0% au considerat acest document util (0 voturi)
1 vizualizări8 pagini

Subiect IX

Documentul este un test de selecție pentru Olimpiada de Biologie, faza locală, destinat elevilor de clasa a IX-a, desfășurat pe 8 februarie 2020. Testul conține întrebări cu alegere simplă și grupată, acoperind subiecte precum ciclul celular, structura celulară, genetică și procese biologice. Fiecare întrebare are variante de răspuns, iar punctajul total este de 60 de puncte.
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
1 vizualizări8 pagini

Subiect IX

Documentul este un test de selecție pentru Olimpiada de Biologie, faza locală, destinat elevilor de clasa a IX-a, desfășurat pe 8 februarie 2020. Testul conține întrebări cu alegere simplă și grupată, acoperind subiecte precum ciclul celular, structura celulară, genetică și procese biologice. Fiecare întrebare are variante de răspuns, iar punctajul total este de 60 de puncte.
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

OLIMPIADA DE BIOLOGIE

FAZA LOCALĂ
8 FEBRUARIE 2020
CLASA a IX-a
I. ALEGERE SIMPLĂ: 30 puncte
La itemii 1 – 30 este corectă o singură variantă de răspuns:
1. Sunt etape ale ciclului celular:
A. interfaza, mitoza
B. profaza, anafaza
C. interfaza, metafaza, telofaza
D. profaza, telofaza
2. La eucariote, replicarea ADN-ului are loc:
A. în faza G2 a interfazei
B. după modelul semiconservativ
C. în interfaza dintre cele două etape ale meiozei
D. în faza G1 a interfazei mitotice
3. Dictiozomii:
A. sunt constituenţi celulari universali
B. sunt delimitaţi de două membrane
C. conţin enzime hidrolitice
D. participă la realizarea peretelui celular
4. Turgescenţa unei celule:
A. variază într-un mediu izotonic
B. scade într-o soluţie hipertonică
C. se reface prin plasmoliză
D. creşte într-un mediu hipertonic.
5. Recombinarea intracromozomială are loc în:
A. profaza II
B. metafaza I
C. anafaza I
D. profaza I
6. La om, mitoza, spre deosebire de meioză:
A. are loc în gameţi
B. este o diviziune reducţională
C. se poate realiza în hematiile adulte
D. poate avea loc în unele celule pe tot parcursul vieţii
7. Fusul de diviziune:
A. prezintă filamente polare pe care se fixează centromerii
B. este format din 3 grupuri de câte 9 microtubuli numiţi tubuline
C. prezintă filamente kinetocorale cu rol în menţinerea distanţei între polii fusului
D. se formează între centriolii situaţi la polii fusului
8. Recombinarea genetică intercromozomială:
A. se mai numeşte şi crossing-over
B. constă în schimbul reciproc de gene între cromozomii neomologi
C. are loc în anafaza II
D. are loc în etapa reducţională a meiozei
9. Microtubulii:
A. alcătuiesc în întregime citoscheletul
1
B. formează triplete în centrioli
C. sunt în număr de 20 la periferia flagelului
D. se întâlnesc în structura cililor la procariote şi eucariote.
10. Meioza:
A. asigură continuitate şi uniformtate în evoluţie
B. asigură diviziunea celulelor bacteriene
C. este caracteristică formării celulelor somatice
D. asigură diversitatea indivizilor unei specii
11. Peretele celular:
A. este de natură lipidică la eucariote
B. este compus din polizaharide cu structură fibrilară la celula animală
C. se formează cu participarea membranei plasmatice
D. este impermeabil pentru apă și substanțe dizolvate
12. Schimburile de ioni între celulă şi mediul extracelular se realizează prin:
A. canale ionice (transport activ)
B. difuziunea ionilor prin bistratul lipidic al membranei plasmatice
C. pompele de ioni (cu consum de energie)
D. fagocitarea ionilor.
13. Capsula prezentă la bacterii:
A. este un înveliș caracteristic speciilor nepatogene
B. reprezintă peretele celular al eubacteriilor
