beneficieze de un grad
suficient de previzibilitate la nivelul legii și nu pot fi lăsate exclusiv
spre detaliere prin acte normative subordonate acesteia.
124. Art. 97 alin. (1) Se acceptă parțial.
Prevederea indică faptul că, sancțiunile pot fi aplicate de către Proiectul a fost completat la art. 97 cu norme exprese care
autoritățile competente, în funcție de aria de competență conform delimitează faptele pentru care Comisia Națională este
art.85. competentă să constate și să aplice măsuri sau sancțiuni,
Prevederile art. 85 însă nu delimitează clar sfera de competență a respectiv faptele pentru care Banca Națională este competentă.
CNPF și BNM asupra „instituțiilor de credit”. Respectiv, considerăm De asemenea, proiectul prevede un mecanism expres de
necesară reglementarea mai clară a delimitare a atribuțiilor inclusiv cooperare și consultare în cazul în care aceeași faptă sau fapte
 70
sub aspectul măsurilor și sancțiunilor aplicabile entităților care, prin materiale conexe, rezultate din aceeași conduită, intră în aria de
natura activității desfășurate, se află simultan sub supravegherea competență a ambelor autorități. În asemenea situații,
Băncii Naționale a Moldovei și a Comisiei Naționale a Pieței autoritățile competente cooperează și se consultă înainte de
Financiare. aplicarea măsurilor sau sancțiunilor, cu excepția cazurilor
În lipsa unui mecanism clar de coordonare instituțională și delimitare urgente, în care întârzierea ar putea prejudicia grav interesele
a competențelor sancționatorii, există riscul aplicării unor sancțiuni deținătorilor de criptoactive, ale clienților, stabilitatea
paralele pentru aceeași conduită sau pentru același set de financiară, funcționarea sistemelor de plăți sau buna funcționare
circumstanțe faptice, inclusiv de către autorități diferite, ceea ce poate a pieței.
ridica probleme inclusiv din perspectiva principiului non bis in idem Prin urmare, observația este valorificată prin clarificarea
și a securității juridice. normei primare, fără a institui un criteriu rigid al „autorității
În opinia noastră, în continuare norma necesită completări principale” în funcție de statutul entității. O instituție de credit
suplimentare care să asigure coordonarea corespunzătoare a care desfășoară activități privind criptoactivele poate fi supusă
competențelor de supraveghere și sancționare exercitate de competenței Comisiei Naționale pentru încălcările legate de
autoritățile competente, inclusiv în vederea evitării dublării măsurilor serviciile de criptoactive, piața criptoactivelor sau abuzul de
administrative și asigurării respectării principiului proporționalității și piață, iar competenței Băncii Naționale pentru încălcările
securității juridice pentru entitățile reglementate. legate de tokenurile de monedă electronică și de regimul aflat
Nu susținem faptul că mecanismele de cooperare prevăzute la art. 87 în aria sa de supraveghere. Această soluție permite evitarea
sau aplicarea principiilor proporționalității și evitării dublei dublării procedurilor, respectarea principiului proporționalității
sancționări ar fi lipsite de relevanță. Totuși, acestea nu pot substitui și aplicarea principiului evitării sancționării repetate pentru
necesitatea unei delimitări suficient de clare a competențelor aceeași faptă.
sancționatorii la nivelul normei primare.
Cooperarea interinstituțională, schimbul de informații, constituirea
grupurilor de lucru sau încheierea acordurilor de colaborare
reprezintă mecanisme de coordonare a exercitării competențelor, însă
nu răspund la întrebarea esențială privind autoritatea competentă să
constate încălcarea și să aplice măsurile sau sancțiunile în cazul
entităților aflate simultan sub supravegherea BNM și a CNPF.
De asemenea, invocarea principiului evitării dublei sancționări nu
înlătură necesitatea existenței unor reguli clare de repartizare a
competențelor, întrucât principiul non bis in idem operează ulterior
declanșării procedurilor și nu reprezintă, prin el însuși, un mecanism
de delimitare a competențelor între autorități.
În acest context, apreciem că norma ar trebui să asigure un nivel
suficient de previzibilitate cu privire la repartizarea atribuțiilor de
supraveghere și sancționare în cazul entităților care, prin natura
activității desfășurate, se află concomitent sub competența mai multor
autorități, astfel încât să fie evitate incertitudinile privind autoritatea
competentă și riscul suprapunerii procedurilor administrative.
125. General cu privire la sancțiunile impuse în Secțiunea 3 Sancțiunile Nu se acceptă.
și măsurile aplicate de autoritățile competente din CAPITOLUL Regimul sancționator propus urmărește alinierea la
VII AUTORITĂȚILE COMPETENTE. Regulamentul MiCA și instituirea unor măsuri efective,
 71
Înțelegem faptul că nivelul sancțiunilor propuse urmărește alinierea la proporționale și disuasive pentru o piață cu profil ridicat de risc,
cadrul european. Totuși, având în vedere dimensiunea pieței financiare caracterizată prin volatilitate, caracter transfrontalier, risc de
și a debutului ecosistemului criptoactivelor din Republica Moldova, pierdere pentru clienți și posibilitate de arbitraj de reglementare.
precum și capacitatea economică a participanților potențiali la piață, se Aplicarea concretă a sancțiunilor se va realiza individualizat, în
consideră oportună reevaluarea caracterului proporțional al funcție de gravitatea și durata încălcării, vinovăție, prejudiciile
cuantumurilor maxime propuse și a mecanismului de individualizare a cauzate, beneficiile obținute, cooperarea cu autoritatea,
acestora, astfel încât regimul sancționator să rămână eficient, disuasiv măsurile de remediere, recidivă, impactul asupra clienților și
și proporțional, fără a descuraja în mod excesiv dezvoltarea pieței sau capacitatea financiară a persoanei sancționate. Prin urmare,
accesul unor participanți legitimi. proporționalitatea este asigurată prin mecanismul legal de
Deși cuantumurile respective reproduc logica cadrului european, se individualizare, nu prin reducerea generală a plafoanelor
consideră necesară evaluarea adecvării acestora la realitățile maxime.
economice și dimensiunea pieței din Republica Moldova, în vederea Nu se justifică nici amânarea aplicării regimului sancționator
asigurării unui echilibru între caracterul disuasiv al sancțiunilor și până la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană,
principiul proporționalității. deoarece un cadru de autorizare și supraveghere trebuie să fie
Alternativ, se consideră oportună examinarea posibilității aplicării însoțit, de la intrarea în vigoare, de măsuri și sancțiuni capabile
acestora începând cu data intrării în vigoare a Tratatului de aderare a să asigure conformarea, protecția clienților și integritatea
Republicii Moldova la Uniunea Europeană. O asemenea abordare ar pieței.
permite asigurarea unei convergențe treptate cu cadrul sancționator
european, menținând în același timp caracterul eficient, proporțional și
disuasiv al măsurilor aplicabile în raport cu realitățile economice și
gradul de dezvoltare al pieței naționale.
Expertizare
Centrul de 126. Textul din art. 2 alin. (6) al proiectului instituie o obligație generală Se acceptă parțial
Armonizare a asupra oricărei persoane implicate în emiterea, oferta publică sau Se exclude alin.(6) de la art. 2 al proiectului de Lege.
Legislației admiterea la tranzacționare a criptoactivelor. Această formulare este
incompatibilă cu prevederile Regulamentului (UE) 2023/1114
(MiCA), deoarece extinde în mod nediferențiat sfera subiecților
Nr. 31/02-126-5223 obligați. În dreptul european și în standardele internaționale, obligațiile
Din 08.05.2026 AML/CFT nu se aplică automat tuturor persoanelor implicate în
activități cu criptoactive, ci doar entităților raportoare definite (de ex.
furnizori de servicii de criptoactive). În context, se recomandă a
include o referință generică la legislația națională cu privire la
prevenirea și combaterea spălării banilor, aflată în proces de
actualizare, având în vedere că, în prezent, aceasta nu include furnizorii
de servicii de criptoactive în lista entităților raportoare.
127. Prevederile art. 2 (4) din actul UE sunt transpuse parțial prin art. 2 (4) Se acceptă
al proiectului național. Definiția de „depozite structurate”, astfel cum Textul prevederii se completează cu ”un produs paneuropean
este prevăzută la art. 3, pct. 51 nu este transpusă în cadrul normativ de pensii personale”.
național. La fel, tabelul de concordanță nu conține referințele Tabelul de concordanță se completează cu referințele
normative sau textul definițiilor integrate în cadrul legal special, cum corespunzătoare.
 72
ar fi: (d) poziții de securitizare în contextul unei securitizări, astfel cum
este definită la art. 2 pct. 1 din Regulamentul (UE) 2017/2402; (e)
produse de asigurare generală sau de viață care se încadrează în clasele
de asigurare enumerate în anexele I și II la Directiva 2009/138/CE a
Parlamentului European și a Consiliului (27) sau contractele de
reasigurare și de retrocesiune menționate în directiva respectivă; (g)
sisteme de pensii ocupaționale recunoscute oficial care intră sub
incidența Directivei (UE) 2016/2341 a Parlamentului European și a
Consiliului (28) sau a Directivei 3 2009/138/CE; (i) un produs
paneuropean de pensii personale, astfel cum este definit la articolul 2
punctul 2 din Regulamentul (UE) 2019/1238 al Parlamentului
European și al Consiliului (29); (j) sisteme de securitate socială care
intră sub incidența Regulamentelor (CE) nr. 883/2004 (30) și (CE) nr.
987/2009 (31) ale Parlamentului European și ale Consiliului.
128. Prevederile art.16 din Regulamentul UE privind condițiile de Se ia act.
autorizare pentru oferta publică sau admiterea la tranzacționare a Pentru claritate, Tabelul de concordanță se completează cu
tokenurilor raportate la active este transpus parțial prin art. 16 al observații suplimentare.
proiectului național. Structura și pragurile valorice sunt reproduse
fidel, cu adaptări monetare și instituționale. Diferențele majore constau
în limitarea formei juridice la SRL și SA și lipsa mecanismului de
recunoaștere mutuală la nivel european.
129. Prevederile art. 19 din actul UE sunt parțial transpuse prin art. 19 al Se ia act.
proiectului național. Nu sunt transpuse prevederile art. 19 (4), în speță, Pentru claritate, Tabelul de concordanță se completează cu
cerințele stabilite la lit. d) și e), care urmează a fi transpuse în sensul observații suplimentare.
prevederilor Directivei 97/9/CE a Parlamentului European și a
Consiliului și Directivei 2014/49/UE. La fel, nu sunt transpuse
prevederile art. 19 (6), în speță, cerințele stabilite la lit. d), care
urmează să integreze prevederile Regulamentului (UE) 2017/1129. În
context, menționăm că autorul a evidențiat în tabelul de concordanță
acțiunile normative care vor asigura transpunerea completă a acestor
definiții în cadrul normativ național.
130. Prevederile art. 34 din actul UE sunt parțial transpuse prin art. 34 al Se ia act.
proiectului național. Nu sunt transpuse prevederile art. 34 (6), în speță, Pentru claritate, Tabelul de concordanță se completează cu
cerințele specifice de securitate stabilite în acest domeniu, care observații suplimentare.
urmează a fi elaborate și aprobate de către CNPF.
131. Prevederile art. 35 din actul UE sunt parțial transpuse prin art. 35 al Se ia act.
proiectului național. Nu este transpusă noțiunea de fonduri proprii, care Pentru claritate, Tabelul de concordanță se completează cu
constau în elementele și instrumentele de fonduri proprii de nivel 1 de observații suplimentare.
bază menționate la art. 26-30 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.
 73
132. Prevederile art. 36 din actul UE sunt parțial transpuse prin art. 36 al Se ia act.
proiectului național. Nu sunt transpuse definițiile utilizate în sensul art. Pentru claritate, Tabelul de concordanță se completează cu
2, pct. 8-10 din Regulamentul (UE) 2017/1131. În context, menționăm observații suplimentare.
că autorul a evidențiat în tabelul de concordanță acțiunile normative Se ajustează textul prevederii cu evidențierea mai clară a
care vor asigura transpunerea completă a acestor definiții în cadrul definițiilor transpuse.
normativ național.
133. Prevederile art. 37 din actul UE sunt parțial transpuse prin art. 37 al Se ia act.
proiectului național. Nu sunt transpuse definițiile utilizate în sensul art. Pentru claritate, Tabelul de concordanță se completează cu
2 (1) din Directiva 2002/47/CE, precum și dispozițiile art.16 din observații suplimentare.
Directiva 2006/73/CE. În context, menționăm că autorul a evidențiat
în tabelul de concordanță acțiunile normative care vor asigura
transpunerea completă a acestor definiții în cadrul normativ național.
134. Nu sunt transpuse prevederile Titlului III, Cap. 6 și ale Titlului IV, Comentariu
Cap. 2 din actul UE, coroborate cu Anexele V și VI, care Cu titlu informativ, se precizează că referința la ”prevederile
reglementează tokenurile semnificative. La fel, nu sunt transpuse Titlului III, Cap. 6” urmează a fi citită corect ca referință la
prevederile Cap. 5 din Titlul V, care reglementează cerințele aplicate ”prevederile Titlului III, Cap. 5” care se referă Tokenuri
furnizorilor semnificativi de servicii de criptoactive, prevederi care se semnificative raportate la active, și care nu sunt transpuse în
propun a fi aplicate la data aderării la UE. proiectul de Lege.
Totodată, este de menționat că prevederile Titlului III, Cap. 5 și
ale Titlului IV, Cap. 2, coroborate cu Anexele V și VI, care
reglementează tokenurile semnificative, precum și prevederile
Cap. 5 din Titlul V din actul UE, care reglementează cerințele
aplicate furnizorilor semnificativi de servicii de criptoactive
sunt prevederi UE neaplicabile și nu pot fi transpuse în general,
întrucât se referă la activități ce țin de competența autorităților
europene (ABE și ESMA) cu implicarea tangențială a
autorităților competente a statelor membre, respectiv vor fi
aplicate direct la data aderării la UE.
135. Cerințele privind autorizarea prevăzute la art. 59-64 din actul UE sunt Se ia act.
transpuse parțial prin prevederile art. 53-58 din proiectul național. Pentru claritate, Tabelul de concordanță se completează cu
Actul național transpune cerințele de bază privind autorizarea, observații suplimentare.
condițiile de funcționare și interdicțiile, dar nu preia regimul
transfrontalier, nu recunoaște forme juridice alternative și introduce
restricții suplimentare pentru instituțiile de plată, conformitatea
deplină urmând a fi asigurată de la data aderării la UE.
136. Prevederile art. 67 din proiectul național sunt parțial compatibile cu Comentariu
cerințele MiCA prevăzute la art. 60, în ceea ce privește garanțiile Cu titlu informativ, se precizează că referințele ”art. 67 din
prudențiale, aplicarea fiind adaptată la nivel intern, cu accent pe proiectul național” și ”cerințele MiCA prevăzute la art. 60”
supravegherea națională și pe obligații suplimentare de transparență urmează fi citite corect ca referințe la ”cerințele prudențiale
(publicarea poliței). Pentru conformitate deplină, ar fi necesară MICA prevăzute la art.67” transpuse în ”art. 60 din proiectul
integrarea în mecanismul european de standardizare și recunoaștere național.
 74
transfrontalieră prevăzut de Regulamentul UE, care este prevăzut De asemenea, cerințele prudențiale MICA prevăzute la art.67 nu
pentru implementare la data aderării. stabilesc aspecte aferent mecanismului european de
standardizare și recunoaștere transfrontalieră.
137. Prevederile art. 70 din actul UE sunt transpuse parțial prin prevederile Se acceptă
art. 63 din proiectul național. Aplicarea este adaptată la nivel intern, Textul prevederilor proiectului de Lege se completează
prin limitarea plasării fondurilor doar la instituții de credit și prin corespunzător cu includerea băncii centrale.
referințe la legislația națională (Legea nr. 114/2012), fără includerea
băncii centrale și fără integrarea în cadrul european PSD2. Pentru
conformitate deplină, ar fi necesară extinderea opțiunilor de plasare a
fondurilor și alinierea la regimul european al serviciilor de plată.
138. b) Prevederi UE aplicabile la data aderării: Comentariu
Proiectul de lege limitează aplicabilitatea normelor la piața internă a În ceea ce privește lipsa mecanismului de recunoaștere mutuală
Republicii Moldova și nu instituie un mecanism de „passporting” sau la nivel european, aceasta este justificată de statutul Republicii
de recunoaștere automată a licențelor eliberate în alte jurisdicții. În Moldova, în calitate de stat terț care nu este încă membru al
acest context, definițiile și dispozițiile referitoare la regimul Uniunii Europene. Mecanismele MiCA privind regimul
transfrontalier nu sunt preluate, iar mecanismul european de pașaportizare, notificarea transfrontalieră, cooperarea între
standardizare ESMA/EBA este substituit prin reglementări emise de autoritățile competente ale statelor membre, precum și
Comisia Națională a Pieței Financiare și Banca Națională a Moldovei. înregistrarea în registrele ESMA/EBA și recunoașterea
De asemenea, mecanismul de notificare către statele gazdă și efectelor autorizațiilor în Uniune funcționează exclusiv în
comunicarea către instituțiile UE sunt înlocuite cu prevederi adaptate cadrul pieței interne a UE. În lipsa calității de stat membru,
specificului normativ intern, care, conform dispozițiilor art. 104 alin. Republica Moldova nu poate acorda sau primi efecte juridice
(3) din proiectul național, vor fi substituite de la data aderării la UE. automate similare unei autorizații emise într-un stat membru al
Cu privire la desemnarea autorităților competente, instituirea UE.
mecanismului de prevenire și sancționare, precum și a mecanismelor
de cooperare prevăzute la Titlurile VI și VII ale Regulamentului UE, În consecință, proiectul de lege transpune parțial și adaptat
menționăm că proiectul național introduce o divizare explicită între acquis-ul MiCA pentru piața națională, fără a institui un regim
autoritățile competente, conform prevederilor art. 93 din Titlul VII de pașaportizare sau recunoaștere mutuală europeană.
„Autoritățile competente, ABE și ESMA” din Regulamentul (UE) La etapa actuală, aceste prevederi comunitare nu sunt aplicabile
2023/1114, desemnând CNPF și BNM drept autorități competente, Republicii Moldova, iar autoritățile naționale nu pot genera sau
fiecare cu atribuții distincte. La fel, proiectul național instituie un recunoaște efecte juridice automate similare unei autorizații
regim de prevenire și interzicere a abuzului de piață, similar celui emise în UE.
european, dar cu adaptări normative (competențe ale instituțiile UE
preluate la nivel național, notificare, evidență și registre interne etc.), Totodată, proiectul de lege se completează cu un articol
care au rolul de a asigura transparența și integritatea pieței până la data suplimentar (Articolul 105) la Capitolul VIII ”Dispoziții finale
aderării. și tranzitorii” cu privire la regimul de tranziție către
Totodată, evidențiem că prevederile art. 85 alin. (5)–(9) din proiect, mecanismele Uniunii Europene de recunoaștere mutuală și
referitoare la punctul unic de contact, obligațiile de notificare și cooperare europeană în domeniul criptoactivelor, în scopul
raportare către ESMA și ABE, precum și asigurarea cooperării delimitării efectelor juridice ale regimului național aplicabil
internaționale și interstatale, conform art. 104 alin. (2), urmează a fi până la aderarea R. Moldova la UE și pregătirea aplicării
aplicate din data aderării, ceea ce reflectă o transpunere etapizată. mecanismelor europene de recunoaștere mutuală și cooperare în
domeniul criptoactivelor.
