RECOMANDAREA CONSILIULUI DE ETICĂ AL MINISTERULUI EDUCAȚIEI ȘI

CERCETĂRII

privind accesul părinților/altor reprezentanți legali ai copiilor în incinta instituțiilor de învățământ și

stabilirea unui mod structurat de interacțiune școală–familie.

I. REPERE NORMATIVE DIN CODUL DE ETICĂ AL CADRULUI DIDACTIC

Prezenta recomandare este emisă în temeiul competențelor de monitorizare și interpretare unitară a normelor
deontologice, având ca fundament juridic următoarele prevederi din Codul de etică al cadrului didactic
(Ordinul MEC nr. 1046/2015, cu modificările ulterioare):
●​ Principii generale (pct. 4, lit. d): colaborarea cu colegii, părinții/alți reprezentanți ai copiilor şi
elevilor;
●​ Norme de conduită în relația cu părinții (pct. 7):
○​ stabilirea unei relații de încredere mutuală, a unei comunicări deschise și accesibile;
○​ stabilirea unui mod structurat de interacțiune între școală și părinți și reglementarea accesului
părinților în școală - această măsură este esențială pentru prevenirea conflictelor, protejarea
climatului educațional și menținerea unui cadru strict profesional de dialog;
○​ asigurarea unui mediu bazat pe respect reciproc, fiind strict interzisă orice formă de
desconsiderare, jignire, amenințare sau manifestare violentă în raporturile dintre personalul
didactic și familie.
●​ Norme de conduită în relaţiile cu colegii (pct. 8): relaţiile profesionale se vor baza pe respect,
onestitate, solidaritate, cooperare, corectitudine, toleranţă, evitarea denigrării, sprijin reciproc,
confidenţialitate, competiţie loială.
●​ Norme de conduită în relația cu instituţiile şi reprezentanţii comunităţilor locale (pct. 10):
colaborarea şi parteneriatul cu instituţiile/reprezentanţii comunităţilor locale vor avea în vedere
asigurarea sprijinului reciproc, în scopul furnizării unor servicii educaţionale de calitate.

II. SITUAȚII ANALIZATE ȘI CONTEXTE RELEVANTE

Studiu de caz, extras din sesizarea unui cadru didactic:
●​ „Mama elevului a intrat abuziv în sala de clasă și m-a agresat fizic în mod direct: mi-a aplicat o
lovitură cu palma peste față, m-a tras de păr și a încercat să mă lovească cu geanta. Totodată,
agresiunea fizică a fost însoțită de amenințări directe cu moartea, aceasta strigând în fața copiilor că
‘mă omoară’.”
●​ „Acest comportament degradant, ilegal și periculos […] a provocat o traumă emoțională majoră
colectivului de elevi din clasa I, care au asistat direct la scenele de violență.”
●​ „Cei 18 copii au fost supuși unui stres psihologic major și au fost sever traumatizați emoțional, fiind
forțați să asiste la agresarea fizică și verbală a învățătoarei lor chiar în interiorul școlii – un spațiu
care prin lege trebuie să garanteze siguranța absolută.”

Aceste relatări demonstrează că lipsa unor reguli clare de acces în instituția de învățământ transformă școala
dintr-un spațiu protejat în spațiu vulnerabil, expunând atât cadrele didactice, cât și copiii la riscuri grave.
Acest incident reliefează consecințele absenței unui model structurat de interacțiune. Din această
perspectivă, reglementarea accesului pe teritoriul instituției de învățământ și a regulilor de comunicare nu

1
reprezintă o barieră birocratică, ci o necesitate de siguranță a elevilor și cadrelor didactice, fundamentată pe
coordonate etice și profesionale:

●​ Protejarea stabilității emoționale a copiilor: Într-un context societal în care copiii sunt deja expuși
unor diverse forme de agresivitate sau vulnerabilitate, școala are misiunea de a fi un mediu al
siguranței și protecției elevilor, oferind un mediu educațional securizat. Asistarea la acte de violență
fizică sau verbală împotriva propriului învățător lezează sentimentul de siguranță al copiilor și le
afectează echilibrul psiho-emoțional. Reglementarea accesului fizic este o obligație legală și morală
pentru a garanta un mediu de învățare protejat.
●​ Responsabilitatea comună și coeziunea comunității: Gestionarea unor astfel de crize reclamă o
poziție fermă și unitară din partea tuturor actorilor educaționali. Pe de o parte, comunitatea locală de
părinți are datoria morală de a dezavua public și rapid violența, refuzând normalizarea ei. Pe de altă
parte, corpul profesoral are obligația etică de a manifesta o solidaritate de breaslă activă, oferind
sprijin colegial și refuzând gestionarea superficială a incidentelor care afectează demnitatea profesiei.
●​ Trecerea de la discuții spontane la dialogul structurat: Discuțiile neplanificate și purtate sub
impulsul momentului în spații destinate învățării favorizează escaladarea conflictelor. Soluția
instituțională nu este izolarea școlii, ci canalizarea interacțiunilor exclusiv prin canale oficiale și
întâlniri programate. Acest cadru predictibil protejează timpul dedicat activităților educaționale și
previne abuzurile, oferind o zonă de siguranță atât pentru personalul didactic, cât și pentru familii.