C. se asociază cu lipide, formând glicocalixul
D. este compusă din polizaharide și glicoproteine
14. Reticulul endoplasmatic:
A. este o componentă protoplasmatică
B. lipseşte din neuron
C. are o membrană glicoproteică
D. leagă membrana nucleului de mezozom
15. Din încrucişarea AaBbCc x aabbcc, genele fiind situate pe perechi diferite de
cromozomi, toate tipurile de descendenţi rezultaţi sunt:
A. homozigoţi
B. recombinaţi prin crossing-over
C. triplu heterozigoţi
D. diferiţi fenotipic şi genotipic.
16. Peroxizomii:
A .derivă din aparatul Golgi
B. au rol în transportul intracelular
C. conțin enzime hidrolitice
D. provin din reticulul endoplasmatic
17. Neuronii spre deosebire de globulele roşii mature:
A. prezintă centrozomi în structura lor
B. au un nucleu bine individualizat
C. conţin miofibrile ca organite celulare specifice
D. nu se pot divide pentru că sunt anucleaţi
18. Amiloplastele:
A. pot fi observate în jurul nucleului celulelor din miezul de roșie
B. pot fi observate în rădăcina de cartof
C. se pot colora în albastru cu soluție de iod în iodură de potasiu
D. deppozitează amidon în epiderma bulbului de ceapă
19. Mitocondriile şi cloroplastele se aseamănă prin faptul că:
2
A. au un material genetic asemănător cu al bacteriilor
B. sunt organite cu membrană simplă
C. se întâlnesc în toate celulele eucariote
D. sunt plastide.
20. Dictiozomii:
A. sunt reduși, ca dezvoltare, în celulele glandulare
B. se află, de obicei, câte unul în celula procariotă
C. este foarte bine dezvoltat în celulele musculare
D. în stările patologice au un aspect granulos
21. Un organism cu genotipul AABB:
A. este dublu heterozigot
B. este dublu homozigot
C. formează 4 gameţi diferiţi
D. manifestă fenotipic caractere recesive
22. Fenomenul de backcross are următoarea caracteristică:
A. constă în retroîncrucişarea hibridului heterozigot din F2 cu fiecare din genitorii homozigoţi
B. constă în retroîncrucişarea hibridului heterozigot din F1 cu fiecare din genitorii homozigoţi
C. duce la obţinerea doar de heterozigoţi în încrucişarea de tip Nn x nn
D. se mai numeşte şi transmiterea înlănţuită a genelor de pe acelaşi cromozom
23. Din grupul proteinelor face parte:
A. clorofila din amiloplaste
B. colagenul din oase
C. celuloza de la plante
D. actina din sânge.
24. Dacă mama are grupa sangvină O(I), iar copilul grupa O(I), tatăl prezumtiv poate avea
următoarele grupe sangvine:
A. grupa A, homozigot dominant
B. grupa B, homozigot dominant
C. grupa AB, genotip heterozigot
D. niciun răspuns nu este corect
25. Spre deosebire de cromoplaste, leucoplastele:
A. depozitează amidon
B. sunt organite specifice
C. sunt nefotosintetizatoare
D. se pot găsi în în organele subterane ale plantei
26. Heterozisul este o consecinţă a:
A. polialeliei
B. codominanţei
C. supradominanţei
D. semidominanţei.
27. Celulele procariote:
A. au un singur cromozom bicromatidic
B. prezintă ereditate de tip nuclear
C. conţin organite fără membrană
D. au curenţi citoplasmatici.
[Link] la fel ca şi centriolii:
A. sunt componente ale celulei animale
B. realizează procese de secreţie
C. sunt delimitaţi printr-o membrană
D. se dublează în profază.
3
29. Mendel spre deosebire de Morgan:
A. a pus bazele citogeneticii ca ştiinţă
B. a demonstrat faptul că genele sunt situate în cromozomi
C. a efectuat experienţe de dihibridare
D. a enunţat ipoteza transmiterii indirecte a caracterelor ereditare.
30. Proteinele din membrana plasmatică a hematiilor:
A. au o distribuţie fixă şi uniformă
B. realizează difuzia facilitată a glucozei
C. sunt o barieră pentru apă şi diferiţi ioni
D. sunt alcătuite din aminoacizi specifici numai celulelor animale.