 75
În acest sens, dispozițiile finale prevăzute la art. 104 alin. (2) și (3) din
proiect stabilesc măsuri normative interne, care-și propun
implementarea integrală a prevederilor Regulamentului european la
data aderării. În context, textul legii este restructurat ca lege de punere
în aplicare a Regulamentului (UE) 2023/1114, prin eliminarea
capitolelor de transpunere parțială sau a supra-reglementărilor, precum
și prin adaptarea trimiterilor interne la articolele din Regulamentele
UE, păstrând doar dispozițiile privind autoritățile competente,
sancțiunile și mecanismele de implementare, conform cerințelor
înaintate statelor membre ale UE.
139. c) MiCA – acte delegate și de punere în aplicare (20 august 2025): Se ia act.
O serie de prevederi din actul UE urmează a fi implementate prin mai Pentru claritate, Tabelul de concordanță se completează cu
multe acte delegate și de punere în aplicare, după cum urmează: observații suplimentare aferent implementării actelor delegate
- art. 6 (11), art. 19 (10), art. 51 (10) - prin Regulamentul de punere în în modul corespunzător.
aplicare (UE) 2024/2984 al Comisiei;
- art. 6 (12), art. 19 (12), art. 51 (15), art. 66 (16) - prin Regulamentul Comentariu.
delegat (UE) 2025/422 al Comisiei; Având în vedere că o serie de prevederi din actul UE (art. 45 (7)
- art. 17 (8) și (3) - prin Regulamentul delegat (UE) 2025/296 al și (4), art. 119 (8) și (3), art. 134 (10), art. 137 (3)) nu sunt
Comisiei; aplicabile ori se referă la atribuțiile unor autorități europene,
- art. 18(6) și (3) - prin Regulamentul delegat (UE) 2025/1125 al unele acte delegate și de punere în aplicare nu vor fi transpuse
Comisiei; în cadrul secundar, și anume:
- art. 18 (7) - prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/1126 - Regulamentele delegate (UE) 2025/418 și 2025/419 ale
al Comisiei; Comisiei;
- art. 22 (6) și (3) - prin Regulamentul delegat (UE) 2025/298 al - Regulamentul delegat (UE) 2025/297 al Comisiei;
Comisiei; - Regulamentul delegat (UE) 2024/1504 al Comisiei;
- art. 22 (7) și (3) - prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) - Regulamentul delegat (UE) 2024/1503 al Comisiei.
2024/2902 al Comisiei;
- art. 31(5) și (3) - prin Regulamentul delegat (UE) 2025/293 al
Comisiei;
- art. 32 (5) și (3) - prin Regulamentul delegat (UE) 2025/1141 al
Comisiei:
- art. 35 (6) și (3) - prin Regulamentul delegat (UE) 2025/415 al
Comisiei;
- art. 42 (4) - prin Regulamentul delegat (UE) 2025/413 al Comisiei;
- art. 43 (11) - prin Regulamentul delegat (UE) 2024/1506 al Comisiei;
- art. 45 (7) și (4) - prin Regulamentele delegate (UE) 2025/418 și
2025/419 ale Comisiei;
- art. 60 (13) - prin Regulamentul delegat (UE) 2025/303 al Comisiei;
- art. 60 (14) - prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/304
al Comisiei;
 76
- art. 62 (5) și (3) - prin Regulamentul delegat (UE) 2025/305 al
Comisiei;
- art. 62 (6) - prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/306
al Comisiei;
- art. 68 (10) și (3) - prin Regulamentele delegate (UE) 2025/299 și
2025/1140 ale Comisiei;
- art. 71 (5) și (3) - prin Regulamentul delegat (UE) 2025/294 al
Comisiei;
- art. 72 (5) - prin Regulamentul delegat (UE) 2025/1142 al Comisiei;
- art. 76 (16) și (3) - prin Regulamentele delegate (UE) 2025/417 și
2025/416 ale Comisiei;
- art. 84 (4) - prin Regulamentul delegat (UE) 2025/414 al Comisiei;
- art. 88 (4) și (3) - prin Regulamentul de punere în aplicare (UE)
2024/2861 al Comisiei;
- art. 92 (2) și (3) - prin Regulamentul delegat (UE) 2025/885 al
Comisiei;
- art. 93 (3) - prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/2494
al Comisiei;
- art. 95 (10) și (3) - prin Regulamentul delegat (UE) 2025/300 al
Comisiei;
- art. 95 (11) - prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/2545
al Comisiei;
- art. 103 (8), art. 104 (8), art. 105 (7) - prin Regulamentul delegat (UE)
2024/1507 al Comisiei;
- art. 107 (3) - prin Regulamentul delegat (UE) 2025/292 al Comisiei;
- art. 109 (8) - prin Regulamentul delegat (UE) 2025/421 al Comisiei;
- art. 119 (8) și (3) - prin Regulamentul delegat (UE) 2025/297 al
Comisiei;
- art. 134 (10) - prin Regulamentul delegat (UE) 2024/1504 al
Comisiei;
- art. 137 (3) - prin Regulamentul delegat (UE) 2024/1503 al Comisiei.
140. III. Respectarea mecanismului de armonizare Se acceptă.
a) Obiecții la tabelul de concordanță Tabelul de concordanță se ajustează conform recomandărilor.
Tabelul de concordanță elaborat corespunde parțial cerințelor de
conținut prevăzute în Anexa nr. 2 la HG nr. 1171/2018. În acest sens,
tabelul de concordanță urmează a fi completat conform următoarelor
cerințe:
La compartimentul 9 se menționează diverse observații, în special
diferențele dintre prevederile actului juridic european și prevederile
proiectului de act normativ național, în cazul în care se realizează o
transpunere parțială sau doar a anumitor elemente structurale ale
 77
dispozițiilor actului juridic european. Se explică motivele care stau la
baza transpunerii parțiale și se inserează trimiteri, mențiuni relevante.
Se indică termenele preconizate pentru realizarea transpunerii integrale
a dispozițiilor actului juridic european și proiectele de acte normative
care vor înlătura diferențele de compatibilitate constatate la
compartimentul 8 al tabelului de concordanță. De asemenea, în cazul
prevederilor cu specific național, se indică angajamentul autorului, cu
explicațiile de rigoare, că acestea nu excedă obiectul de reglementare
al actului UE sau nu supra reglementează domeniul.
141. b) Obiecții la clauza de armonizare Se acceptă.
Clauza de armonizare se include după preambul și clauza de adoptare Clauza de armonizare se ajustează corespunzător.
a proiectului de act normativ, în conformitate cu cele 5 modele
prevăzute în Anexa nr. 1 la HG nr. 1171/2018. Aceasta indică gradul
de transpunere și actul sau actele Uniunii Europene transpus(e), descrie
tipul, numărul, instituția (instituțiile) Uniunii Europene care a(u)
adoptat actul, precum și seria, numărul și data Jurnalului Oficial al UE
în care a fost publicat. Pentru actul UE, se indică cele mai recente
modificări care sunt transpuse în legislația națională.
În context, clauza de armonizare a proiectului urmează a fi expusă în
următoarea redacție:
„Prezenta Lege transpune parțial Regulamentul (UE) 2023/1114
al Parlamentului European și al Consiliului din 31 mai 2023
privind piețele criptoactivelor și de modificare a Regulamentelor
(UE) nr. 1093/2010 și (UE) nr. 1095/2010 și a Directivelor
2013/36/UE și (UE) 2019/1937, publicat în Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene seria L 150 din 9 iunie 2023, CELEX:
32023R1114, astfel cum a fost modificat ultima oară prin
Regulamentul (UE) 2023/2869 al Parlamentului European și al
Consiliului din 13 decembrie 2023.”
Centrul Național 142. Art.2 alin.(1) Nu se acceptă.
Anticorupție al Obiecții: Cu referire la utilizarea expresiei ”persoanelor fizice și juridice
Republicii Moldova Utilizarea expresiei ”persoanelor fizice și juridice din Republica din Republica Moldova,” reiterăm faptul că aceasta reprezintă
Moldova,” atribuie caracter ambiguu sferei subiectelor de drept vizate transpunerea fidelă a prevederilor Regulamentului european
RAPORT DE de prevederile proiectului, fapt care denotă întrunirea parțială a MiCA. Prevederea art. 2 alin. (1) nu stabilește aplicabilitatea
EXPERTIZĂ exigențelor de calitate a legii vizate de art.54 alin.(1) lit.a) al Legii legii exclusiv în funcție de cetățenie, domiciliu, reședință, sediu
ANTICORUPŢIE nr.100/2017. sau locul înregistrării persoanei, ci în funcție de activitatea
Nr. ELO26/11589 din Deficiența în cauză, poate condiționa incertitudine la etapa desfășurată și legătura acesteia cu piața criptoactivelor din
19.06.2026 implementării normei sub aspectul delimitării fără echivoc a criteriului Republica Moldova. Textul vizează atât persoanele fizice și
la proiectul de lege juridic vizat de către autor pentru determinarea sferei de aplicare a juridice din Republica Moldova, cât și persoanele fizice și
privind piața normei, respectiv dacă se urmărește domiciliul persoanei fizice, juridice străine și apatrizii, în măsura în care acestea sunt
implicate în emiterea, oferta publică, admiterea la
 78
criptoactivelor (număr reședința obișnuită, cetățenia, locul constituirii persoanei tranzacționare, furnizarea serviciilor de criptoactive sau
unic juridice/înregistrării, sediul acesteia sau locul desfășurării activității. desfășurarea activităților pe piața criptoactivelor în Republica
338/MF/BNM/2026) Condescendent, cu referire la utilizarea generică a noțiunii de Moldova.
”criptoactiv ” se evidențiază faptul că prevederile Legii nr. 308/2017 Prin urmare, criteriul determinant nu este statutul personal al
operează cu noțiunea de „active virtuale”, noțiune care este utilizată subiectului, ci activitatea reglementată și conexiunea acesteia cu
inclusive pentru definirea furnizorilor de servicii privind activele piața națională. Această soluție este conformă arhitecturii
virtuale și pentru delimitarea sferei de aplicare a MiCA, care stabilește domeniul de aplicare în raport cu
obligațiilor AML/CFT și derivă din standardele Grupului de Acțiune activitățile de emitere, ofertă publică, admitere la tranzacționare
Financiară Internațională (FATF). și furnizare de servicii de criptoactive.
În ceea ce privește utilizarea noțiunii de „criptoactiv”, aceasta
Astfel, potrivit art.3 al Legii prenotate: este justificată de obiectul proiectului, care transpune cadrul
Articolul 3. Noţiuni principale MiCA. Noțiunea de „activ virtual” utilizată în Legea nr.
activ virtual – reprezentare digitală a valorii care nu este emisă ori 308/2017 aparține cadrului AML/CFT și servește unui alt scop
garantată de o bancă centrală sau de o autoritate publică, nu este în normativ, respectiv identificarea obligațiilor entităților
mod obligatoriu legată de o monedă instituită legal şi nu deţine raportoare și aplicarea măsurilor de prevenire și combatere a
statutul legal de monedă sau de bani, dar care poate fi tranzacţionată spălării banilor și finanțării terorismului. Cele două noțiuni nu
în mod electronic, transferată sau utilizată în scopul efectuării de plăţi trebuie confundate și nici uniformizate artificial, întrucât aparțin
sau investiţii. Activele virtuale nu includ reprezentările digitale ale unor regimuri juridice diferite. Totodată, Legea nr. 308/2017
monedelor fiduciare (fiat), ale valorilor mobiliare şi ale altor active urmează să fie aliniat la aquisul comunitar, respectiv nu
financiare stabilite de legislaţia naţională; este necesară înlocuirea terminologiei MiCA cu terminologia
furnizor de servicii privind activele virtuale – persoană fizică sau FATF/AML. Menținerea noțiunii de „criptoactiv” este necesară
juridică care prestează în calitate de profesionist, pentru/sau în pentru alinierea terminologică și conceptuală a proiectului la
numele altei persoane fizice sau juridice, una sau mai multe dintre Regulamentul MiCA.
următoarele
activităţi sau operaţiuni:
a) schimb între activele virtuale şi monedele fiduciare;
b) schimb între una sau mai multe forme de active virtuale;
c) transfer de active virtuale;
d) păstrare şi/sau administrare a activelor virtuale sau a
instrumentelor care conferă dreptul de control asupra activelor
virtuale;
e) participare la şi prestare de servicii financiare privind oferta unui
emitent şi/sau vânzarea unui activ virtual;
transfer al activelor virtuale – efectuare a unei tranzacţii în numele
altei persoane fizice sau juridice care transferă un activ virtual de la
o adresă sau cont virtual la alta/altul;
În context, apreciind prin prisma exigențelor de tehnică legislativă
vizate de art.54 alin.(1) lit.c)-d), h), alin.(5) al Legii nr.100/2017, se
remarcă aptul că folosirea neuniformă sau necorespunzătoare a
noţiunilor în textul reglementării prin recurgerea la sinonime pentru
a desemna acelaşi fenomen şi/sau prin aplicarea aceleaşi noţiuni la
 79
menţionarea fenomenelor distincte, poate provoca practici vicioase de
interpretare a sensului normei, şi anume, tratarea ca fenomene diferite
a aceluiaşi fenomen, din cauza numirii diferite a lui sau tratarea ca
acelaşi fenomen a fenomenelor distincte din motivul confundării a
două noţiuni diferite în textul reglementării.
Recomandări:
Reconsiderarea sintagmei „persoanelor fizice și juridice din Republica
Moldova” și utilizarea unor criterii juridice determinate, precum
domiciliul, reședința obișnuită, respectiv sediul persoanei juridice,
locul înregistrării (în dependență de aspectele vizate de autor). În
context, se remarcă faptul că redacția propusă a proiectului apelează
frecvent la criteriul ”înregistrat în RM” - fapt care poate fi preluat în
contextul reglementării la art.2 alin.(1) a domeniului de aplicare a legii.
Reconsiderarea utilizării termenului de criptoactiv.

143. Art.2 alin.(2); Art.21 alin.(3); Art.65 Se acceptă parțial.

Obiecții: Prevederea art. 2 alin. (2) transpune logica art. 3 alin. (2) din
Analiza proiectului relevă existența unui număr semnificativ de norme MiCA, iar potrivit regulilor naționale privind transpunerea
de delegare normativă către Comisia Națională a Pieței Financiare, regulamentelor UE, transpunerea directă presupune preluarea
autoritatea fiind împuternicită să adopte acte normative de fidelă a limbajului, structurii și terminologiei actului european.
reglementare și de punere în aplicare într-un spectru larg de domenii. Totuși, întrucât în dreptul UE competența de detaliere și
Deși majoritate a acestor delegări reprezintă transpunerea modelului adaptare a definițiilor aparține Comisiei Europene prin acte
de reglementare consacrat de Regulamentul (UE) 2023/1114 (MiCA), delegate, iar în dreptul național actele normative subsecvente nu
circumstanța în speță, poate condiționa exercitarea unor atribuții pot modifica sau extinde conținutul normelor primare, textul
extensive de reglementare de către entitate, în special în domeniile care Art. 2 alin. (2) se ajustează corespunzător, prin precizarea că
condiționează accesul pe piață și exercitarea activităților reglementate autoritățile competente pot detalia elementele tehnice și
— autorizarea, evaluarea participațiilor calificate și cerințele de modalitățile de aplicare a definițiilor, în funcție de evoluțiile
guvernanță. pieței și tehnologice, fără a modifica, restrânge sau extinde
conținutul definițiilor stabilite prin lege.
Art.2 alin.(2), utilizarea expresiilor „pot detalia elementele tehnice ale La art. 21 alin. (3), textului prevederii se ajustează cu referire
definițiilor”, „adapta definițiile respective în funcție de evoluțiile la „metodologia și cerințele” de evaluare, pentru a evita
pieței și de evoluțiile tehnologice” permite, în substanță, modificarea interpretarea potrivit căreia autoritatea ar putea stabili criterii
conținutului unor noțiuni esențiale stabilite prin lege precum materiale suplimentare de eligibilitate.
”criptoactiv”; „serviciu de criptoactive”; „platformă de În ceea ce privește art. 65, norma din proiectul de Lege
tranzacționare”; „token raportat la active”; „token de monedă stabilește deja, la nivel de lege primară, obligația de principiu a
electronică”, etc. furnizorilor de servicii de criptoactive de a pune în aplicare și
În context, se evidențiază faptul că acquisul de referință nu consacră o de a menține politici și proceduri eficace pentru identificarea,
prerogativă echivalentă prin care autoritățile naționale pot „adapta prevenirea, gestionarea și divulgarea conflictelor de interese,
definițiile” legale, ci optează pentru reglementarea exhaustivă a ținând seama de amploarea, natura și gama serviciilor prestate.
definițiilor fundamentale ale criptoactivelor, tokenurilor raportate la Totodată, norma indică expres categoriile de conflicte vizate,
active, tokenurilor de monedă electronică și serviciilor de criptoactive obligația de informare a clienților și a clienților potențiali,
 80
(sunt stabilite direct de regulament și sunt uniform aplicabile în toate cerința publicării informațiilor într-un loc vizibil pe pagina web,
statele membre), ESMA și ABE emit orientări, recomandări și precum și obligația revizuirii cel puțin anuale a politicii privind
standarde tehnice de reglementare sau de punere în aplicare, care nu conflictele de interese. Nu se justifică includerea exhaustivă în
modifică definițiile din regulament, nu pot extinde domeniul de legea primară a tuturor mecanismelor operaționale privind
aplicare material al actului legislativ și au rolul de a asigura aplicarea declararea, documentarea, evidența, registrele interne, abținerea
uniformă a unor concepte deja definite de legiuitorul european. de la participarea la decizii, remunerarea, tranzacțiile personale,
Redacția propusă la art.21 alin.(3) poate determina transferarea către canalele interne de raportare sau metodologia publicării
autoritatea administrativă a unor aspecte de reglementare care, prin informațiilor, întrucât aceste elemente au natura unor cerințe
natura lor, țin de competența legiuitorului și stabilire a de către tehnice de aplicare. În arhitectura MiCA, asemenea cerințe sunt
autoritatea competentă (CNPF), în mod autonom, a unor criterii dezvoltate prin Regulamentul delegat (UE) 2025/1142, care
suplimentare de eligibilitate, incompatibilități sau condiții de acces la precizează în mod detaliat cerințele privind politicile și
activitate care nu sunt prevăzute expres de lege. procedurile aferente conflictelor de interese aplicabile
La art.65, se remarcă omiterea reglementării conținutului minim furnizorilor de servicii de criptoactive, precum și detaliile și
obligatoriu al politicii și garanțiile procedurale concrete prin care metodologia informațiilor publicate. Prin urmare, obligațiile
conflictele de interese urmează să fie identificate, declarate, esențiale sunt prevăzute la nivelul art. 65, iar cerințele tehnice
documentate și gestionate (i) obligația persoanelor aflate în conflict de și operaționale privind conținutul politicilor, procedurile
interese de a se abține de la participarea la examinarea, deliberarea sau interne, evidențele, divulgarea publică, remunerarea,
adoptarea deciziilor relevante; ii) modalitățile concrete de declarare, tranzacțiile personale și mecanismele de control intern urmează
evidență, divulgare sau soluționare a conflictelor de interese; iii) să fie transpuse fidel prin actele normative secundare de punere
obligația publicării conflictelor de interese și a măsurilor de atenuare în aplicare a legii. Această soluție corespunde metodei de
adoptate; iv) obligația menținerii unui registru al conflictelor de transpunere directă a regulamentelor UE și evită rigidizarea
interese) nejustificată a legii primare.
În condițiile în care proiectul nu stabilește la nivel legislativ cerințe
minime privind declararea, documentarea, evidența, divulgarea și
soluționarea conflictelor de interese, precum și obligațiile de abținere
ale persoanelor aflate în situații de incompatibilitate, competența de
reglementare delegată autorității competente capătă un caracter
extensiv.