III. CONSTATĂRI ȘI APRECIEREA CONSILIULUI DE ETICĂ

Accesul neautorizat în incinta instituțiilor de învățământ nu reprezintă doar un risc punctual, ci o abatere
gravă de la normele de etică și securitate educațională.
●​ Siguranța elevilor și a cadrelor didactice este compromisă atunci când persoane terțe au acces liber
în spațiul școlar, fără control și fără justificare.
●​ Climatul educațional este afectat prin expunerea copiilor la acte de violență, presiuni sau hărțuire,
ceea ce contravine principiului fundamental al școlii ca spațiu protejat.
●​ Responsabilitatea managerială revine directorului instituției, care are obligația legală și etică de a
preveni accesul neautorizat și de a interveni imediat pentru protecția personalului și a elevilor.
●​ Interacțiunile neprogramate sau presiunile directe asupra cadrelor didactice nu pot fi tolerate;
acestea contravin Codului de etică și pot atrage sancțiuni disciplinare, contravenționale sau, după caz,
penale. Ultragierea cadrului didactic constituie o încălcare directă a legii, iar instituția are obligația de
a activa imediat toate mecanismele de protecție juridică a angajatului.
Consiliul de Etică apreciază că lipsa unor reguli clare de acces și a unui mod structurat de interacțiune
școală–familie echivalează cu neglijență managerială și constituie un risc sistemic pentru securitatea
educațională.

IV. MĂSURI RECOMANDATE ȘI OBLIGAȚII ETICE

●​ Regulamentele instituționale: instituția de învățământ stabilește intervale orare în care părinții/alți
reprezentanți legali ai copiilor pot intra în instituție, stabilește spații dedicate interacțiunii, procedura
de intrare (înregistrare la intrare, menționând scopul vizitei) și reguli de conduită (limbaj respectuos,
interdicția presiunilor și atacurilor la persoană). În calitate de bune practici, la nivel de instituție poate
fi elaborat un orar (per clase) a întrevederilor cu părinții, adus la cunoștință atât cadrelor didactice,
cât și părinților, la începutul anului de studii.
2
●​ Canale oficiale de comunicare: interacțiunea se realizează prin ședințe, consultații programate sau
platforme digitale instituționalizate (catalog electronic, grupuri oficiale moderate), informări prin
e-mail, afișe la avizier. Acest mod structurat de interacțiune are rolul de a proteja timpul dedicat
activităților educaționale, de a preveni intruziunile în timpul orelor și de a asigura deplina
transparență și trasabilitate a mesajelor transmise.
●​ Accesul nu este interzis, ci reglementat. Intrarea liberă în timpul orelor sau fără motiv justificat
trebuie interzisă. Părinții pot solicita consultații individuale cu profesorii prin programare prealabilă.
●​ Protecția cadrelor didactice: se interzice exercitarea de presiuni directe, intimidări sau acte de
violență asupra personalului. În caz de ultragiere, conducerea școlii este obligată să ofere sprijin
instituțional imediat, asistență juridică și să sesizeze de urgență organele de poliție. La nivelul
instituției se vor implementa măsuri clare de suport colegial, manifestate prin solidaritate activă și
asistență psihologică timpurie pentru angajații victime ale agresiunilor.
●​ Egalitatea de tratament: regulile de acces și comunicare se aplică uniform tuturor părinților/altor
reprezentanți legali ai copiilor, fără favorizare, discriminare sau marginalizare.
●​ Clauză de responsabilitate: încălcarea regulilor de acces pe teritoriul instituției de învățământ
constituie abatere gravă de la Codul de etică și atrage sancțiuni disciplinare. Pentru ultragierea
cadrelor didactice este prevăzută răspundere contravențională. (amendă de la 10 la 20 de unități
convenționale (până la 1000 de lei) și pentru ultragiere însoțită de vătămarea integrității corporale,
dacă aceasta nu constituie infracțiune - amendă de la 40 la 80 de unități convenționale (până la 4000
de lei) sau cu arest contravențional de până la 15 zile).
●​ Pentru a asigura un climat sigur, părintele care a manifestat un comportament neadecvat va putea
interacționa în viitor cu personalul școlii doar în cadrul unor întâlniri programate și asistate de
conducerea instituției.