II. ALEGERE GRUPATĂ: 20 puncte


La itemii 31 – 50 răspundeţi cu:
A – dacă variantele 1,2,3 sunt corecte;
B – dacă variantele 1 şi 3 sunt corecte;
C – dacă variantele 2 şi 4 sunt corecte;
D – dacă varianta 4 este corectă;
E – dacă toate variantele sunt corecte.
31. Interfaza:
1. este intervalul de timp dintre două diviziuni celulare succesive
2. constă în sinteze de ADN, ARN şi proteine
3. este etapa cea mai activă metabolic
4. reprezintă aproximativ 90% din durata ciclului celular
32. Peretele celular secundar spre deosebire de cel primar:
1. este mai compact şi mai rigid
2. se formează prin diferenţierea citoplasmei la periferia nucleului
3. poate conţine lignine, cerine, suberine, cutine, etc.
4. se formează imediat după diviziunea celulei.
33. Lizozomii conţin enzime:
1. digestive
2. active în mediul alcalin
3. hidrolitice
4. oxido-reducătoare.
34. Lipidele:
1. sunt molecule insolubile în apă
2. eliberează mai multă energie faţă de glucide
3. sunt materie primă pentru unii hormoni
4. intră în structura acizilor nucleici.
35. Alegeţi asocierea corectă privind lipidele membranare:
1. glicolipide – funcţie de receptori
2. fosfolipide – grăsimi neutre
3. colesterol – reducerea fluidităţii membranei
4. trigliceride – formarea unui bistrat.
36. Amitoza se caracterizează prin:
1. prezenţa fusului de diviziune şi a cromozomilor
2. diviziunea sincronă a nucleului şi citoplasmei
3. ştrangularea celulei în cazul speciei Pleurococcus
4. clivarea celulei în cazul speciei Allium sativum
37. În meioză, spre deosebire de mitoză:
1. replicaţia ADN-ului are loc o singură dată
4
2. nucleele celulelor din meioza II sunt haploide
3. în placa metafazică I cromozomii sunt aliniaţi individual
4. au loc două diviziuni nucleare
38. Vacuolele:
1. în celulele îmbătrânite sunt mici și numeroase
2. în celulele vegetale tinere au caracter permanent
3. au caracter temporar la organismele vegetale
4. au rol în nutriție la protozoare şi spongieri
39. Morfologia cromozomilor se poate studia în:
1. profază
2. telofază
3. anafază
4. metafază
40. Mezozomii:
1. sunt structuri derivate din membrană, cu rol în respiraţie
2. ancorează molecula de ADN a procariotelor
3. sunt corespondenţii mitocondriilor, la celula bacteriană
4 sunt componenţi universali ai celulelor
41. Nucleoidul:
1. este materialul genetic al bacteriilor şi algelor albastre – verzi
2. este format în general, dintr-un cromozom circular
3. este lipsit de înveliş nuclear şi nucleoli
4. este dispus în general, central
42. Corpii Nissl:
1. sunt organite celulare specifice celulei nervoase
2. sunt slab dezvoltaţi în celulele glandulare
3. se găsesc în corpul celular şi la baza dendritelor
4. realizează legătura dintre celulele unui țesut
43. Drosophila melanogaster a fost preferată în cercetările de genetică deoarece:
1. prezintă numeroase mutaţii
2. larvele prezintă numai în glandele salivare cromozomi politeni
3. se creşte uşor în laborator pe medii simple
4. are numai opt grupe de linkage
44. În cadrul determinismului de tip Abraxas:
1. femela are heterozomi identici
2. masculul este homogametic
3. cele două sexe au întotdeauna acelaşi aspect morfologic
4. este comun unor specii de insecte, amfibieni, reptile şi tuturor speciilor de păsări.
45. Din încrucişarea a două plante de mazăre heterozigote, în F1:
1. 75% din plante vor fi cu bob neted şi 25% cu bob zbârcit
2. 50% din plante vor fi heterozigote cu bob neted
3. 25% din plante vor fi homozigote cu bob neted
4. toate plantele vor avea bobul neted
46. În metafaza II a meiozei, plecând de la o celulă 2n= 20 cromozomi, placa ecuatorială
conţine:
1. 10 cromozomi bicromatidici
2. 10 cromozomi monocromatidici
3. 20 de cromatide
4. 5 tetrade cromozomiale.
47. Proteinele:
5
1. cuprind 20 de tipuri de acizi minerali
2. sunt transportate de ARNt
3. intră în structura amidonului de la plante
4. includ albumina din ou.
48. Substanţele minerale:
1. impregnează unele membrane
2. se pot găsi în sucul vacuolar
3. polarizează membranele celulare
4. formează canalele ionice.
49. Referitor la fenotip, se poate afirma că:
1. rezultă din interacţiunea genotip-mediu
2. reprezintă totalitatea însuşirilor morfologice, fiziologice şi comportamentale
3. se modifică pe parcursul vieţii individului
4. generează variabilitatea lumii vii.
50. ADN şi ARN:
1. sunt formaţi din nucleotide
2. au structură macromoleculară
3. există în toate celulele
4. se găsesc în constituenţii celulari care se divid.