Apreciind prin prisma standardelor internaționale anticorupție, se
remarcă faptul că elementele esențiale ale regimului conflictelor de
interese urmează să fie determinate prin norme primare, iar nu lăsate
exclusiv la discreția reglementării secundare. În absența unor repere
legislative suficiente, există riscul apariției unor practici neuniforme
de interpretare și aplicare, precum și al exercitării unei puteri
discreționare excesive în procesul de elaborare și aplicare a normelor
subordonate.
Concentrarea unui volum semnificativ de competențe normative la
nivelul autorității de supraveghere, fără delimitarea în lege a criteriilor,
condițiilor și garanțiilor minime aplicabile, poate genera premise
pentru
 81
reglementări selective, tratament diferențiat al subiecților
supravegheați și reducerea gradului de previzibilitate juridică.
Apreciind prin prisma art.3, 7, 14, 16, 55 al Legii nr.100/2017 și
urmând jurisprudența Curții Constituționale, reținem faptul că actul
normativ, se accentuează faptul că actul normativ aprobat de către
entitățile
prenotate, nu poate conţine norme primare, iar conţinutul actului
normativ urmează să fie în strictă corespundere cu normele şi scopul
actului normativ superior şi nu poate introduce reglementări noi, altele
decât cele stabilite de lege sau actul superior. Autoritățile competente
pot emite acte normative pentru aplicarea prezentei legi, prin care
detaliează cerințele tehnice, procedurile, formatele și modalitățile de
raportare necesare implementării definițiilor prevăzute de lege, fără a
modifica sau extinde conținutul acestora.
Recomandări:
Revizuirea redacției Art.2 alin.(2) rezumînd la reglementarea
prerogativei autorităților competente de a emite acte normative pentru
aplicarea prezentei legi, prin care detaliează cerințele tehnice,
procedurile, formatele și modalitățile de raportare necesare
implementării definițiilor prevăzute de lege, fără a modifica sau
extinde conținutul acestora.
La art.21 alin.(3) completarea după cuvîntul ”privind” cu cuvîntul
”procedura”.
Reglementarea expresă, la nivel de lege, a elementelor esențiale ale
regimului conflictelor de interese aplicabil furnizorilor de servicii de
criptoactive, inclusiv prin stabilirea cerințelor minime privind
identificarea, declararea, documentarea, evidența și gestionarea
conflictelor de interese, obligația de declarare și abținere a persoanelor
aflate în situații de conflict de interese de la participarea la examinarea,
deliberarea și adoptarea deciziilor relevante, precum și instituirea unor
mecanisme minime de transparență și control intern.

144. Art.4 alin. (3) Se acceptă parțial.

Obiecții: La art. 4 alin. (3), în partea ce vizează necesitatea clarificării
Apreciind prin prisma exigențelor vizate de art.29 alin.(2) al Legii formulării utilizate astfel încât decizia Comisiei Naționale să fie
nr.100/2017, coroborat art.32 cod administrativ, se remarcă omiterea întemeiată pe o constatare obiectivă, nu pe o apreciere formulată
reglementării unor aspecte procedurale aferente examinării notificării în termeni subiectivi, sintagma „în cazul în care consideră” a
de către entitate (i) termenul de examinare, ii) momentul de la care fost înlocuită cu formula „în cazul în care constată”, iar textul
începe să curgă termenul; iii) consecințele depășirii termenului de a fost corectat corespunzător din punct de vedere redacțional.
examinare; iv) dreptul solicitantului de a prezenta explicații sau Totodată, nu este necesară reglementarea exhaustivă, la nivelul
documente suplimentare; v) procedura de contestare a deciziei; vi) art. 4 alin. (3), a tuturor aspectelor procedurale menționate în
 82
efectele juridice ale notificării până la emiterea deciziei Comisiei obiecție. Decizia Comisiei Naționale prin care se constată că o
Naționale). ofertă nu se califică pentru exceptarea privind rețeaua limitată
Omisiunile legiuitorului de a reglementa aspecte ale relaţiilor sociale, are natura unui act administrativ individual și se supune
existenţa cărora rezultă din Realitatea obiectivă sau din alte prevederi regulilor generale prevăzute de Codul administrativ nr.
ale aceluiaşi act, condiționează incertitudine în relaţiile sociale supuse 116/2018. Acesta reglementează deja garanțiile procedurale
reglementării, îndeosebi cele referitoare la mecanismele de realizare a invocate, inclusiv obligația autorității de a stabili din oficiu
drepturilor, de îndeplinire a obligaţiilor, ambiguitatea atribuţiilor starea de fapt și de a efectua investigațiile necesare (art. 85),
agenților publici şi a procedurilor administrative de care ei sunt dreptul de a solicita informații, explicații, documente și alte
responsabili etc., situaţii în care autorităţile responsabile de executarea probe relevante (art. 87), obligația participanților de a colabora
legii respective se pot prevala de această deficienţă pentru a comite și de a prezenta documentele pe care le dețin (art. 88 și art. 93),
abuzuri. Reglementarea lacunară sau confuză a procedurilor precum și dreptul persoanei vizate de a fi audiată înainte de
administrative pe care le gestionează autorităţile publice, poate emiterea unui act administrativ individual defavorabil (art. 94),
determina discreţia periculoasă a agentului public responsabil de a precum și contestarea actului administrativ. Suplimentar,
dezvolta reguli procedurale convenabile propriilor sale interese, dreptul la contestarea actelor administrative este deja asigurat
contrare interesului public. prin dispozițiile generale ale Codului administrativ și este
reiterat expres în proiectul de lege la art. 99 alin. (1), potrivit
Totodată, apreciind prin prisma exigențelor de tehnică legislativă căruia actele administrative individuale adoptate de autoritățile
vizate de prevederile art.54 alin.(1) lit.a) al Legii nr.100/2017, se competente în temeiul legii sunt motivate corespunzător și pot
remarcă fapul că utilizarea expresiei „în cazul în care consideră” fi contestate în conformitate cu prevederile Codului
accentuează caracterul ambiguu al normei, or nu utilizarea verbului administrativ nr. 116/2018.
„consideră” plasează accentul pe convingerea sau aprecierea Totuși, pentru asigurarea unui nivel adecvat de previzibilitate și
subiectivă a autorității, fără a indica elementele obiective care trebuie claritate procedurală, textul normei a fost completat cu elemente
constatate și demonstrate în procesul decizional. procedurale minime privind examinarea notificării. În acest
sens, textul se ajustează, după cum urmează:
Recomandări: „Comisia Națională examinează notificarea în termen de 20 de
Reglementarea aspectelor deficitare evidențiate supra. zile lucrătoare de la data primirii acesteia. În cursul
Excluderea expresiei „în cazul în care consideră”. examinării, Comisia Națională poate solicita ofertantului
informații, explicații sau documente suplimentare, stabilind un
termen pentru prezentarea acestora care nu poate depăși 20 de
zile lucrătoare de la data solicitării. Termenul de examinare se
suspendă de drept de la data solicitării până la data primirii
informațiilor, explicațiilor sau documentelor solicitate. Pe baza
notificării menționate, în cazul în care constată că activitatea
nu se califică pentru o exceptare ca rețea limitată în temeiul
indicat la lit. d), aceasta emite o decizie motivată corespunzător
și informează ofertantul în consecință..”
Această soluție păstrează transpunerea fidelă a MiCA, evită
dublarea normelor generale deja prevăzute de Codul
administrativ și, în același timp, oferă claritate cu privire la
principalele etape ale examinării notificării de către Comisia
Națională.
 83
De asemenea, în partea notificarea cărții albe pentru
criptoactive, altele decât tokenurile raportate la active sau
tokenurile de monedă electronică au fost inserate unele
elemente procedurale aferente in scopul clarificării și
predictibilității normei. În acest sens, proiectul a fost completat
la art. 8 cu un nou alineat (7), prin care se instituie mecanismul
de verificare a caracterului complet al cărții albe și al notificării
aferente, termenul de verificare de 20 de zile lucrătoare,
posibilitatea solicitării informațiilor sau documentelor lipsă,
suspendarea de drept a termenului pe perioada completării,
informarea persoanei notificatoare privind caracterul complet al
notificării și consecințele neprezentării informațiilor solicitate
în termen. Comunicarea caracterului complet al notificării nu
constituie aprobare a cărții albe, nu confirmă exactitatea,
corectitudinea sau caracterul neînșelător al informațiilor incluse
în aceasta și nu exonerează persoanele responsabile de
răspunderea prevăzută de lege.
Totodată, pentru claritate juridică, art. 11 alin. (1) a fost ajustat
astfel încât oferta publică sau admiterea la tranzacționare să
poată începe numai după notificarea completă a cărții albe,
comunicarea caracterului complet al notificării de către Comisia
Națională și publicarea cărții albe conform art. 9.
De asemenea, având în vedere că proiectul reglementează la art.
12 procedura de modificare a cărților albe pentru criptoactive și
instituie obligația notificării a cărților albe modificate înainte de
publicare, proiectul a fost completat cu o normă care să prevadă
că notificarea cărții albe pentru criptoactive modificate este
supusă aceleiași proceduri de verificare a caracterului complet
al notificării aplicabile notificării inițiale, după cum urmează:
„Cartea albă pentru criptoactive modificată este supusă
procedurii de verificare a caracterului complet al notificării
prevăzute la art. 8 alin. (5).”
145. Art.15 Se acceptă parțial.
Obiecții: Pentru o mai mare claritate a textului art. 15, în partea ce vizează
Prevederile proiectului citate supra, instituie obligația de reparare a clarificarea naturii juridice a răspunderii, textul este ajustat prin
prejudiciului cauzat prin includerea în cartea albă a unor informații specificarea expresă a sintagmei „răspundere civilă”, astfel cum
incomplete, inexacte sau înșelătoare, fără a preciza expres natura deja se utilizează noțiunea de „răspundere civilă” la alin. (2) și
juridică a răspunderii respective. Deficiența prenotată, poate alin. (6) al articolului, inclusiv se ajustează textul prin utilizarea
condiționa incertitudine la etapa implementării normei și delimitării expresă a sintagmelor „poartă răspundere civilă” și ”prejudiciu
regimul juridic aplicabil, inclusiv sub aspectul condițiilor angajării cauzat”.
 84
răspunderii, al sarcinii probei și al întinderii despăgubirilor. Astfel, Nu se acceptă propunerea de limitare a răspunderii exclusiv la
apreciind prin prisma exigențelor de tehnică legislativă vizate de art.3, prejudiciul patrimonial, întrucât prejudiciul poate avea natură
54 al Legii nr.100/2017, se remarcă faptul că utilizarea cuvintelor” diferită, inclusiv patrimonială sau nepatrimonială. O asemenea
răspund”, ”răspunzătoare ”, ”sunt răspunzători” atribuie caracter restrângere ar putea exclude nejustificat anumite prejudicii
ambiguu și necesită o corelare cu dispozițiile Codului civil referitoare susceptibile de reparare potrivit dreptului comun. Menținerea
la răspunderea civilă delictuală și la obligațiile precontractuale de unei formulări care permite acoperirea tuturor categoriilor de
informare. prejudicii cauzate prin încălcarea obligațiilor prevăzute de lege
Condescendent, cu referire la utilizarea expresiei ”orice pierdere este necesară și pentru asigurarea conformității cu cerințele
suferită”, se remarcă faptul că potrivit prevederilor, se evidențiază Regulamentului (UE) 2023/1114.
faptul că Codul Civil nu operează cu noțiunea generică de „pierdere”, În același timp, textul proiectului stabilește în mod expres
ci cu cea de „prejudiciu”, care reprezintă obiectul obligației de sarcina probei în sarcina deținătorului criptoactivului, care
reparare în cadrul răspunderii civile. trebuie să demonstreze încălcarea obligațiilor prevăzute la art. 6
În acest sens, potrivit art.1998 alin. (1) Cod civil, „cel care acționează și impactul informațiilor respective asupra deciziei sale de a
față de altul în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare achiziționa, vinde sau schimba criptoactivul. Condițiile privind
prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, și prejudiciul existența prejudiciului, legătura de cauzalitate și întinderea
moral cauzat prin acțiune sau omisiune”. Totodată, art. 2022 Cod civil despăgubirilor rămân guvernate de normele generale ale
stabilește principiul reparării integrale a prejudiciului, acesta dreptului civil, în măsura în care proiectul nu instituie reguli
cuprinzând atât prejudiciul efectiv suferit, cât și venitul ratat, în măsura speciale.
în care acestea se află într-un raport de cauzalitate cu fapta ilicită.
Prin urmare, utilizarea expresiei „orice pierdere suferită” poate genera
incertitudini la etapa aplicării normei sub aspectul delimitării clare și
fără echivoc a limitei obligației de despăgubire, în special în contextul
specific al pieței criptoactivelor, caracterizată prin volatilitate ridicată
și fluctuații semnificative ale valorii activelor (orice diminuare a
valorii de piață a unui criptoactiv ulterior achiziției ar constitui automat
un prejudiciu reparabil, chiar și în situațiile în care aceasta rezultă din
evoluțiile normale ale pieței și nu din informațiile inexacte sau
înșelătoare incluse în cartea albă).
Recomandări:
Substituirea cuvintelor ”răspund”, ”răspunzătoare”, ”sunt
răspunzători” cu cuvintele ”poartă răspundere”.
Subsecvent se recomandă aprecierea utilității reflectării categorii de
răspundere juridică vizată de către autor.
Substituirea sintagmei „orice pierdere suferită” cu noțiunea
consacrată de „prejudiciu cauzat” sau „prejudiciu patrimonial cauzat
ca urmare a încălcării obligațiilor prevăzute la art. 6”.
146. Art.22 alin.(2); Art.23 alin.(4); Art.36 alin.(10); Art.41 alin.(8); Se acceptă parțial.
Art.48 alin.(12); Art.54 alin.(8), (15); Art.57 alin.(3); Art.58 Utilizarea formulelor „poate”, „este în drept”, „dacă este
Obiecții: necesar” sau „dacă este cazul” nu constituie, prin ea însăși, un
Determinarea competenței după formulă „este în drept", „poate" este o factor de coruptibilitate, mai ales atunci când acestea transpun
modalitate coruptibilă de determinare a competențelor doar când fidel textul MiCA și vizează competențe de supraveghere bazate
 85
formulează obligațiile/îndatoririle entităților şi agenților publici. pe risc. Codul administrativ recunoaște expres dreptul
Coruptibilitatea acestui element rezidă în discreția agenților publici discreționar al autorității publice, cu condiția exercitării acestuia
care apare în cazul utilizării unor asemenea determinări permisive ale cu bună-credință, în limitele stabilite de lege, în scopul pentru
competențelor lor, care urmau a fi stabilite de o manieră imperativă. care a fost atribuit și fără tratament arbitrar sau discriminatoriu.
Această discreție poate fi folosită în mod abuziv de către agentul public În domeniul supravegherii financiare, anumite competențe
pentru a nu-şi executa obligațiile sale legale tocmai în virtutea trebuie să fie formulate ca atribuții discreționare, deoarece
caracterului permisiv al formulării competențelor sale. Riscul de aplicarea lor depinde de gravitatea încălcării, profilul de risc,
coruptibilitate a acestor norme crește în cazul în care lipsesc criterii circumstanțele concrete ale cazului, impactul asupra clienților și
pentru a stabili în ce cazuri agentul public „este în drept" sau „poate" necesitatea respectării principiului proporționalității.
şi în ce cazuri este în drept şi poate să nu-şi realizeze competențele sau Totuși, pentru evitarea interpretărilor divergente, textul
sunt utilizate expresii ambigui pentru delimitarea circumstanțelor proiectului a fost revizuit punctual, astfel încât formulele
prenotate ”Dacă este necesar,”/”dacă este cazul.”. permisive să fie menținute doar în cazul competențelor care
Recomandări: presupun o apreciere profesională a autorității competente, iar
Reconsiderarea utilizării formulelor permisive de reglementare a acolo unde norma instituie o obligație clară de acțiune,
activității agenților publici și expresiilor ”Dacă este necesar,”/”dacă formularea să fie redată în termeni imperativi. Prin urmare, nu
este cazul.” (cu concretizarea circumstanțelor vizate de către autor). se justifică eliminarea generală a acestor formule, ci doar
verificarea punctuală a fiecărei prevederi în raport cu natura
competenței reglementate.
Ca urmare a verificării punctuale a fiecărei prevederi în raport
cu natura competenței reglementate, rezultă următoarele:
Art.22 alin.(2) - nu se ajustează, se menține competența
discreționară;
Art.23 alin.(4) - se operează ajustările corespunzătoare;
Art.36 alin.(10) – parțial se operează ajustări, se menține
competența discreționară;
Art.41 alin.(8) - parțial se operează ajustări, se menține
competența discreționară;
Art.48 alin.(12) - se operează ajustările corespunzătoare;
Art.54 alin.(8) - se operează ajustările corespunzătoare;
Art.54 alin.(15) - nu se ajustează, se menține competența
discreționară;
Art.57 alin.(3) - se operează ajustările corespunzătoare;
Art.58 - nu se ajustează, se menține competența discreționară;
147. Art.53 alin.(1); Art.55 Nu se acceptă
Obiecții: Cerința privind prezența locală a furnizorului de servicii de
I. Analiza art. 53 alin. (1) lit. a), coroborat cu art. 55 alin. (1) și (2), criptoactive este justificată la etapa actuală de statutul
relevă că, proiectul instituie un model de autorizare bazat pe prezența Republicii Moldova de stat terț în raport cu Uniunea Europeană,
efectivă a furnizorului de servicii privind criptoactivele pe teritoriul precum și de lipsa mecanismelor de pașaportare, recunoaștere
Republicii Moldova. Astfel, autorizarea este condiționată de existența mutuală și cooperare europeană deplină aplicabile statelor
unui sediu înregistrat în Republica Moldova, a conducerii efective la membre în cadrul MiCA. Mecanismele MiCA privind
pașaportizarea, notificarea transfrontalieră, cooperarea dintre
 86
această adresă și a cel puțin unui administrator sau director cu autoritățile competente ale statelor membre, înregistrarea în
domiciliul sau reședința pe teritoriul Republicii Moldova. registrele ESMA/EBA și recunoașterea efectelor autorizațiilor
Totodată, art. 55 alin. (2) extinde aplicarea acestor cerințe și asupra funcționează în cadrul pieței interne a Uniunii Europene și nu
furnizorilor care se adresează în mod activ clienților din Republica pot produce efecte juridice automate în Republica Moldova
Moldova, inclusiv prin activități de promovare sau publicitate. Din înainte de dobândirea calității de stat membru.
perspectiva supravegherii prudențiale, existența unei prezențe locale Crearea unui mecanism național de recunoaștere sau echivalare
poate fi justificată prin necesitatea exercitării efective a competențelor a autorizațiilor emise în alte jurisdicții ar presupune dezvoltarea
autorității de supraveghere. unui cadru complex, care să includă evaluarea regimurilor
Totuși, Nota de fundamentare nu conține o analiză privind impactul străine, cooperarea dintre autoritățile de supraveghere, schimbul
acestei opțiuni legislative asupra accesului pe piață al furnizorilor de informații, aplicarea măsurilor de intervenție, protecția
internaționali deja autorizați în jurisdicții cu standarde echivalente și consumatorilor, precum și mecanisme de sancționare și
nici nu examinează eventuale soluții alternative care ar putea asigura soluționare a litigiilor transfrontaliere. O asemenea abordare
concomitent supravegherea eficientă și menținerea unui nivel adecvat depășește obiectivele prezentului proiect de lege, care urmărește
al concurenței. implementarea graduală a standardelor MiCA și instituirea unui
În prezent, piața globală a serviciilor privind activele virtuale este cadru de reglementare adaptat nivelului actual de dezvoltare a
dominată de un număr redus de operatori internaționali ( Binance, pieței și capacității de supraveghere existente. Din aceste
Coinbase, Kraken, OKX, Bybit, Bitstamp, Bitget, [Link] sau considerente, menținerea obligației de autorizare locală este
KuCoin), care concentrează o pondere semnificativă din lichiditatea și necesară pentru a asigura aplicarea eficientă a legislației,
volumul tranzacțiilor la nivel mondial. O mare parte dintre utilizatorii exercitarea atribuțiilor de supraveghere și protejarea intereselor
din Republica Moldova desfășoară deja relații comerciale prin clienților din R. Moldova.
intermediul acestor platforme, acestea oferind servicii de custodie, Totodată, proiectul nu exclude în mod absolut interacțiunea
schimb, conversie, executare de ordine și alte servicii specifice pieței transfrontalieră, însă aceasta este permisă numai în limitele
criptoactivelor. prevăzute la art. 55, respectiv în cazul furnizării serviciilor la
În lipsa unui mecanism care să permită accesul controlat pe piața inițiativa exclusivă a clientului, fără solicitare activă, promovare
Republicii Moldova al furnizorilor deja autorizați în state cu regimuri sau publicitate adresată pieței din R. Moldova. Furnizorii care
de supraveghere comparabile, există posibilitatea ca o parte dintre intenționează să se adreseze în mod activ pieței locale trebuie să
acești respecte regimul național de autorizare. Această abordare
operatori să opteze pentru neextinderea serviciilor către piața contribuie la prevenirea arbitrajului de reglementare și asigură
națională, având în vedere necesitatea constituirii unei entități locale condiții echitabile pentru toți participanții care desfășoară
distincte și obținerii unei autorizări separate. Deși această opțiune ține activitate pe piața națională.
exclusiv de strategia comercială a fiecărui operator și nu poate fi În ceea ce privește instrumentele financiare derivate care au la
anticipată cu certitudine, ea reprezintă un risc care merită evaluat în bază criptoactive, observația pornește de la o premisă care
procesul de fundamentare a proiectului. În același timp, limitarea necesită o clarificare: proiectul de lege nu reglementează doar
accesului pe piață al operatorilor consacrați poate conduce, cel puțin tranzacționarea spot, ci instituie un cadru pentru emiterea, oferta
într-o primă etapă, la dezvoltarea unei piețe locale caracterizate printr- publică, admiterea la tranzacționare, custodia, schimbul,
un număr redus de furnizori autorizați. O piață cu un nivel redus al executarea ordinelor, consultanța, administrarea portofoliului,
concurenței poate influența diversitatea serviciilor disponibile, nivelul transferul de criptoactive și integritatea pieței criptoactivelor,
lichidității, costurile suportate de utilizatori și gradul de inovare al urmând arhitectura MiCA. Totodată, Regulamentul MiCA nu
serviciilor oferite. Din această perspectivă, cadrul normativ ar trebui să reglementează instrumentele financiare derivate bazate pe
urmărească nu doar asigurarea supravegherii eficiente, ci și crearea criptoactive, cum ar fi contractele futures, opțiunile, contractele
perpetue, contractele pentru diferență sau alte produse cu efect
 87
unor condiții concurențiale echitabile, transparente și nediscriminatorii de levier. Aceste instrumente sunt analizate prin prisma
pentru toți participanții la piață. reglementărilor aplicabile pieței de capital și instrumentelor
Totodată, principiile concurenței loiale, egalității de tratament și financiare, în măsura în care întrunesc caracteristicile unui
neutralității reglementării impun ca accesul pe piață să fie fundamentat instrument financiar derivat.
pe criterii obiective, proporționale și justificabile, evitând crearea unor Proiectul urmează logica MiCA și exclude din domeniul său de
bariere de acces care depășesc ceea ce este necesar pentru atingerea aplicare criptoactivele care se califică drept instrumente
obiectivului legitim de supraveghere. În acest context, este important financiare, evitând astfel suprapunerea dintre regimul pieței
ca soluția legislativă aleasă să fie însoțită de o analiză privind efectele criptoactivelor și regimul pieței de capital. Prin urmare, nu se
sale asupra mediului concurențial și asupra accesului operatorilor consideră oportună completarea proiectului cu prevederi
consacrați la piața Republicii Moldova. referitoare la derivatele pe criptoactive, acestea urmând să fie
II. Subsecvent, analiza proiectului relevă că, acesta reglementează reglementate, după caz, prin cadrul normativ privind piața de
exclusiv piața spot a criptoactivelor, respectiv emiterea, schimbul, capital sau printr-o intervenție legislativă distinctă privind
custodia și prestarea serviciilor privind criptoactivele, fără a conține instrumentele financiare.
dispoziții referitoare la instrumentele financiare derivate având ca activ
suport criptoactivele, precum contractele futures, opțiunile (options), Suplimentar, preluarea plafoanelor sancționatorii prevăzute de
contractele perpetue (perpetual futures), produsele cu efect de levier MiCA este justificată de obiectivul de aliniere la acquis-ul UE
(leveraged trading) sau alte instrumente financiare similare. și de necesitatea instituirii unui regim sancționator efectiv,
Deși aceste produse nu fac obiectul Regulamentului (UE) 2023/1114 proporțional și disuasiv, aplicabil unei piețe cu risc ridicat,
(MiCA), ele reprezintă, în prezent, o componentă importantă a pieței caracterizată prin dimensiune transfrontalieră, volatilitate, risc
globale a activelor digitale și sunt utilizate pe scară largă pentru de pierdere pentru clienți și posibilitate de arbitraj de
investiții, acoperirea riscurilor (hedging), gestionarea lichidității și reglementare. Plafoanele prevăzute în proiect reprezintă limite
administrarea portofoliilor. În practică, o parte semnificativă a maxime, nu sancțiuni fixe sau automate, iar aplicarea concretă
volumului tranzacțiilor realizate pe piețele internaționale ale activelor a sancțiunilor se va realiza individualizat, în funcție de
digitale este reprezentată de astfel de instrumente financiare. În aceste gravitatea și durata încălcării, forma de vinovăție, prejudiciul
condiții, lipsa unei delimitări exprese a regimului juridic aplicabil cauzat, beneficiul obținut, cooperarea cu autoritatea, măsurile
acestor produse poate genera incertitudine juridică atât pentru de remediere, recidiva, impactul asupra clienților și capacitatea
participanții la piață, cât și pentru autoritățile competente. financiară a entității.
Din conținutul proiectului nu rezultă dacă instrumentele financiare Prin urmare, proporționalitatea nu se evaluează doar prin
derivate având ca activ suport criptoactivele urmează să fie raportare la cuantumul maxim prevăzut de lege, ci prin
reglementate în temeiul legislației privind piața de capital, dacă fac mecanismul de individualizare aplicabil fiecărui caz concret. În
obiectul competenței Comisiei Naționale a Pieței Financiare în baza acest sens, proiectul permite autorităților competente să aplice
altor acte normative sau dacă urmează să fie reglementate printr-o măsuri și sancțiuni gradual, proporțional cu dimensiunea
intervenție legislativă distinctă. Această omisiune poate conduce la entității, profilul de risc, natura activității și consecințele
interpretări neuniforme privind regimul juridic aplicabil unor produse încălcării, evitând aplicarea unor sarcini excesive asupra
care, deși sunt strâns legate de piața activelor digitale, nu sunt operatorilor mici sau aflați la început de activitate.
reglementate expres prin prezentul proiect. Totodată, utilizarea în În acest context, soluțiile normative propuse urmăresc
proiect a noțiunilor de „investitor calificat” și „client profesionist” asigurarea unei implementări etapizate și adaptate realităților
creează necesitatea unei delimitări clare între serviciile privind instituționale și juridice naționale și nu au ca scop favorizarea
criptoactivele reglementate de prezentul proiect și serviciile de unor operatori economici sau restrângerea nejustificată a
investiții care implică instrumente financiare derivate având ca activ concurenței. Prin urmare, deși observațiile formulate pot
suport criptoactivele. constitui considerente utile în procesul de analiză și dezvoltare
 88
a politicilor de reglementare, acestea nu relevă riscuri de
Recomandări: corupție sau lacună de dreptcare să justifice modificarea soluției
Se apreciază oportună completarea Notei de fundamentare cu o analiză propuse.
privind impactul condițiilor de autorizare asupra concurenței și
atractivității pieței naționale, precum și examinarea oportunității
instituirii unui mecanism de recunoaștere sau echivalență pentru
furnizorii deja autorizați în jurisdicții care aplică standarde de
reglementare și supraveghere comparabile. O asemenea soluție ar
putea facilita accesul controlat al operatorilor consacrați pe piața
Republicii Moldova, fără a diminua competențele de supraveghere ale
autorităților naționale și fără a afecta obiectivele de protecție a
consumatorilor și de .
integritate a pieței.
În vederea asigurării unui cadru normativ complet, coerent și
previzibil, se consideră oportună completarea proiectului cu dispoziții
care să delimiteze expres domeniul de aplicare al legii în raport cu
instrumentele
financiare derivate având ca activ suport criptoactivele, precum și
indicarea cadrului normativ și a autorității competente responsabile de
reglementarea și supravegherea acestor produse. O asemenea
clarificare ar contribui la eliminarea incertitudinilor de interpretare, la
aplicarea uniformă a legislației și la dezvoltarea coerentă a pieței
activelor digitale în Republica Moldova.
148. Art.54 alin.(1) Se accept parțial
Obiecții: Observația formulată este confuză, întrucât prevederile
Prevederile citate supra operează cu o formulă ambiguă, care poate obiectate au fost analizate izolat, fără corelarea cu întregul
determina interpretarea extensivă a suficienței seriozității încălcării mecanism de autorizare, refuz și retragere prevăzut de proiect.
de către subiecții responsabili de examinarea/investigarea eventualelor De asemenea, trimiterea din obiecție la „art. 54 alin. (1) lit. d)”
abateri săvîrșite/persoanele care au/susțin că au influență asupra este eronată/neclară, prevederile efectiv vizate fiind art. 24 alin.
acestora. (1) în materia retragerii în materia autorizației emitentului de
Carența în speță, creează precondiții ce pot favoriza admiterea tokenuri raportate la active, art. 57 privind refuzul autorizării
incidentelor de integritate/riscurilor de corupție de către subiecții furnizorului de servicii de criptoactive și art.58 retragerii
prenotați și obstrucționarea atragerii la răspundere a subiecților care au autorizației unui furnizor de servicii de criptoactive.
admis încălcări. Totodată, ambiguitatea reglementării responsabilităţii În partea ce vizează necesitatea clarificării sintagmei
subiectului vizat, determină caracterul declarativ al normei și prin „modalități incorecte”, aceasta este preluată fidel din MiCA și
urmare, responsabilizarea insuficientă a subiecților vizați pentru are caracter exemplificativ, reglementarea exhaustivă a tuturor
respectarea prevederilor legale. Deficiențele prenotate, denotă modalităților posibile de obținere incorectă a autorizației ar
neîntrunirea principiilor activității de legiferare („stabilitatea şi reduce eficiența normei și ar crea riscul excluderii unor conduite
predictibilitatea normelor juridice”) și a exigențelor de calitate a legii frauduloase care nu au fost anticipate expres de legiuitor. Însă,
iterate de normele de tehnică legislativă statuate de prevederile art.3 pentru a evita interpretările divergente la etapa aplicării. În acest
alin.(1) lit.d) și art.54 alin.(1) lit.a), c) al Legii nr.100 din 22- 12-2017 sens, art. 24 alin. (1) lit. b) și art. 58 alin. (1) lit. d), textul
 89
cu privire la actele normative („conţinutul proiectului se expune într- prevederilor a fost reformulat în sensul că ”a obținut autorizația
un limbaj simplu, clar şi concis, pentru a se exclude orice echivoc, pe baza unor informații, declarații sau documente false,
[…]”). inexacte ori înșelătoare sau prin orice alte modalități
În context, se remarcă faptul că prevederile art.23 alin. (2) din incorecte”. Această formulare păstrează logica MiCA, dar oferă
Constituţie implică adoptarea de către legislator a unor legi accesibile, o precizare mai clară a conduitei avute în vedere.
clare şi previzibile. Condiţia clarităţii şi a previzibilităţii este În ceea ce privește recomandarea de „reglementare exhaustivă
îndeplinită atunci când atît justiţiabilul, cît și nemijlocit subiectul vizat a temeiurilor de retragere", aceasta este, în realitate, deja
de normă, poate cunoaşte, din chiar textul normei juridice pertinente, satisfăcută: art. 24 alin. (1) lit. a)–g) și art. 54 alin. (1) lit. a)–g)
iar la nevoie cu ajutorul interpretării acesteia de către instanţe sau cu instituie o listă închisă de șapte temeiuri limitativ enumerate,
ajutorul unor jurişti profesionişti, care sunt acţiunile şi omisiunile ce-i care nu lasă autorității nicio marjă de a invoca alte cauze de
pot angaja răspunderea (inclusiv penală) şi care este pedeapsa care îi retragere în afara celor prevăzute expres.
poate fi aplicată, în cazul încălcării acestei norme. De asemenea, pentru Totodată, obiecția nu vizează, așadar, caracterul exhaustiv al
ca legea să îndeplinească cerinţa previzibilităţii, ea trebuie să precizeze temeiurilor — care există, ci modul de configurare a unui singur
cu suficientă claritate întinderea şi modalităţile de exercitare a puterii temei, cel al „încălcării grave" prevăzut la lit. d), care reprezintă
de apreciere a agenților publici în domeniul respectiv, ţinând cont de un standard juridic, iar nu o enumerare. Distincția este esențială:
scopul legitim urmărit, or o putere discreţionară care nu este delimitată, temeiurile rămân exhaustive, în timp ce gradul de gravitate al
chiar dacă face obiectul controlului judiciar din punct de vedere unei încălcări este, prin natura sa, un criteriu de apreciere, nu un
formal, nu trece de testul previzibilităţii. catalog de fapte.
Totodată, redacția propusă la Art.54 alin.(1) lit.d) al proiectului nu Astfel, în ceea ce privește sintagma „încălcare gravă"
permite identificarea exhaustivă, cu suficientă precizie a (seriously infringed/serious breach), aceasta constituie un
comportamentelor care constituie temei pentru retragerea autorizației concept autonom de drept al Uniunii, utilizat uniform în întreg
și lasă autorității de supraveghere o marjă extinsă de apreciere în corpul MiCA. Transformarea sa, la nivel național, într-o listă
calificarea unor acțiuni sau omisiuni drept „modalități incorecte”. închisă de fapte ar produce consecințe contrare scopului urmărit
Deficiența prenotată, periclitează certitudinea reglementării or, de obiecție: pe de o parte, ar genera divergență față de
reproduce soluția MiCA nu exclude necesitatea evaluării sale prin standardul armonizat și fragmentare interpretativă în raport cu
prisma exigențelor naționale privind calitatea legii și prevenirea acquis-ul; pe de altă parte, orice enumerare exhaustivă ar
discreției administrative potrivit cărora normele care permit rămâne inevitabil incompletă, omițând conduite noi sau
restrângerea sau pierderea unui drept ori a unei autorizații trebuie complexe specifice pieței criptoactivelor și creând astfel lacune
formulate suficient de clar pentru ca destinatarii să poată anticipa exploatabile care ar diminua, ci nu ar întări, efectivitatea
consecințele juridice supravegherii și capacitatea de prevenire a riscurilor de
ale conduitei lor. integritate invocate. Formula „încălcare gravă” nu instituie o
În context se remarcă prevederile art.12 al Convenției ONU împotriva competență arbitrară, ci reprezintă o noțiune juridică specifică
Corupției după cum urmează: ART. 12 Sectorul privat 1. Fiecare stat dreptului de supraveghere financiară, care trebuie apreciată în
parte ia, conform principiilor fundamentale ale dreptului său intern, funcție de natura obligației încălcate, gravitatea și durata
măsuri pentru prevenirea corupţiei implicînd sectorul privat, întărirea încălcării, caracterul repetat al conduitei, forma de vinovăție,
normelor de contabilitate și audit în sectorul privat și, dacă este cazul, impactul asupra deținătorilor de criptoactive, integritatea pieței,
prevederea de sancţiuni civile, administrative sau penale efi ciente, stabilitatea financiară, buna funcționare a sistemelor de plăți și
proporţionate și punitive, în caz de nerespectare a acestor măsuri. riscurile AML/CFT.
2. Măsurile care permit atingerea acestor obiective pot include, în În ceea ce privește art. 57 alin. (11), proiectul nu conferă
special: d) prevenirea folosirii improprii a procedurilor de Comisiei Naționale o marjă nelimitată de apreciere. Refuzul
reglementare a entităţilor private, inclusiv a procedurilor privind autorizării poate avea loc numai în prezența unor „motive
 90
subvenţiile și licenţele acordate de către autorităţile publice pentru obiective și demonstrabile”, iar aceste motive sunt evaluate în
activităţi comerciale; cadrul unei proceduri reglementate, care include consultarea
Recomandări: Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, a Băncii
Revizuirea expresiei ”o încălcare gravă” cu concretizarea categoriilor Naționale și, după caz, a altor autorități relevante, analiza
de abatere apreciate ca fiind grave în context. conformității solicitantului cu cerințele AML/CFT, verificarea
Reglementarea exhaustivă a temeiurilor de retragere a autorizației. legăturilor strânse, evaluarea posibilității exercitării efective a
supravegherii și adoptarea unei decizii motivate. Prin urmare,
norma conține suficiente garanții procedurale și materiale
pentru a exclude aplicarea arbitrară. Exercitarea dreptului de
apreciere al autorității competente este, în orice caz, supusă
Codului administrativ, inclusiv obligației de a acționa cu bună-
credință, în limitele legii, potrivit scopului pentru care
competența a fost atribuită, cu respectarea proporționalității și a
tratamentului egal al situațiilor similare. Decizia de retragere
sau refuz al autorizării este un act administrativ individual,
motivat și supus controlului în condițiile legislației
administrative aplicabile.
149. Art.54, art. 63 alin. (2) și (3) Nu se acceptă.
Obiecții: Art. 63 alin. (2) și (3) din proiect transpune art. 70 din MiCA și
Art. 54 din proiect permite instituțiilor de credit să furnizeze anumite stabilește obligația furnizorilor de servicii de criptoactive de a
servicii privind criptoactivele, iar art. 63 alin. (2) și (3) instituie proteja fondurile clienților prin păstrarea acestora la o instituție
obligația furnizorilor de servicii privind criptoactivele de a păstra de credit sau la o bancă centrală, separat de fondurile proprii.
fondurile clienților prin intermediul unei instituții de credit sau al Scopul acestor prevederi este protecția clienților și nu
Băncii Naționale, ceea ce demonstrează că, funcționarea efectivă a reglementarea relațiilor comerciale dintre instituțiile de credit și
activității acestora este dependentă de accesul la infrastructura bancară. furnizorii de servicii de criptoactive (CASP).