III. CAUZĂ – EFECT: 10 puncte


La itemii 51 – 60 răspundeţi cu:
A – dacă cele două propoziţii sunt adevărate şi între ele există relaţia cauză – efect;
B - dacă cele două propoziţii sunt adevărate şi între ele nu există relaţia cauză – efect;
C - dacă prima propoziţie este adevărată şi a doua propoziţie este falsă;
D - dacă prima propoziţie este falsă şi a doua propoziţie este adevărată;
E – dacă ambele propoziţii sunt false.

51. Mitoza se mai numeşte diviziune ecvaţională DEOARECE are loc reducerea la jumătate a
numărului de cromozomi.
52. Rezultatul meiozei II este apariţia a două celule haploide din fiecare celulă-mamă
DEOARECE în etapa ecvaţională are loc reducerea la jumătate a numărului de cromozomi.
53. Prin diviziune se perpetuează viaţa DEOARECE sunt înlocuite celulele îmbătrânite şi se
refac celulele distruse de traumatisme.
54. Ribozomii sunt prezenţi numai în celulele eucariote, DEOARECE celulele procariote nu pot
sintetiza proteine.
55. Amitoza este întâlnită doar la bacterii şi plante DEOARECE animalele se înmulţesc numai
sexuat.
56. Dictiozomii au rol în formarea membranelor plasmatice DEOARECE se găsesc în apropierea
lor.
57. Gameţii sunt întotdeauna puri din punct de vedere genetic DEOARECE conţin doar unul din
factorii ereditari pereche.
58. Vocea umană are un determinism de tip semidominanţă DEOARECE başii şi
mezzosopranele sunt heterozigote.
59. Conversia genetică apare datorită faptului că la anumite organisme, meioza se desfăşoară în
trei etape succesive DEOARECE se realizează trecerea de la starea heterozigotă la cea
homozigotă.
60. Genele localizate în heterozomi se transmit în descendenţă înlănţuit DEOARECE se transmit
în mod egal la ambele sexe.

6
IV. PROBLEME: 30 puncte
La itemii 61 – 70 , este corectă o singură variantă de răspuns:
61. Dacă se porneşte de la 10 celule-mamă (2n= 8 cromozomi) aflate în interfază, după un timp
corespunzător a 4 cicluri mitotice urmate de un ciclu meiotic, determinaţi:
a) numărul de celule rezultate după meioza I
b) numărul de tetrade cromatidice
c) numărul de celule cu 4 cromozomi monocromatidici
A. a) 320 celule haploide b) 640 tetrade c) 640 celule
B. a) 160 celule haploide b) 640 tetrade c) 320 celule
C. a) 640 celule haploide b) 1280 tetrade c) 1280 celule
D. a) 320 celule haploide b) 160 tetrade c) 320 celule

62. Ce număr de nucleoli şi de cromatide poate avea o celulă mamă dacă este:
a. hematie adultă
b. hepatocit
c. neuron
a b c
A 0 nucleoli, 0 cromatide 2-4 nucleoli, 92 cromatide 1-2 nucleoli, 46 cromatide
B 1 nucleol, 46 cromatide 1 nucleol, 46 cromatide 1-2 nucleoli, 46 cromatide
C 0 nucleoli, 0 cromatide 2 nucleoli, 46 cromatide 0 nucleoli, 0 cromatide
D 2 nucleoli, 92 cromatide 4 nucleoli, 92 cromatide 2 nucleoli, 46 cromatide