Totodată, proiectul nu reglementează raporturile juridice dintre De asemenea, art. 54 din proiect, care transpune art. 60 din
instituțiile de credit și furnizorii autorizați de servicii privind MiCA, reglementează condițiile în care anumite entități
criptoactivele și nici nu stabilește obligațiile minime ale instituțiilor de financiare pot presta servicii de criptoactive. Acesta nu instituie
credit în relația cu acești operatori. Astfel, nu rezultă în ce condiții o obligații pentru instituțiile de credit de a deschide, menține sau
instituție de credit poate refuza deschiderea unui cont, poate furniza servicii bancare către CASP și nu creează un regim
restricționa accesul la serviciile bancare sau poate înceta relațiile de special al relațiilor dintre bănci și acești furnizori.
afaceri cu un furnizor autorizat de servicii privind criptoactivele și nici Aspectele privind deschiderea, menținerea, restricționarea sau
dacă asemenea măsuri trebuie să fie întemeiate pe criterii obiective, încetarea relațiilor bancare, precum și expunerea instituțiilor de
proporționale și verificabile. credit la riscurile asociate criptoactivelor sau serviciilor de
În context se remarcă faptul că, proiectul creează premisele în care criptoactive, nu fac obiectul de reglementare al MiCA și nici al
instituțiile de credit pot avea concomitent calitatea de furnizori ai prezentului proiect de lege. Aceste aspecte sunt reglementate
infrastructurii bancare necesare funcționării pieței criptoactivelor și prin cadrul aplicabil activității bancare, inclusiv care urmează
calitatea de furnizori de servicii privind criptoactivele, fără a institui să transpună și să pună în aplicare cerințele europene din
garanții privind respectarea principiilor concurenței loiale, pachetul bancar, respectiv Regulamentul privind cerințele de
tratamentului egal și nediscriminatoriu față de ceilalți furnizori capital (CRR III) și Directiva privind cerințele de capital (CRD
autorizați. În lipsa unor VI), precum și prin normele prudențiale și cerințele AML/CFT.
 91
asemenea reglementări, există riscul apariției unor practici neuniforme În acest context, instituțiile de credit trebuie să își poată gestiona
în accesul la serviciile bancare, ceea ce poate afecta funcționarea riscurile în baza cadrului sectorial aplicabil și să adopte măsurile
efectivă a pieței serviciilor privind criptoactivele și aplicarea uniformă necesare atunci când acestea sunt justificate din perspectiva
a noului cadru normativ. riscurilor prudențiale, operaționale, de conformitate sau de
Recomandări: prevenire a spălării banilor și finanțării terorismului.
În vederea asigurării unui cadru normativ complet și previzibil, se Introducerea în proiect a unor obligații speciale privind
consideră oportună completarea proiectului cu dispoziții care să acceptarea sau menținerea relațiilor bancare cu CASP ar depăși
reglementeze expres relațiile dintre instituțiile de credit și furnizorii obiectul MiCA și ar crea suprapuneri cu legislația bancară
autorizați de servicii privind criptoactivele, inclusiv criteriile obiective existentă.
și proporționale în baza cărora pot fi refuzate sau restricționate relațiile Prin urmare, completarea proiectului cu dispoziții referitoare la
de afaceri, obligația motivării unor asemenea decizii, precum și obligațiile instituțiilor de credit față de CASP, criteriile de refuz
garanțiile procedurale și căile de contestare de care beneficiază al relațiilor bancare sau mecanisme speciale de contestare nu
furnizorii autorizați. este justificată în cadrul prezentului proiect de Lege. Aceste
aspecte țin de cadrul normativ specific activității bancare și de
competențele autorității de supraveghere a acestui sector, care
pot fi dezvoltate prin acte normative subsecvente emise de
autoritățile competente, fără extinderea obiectului legii privind
piața criptoactivelor.
150. Art.68 alin.(1)-(2) Nu se acceptă
Obiecții: Cu titlu informativ, se precizează că trimiterea din obiecție la
Deși textul propus transpune, cerințele minime prevăzute la art. 68 din art. 68 alin. (1)–(2) este eronată, prevederile efectiv vizate fiind
Regulamentul (UE) 2023/1114 (MiCA), se remarcă faptul că din art. 61 alin. (1)–(2), care reglementează cerințele în materia
perspectiva standardelor internaționale de integritate și a practicilor cadrului de guvernanță.
consacrate în domeniul supravegherii financiare, reputația unei Pe fond, observația este relevantă în partea în care subliniază că
persoane nu este evaluată exclusiv prin prisma existenței unor evaluarea reputației nu trebuie redusă exclusiv la existența
condamnări definitive, ci prin analiza unui spectru mai larg de condamnărilor definitive. Totuși, nu se impune modificarea art.
circumstanțe relevante 61 alin. (1)–(2), întrucât textul transpune fidel art. 68 din MiCA,
pentru aprecierea integrității, conduitei profesionale și a riscurilor iar utilizarea formulei „în special” arată că lipsa condamnărilor
reputaționale asociate. pentru infracțiuni relevante constituie un criteriu minim din
Astfel, potrivit Ghidurilor comune EBA–ESMA privind evaluarea interiorul acestui standard, nu o listă exhaustivă a elementelor
adecvării membrilor organelor de conducere și a titularilor funcțiilor- care pot fi avute în vedere la evaluarea reputației.
cheie (EBA/GL/2021/06), precum și Ghidului BCE privind evaluarea Suplimentar, proiectul trebuie analizat sistemic, nu izolat. Art.
„fit and proper” (2021), aprecierea reputației nu se limitează la 56 alin. (3) prevede deja obligația solicitantului de a prezenta
verificarea existenței unor condamnări definitive, ci presupune dovezi privind absența antecedentelor penale și a sancțiunilor
examinarea tuturor informațiilor relevante privind integritatea și relevante pentru membrii organului de conducere, acționarii și
conduita persoanei, inclusiv a procedurilor penale, administrative sau asociații care dețin participații calificate, inclusiv în raport cu
de supraveghere relevante, a sancțiunilor aplicate de autorități legislația comercială, insolvabilitatea, domeniul financiar și
competente și a altor circumstanțe susceptibile să genereze riscuri piața de capital, prevenirea spălării banilor și finanțării
reputaționale. terorismului, frauda și răspunderea profesională. Totodată, art.
O abordare limitată doar la antecedentele penale definitive poate 56 alin. (4) permite Comisiei Naționale să detalieze, prin acte
conduce la situații în care persoane aflate sub investigație pentru
 92
infracțiuni grave de corupție, fraudă, spălare a banilor, criminalitate normative, informațiile necesare pentru evaluarea acestor
organizată sau alte infracțiuni economico-financiare să poată exercita cerințe.
funcții de conducere ori să dețină controlul asupra unui furnizor de Prin urmare, aspectele privind luarea în considerare a
servicii de criptoactive pe durata desfășurării procedurilor de investigațiilor, procedurilor judiciare, administrative sau de
investigare și judecată. supraveghere relevante pot fi dezvoltate prin cadrul normativ
Ținînd cont de faptul că domeniul este expus unor riscuri sporite de secundar, cu respectarea prezumției de nevinovăție, a
spălare a banilor, fraudă și disimulare a provenienței fondurilor, proporționalității, a dreptului la apărare și a caracterului obiectiv
limitarea criteriului reputației exclusiv la inexistența unor condamnări și documentat al informațiilor analizate. Simpla existență a unei
definitive poate determina instituirea unui standard de evaluare mai investigații nu trebuie să constituie, prin ea însăși, un temei
puțin riguros decât cel aplicabil altor segmente ale sectorului financiar automat de neeligibilitate, însă poate fi avută în vedere dacă
reglementat. furnizează indicii obiective, relevante și demonstrabile privind
Recomandări: riscuri de integritate sau reputaționale.
Aprecierea utilității completării textului cu dispoziții care să permită În consecință, nu se acceptă o enumerare detaliată a tuturor
autorității competente să ia în considerare, în cadrul evaluării circumstanțelor care pot fi analizate la evaluarea reputației,
reputației, existența unor investigații, proceduri judiciare, deoarece aceasta ar încărca legea primară și ar putea rigidiza
administrative sau sancționatorii relevante, în măsura în care acestea nejustificat procesul de evaluare. Observația se valorifică la
furnizează indicii obiective privind riscuri de integritate, cu respectarea nivelul actelor normative subsecvente privind metodologia și
deplină a principiului constituțional al prezumției de nevinovăție. cerințele de evaluare a caracterului adecvat al membrilor
organului de conducere și al persoanelor care dețin participații
calificate.
151. Art.69 alin.(8); Art.87 Nu se acceptă.
Obiecții: Cu titlu informativ, semnalăm că trimiterea din obiecție la „art.
Prevederile proiectului reglementează obligația de detectare și 87" nu corespunde numerotării proiectului; prevederile efectiv
notificare a suspiciunilor de abuz de piață, însă nu reglementează în vizate sunt art. 69 alin. (8) și art. 84.
mod suficient etapa ulterioară notificării, respectiv procedura de Pe fond, observația pornește de la o premisă inexactă, aceea că
examinare, investigare și valorificare a informațiilor primite de către proiectul s-ar opri la obligația de notificare, lăsând
autoritatea competentă (i) evaluarea preliminară a notificărilor și nereglementată etapa ulterioară. Aprecierea conținutului
criteriile de apreciere a caracterului întemeiat al suspiciunii raportate; proiectului necesită o analiză sistemică și integrată a normelor
ii) inițiere ași propuse, iar nu examinarea izolată a unei singure dispoziții. Art.
desfășurarea investigațiilor privind posibilele cazuri de utilizare a 69 alin. (8) și art. 84 reproduc art. 76 alin. (8) și art. 92 din
informațiilor privilegiate, manipulare a pieței sau divulgare ilicită a Regulamentul (UE) 2023/1114 și instituie o obligație de
informațiilor privilegiate; iii) drepturile și obligațiile persoanelor conduită în sarcina operatorilor privați: detectarea și notificarea
vizate în cadrul procedurii de investigare; măsurile preventive sau de suspiciunilor de abuz de piață. Procedura administrativă care
intervenție pe care autoritatea competentă le poate dispune pe durata urmează notificării nu lipsește din proiect, aceasta este
examinării cazului; iv) termenele procedurale de examinare a reglementată separat, la art. 86 unde stabilește competențele de
notificărilor și de adoptare a deciziilor). investigație relevante, care înzestrează Comisia Națională cu un
Carența prenotată, periclitează eficiența mecanismului de set substanțial de competențe de supraveghere, investigare și
supraveghere și riscă să transforme notificarea într-o obligație formală, control special atașate capitolului privind abuzul de piață:
lipsită de o arhitectură procedurală suficientă pentru atingerea accesul la documente și date, solicitarea de informații și
obiectivului urmărit audierea persoanelor, accesul în sedii și confiscarea de
înscrisuri, sesizarea organelor de drept, înghețarea sau
 93
de lege – protejarea integrității pieței criptoactivelor și prevenirea sechestrarea activelor, interdicția temporară de exercitare a
manipulării pieței. activității profesionale și măsurile de informare corectă a
Omisiunile legiuitorului de a reglementa aspecte ale relaţiilor sociale, publicului. Tot aici se regăsesc și garanțiile reclamate de
existenţa cărora rezultă din realitatea obiectivă sau din alte prevederi obiecție: măsurile cele mai intruzive, precum accesul în sedii,
ale aceluiaşi act, condiționează incertitudine în relaţiile sociale, ridicarea înregistrărilor de trafic, înghețarea activelor, care sunt
îndeosebi cele referitoare la mecanismele de realizare a drepturilor, de condiționate de autorizarea instanței de judecată (art. 86 alin. 5),
îndeplinire a obligaţiilor, ambiguitatea atribuţiilor funcţionarilor iar persoana care furnizează informații beneficiază de o clauză
publici şi a procedurilor administrative de care ei sunt responsabili etc., expresă de neincriminare (art. 86 alin. 9). La acestea se adaugă
situaţii în care autorităţile responsabile de executarea legii respective regimul măsurilor și sancțiunilor de la art. 97, care stabilește
se pot prevala de această deficienţă pentru a comite abuzuri. competența de constatare și paleta de măsuri și sancțiuni
Recomandări: aplicabile încălcărilor art. 80–84.
Completarea proiectului cu norme care să reglementeze expres Ceea ce obiecția reclamă ca lipsă - criteriile de evaluare
procedura de examinare a notificărilor privind suspiciunile de abuz de preliminară a notificărilor, etapele concrete de investigare,
piață, competențele de investigație ale Comisiei Naționale, măsurile ce termenele procedurale interne, nu ține de nivelul legii primare.
pot fi dispuse în cadrul investigației, precum și garanțiile procedurale Însuși Regulamentul nu reglementează aceste aspecte la nivel
aplicabile persoanelor vizate. primar: art. 92 alin. (2) și (3) MiCA le deleagă standardelor
tehnice de reglementare și ghidurilor de supraveghere ESMA
emise în temeiul art. 16 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
Transpunerea fidelă a acestei arhitecturi pe niveluri este
reflectată la art. 84 alin. (2), care abilitează expres Comisia
Națională să dezvolte prin acte normative subsecvente exact
aceste mecanisme, proceduri și modele, în aliniere cu viitoarele
standarde și ghiduri europene. A pretinde reglementarea
exhaustivă a procedurii în legea primară națională ar însemna o
abatere de la structura MiCA, generând totodată risc de
divergență față de practica europeană de supraveghere.
Garanțiile procedurale generale - dreptul la apărare, motivarea
actelor, căile de contestare, acestea sunt, de altfel, deja asigurate
de Codul administrativ, fără a fi necesară reproducerea lor într-
o procedură specială.
În concluzie, preocuparea privind efectivitatea mecanismului de
supraveghere este legitimă, însă proiectul nu prezintă lacunade
drept si riscurile invocate: competențele de investigație și
garanțiile aferente sunt reglementate la art. 86, regimul
sancționator la art. 97, iar detalierea operațională a procedurii
de examinare a notificărilor urmează a fi realizată prin cadrul
normativ secundar prevăzut chiar de art. 84 alin. (2), conform
modelului stabilit de MiCA.
152. Art.86 alin.(4) lit.f) Nu se acceptă.
Obiecții: Prevederea art. 86 alin. (4) lit. f) transpune fidel art. 94 alin. (3)
lit. f) din Regulamentul (UE) 2023/1114, care preia, la rândul
 94
Soluția normativă este în concordanță cu Regulamentul (UE) său, soluția cadrului european privind abuzul de piață (art. 23
2023/1114 (MiCA), care conferă autorităților competente atribuții de din Regulamentul (UE) nr. 596/2014): autoritatea competentă
intervenție menite să asigure funcționarea ordonată a pieței trebuie să dispună de posibilitatea de a solicita înghețarea sau
criptoactivelor și protecția investitorilor. Cu toate acestea, deși punerea sub sechestru a activelor, în scopul protejării integrității
proiectul preia competența prevăzută de regulamentul european, acesta pieței și al prevenirii efectelor conduitelor de abuz de piață.
nu reglementează suficient de clar mecanismul juridic prin care măsura Obiecția pornește de la o premisă inexactă, întrucât proiectul nu
urmează să fie dispusă și executată în Republicii Moldova. Astfel, atribuie Comisiei Naționale competența de a dispune direct
norma nu permite identificarea naturii juridice a solicitării formulate înghețarea sau sechestrul. Verbul normei este „a solicita”, iar
de autoritatea competentă, nefiind clar dacă aceasta constituie un act mecanismul prin care solicitarea produce efecte este deja
administrativ cu efecte executorii directe, un demers adresat unei clarificat de art. 86 alin. (5): pentru aplicarea măsurilor
instanțe de judecată sau unei alte autorități competente ori o etapă prevăzute la alin. (4) lit. c), e) și f), Comisia Națională se
prealabilă unei proceduri distincte reglementate de legislația națională. adresează instanței de judecată competente. Solicitarea nu este,
Totodată, potrivit cadrului național, termenul „înghețare” nu reprezintă așadar, un act administrativ cu efecte executorii directe, ci o
o măsură generică de restricționare a circulației bunurilor sau sesizare a instanței, care asigură garanția judiciară proporțională
fondurilor, ci desemnează o instituție juridică distinctă, consacrată de cu ingerința în dreptul de proprietate. Tocmai pentru că măsura
Legea nr.48/2017 privind Agenția de Recuperare a Bunurilor se grefează pe intervenția instanței și pe procedurile dreptului
Infracționale (Articolul 6. Drepturile şi obligaţiile Agenţiei de comun, ea nu se confundă și nu interferează cu măsurile de
Recuperare a Bunurilor Infracţionale (1) Agenţia de Recuperare a indisponibilizare a bunurilor infracționale dispuse în cadrul
Bunurilor Infracţionale are următoarele drepturi: b) să decidă procesului penal ori în temeiul Legii nr. 48/2017 și al Legii nr.
îngheţarea bunurilor infracţionale identificate, în conformitate cu 308/2017: este o măsură asiguratorie proprie supravegherii
prevederile art.10 alin.(2);). Potrivit art. 10 alin. (2) din legea abuzului de piață, cu finalitate, autoritate și temei distincte de
menționată, înghețarea bunurilor infracționale identificate constituie o cele ale regimului penal și AML/CFT.
măsură specifică aplicată de ARBI în cadrul unei cauze penale, având De altfel, un mecanism similar este deja consacrat în dreptul
ca finalitate conservarea bunurilor susceptibile de confiscare și intern, prin Legea nr. 171/2012 privind piața de capital, care
împiedicarea înstrăinării, disimulării sau transferului acestora. atribuie Comisiei Naționale, în exercitarea atribuțiilor sale de
Redacția propusă, utilizează concomitent noțiunile de „înghețare” și supraveghere și control al abuzului pe piața de capital,
„punere sub sechestru”, fără a clarifica raportul juridic dintre acestea competența de a cere punerea sub sechestru sau blocarea
și efectele juridice specifice fiecărei măsuri. Or, în dreptul Republicii activelor, înregistrările de trafic existente, suspendarea ori
Moldova, sechestrul reprezintă o instituție juridică consacrată, interzicerea tranzacționării. Soluția din proiect nu introduce,
reglementată prin acte normative speciale și asociată unor proceduri și prin urmare, o instituție nouă sau izolată, ci extinde asupra pieței
garanții procesuale proprii. În schimb, proiectul nu precizează dacă criptoactivelor un model deja existent și funcțional în
măsura de înghețare constituie o instituție juridică distinctă și nici care supravegherea pieței de capital.
sunt elementele ce o diferențiază de sechestru. În lipsa unei asemenea Utilizarea termenilor „înghețare" și „punere sub sechestru"
delimitări, există riscul unor interpretări divergente privind condițiile este, astfel, justificată de transpunerea cadrului MiCA și de
de aplicare, autoritățile competente să execute măsurile și efectele corespondența acestuia cu regimul european privind abuzul de
juridice produse. Problema este amplificată de particularitățile pieței piață. Aceeași terminologie — „freezing" și „seizure" — este
criptoactivelor, unde activele virtuale pot fi deținute prin intermediul consacrată în instrumentele juridice internaționale, în actele
unor furnizori aflați sub supravegherea autorităților competente, al Uniunii și în practica autorităților de supraveghere din multiple
unor entități stabilite în alte jurisdicții sau prin mecanisme jurisdicții în contextul activelor virtuale, ceea ce asigură
descentralizate asupra cărora controlul este exercitat exclusiv de alinierea la standardele relevante și facilitează cooperarea
transfrontalieră. Aplicarea concretă a acestor măsuri în dreptul
 95
titularul cheilor private. În aceste situații, posibilitatea practică de național se realizează cu respectarea procedurilor și garanțiilor
executare a unei măsuri de înghețare sau sechestru diferă substanțial. prevăzute de legislația aplicabilă, inclusiv prin intervenția
Cu toate acestea, proiectul utilizează o formulare generală, aplicabilă instanței, atunci când legea impune o asemenea condiție.
tuturor categoriilor de active și tuturor modalităților de deținere, fără a În fine, aspectele privind executarea practică în raport cu
preciza limitele competenței autorității competente și fără a reglementa activele deținute prin furnizori custode, entități din alte
mecanismele necesare pentru executarea efectivă a măsurii. În special, jurisdicții sau portofele non-custodiale țin de aplicarea
nu este clar în ce măsură competența poate produce efecte juridice în operațională a competențelor de supraveghere și de cooperarea
raport cu activele aflate în custodia unor entități stabilite în alte interinstituțională ori internațională. Aceste elemente urmează
jurisdicții sau în cazul portofelelor ne-custodiale asupra cărora să fie detaliate, după caz, prin cadrul normativ secundar,
autoritatea nu exercită control direct. proceduri interne și acorduri de colaborare, fără a fi necesară
Din perspectiva standardelor internaționale relevante, inclusiv a reglementarea lor exhaustivă în legea primară.
cadrului european instituit prin Regulamentul (UE) 2023/1114 privind Prin urmare, nu se justifică modificarea soluției normative
piețele criptoactivelor (MiCA), competențele autorităților competente propuse. Proiectul stabilește cadrul primar necesar, în
vizează, de regulă, posibilitatea de a solicita instanțelor sau altor conformitate cu MiCA, iar mecanismul de aplicare este
autorități abilitate adoptarea unor măsuri de indisponibilizare ori clarificat prin art. 86 alin. (5), care prevede adresarea către
conservare a activelor, fără a interfera cu mecanismele specifice de instanța de judecată competentă pentru dispunerea măsurii.
recuperare a bunurilor infracționale reglementate de legislația penală.
În lipsa unei definiții autonome a noțiunii de „înghețare” și a unei
delimitări exprese față de competențele ARBI, redacția propusă poate
conduce la suprapuneri instituționale și la interpretări divergente
privind competențele Comisiei Naționale.
Condescendent, în conformitate cu art. 33 din Legea nr. 308/2017
privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării
terorismului, Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor
(SPCSB) este învestit cu competența de a dispune măsuri asigurătorii
sub forma sistării executării activităților și tranzacțiilor cu bunuri,
inclusiv cu mijloace financiare, în cazul existenței unor suspiciuni
rezonabile privind implicarea acestora în activități de spălare a banilor,
infracțiuni asociate sau finanțarea terorismului, categorie susceptibilă
să includă și criptoactivele atunci când acestea fac obiectul raporturilor
juridice reglementate de legislația privind prevenirea și combaterea
spălării banilor. În aceste condiții, atribuirea către Comisia Națională
a competenței de a solicita „înghețarea” activelor, inclusiv a
criptoactivelor, fără o delimitare clară față de mecanismele și
atribuțiile deja reglementate de Legea nr. 308/2017, poate genera
suprapuneri funcționale și incertitudini privind repartizarea
competențelor între autoritățile responsabile de supravegherea pieței și
cele competente în domeniul prevenirii și combaterii criminalității
financiare.
Recomandări:
Completarea proiectului cu dispoziții care să clarifice în mod special:
 96
- subiectul care dispune și subiectul care nemijlocit efectuează
”înghețarea” în sensul vizat de autor;
- natura juridică a măsurii de înghețare și a măsurii de punere sub
sechestru;
- raportul dintre aceste două măsuri și efectele juridice specifice
fiecăreia;
- mecanismul prin care solicitarea formulată de autoritatea competentă
produce efecte juridice;
- raportul dintre competențele administrative instituite prin proiect și
procedurile prevăzute de legislația națională pentru indisponibilizarea
bunurilor;
- limitele materiale ale competenței autorității competente, în special
în situațiile în care executarea măsurii depinde de cooperarea cu alte
autorități sau cu furnizori stabiliți în alte jurisdicții.
153. Art.97 alin.(12) lit.c) Se acceptă parțial.
Obiecții:
Noțiunea de „restituire” este asociată, de regulă, cu obligația de a Pentru o mai bună corelare cu terminologia MiCA și cu art. 98
transmite sau de a readuce un bun, o valoare patrimonială ori o alin. (1) lit. g) din proiect, textul urmează să fie ajustat prin
prestație către un titular determinat al dreptului respectiv. Din această substituirea sintagmei „restituirea profiturilor obținute din
perspectivă, utilizarea termenului „restituire” presupune existența unui încălcare sau a pierderilor evitate prin aceasta” cu sintagma
beneficiar identificabil al prestației, element care nu poate fi dedus cu „recuperarea profiturilor obținute din încălcare sau a
suficientă claritate din redacția propusă. Norma nu permite stabilirea pierderilor evitate prin aceasta”.
cu certitudine dacă sumele reprezentând profituri obținute din Această măsură are natura unei măsuri administrative de privare
încălcare sau pierderi evitate urmează să fie vărsate la bugetul de stat, a persoanei responsabile de avantajul economic obținut ca
să fie restituite persoanelor prejudiciate ori dacă măsura urmărește urmare a încălcării și nu trebuie confundată cu repararea
exclusiv privarea persoanei responsabile de avantajul economic prejudiciului civil, confiscarea specială, confiscarea extinsă sau
obținut ca urmare a încălcării. De asemenea, textul nu clarifică dacă măsurile de indisponibilizare aplicabile în alte proceduri.
măsura are natura unei sancțiuni administrative autonome, a unei Aplicarea acesteia nu aduce atingere dreptului persoanelor
măsuri reparatorii sau a unei forme speciale de indisponibilizare și prejudiciate de a solicita repararea prejudiciului potrivit
recuperare a avantajului patrimonial ilicit. dreptului comun și nici competențelor autorităților competente
Această incertitudine este amplificată de faptul că legislația națională în materie penală, contravențională sau de recuperare a
consacră instituții juridice distincte, precum repararea prejudiciului, bunurilor infracționale.
confiscarea specială, confiscarea extinsă sau executarea creanțelor Totodată, nu se justifică reglementarea exhaustivă în art. 97 a
bugetare, fiecare fiind supusă unor condiții și garanții procedurale mecanismului de executare, a destinației sumelor sau a tuturor
proprii. În lipsa unei delimitări exprese, poate apărea riscul unor raporturilor posibile cu alte forme de răspundere juridică.
interpretări divergente privind natura juridică a măsurii și mecanismul Proiectul conține deja la art. 98 reguli generale privind
prin care aceasta urmează să fie pusă în executare. individualizarea măsurilor și sancțiunilor, inclusiv luarea în
Recomandări: considerare a profiturilor obținute, a pierderilor evitate, a
Concretizarea aspectelor deficitare evidențiate supra. prejudiciilor cauzate terților și a necesității recuperării
avantajului economic obținut. Modalitatea de aplicare a măsurii
nu trebuie reglementată în detaliu în legea primară. Aceasta se
 97
va realiza potrivit legislației generale aplicabile și procedurilor
administrative stabilite de autoritatea competentă. Dacă sunt
necesare reguli suplimentare, detaliile privind calculul,
încasarea, evidența și executarea pot fi reglementate prin acte
secundare sau proceduri ale autorității competente.
154. Art.103 Se acceptă parțial.
Obiecții: Proiectul operează modificări la Legea nr. 192/1998 privind
Primo, se remarcă faptul că potrivit redacției propuse, elemente Comisia Națională a Pieței Financiare, prin completarea art. 6
esențiale ale obligației de plată sunt lăsate spre reglementare exclusiv cu prevederi referitoare la plățile aplicabile furnizorilor de
prin acte normative ale CNPF, or alin. (2) conferă autorităților servicii de criptoactive, emitenților de criptoactive, altele decât
competente prerogativa de a stabili nu doar procedura de percepere a tokenurile raportate la active și tokenurile de monedă
taxelor, ci și i) categoriile de taxe, ii) cuantumul acestora și iii) electronică, precum și emitenților de tokenuri raportate la
categoriile de persoane obligate la plată, fără ca legea să prevadă active, în mărime de până la 0,1% din valoarea anuală a
criterii, limite, parametri sau garanții suficiente care să orienteze venitului din prestarea serviciilor sau a veniturilor înregistrate.
exercitarea acestei competențe/sau obligația entității de a elaborași a Prin urmare, categoriile principale de plăți, subiecții obligați la
aproba o metodologie de formare a cuantumului taxei. Mecanismul plată și limita maximă sunt stabilite la nivelul legislației
propus nu permite identificarea cu suficientă claritate a modului de primare, similar mecanismului consacrat de Legea nr.
formare a taxelor și nici verificarea caracterului rezonabil și 192/1998. Actele normative ale autorității competente vor
proporțional al acestora. detalia doar cuantumul concret, modul de calcul, procedura de
Apreciind prin prisma exigențelor de tehnică legislative vizate de art.3, percepere, termenele de plată, raportările necesare și alte
54 al Legii nr.100/2017, se remarcă faptul că utilizarea expresiei „se aspecte tehnice de aplicare, în limitele stabilite de lege.
determină pe baza principiului recuperării costurilor aferente Principiul recuperării costurilor este justificat și corespunde
activităților de autorizare și supraveghere”, nu oferă suficiente repere logicii cost recovery din art. 137 din MiCA privind taxele de
normative pentru determinarea obligațiilor financiare ce urmează a fi supraveghere, potrivit căreia nivelul taxelor trebuie să acopere
impuse participanților la piață. Noțiunea de „recuperare a costurilor” costurile aferente exercitării atribuțiilor de autorizare,
este formulată într-o manieră generală și nu precizează categoriile de reglementare și supraveghere.
costuri care pot fi incluse în baza de calcul, metodologia de repartizare În ceea ce privește sintagma „sau, după caz, la bugetul de stat”,
a acestora între diferitele categorii de entități supravegheate, perioada aceasta nu reflectă o ambiguitate de redactare, ci dualitatea
de referință utilizată, criteriile de proporționalitate aplicabile sau autorităților competente cu regimuri de finanțare. Totuși,
mecanismele de verificare a corectitudinii calculului. aceasta poate fi clarificată pentru a evita interpretările
Totodată, delegarea competenței de reglementare în materia taxelor divergente. În cazul Comisiei Naționale, taxele și plățile
aferente activităților de autorizare și supraveghere ar trebui să păstreze percepute potrivit prezentului articol constituie venituri ale
aceeași structură normativă consacrată de art. 6 din Legea nr. 192/1998 Comisiei Naționale, în condițiile Legii nr. 192/1998. În cazul
privind Comisia Națională a Pieței Financiare. Astfel, cadrul legal Băncii Naționale, dacă vor fi instituite taxe pentru atribuțiile
primar stabilește categoriile de taxe și plăți regulatorii, subiecții exercitate în temeiul prezentei legi, regimul de achitare și
obligați la plată și principiile generale aplicabile, în timp ce autorității destinația acestora urmează să fie stabilite potrivit Legii nr.
îi revine competența de a aproba, în limitele și condițiile stabilite de 548/1995 cu privire la Banca Națională a Moldovei și actelor
lege, cuantumul concret, modul de calcul și procedura de percepere a normative emise în aplicarea acesteia, fără a afecta regimul
acestora. Prin contrast, redacția propusă transferă către autoritatea veniturilor Comisiei Naționale.
competentă nu doar aspectele de punere în aplicare, ci și determinarea Prin urmare, pentru a face criteriul de alocare obiectiv și
unor elemente esențiale ale obligației de plată, inclusiv categoriile de previzibil, la art. 103 alin.(5) textul se reformulează pentru a
 98
persoane obligate la achitarea taxelor și criteriile de stabilire a reflecta expres corelarea cu Legea nr. 192/1998 și Legea
cuantumului acestora, fără a institui la nivel de lege repere suficiente nr.548/1995, după cum urmează:
care să delimiteze exercitarea acestei competențe. ”Taxele sau plățile percepute de Comisia Națională potrivit
Se remarcă prevederile art.6 alin.(1)-(11) al Legii nr.192/1998, după prezentului articol constituie venituri ale Comisiei Naționale și
cum urmează: se achită în condițiile Legii nr. 192/1998, în vederea acoperirii
Art.6. – (1) Comisia Naţională se finanţează integral din: a) taxe în costurilor aferente activităților de reglementare, autorizare,
mărime de pînă la 0,5 la sută din suma emisiunii valorilor mobiliare, supraveghere și control al pieței criptoactivelor. În cazul în
cu excepţia emisiunii obligaţiunilor pentru care se va percepe taxă în care Banca Națională percepe taxe sau plăți potrivit
mărime de pînă la 0,1 la sută din suma emisiunii; b) taxe în mărime de prezentului articol, acestea se achită și se administrează în
pînă la 0,1 la sută din suma emisiunii valorilor mobiliare efectuate în condițiile Legii nr. 548/1995 și ale actelor normative emise în
scopul consolidării, fracţionării sau convertirii valorilor mobiliare aplicarea acesteia.”
emise anterior; c) taxe din tranzacţiile de vînzare-cumpărare efectuate
pe piaţa reglementată: [...] d) taxe în mărime de pînă la 1 la sută din
tranzacţiile de vînzare-cumpărare a valorilor mobiliare, efectuate în
afara pieţei reglementate;[...]
(11) Mărimea concretă a taxelor şi plăţilor, în limitele valorilor
specificate la alin.(1), se stabileşte de către Comisia Naţională la un
nivel suficient să acopere cheltuielile necesare pentru asigurarea
activităţii sale, în baza estimării indicatorilor bugetari. Pînă în data
de 1 noiembrie a fiecărui an, Comisia Naţională publică în Monitorul
Oficial al Republicii Moldova hotărîrea Consiliului de administraţie
privind cuantumul taxelor şi plăţilor stabilite pentru anul următor, iar
în cazul modificării şi/sau completării acestora în conformitate cu
legislaţia, hotărîrea se publică în termen de 5 zile lucrătoare de la
adoptare.
Apreciind prin prisma exigențelor de tehnică legislative vizate de art.3,
54 al Legii nr.100/2017, se remarcă faptul că utilizarea expresiei ” sau,
după caz, ” alin. (5), atribuie caracter ambiguu normei, fapt care poate
condiționa incertitudine la etapa implementării normei.
Redacția propusă prevede că taxele se achită la bugetul autorității
competente sau, după caz, la bugetul de stat, fără a preciza criteriile
care justifică aplicarea prioritar a uneia dintre aceste destinații. Lipsa
unor reglementări exprese privind regimul juridic și financiar al
sumelor percepute generează incertitudini cu privire la încadrarea
acestora în sistemul veniturilor publice, la modalitatea de administrare
și evidență contabilă, precum și la destinația și condițiile de utilizare a
resurselor respective. Deficiența prenotată, poate periclita transparența
și previzibilitatea mecanismului financiar propus și corelează parțial
cu principiile transparenței, responsabilității și bunei gestiuni
financiare consacrate de Legea nr. 181/2014 privind finanțele publice
și responsabilitatea bugetar-fiscală.
 99
Recomandări:
Reconsiderarea utilizării expresiei ”sau, după caz,” cu stabilirea clară
și fără echivoc a aspectelor vizate.
Reglementarea categoriilor de taxe la nivel de act normativ (similar
art.6 al Legii nr.192/1998 citat supra).
Ministerul Justiției 155. Cu referire la art. 2 alin. (2) lit. e), f) și i), se propune reexaminarea Nu se acceptă.
prevederilor întrucât acestea fac trimitere la instituții, mecanisme și Cu privire la art. 2 alin. (2) lit. e), f) și i), alineatul stabilește
Nr. 04/2-7004 instrumente juridice specifice cadrului normativ al Uniunii Europene, subiecții cărora legea nu li se aplică. Din perspectivă temporală,
din 23.06.2026 precum Banca Centrală Europeană, Banca Europeană de nu prezintă relevanță că unele dintre entitățile sau instrumentele
Investiții, Fondul european de stabilitate financiară, Mecanismul menționate sunt legate de statutul de stat membru al Uniunii
european de stabilitate și produsul paneuropean de pensii Europene, întrucât norma este una generală, de excludere din
personale (PEPP). domeniul de aplicare: ea nu instituie drepturi ori obligații în
În acest context, este necesară o analiză suplimentară privind legătură cu aceste entități, ci se limitează să prevadă că acestea
oportunitatea și temeiul juridic al transpunerii și aplicării acestor nu cad sub incidența legii. Eliminarea lor ar crea, în schimb, o
dispoziții la etapa actuală, având în vedere că unele dintre entitățile și divergență față de MiCA, care ar trebui corectată ulterior, la
instrumentele menționate sunt direct legate de statutul de stat membru aderare.
al Uniunii Europene sau de aplicarea acquis-ului european în condițiile Cu privire la art. 3 alin. (1) pct. 53), norma definește noțiunea
prevăzute de tratatele constitutive ale Uniunii. Prin urmare, se de „alte state”, care nu presupune calitatea de membru al
recomandă evaluarea dacă respectivele prevederi pot produce efecte Uniunii Europene, ci reprezintă un criteriu de eligibilitate
juridice și pot fi puse în aplicare imediat după intrarea în vigoare a legii jurisdicțională întemeiat pe filtre de risc: include statele UE și
sau dacă aplicabilitatea acestora urmează să fie stabilită pentru data OCDE, însă exclude jurisdicțiile aflate pe listele FATF ale
aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană ori pentru o altă jurisdicțiilor cu risc sporit și sub monitorizare sporită, pe lista
etapă prevăzută de angajamentele de armonizare legislativă asumate UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale și pe lista UE
(obiecție aplicabilă și pentru prevederile art. 3 alin. (1) pct. 53); art. 17 a statelor terțe cu deficiențe strategice în materie de prevenire și
alin. (5)). combatere a spălării banilor și finanțării terorismului. Fiind un
standard de integritate financiară aplicabil imediat, definiția
trebuie să fie în vigoare odată cu restul legii.
De altfel, termenul este utilizat în dispoziții care trebuie să
producă efecte de la intrarea în vigoare. Pe de o parte,
condiționează funcționarea Capitolului 2, care, pentru
criptoactivele altele decât tokenurile raportate la active și
tokenurile de monedă electronică, limitează sfera ofertanților și
emitenților la entitățile din statele astfel definite; amânarea
definiției ar lipsi de efect întreg regimul ofertelor publice pentru
această categorie. Pe de altă parte, art. 93 alin. (1) prevede
încheierea, atunci când este necesar, a unor acorduri de
cooperare cu autoritățile de supraveghere din alte state pentru
schimbul de informații — funcție esențială tocmai în etapa pre-
aderare. Condiționarea aplicării definiției de data aderării ar
lipsi astfel de efect norme centrale ale legii, ceea ce confirmă
 100
necesitatea menținerii sale în regimul general de intrare în
vigoare.
De asemenea, nu se accepta propunerea nici pentru art. 17 alin.
(5). Astfel, reiterăm soluția deja reținută: consultarea BCE sau
a băncii centrale a altui stat are caracter facultativ și consultativ,
corespunzător statutului de stat terț, fără a depinde de aderare.
Așadar, transpunerea completă acum asigură stabilitatea
cadrului, nu un viciu de aplicabilitate. Este pus la discreția
autorităților competente, și creat să funcționeze în baza unui
acord de cooperare cu BCE și băncile centrale. Acest mecanism
este valabil de la intrare in vigoare a legii.
156. Cu referire la art. 3, se constată că noțiunile definite în cuprinsul Se acceptă.
acestuia nu sunt expuse în ordine alfabetică, contrar uzanțelor de Se ajustează textul articolului vizat al proiectului de Lege în
tehnică legislativă și practicii consacrate de redactare a actelor modul corespunzător.
normative. În acest context, se consideră necesară revizuirea art. 3 prin
expunerea noțiunilor în ordine alfabetică.