36. Într-un mediu acvatic se găsesc 100 de bacterii şi 15 euglene uniflagelate. Alegeţi
răspunsul corect referitor la:
a. numărul de bacterii ce se pot forma într-un interval de 3 ore
b. numărul de microtubuli centrali din toate euglenele formate în 3 ore, ştiind că numărul lor se
dublează
A. a. 2400 b. 60
B. a. 51200; b. 30
C. a. 51200; b. 60
D. a. 25600; b. 30

64. O moleculă de ADN bicatenară este formată din 9860 nucleotide. Ştiind că din totalul
de nucleotide 2360 conţin adenină, determinaţi:
a) numărul de nucleotide cu citozină;
b) numărul total de punţi de hidrogen din structura moleculei de ADN de mai sus.
A. a) 2360; b) 4720
B. a) 4720; b) 9860
C. a) 2570; b) 12430
D. a) 2570; b) 20140

65. Din căsătoria unui bariton cu o mezzosoprană pot rezulta:


A. 50% copii cu genotip homozigot dominant
B. 25% dintre copii mezzosoprane şi 25% baritoni
C. 25% dintre băieţi tenori şi 50% dintre fete altiste
D. 50% dintre fete soprane şi 50% dintre băieţi tenori.

66. O celulă de Allium cepa se divide mitotic. Stabiliţi:


a. numărul total de celule rezultate după 8 diviziuni successive

7
b. numărul, tipul de cromozomi şi de centromere din toate celulele rezultate după 7
diviziuni mitotice successive la sfârşitul fazei S a interfazei următoare
c. numărul total de cromozomi/cromatide din toate celulele rezultate la sfârşitul telofazei
celei de-a şasea diviziuni.
A. a. 128 b. 2048 cromozomi monocromatidici, 2048 centromeri c. 512 cromozomi/1024
cromatide
B. a. 256 b. 2048 cromozomi bicromatidici, 2048 centromeri c. 1024 cromozomi/ 2048
cromatide
C. a. 612 b. 2048 cromozomi bicromatidici, 1024 centromeri c. 1024 cromozomi/1024
cromatide
D. a. 256 b. 2048 cromozomi bicromatidici, 2048 centromeri c. 1024 cromozomi/1024
cromatide

67. Într-o familie cu doi bunici stângaci (câte unul pentru fiecare familie) s-au născut patru
nepoţi stângaci. Ce structură genetică pot avea părinţii celor patru copii?
A. dd x DD sau Dd x dd
B. Dd x dd sau DD x DD
C. dd x dd sau DD x dd
D. Dd x Dd sau Dd x dd

68. În urma încrucişării unui hibrid cu AaBbcc cu AabbCC rezultă:


A. 75% indivizi triplu-heterozigoţi
B. 25% indivizi dublu-heterozigoţi
C. 50% indivizi simplu-heterozigoţi
D. 25% indivizi dublu-homozigoţi

69. Stabiliţi genotipurile parentale care au produs la mazăre următoarea descendenţă: 3/8
plante cu bob neted şi galben, 3/8 plante cu bob zbârcit şi galben, 1/8 plante cu bob neted şi
verde, 1/8 plante cu bob zbârcit şi verde:
A. Nzvv x zzGG
B. NNGG x vvzz
C. Nzvv x zzGv
D. NzGv x zzGv

70. Într-o celulă vegetală se găsesc 250 cloroplaste, 2 vacuole, 50 mitocondrii, un reticul
endoplasmatic, 20 dictiozomi şi 10000 de ribozomi. Stabiliţi numărul de stucturi celulare:
a. care prezintă ribozomi
b. implicate în prelucrarea, sortarea şi transportul proteinelor
c. cu membrană dublă.
A. a. 300; b. 71; c. 300
B. a. 301; b. 20; c. 301
C. a. 302; b. 22; c. 250
D. a. 303; b. 21; c. 301

Notă: Timp de lucru 3 ore. Toate subiectele sunt obligatorii.


În total se acordă 100 de puncte (pentru întrebările 1-60 câte 1
punct, pentru întrebările 61-70 câte 3 puncte, 10 puncte din oficiu).

SUCCES !!!

S-ar putea să vă placă și