157. Totodată, cu referire la pct. 29), se constată utilizarea noțiunii de Se acceptă parțial.
„instituție de credit”, definită ca întreprindere a cărei activitate constă În ceea ce privește noțiunea de „instituție de credit”, se relevă
în atragerea de depozite sau de alte fonduri rambursabile de la public că aceasta este utilizată pentru păstrarea coerenței cu arhitectura
și acordarea de credite în cont propriu, inclusiv banca licențiată de Regulamentului MiCA și cu terminologia acquis-ului Uniunii
Banca Națională a Moldovei, cu trimitere la Legea nr. 202/2017 Europene în materie bancară. Totuși, având în vedere că Legea
privind activitatea băncilor. nr. 202/2017 privind activitatea băncilor operează în principal
Se relevă faptul că Legea nr. 202/2017 nu utilizează în mod autonom cu noțiunea de „bancă”, definiția urmează a fi clarificată prin
noțiunea de „instituție de credit”, ci operează preponderent cu termenii raportare expresă la cadrul național aplicabil, astfel încât să fie
de „bancă” și „entitate din sectorul financiar”, în funcție de natura evitate necorelările terminologice la etapa aplicării legii.
activității reglementate. În aceste condiții, utilizarea noțiunii de Nu se consideră oportună substituirea termenului „instituție de
„instituție de credit” în proiect, fără o corelare expresă cu terminologia credit” în tot textul proiectului cu termenul „bancă”, deoarece
legislației naționale, generează neconcordanțe conceptuale și riscuri de proiectul transpune arhitectura MiCA, iar Legea 202/2017
interpretare neunitară. Totodată, lipsa unei delimitări clare a sferei privind activitatea bancara urmează, la rândul său, să fie aliniată
subiecților care intră sub incidența acestei noțiuni poate crea la cadrul UE relevant, inclusiv Regulamentul (UE) nr. 575/2013
incertitudine juridică în ceea ce privește regimul aplicabil, inclusiv sub și Directiva 2013/36/UE. Menținerea termenului „instituție de
aspectul autorizării, supravegherii prudențiale și al încadrării credit”, corelat prin definiție cu noțiunea de bancă licențiată de
operațiunilor financiare realizate de acești participanți. Banca Națională potrivit Legii nr. 202/2017, asigură atât
În considerarea celor expuse, se concluzionează necesitatea asigurării funcționalitatea proiectului în cadrul normativ actual, cât și
unei delimitări clare a sferei subiecților vizați de noțiunea utilizată în compatibilitatea cu viitoarea aliniere la acquis-ul bancar.
proiect, precum și a corelării acesteia cu terminologia și conceptele Prin urmare, definiția poate fi reformulată astfel:
consacrate de legislația națională, în special Legea nr. 202/2017 „instituție de credit – bancă sau persoană juridică, astfel cum
privind activitatea băncilor. În acest sens, se recomandă fie definirea este definită la art. 3 din Legea nr. 202/2017 privind activitatea
expresă și unitară a noțiunii în cuprinsul proiectului, fie fundamentarea băncilor (în continuare – Legea nr. 202/2017) a cărei activitate
detaliată a utilizării acesteia în nota de fundamentare, astfel încât să fie constă în atragerea de depozite sau de alte fonduri rambursabile
eliminate eventualele neclarități de interpretare și să se asigure de la public și în acordarea de credite în cont propriu, și care
 101
aplicarea uniformă a regimului juridic incident, inclusiv sub aspectul dispune de o licență sau autorizație eliberată de Banca
autorizării și supravegherii prudențiale. Națională, în condițiile stabilite de Legea nr. 202/2017;”.
158. La art. 4 alin. (3), se observă că după enumerarea prevăzută la lit. a) - Se acceptă.
d), textul conține două reglementări distincte referitoare la aplicarea Se ajustează textul prevederii vizate din proiectul de Lege în
excepției prevăzute la lit. a), precum și la obligația de notificare modul corespunzător.
aferentă situației prevăzute la lit. d), fără ca acestea să fie Astfel, în scopul delimitării dispozițiilor care succed literele a)
individualizate structural potrivit cerințelor de tehnică legislativă. -d), ultimele două reglementări ale articolului 4 au fost
În acest sens, se reține că art. 51 alin. (5) - (7) din Legea nr. 100/2017 numerotate în ordinea corespunzător astfel încât acestea să fie
cu privire la actele normative stabilește regulile de structurare a integrate în structura normativă a articolului în conformitate cu
articolului, alineatelor, punctelor și literelor, în vederea asigurării prevederile art. 51 din Legea nr. 100/2017, și anume prin
clarității, accesibilității și previzibilității normei juridice. Prin urmare, numerotarea acestora în două alineate distincte – (4) și (5).
se recomandă revizuirea structurii art. 4 alin. (3), prin delimitarea și
numerotarea corespunzătoare a dispozițiilor care succed literelor a) -
d), astfel încât acestea să fie integrate în structura normativă a
articolului în conformitate cu prevederile art. 51 din Legea nr.
100/2017.
Totodată, se recomandă examinarea întregului proiect sub aspectul Totodată, după același principiu au fost adăugate următoarele
respectării regulilor de tehnică legislativă privind sistematizarea și alineate noi:
structurarea normelor juridice și revizuirea corespunzătoare a altor - (2) și (5) la art. 6;
dispoziții similare, după caz. - (2) la art. 7;
- (6) și (9) la art. 8;
- (2) și (4) la art. 13;
- (2) și (4) la art. 16;
- (2) la art. 19;
- (2) și (3) la art. 22;
- (7) la art. 24;
- (2), (3), (4), (5), (8), (9) la art. 25;
- (6) și (15) la art. 34;
- (6) la art. 38;
159. Cu referire la art. 6 alin. (1), se observă că acesta stabilește că o carte Se acceptă.
albă pentru criptoactive trebuie să conțină toate informațiile prevăzute Dispoziția analizată realizează o transpunere fidelă a cadrului
la lit. a) - j), „astfel cum se detaliază în Anexa nr. 1”. Totuși, la normativ european, stabilind în mod expres structura
examinarea conținutului Anexei nr. 1, nu au fost identificate prevederi informațiilor care trebuie incluse în cartea albă pentru
care să detalieze informațiile menționate la lit. j), referitoare la criptoactive, printr-o normă de trimitere la detalierea tehnică
principalele efecte negative asupra climei și alte efecte negative legate prevăzută în Anexa nr. 1. În acest sens, Anexa nr. 1 nu are
de mediu ale mecanismului de consens utilizat pentru emiterea scopul de a reproduce exhaustiv fiecare literă a alin. (1), ci de a
criptoactivului. operaționaliza conținutul normativ stabilit în textul principal, în
În aceste condiții, se creează o necorelare între norma de trimitere din vederea asigurării coerenței și aplicării uniforme a dispozițiilor.
art. 6 alin. (1) și conținutul Anexei nr. 1, fapt ce poate genera dificultăți Totodată, în raport cu lit. j), referitoare la efectele asupra climei
în aplicarea și interpretarea prevederilor proiectului. Prin urmare, și mediului ale mecanismului de consens, se constată că acestea
considerăm oportună revizuirea și corelarea dispozițiilor art. 6 alin. (1) sunt acoperite normativ prin art. 6 alin. (14), care dezvoltă în
 102
cu prevederile Anexei nr. 1, inclusiv prin completarea anexei cu mod expres conținutul și modul de prezentare a informațiilor
informațiile corespunzătoare lit. j) sau, după caz, prin ajustarea textului privind impactul asupra mediului.
normativ, astfel încât reglementarea să fie clară, completă și coerentă. Totodată, anexa nr.1 a fost completată în modul corespunzător
cu un compartiment suplimentar cu referire la acest aspect.
160. La alin. (12), sintagma „de reglementare” din cuvintele „acte Se acceptă.
normative de reglementare” se propun a fi excluse ca fiind excedente. Se ajustează textul prevederii vizate din proiectul de Lege, prin
În acest sens, potrivit definiției de „act normativ” prevăzută în Legea înlocuirea cu sintagma „acte normative de punere în aplicare a
nr. 100/2017, actul normativ este actul juridic care stabilește, modifică prezentei legi”, la forma gramaticală corespunzătoare.
sau abrogă norme juridice și care reglementează nașterea, Totodată, se ajustează și celelalte prevederi din proiectul de
modificarea sau stingerea raporturilor juridice, fiind aplicabil Lege, unde similar se fac mențiunile de „acte normative de
unui număr nedeterminat de situații identice. Prin urmare, reglementare” în conținutul textului.
caracterul de reglementare este intrinsec noțiunii de act normativ, fiind
deja inclus în conținutul acesteia. În aceste condiții, utilizarea
suplimentară a sintagmei „de reglementare” este redundantă și
excedentară.
Totodată, prezenta obiecție este valabilă și pentru toate situațiile
similare din cuprinsul proiectului în care este utilizată sintagma „acte
normative de reglementare”.
161. La art. 13 alin. (1), cuvântul „calendaristice” se va evita la Se acceptă.
determinarea curgerii și calculării termenilor. Or, aceasta este regula Se ajustează textul prevederii vizate din proiectul de Lege,
generală de curgere a termenului. În caz contrar, se poate interpreta per prin excluderea cuvântului „calendaristice”.
a contrario că, în celelalte cazuri în care nu s-a specificat că, zilele sunt Totodată, se ajustează și celelalte prevederi din proiectul de
calendaristice, de fapt se au în vedere zile lucrătoare (obiecție Lege, prin excluderea cuvântului „calendaristice”, așa cum
aplicabilă și pentru art. 14 alin. (3) și art. 58 alin. (2) lit. b) și alin. (6)). aceasta se subînțelege prin „zile”, iar unde există necesitatea
evidențierii altui sens, a fost utilizată sintagma „zile
lucrătoare”.
162. În ceea ce privește art. 17 din proiect, se constată că structura normei Se acceptă.
nu corespunde exigențelor de tehnică legislativă prevăzute de art. 51 Se ajustează textul prevederii vizate din proiectul de Lege, în
alin. (5) - (7) din Legea nr. 100/2017, potrivit cărora articolul poate fi modul corespunzător.
divizat în alineate, constituite, de regulă, dintr-o singură propoziție sau Astfel, literele a) și b) de la alin. (1) au fost înlocuite cu puncte
frază, iar în cazul unei structuri complexe a actului normativ, însemnate cu numere ordinare – 1) și 2), iar punctul 2) a fost
alineatul poate fi divizat mai întâi în puncte însemnate cu numere împărțit în litere însemnate succesiv – a) - i).
ordinare, exprimate prin cifre arabe, urmate de o paranteză, iar
la rândul lor punctele pot fi divizate în litere, însemnate succesiv
cu litere latine mici, urmate de o paranteză.
Or, structura actuală a art. 17 nu respectă aceste cerințe de
sistematizare, ceea ce afectează claritatea și coerența normei și poate
genera dificultăți de interpretare și aplicare unitară. În acest context, se
impune reexaminarea și restructurarea articolului în conformitate cu
rigorile de tehnică legislativă menționate.
 103
Prezenta obiecție este valabilă, pentru toate cazurile relevante din
cuprinsul proiectului.
163. Cu referire la art. 18 alin. (5) lit. a) și c), se constată că norma instituie Se acceptă parțial.
obligația demonstrării de către emitentul tokenului (solicitantul) Pe fond, cerința transpune fidel standardul MiCA de bună
absenței sancțiunilor impuse pentru încălcări ale legislației în domeniul reputație, iar mecanismul de verificare invocat există deja la
comerțului, insolvabilității, pieței financiare, precum și pentru fapte de nivel sistemic: art. 56 alin. (3) instituie obligația prezentării
spălare a banilor, finanțare a terorismului, fraudă sau răspundere dovezilor privind absența antecedentelor penale și a sancțiunilor
profesională, însă nu sunt prevăzute mecanismele juridice și relevante, iar alin. (4) abilitează Comisia Națională să detalieze
administrative prin care această condiție urmează a fi verificată și prin acte normative informațiile necesare evaluării. O
certificată în practică de către autoritățile competente. enumerare detaliată a tuturor circumstanțelor și surselor de
În special, spre deosebire de condiția privind lipsa antecedentelor verificare în legea primară nu este necesară, întrucât ar rigidiza
penale, care poate fi dovedită prin cazier judiciar norma nu stabilește nejustificat procesul de evaluare.
autoritatea competentă responsabilă de verificare, sursele oficiale de Respectiv, se reține necesitatea corectării redacționale a textului
informații sau registrele aplicabile, natura sancțiunilor vizate, respectiv art. 18 alin. (5) lit. a) și c): formularea actuală leagă mijlocul de
dacă sunt avute în vedere și nemijlocit perioada de referință a probă „prin cazier judiciar” doar de antecedentele penale, lăsând
verificării și modalitatea concretă de probare, respectiv prin certificat neclară modalitatea de dovedire a inexistenței sancțiunilor.
oficial, declarație pe proprie răspundere sau alt mecanism. În lipsa Textul se reformulează astfel încât cazierul judiciar să rămână
acestor clarificări, dispoziția riscă să genereze dificultăți serioase de mijlocul de probă pentru antecedentele penale, iar inexistența
aplicare, incertitudine juridică și practici neunitare în procesul de sancțiunilor să se dovedească prin documente oficiale, declarații
autorizare și supraveghere, afectând securitatea juridică a normei. În pe propria răspundere și alte informații verificabile, fără
acest context, se recomandă completarea textului proiectului cu enumerarea limitativă a surselor.
prevederi exprese privind mecanismul de verificare și certificare a
condițiilor menționate, inclusiv stabilirea autorităților competente și a
surselor oficiale de confirmare a informațiilor.
164. Cu referire la art. 24 alin. (4) lit. b), se constată utilizarea sintagmei Se acceptă parțial.
„legislației naționale cu privire la prevenirea și combaterea spălării Trimiterea se menține sub forma unei referințe la materia
banilor și finanțării terorismului”, formulare care este redundantă și reglementată, iar nu la un act normativ determinat, soluție este
poate genera ambiguități de interpretare, în condițiile în care actele justificată de faptul că legislația privind prevenirea și
normative adoptate la nivel național au ca obiect de reglementare combaterea spălării banilor și finanțării terorismului urmează să
exclusiv cadrul juridic intern, dacă nu se prevede expres altfel. suporte modificări esențiale ca urmare a alinierii la aquis-ul
Totodată, formularea nu clarifică în mod suficient sfera normelor avute comunitar; o trimitere nominală în proiectul de Lege ar deveni
în vedere, respectiv dacă sunt vizate exclusiv dispozițiile legislației caducă, în timp ce trimiterea dinamică asigură aplicarea
interne sau și standardele internaționale aplicabile în materie, ceea ce uniformă a normei indiferent de evoluția acestui cadru. Soluția
poate conduce la incertitudine juridică în aplicare. În acest context, se dată este temporară până la adoptarea legii speciale menționată.
recomandă revizuirea textului prin simplificarea formulării și Respectiv, pentru a înlătura redundanța și eventualele
asigurarea unei redactări clare și unitare, de natură să excludă ambiguități semnalate, se ajustează textul proiectului de Lege în
interpretările divergente (obiecție aplicabilă și pentru art. 54 alin. (7) mod corespunzător, cu simplificarea formulării prin eliminarea
lit. b) i); art. 56 alin. (2) lit. i); art. 57 alin. (6) lit. b) și e) din proiect). cuvântului „naționale”, respectiv sintagma „legislația națională
cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și
finanțării terorismului” a fost înlocuită, pe tot parcursul
proiectului, cu „legislația privind prevenirea și combaterea
 104
spălării banilor și finanțării terorismului”, la forma gramaticală
corespunzătoare și care se referă exclusiv la dispozițiile
legislației interne.
165. Cu referire la art. 38 alin. (5) lit. d) punctul ii), se constată că Se acceptă.
formularea „același grup, astfel cum este definit la articolul 3 alin. (1) Se ajustează textul proiectului de Lege în modul corespunzător,
pct. 50)”, se constată o necorelare terminologică în raport cu structura prin corectarea textului trimiterii cu „pct. 24)”, și anume la
definițiilor din proiect. Din analiza dispozițiilor art. 3 alin. (1), definiția noțiunii de „grup” conform ultimei versiuni ale
noțiunea de „grup” este definită la pct. 49), în timp ce pct. 50) vizează proiectului de lege (modificare apărută după aranjarea
noțiunea de „întreprindere-mamă”. alfabetică a definițiilor de la art. 3 alin. (1)).
În aceste condiții, trimiterea normativă la pct. 50) este improprie,
întrucât nu reflectă conceptul juridic avut în vedere de autor, respectiv
relația de grup între entități, ci doar un element structural al acestuia.
În consecință, se impune corectarea textului prin raportare la definiția
de „grup” prevăzută la art. 3 alin. (1) pct. 49), în vederea asigurării
coerenței terminologice și a aplicării unitare a normei.
166. Cu referire la art. 66 alin. (5), se constată că norma utilizează sintagma Se acceptă parțial.
„cerințelor reglementate prin norme legislative speciale”, fără a indica Alineatul (5) este o normă de coordonare proprie cadrului
în mod expres actele normative avute în vedere și fără a delimita sfera național, fără corespondent în art. 73 din MiCA, prin care
acestora de aplicare. O asemenea formulare are un caracter general și regimul general de externalizare se aplică suplimentar
imprecis, fiind de natură să genereze incertitudine juridică în ceea ce furnizorilor prevăzuți la art. 53 alin. (1) lit. b) — entități deja
privește determinarea regimului normativ incident furnizorilor de reglementate sectorial (instituții de credit, prestatori de servicii
servicii de criptoactive prevăzuți la art. 53 alin. (1) lit. b). de plată și emitenți de monedă electronică, firme de investiții)
În lipsa unei trimiteri exprese la actele normative relevante sau a unei —, în măsura în care nu contravine normelor speciale ce le
definiri clare a noțiunii de „norme legislative speciale”, nu este clar în guvernează activitatea de bază, precum art. 82 din Legea nr.
ce măsură și în raport cu ce categorii de cerințe dispozițiile prezentului 202/2017 sau art. 28 din Legea nr. 114/2012. Scopul clauzei este
articol pot fi aplicate „corespunzător” sau pot fi excluse în caz de evitarea atât a vidului, cât și a conflictului de cerințe pentru
conflict normativ. În acest context, se impune revizuirea textului prin aceste entități financiare.
precizarea expresă a actelor normative vizate sau prin reformularea Pentru a evitarea unor interpretări divergente în aplicare, fără o
dispoziției într-un mod care să asigure determinabilitatea normei, enumerare limitativă inevitabil incompletă (normele speciale
claritatea raportului dintre reglementarea generală și cea specială, diferind în funcție de tipul furnizorului), textul se reformulează
precum și evitarea unor interpretări divergente în aplicare. prin raportare la regimul special aplicabil fiecărei categorii, de
exemplu: „prevederile prezentului articol se aplică în mod
corespunzător și suplimentar, în măsura în care nu contravin
cerințelor privind externalizarea prevăzute de legislația specială
în temeiul căreia acești furnizori își desfășoară activitatea de
bază”.
167. Cu referire art. 69 alin. (1) și (2), comunicăm că utilizarea textului Se acceptă.
„literele (a) - (d)” în cuprinsul proiectului, nu este conformă Se ajustează textul prevederii vizate din proiectul de Lege în
exigențelor de tehnică legislativă prevăzute de art. 51 din Legea nr. modul corespunzător.
100/2017 cu privire la actele normative, potrivit cărora diviziunile
alineatelor în litere se realizează prin însemnarea succesivă cu litere
 105
latine mici urmate de paranteză, respectiv „a)”, „b)”, „c)”, „d)”. În
acest context, se impune uniformizarea redacțională a textului
proiectului prin corectarea tuturor trimiterilor de acest tip, în vederea
utilizării formei corecte „a)–d)”, conform regulilor de tehnică
legislativă.
Prezenta obiecție este aplicabilă, mutatis mutandis, tuturor situațiilor
similare din cuprinsul proiectului.
168. Cu referire la art. 78 alin. (4), se constată că norma prevede atragerea Se acceptă parțial.
răspunderii contravenționale sau penale pentru încălcarea dispozițiilor Preocuparea privind corelarea cadrului sancționator este
art. 80 – 83 din proiect, cu trimitere la Codul contravențional și Codul valorificată prin reorganizarea proiectului: fostul art. 78 alin. (4)
penal al Republicii Moldova, însă proiectul nu face referire la dispoziții a fost eliminat, iar conținutul său a fost preluat și consolidat la
exprese privind asigurarea corelării cadrului sancționator existent cu art. 97 alin. (18), potrivit căruia răspunderea contravențională
noile reglementări instituite. sau penală intervine numai în măsura în care fapta, prin valoarea
În lipsa unor prevederi tranzitorii și de implementare corespunzătoare, prejudiciului cauzat, a beneficiului obținut ori a pierderii evitate
nu rezultă în mod clar modalitatea de punere în aplicare a normei sau prin alte elemente prevăzute de lege, întrunește elementele
sancționatoare, inclusiv ajustarea cadrului contravențional și penal constitutive ale unei contravenții sau infracțiuni, în condițiile
existent, astfel încât să fie asigurată aplicabilitatea efectivă a Codului contravențional sau ale Codului penal. Soluția respectă
dispozițiilor propuse la intrarea în vigoare a acestora. principiul legalității incriminării și subsidiaritatea dreptului
În acest context, se impune ca în cuprinsul art. 104 „Dispoziții finale” penal și înlătură suprapunerea anterioară dintre norme.
să fie completat cu un alineat nou, astfel încât „la data intrării în Nu se acceptă completarea art. 104 cu un alineat nou, întrucât
vigoare a prezentei legi, Guvernul va prezenta Parlamentului propuneri aspectul evidențiat este deja reglementat la art. 104 alin. (4),
pentru aducerea legislației în conformitate cu prezenta lege”. care obligă Guvernul ca, în termen de 6 luni de la publicare, să
Adițional, cuvintele „dispozițiilor și interdicțiilor” este redundantă, prezinte Parlamentului propuneri de aducere a legislației în
întrucât interdicțiile reprezintă o categorie a dispozițiilor normative. În concordanță cu prezenta lege și să își adapteze actele normative;
acest context, se recomandă simplificarea textului prin eliminarea o completare suplimentară ar dubla o dispoziție existentă.
termenului „interdicțiilor”, în vederea asigurării clarității și coerenței Nu se acceptă nici eliminarea cuvintelor „dispozițiilor și
normei. interdicțiilor”, distincția fiind intenționată: încălcarea
dispozițiilor atrage măsurile și sancțiunile prevăzute de prezenta
lege, în timp ce încălcarea interdicțiilor prevăzute la art. 81-83
atrage, în condițiile menționate, răspunderea contravențională
sau penală. Cele două noțiuni delimitează planuri de răspundere
distincte, iar menținerea ambelor asigură claritatea acestei
delimitări.
169. Cu referire la art. 94 alin. (1), se constată că norma reglementează Se acceptă.
exclusiv aspecte formale privind depunerea plângerilor, respectiv În scopul reglementării tuturor elementelor unei plângeri
forma scrisă și limba română, fără a stabili cerințe minime privind complete și în scopul alinierii la lexicul juridic național,
conținutul acestora sau condițiile de admisibilitate. termenul „plângere” din prevederile articolelor 94 și 102 se
Atenționăm că, în lipsa unor prevederi care să indice elementele înlocuiește cu noțiunea de „petiție” în conformitatea cu
obligatorii ale plângerii (precum identificarea consumatorului, legislația administrativă națională. În așa mod se uniformizează
descrierea faptelor invocate și, după caz, indicarea probelor sau a reglementările la nivel național, precum și se asigură claritate
circumstanțelor relevante, semnătura), există riscul depunerii unor
 106
sesizări incomplete, neclare sau dificil de examinat, ceea ce poate privind cerințele minime de conținut, eficiență procedurală și
afecta eficiența mecanismului de protecție a consumatorilor și aplicare uniformă a dispozițiilor legale.
activitatea autorității competente. În acest context, se recomandă
completarea normei cu prevederi care să stabilească cerințe minime de
conținut al plângerilor, în vederea asigurării clarității, eficienței
procedurale și a unei aplicări uniforme a dispozițiilor legale.
170. Cu referire la art. 97 alin. (16), se constată că norma are un caracter Se acceptă parțial.
general și declarativ, stabilind că încălcarea dispozițiilor și Luând în considerare că art. 78 alin. (4) a fost exclus din
interdicțiilor prevăzute de prezenta lege atrage răspunderea proiectul legii și alipit la art. 97 alin. (18) cu indicarea
contravențională sau penală, fără a indica în mod concret faptele sau clarificărilor privind dispozițiile legii care pot constitui
categoriile de încălcări susceptibile de a genera o asemenea contravenții sau infracțiuni: „Încălcarea dispozițiilor și
răspundere. interdicțiilor prevăzute la art. 81 - 83 constituie încălcare a
În aceste condiții, formularea este excesiv de vagă și nu asigură prezentei legi și atrage aplicarea măsurilor și sancțiunilor
previzibilitatea normei sancționatoare, întrucât nu rezultă cu suficientă prevăzute de art. 97, în măsura în care fapta, prin valoarea
claritate care dispoziții ale legii pot constitui contravenții sau prejudiciului cauzat, valoarea beneficiului obținut sau a
infracțiuni, în condițiile în care art. 78 alin. (4) al proiectului instituie pierderii evitate ori prin alte elemente prevăzute de lege,
deja un regim sancționator mai concret și determinat. Prin urmare, întrunește elementele constitutive ale unei contravenții ori ale
considerăm oportună excluderea alin. (16) ca fiind redundant și lipsit unei infracțiuni, aceasta atrage răspunderea contravențională
de valoare normativă proprie, în vederea asigurării coerenței regimului sau penală, după caz, în condițiile Codului contravențional al
sancționator și evitării dublării sau suprapunerii normelor. Republici Moldova sau ale Codului penal al Republici
Moldova.”. Acest alineat vine ca o continuare la prevederile
actualului art. 97 alin. (17) (alin. (16) menționat în expertiză)
prin care se prevedere posibilitatea, după caz, a atragerii
răspunderi contravenționale și penale în cazul încălcărilor
dispozițiilor prevăzute de proiectul de lege, cu detalierea
ulterioară în alin. (18).
171. Cu referire la art. 102 alin. (1), se constată că norma prevede Se acceptă parțial.
elaborarea și publicarea unui raport anual privind aplicarea legii și Raportul anual al Comisiei Naționale privind evoluțiile pieței
evoluțiile pieței de criptoactive, însă nu stabilește în mod expres are ca destinatar publicul, fiind un instrument de transparență și
modalitatea de publicare și de transmitere a acestuia, respectiv informare, iar nu un raport adresat unei anumite autorități; din
instituția sau platforma oficială pe care raportul urmează a fi făcut acest motiv nu se indică un destinatar instituțional. Pentru a
public. asigura accesul public, art. 102 alin. (1) se completează în sensul
În lipsa unor precizări clare privind destinatarul instituțional că raportul se aduce la cunoștința publicului prin publicare pe
(Parlamentul, Comisia Națională a Pieței Financiare, Banca Națională site-ul web oficial al Comisiei Naționale.
a Moldovei) și a modalității de publicare (pagina web a autorităților
competente sau alt canal oficial), norma este incompletă sub aspectul
asigurării transparenței și al accesului public la informație.
În acest context, se recomandă completarea textului prin indicarea
expresă a instituției căreia îi este prezentat raportul și a modalității de
publicare oficială, în vederea asigurării clarității, previzibilității și
aplicării unitare a dispoziției.
 107
172. Cu referire la art. 103, se constată existența unor neclarități și Se acceptă parțial.
inconsecvențe de reglementare care afectează previzibilitatea normei Cu privire la caracterul taxelor, formularea „pot percepe” de la
și aplicarea sa unitară. alin. (1) exprimă dreptul autorităților competente de a institui
În primul rând, la alin. (1) se utilizează formularea „autoritatea taxe, iar nu un caracter facultativ al plății pentru debitor.
competentă poate percepe taxe”, în timp ce la alin. (2) se prevede Caracterul permisiv al normei reflectă dualitatea celor două
stabilirea categoriilor și procedurii de percepere a taxelor, iar din autorități: Comisia Națională percepe taxele în temeiul
ansamblul reglementării nu rezultă cu claritate dacă perceperea taxelor prezentei legi și al Legii nr. 192/1998, în timp ce, în cazul Băncii
are caracter obligatoriu sau facultativ, ceea ce generează incertitudine Naționale, perceperea se va stabili ulterior prin Legea nr.
juridică în aplicare. 548/1995 și propriul cadru normativ, dacă se va decide în acest
În al doilea rând, norma nu este suficient de clară nici sub aspectul sens. Odată instituite prin actele normative de punere în
fluxului bugetar al sumelor încasate. Astfel, la alin. (5) se prevede că aplicare, taxele sunt obligatorii pentru categoriile de subiecți
taxele se achită fie la bugetul autorității competente, fie la bugetul de vizați. Caracterul determinabil al regimului este asigurat de
stat, fără a fi stabilite criterii clare de determinare a destinației sumelor, ansamblul articolului — principiul recuperării costurilor (alin.
ceea ce poate conduce la interpretări divergente și practici neunitare (3)), stabilitatea și publicitatea prealabilă a cuantumului (alin.
între autorități. (4)) —, precum și de stabilirea, la nivel de lege primară, a limitei
În acest context, este necesară reformularea dispozițiilor pentru a maxime, a categoriilor principale de plăți și a subiecților
asigura coerența reglementării privind caracterul obligatoriu al taxelor, obligați, prin completarea art. 6 din Legea nr. 192/1998; actele
precum și stabilirea expresă și determinabilă a regimului de colectare subsecvente detaliază doar cuantumul concret, modul de calcul,
și a destinației sumelor încasate, în vederea asigurării securității procedura, termenele și raportările, în limitele legii.
juridice și a aplicării uniforme a normei. Pentru claritate, art. 103 alin. (2) se completează după cum
urmează: „În cazul perceperii taxelor sau plăților prevăzute la
alin. (1), cuantumul și procedura de percepere, precum și
categoriile de persoane sau entități obligate la plata taxelor sau
plăților se stabilesc de către autoritățile competente prin actele
lor normative de punere în aplicare a prezentei legi.”
Cu privire la fluxul bugetar, observația a fost deja valorificată
prin reformularea alin. (5), care nu mai conține alternativa
imprecisă „fie la bugetul autorității competente, fie la bugetul
de stat”. Textul actual delimitează expres două regimuri, în
funcție de autoritatea competentă: taxele percepute de Comisia
Națională constituie venituri proprii și se achită în condițiile
Legii nr. 192/1998, iar cele percepute, după caz, de Banca
Națională se achită și se administrează în condițiile Legii nr.
548/1995. Criteriul de determinare a destinației sumelor este
astfel obiectiv și previzibil, înlăturând riscul aplicării neunitare.
173. La art. 104 alin. (3) se atrage atenția că prevederile expuse sunt Nu se acceptă.
concepute să producă efecte juridice la data intrării în vigoare a Autorul a analizat dispozițiile care nu vor mai fi actuale sau care
Tratatului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, vor necesita modificare la data aderării Republicii Moldova la
moment care este incert din punct de vedere temporal și dependent de Uniunea Europeană și a optat, în mod deliberat, ca aceste
finalizarea unui proces internațional complex de negociere și ratificare. modificări să opereze automat, la momentul aderării, iar nu
printr-o lege ulterioară de modificare — soluție menită tocmai
 108
În acest context, există un risc juridic și normativ ca până la realizarea să evite un proces legislativ de durată și să asigure aplicarea fără
efectivă a aderării, cadrul legislativ național (precum și prezenta lege) sincope a noului cadru.
și al Uniunii Europene la care se face trimitere (inclusiv Regulamentul Păstrarea normei servește și previzibilității destinatarilor, care
(UE) 2023/1114 și actele conexe) să fie modificat, completat sau cunosc din timp modul în care se va modifica cadrul aplicabil la
înlocuit prin acte ulterioare. De asemenea, structura instituțională și aderare. Cât privește caracterul pretins incert al acestui moment,
terminologia utilizată în legislația UE pot suferi ajustări, inclusiv în aderarea la Uniunea Europeană constituie, potrivit Constituției
ceea ce privește numerotarea articolelor sau conținutul titlurilor și Republicii Moldova, un obiectiv strategic, iar dezideratul
capitolelor invocate. național este realizarea ei cât mai curând; ea este, totodată,
Prin urmare, formularea unor modificări legislative cu aplicare jalonată prin Programul național de aderare pentru perioada
condiționată de un eveniment viitor și incert poate conduce la situația 2025-2029. Eventualele modificări ulterioare ale cadrului
în care, la momentul intrării în vigoare a Tratatului de aderare, european pot fi acomodate punctual, printr-un proiect de
referințele normative din această lege să nu mai corespundă exact modificare acolo unde va fi necesar, fără a justifica renunțarea
cadrului juridic european în vigoare, necesitând intervenții legislative la transpunere. Excluderea acestor dispoziții ar fragmenta
suplimentare de actualizare. În consecință, propunem excluderea cadrul și ar impune re-legiferarea la aderare, contrar tocmai
acestor prevederi. obiectivului de previzibilitate și continuitate urmărit.
174. Adițional, se constată că autorul proiectului prezintă o anexă la lege, Se acceptă parțial.
care include o listă de modificări la unele acte normative. În acest sens, Se menționează că art. 104 conține deja un alineat cu
se propune completarea art. 104 cu un nou alineat, potrivit căruia: „La prevederile: „La data intrării în vigoare a legii, se modifică
data intrării în vigoare a legii, se modifică unele acte normative unele acte normative conform anexei.”, și anume la alin. (6).
conform anexei nr. ___”. Se ajustează textul proiectului de Lege corespunzător la Anexa
La fel, anexa va fi expusă la finalul legii (după cele 4 anexe) și va fi nr.5.
numerotată „Anexa nr. 5”. Se ajustează prevederile anexelor în modul corespunzător.
Totodată, se reține că, potrivit art. 49 alin. (6) din Legea nr. 100/2017,
reglementările din anexe se numerotează cu cifre arabe urmate de
punct, prin adăugarea consecutivă a cifrelor arabe, până la gradul de
detaliere necesar. Prin urmare, modalitatea de numerotare propusă și,
după caz, structura anexei nu corespund exigențelor de tehnică
legislativă stabilite de cadrul normativ incident, întrucât nu respectă
regula de sistematizare și numerotare a dispozițiilor din anexe. În
consecință, se consideră necesară revizuirea anexei în vederea
asigurării conformității acesteia cu prevederile art. 49 alin. (6) din
Legea nr. 100/2017, precum și a corelării tehnice cu structura actului
normativ (obiecție valabilă și pentru Anexele 1- 4 din proiect).
 109
175. În altă ordine de idei, potrivit pct. 1) din proiect, prin care se propun Se acceptă parțial.
modificări la Legea nr. 548/1995 cu privire la Banca Națională a Referința la art. 97 a fost corectată, iar termenul „legislația” a
Moldovei, la art. 752 se introduce un nou alineat (23), potrivit căruia fost substituit cu „Legea”.
măsurile și sancțiunile prevăzute la art. 97 alin. (2) lit. a) și b) din Cu privire la propunerea de indicare a numărului și anului
legislația privind piața criptoactivelor ar putea fi aplicate de către adoptării legii, acest lucru este imposibil la etapa actuală, or este
guvernatorul, prim-viceguvernatorul sau viceguvernatorii Băncii avut în vedere tocmai prezentul proiect de lege care urmează a
Naționale, această soluție normativă fiind necorelată cu regimul juridic fi adoptat.
instituit de proiect. Norma în redacție nouă a fost expusă astfel:
În acest sens, se atenționează că art. 97 alin. (2) nu instituie competențe „ (23) Sancțiunile și măsurile care pot fi aplicate de Banca
pentru Banca Națională a Moldovei, atribuțiile de constatare și aplicare Naţională faţă de persoanele sau entitățile care desfășoară
a măsurilor și sancțiunilor fiind expres conferite Comisiei Naționale a activități prevăzute la art. 85 alin. (3) din legislația privind
Pieței Financiare, ceea ce face ca extinderea acestor competențe asupra piața criptoactivelor, se aplică de către Comitetului executiv.
BNM să nu fie susținută de cadrul normativ propus. Măsurile şi sancțiunile prevăzute la art.86 alin.(2) și art.97
În concluzie, se constată existența unei necorelări între norma propusă alin.(9) pct.1) şi 2) din Legea privind piața criptoactivelor pot
de completare a art. 752 alin. (23) din Legea nr. 548/1995 și regimul fi aplicate de către guvernatorul, prim-viceguvernatorul sau
stabilit prin art. 97 alin. (2) din proiect, în condițiile în care atribuțiile viceguvernatorii Băncii Naţionale.”
de constatare și aplicare a măsurilor și sancțiunilor sunt expres Cu referire la substituirea unor cuvinte” sau a „textui”,
conferite Comisiei Naționale a Pieței Financiare. menționăm că propunerile de modificare curpinse în Anexa
În aceste circumstanțe, extinderea competențelor respective asupra nr.5 nu conține propuneri de substituire ci doar de completare.
Băncii Naționale a Moldovei nu este susținută de cadrul normativ
incident și este de natură să genereze incertitudine juridică și
suprapuneri instituționale.
Totodată, se constată că, pe parcursul anexei, este utilizată formularea
„legislația privind piața criptoactivelor” pentru a desemna actul
normativ de referință.
În acest context, se atenționează că utilizarea unei denumiri generice,
fără identificarea expresă a actului normativ prin număr și dată de
adoptare, nu asigură suficientă claritate și precizie normativă. Astfel,
din considerente de tehnică legislativă și pentru evitarea oricăror
dificultăți de interpretare, se impune revizuirea acestei formulări, cu
indicarea expresă a actului normativ vizat, respectiv „Legea nr.
___/___ privind piața criptoactivelor”.
Adițional, relevăm că din punct de vedere al tehnicii legislative, la
schimbarea unor cuvinte din conținutul textului unui act normativ,
pentru exprimarea corectă, se menționează despre substituirea
„cuvintelor” respective, iar la schimbarea unor cifre/semne și cuvinte
din conținutul textului unui act normativ, pentru exprimarea corectă,
se menționează despre substituirea „textului”. În acest sens, urmează a
fi revizuită această anexă.
176. La pct. 4), ce include modificări la Legea nr. 202/2017 privind Se acceptă.
activitatea băncilor, se constată că în cuprinsul modificărilor propuse Se ajustează textul proiectului de Lege corespunzător.
 110
la art. 14 alin. (1), litera o) este redată fără respectarea rigorilor de
tehnică legislativă privind numerotarea și marcarea literelor din textul
normativ.
Potrivit regulilor de tehnică legislativă, literele sunt urmate de o
paranteză rotundă (ex.: „o)”), inclusiv în cazul introducerii unor noi
litere/subdiviziuni, pentru a asigura coerența și uniformitatea structurii
actului normativ. În acest sens, urmează a fi prezentată asemenea
formulare „literele o1), o2) și o3)” pe parcursul alineatului.
177. În altă ordine de idei, atenționăm că în cuprinsul proiectului, anexele Se acceptă.
sunt prezentate fără indicarea expresă, în parafa de aprobare, a actului Se ajustează textul proiectului de Lege corespunzător.
normativ la care acestea se referă.
În acest sens, se atenționează că, potrivit exigențelor de tehnică
legislativă, anexele constituie parte integrantă a actului normativ și
trebuie să conțină în mod clar referința la legea din care fac parte,
inclusiv prin indicarea denumirii complete a acesteia în formula de
identificare (ex.: „Anexa nr. 1 la Legea nr. ___/____ privind piața
criptoactivelor”). Lipsa acestei mențiuni poate genera incertitudine cu
privire la apartenența anexelor și la corecta lor raportare la actul
normativ de bază.