Metode didactice

Energia
Modul 4.
 Modul 2.
Materia compune planeta Pământ
Obiectivele modulului:
Să descrie tipurile și sursa energiei folosită de diferite domenii industriale;
Să dezbată legătura dintre bunăstare și posesiile materiale.

Cuprins modul:
Metodă 1: „Harta Energiei”
Metodă 2: Excursia virtuală
Metodă 3. Modelul Depth of Knowledge
Surse
 Metodă 1: „Harta Energiei”
Descriere: Alături de startul vizual, brainwriting, brainstorming, grupări, harta
cognitivă, caseta morfologică, povestirea, cârligele memoriei, colaje, harta mentală
este o metodă de învățare vizuală. Concret, o hartă mentală este un instrument
grafic care folosește casete, linii de diferite grosimi, culori, imagini, legături logice
care ajută și stimulează dezvoltarea memoriei, a gândirii critice, organizând
informația.

Obiective:
Să identifice principalele surse de energie și utilizările acestora.
Să înțeleagă impactul pozitiv sau negativ al fiecărei surse asupra mediului.
Să stabilească relații între surse de energie, utilizări și consecințe.
Să colaboreze pentru realizarea unei reprezentări vizuale coerente.

Materiale necesare:
coli mari de hârtie
creioane colorate
stickere
cartonașe pentru denumiri, săgeți sau bandă adezivă pentru legături.
o prezentare a celor două tipuri de surse de energie:
regenerabile și exemple concrete
neregenrabile și exemple concrete

Facilitare
a. Introducere:
Cadrul didactic lansează o întrebare provocatoare:
„De unde vine energia pe care o folosim zi de zi?”
sau
Cadrul didactic poate aveaun invitat supriză, un angajat de la primărie sau o
firmă de utilități locale să explice simplu: „De unde vine energia noastră”.
b. Explorare:
Elevii propun surse de energie cunoscute.
Cadrul didactic și invitatul prezintă informațiile.
c. Construcția hărții:
Se notează fiecare sursă de energie ca un nod principal.
Se trag săgeți spre aplicații concrete (transport, electricitate, încălzire etc.).
d. Discuții:
Elevii prezintă logica hărții lor.
Reflectează asupra ideii de energie regenerabilă vs neregenerabilă.

3
 Metodă 2: Excursia virtuală
Descriere: Metoda excursiei virtuale se încadrează în învățarea vizuală și
exploratorie (Clark & Lyons, 2010), stimulând curiozitatea și gândirea reflexivă.
Elevii „călătoresc” prin materiale video, imagini interactive sau platforme digitale,
observă impactul real al unor fenomene și extrag concluzii prin discuții ghidate.
Această metodă ajută la dezvoltarea empatiei, a conexiunii între cunoștințe și
realitate și este ușor adaptabilă la diverse vârste.

Obiective:
Să enumere tipuri și surse de energie.
Să descrie ce este energia în natură și în viața omului.
Să cunoască ce industrii folosesc combustibili fosili.
Să analizeze exemple de exploatări problematice pentru mediu.

Materiale necesare:
Computer/tabletă cu internet sau materiale video
Hartă a lumii (fizică sau digitală).
Fișe de observație (ex. „Ce tipuri de energie folosesc aici?”, „Ce probleme apar
în comunitate?”, „Cum sunt afectați oamenii și mediul?”).
Proiector (dacă e activitate de grup) și există în clasă.

Facilitare
Cadrul didactic explică pe scurt:
ce este energia,
care sunt resursele regenerabile
care sunt resursele neregenerabile
Cadrul didactic anunță „destinațiile” excursiei virtuale (ex. Valea Jiului după era
cărbunelui)
Elevii urmăresc materiale video, vizualizează imagini și hărți,
Elevii mai mari notează pe fișele de observație efectele asupra
comunităților (mediu, sănătate, economie).
La final, toți scriu pe tablă răspunsurile lor
Cadrul didactic ghidează cu întrebări:
„Cum ar fi să trăiești acolo?”, „Cum ai îmbunătăți comunitatea văii Jiului?”

4
 Metodă 3. Modelul Depth of Knowledge
Descriere: Modelul Depth of Knowledge (Webb, 1997) ajută profesorii să planifice
activități pe nivele de complexitate cognitivă, de la înțelegere de bază (DOK 1) la
aplicare (DOK 2), raționament strategic (DOK 3) și extindere (DOK 4). Astfel, elevii
nu doar reproduc cunoștințe, ci le aplică în contexte noi și rezolvă probleme
complexe, dezvoltând gândire critică și transfer de cunoștințe. Este versatil și
aplicabil la orice disciplină și vârstă, adaptând profunzimea cerințelor.

Obiective:
Să explice conceptul de tragedia bunurilor comune și să-l lege de alegeri zilnice
(consum, transport, risipă).
Să identifice în comunitate situații unde utilizarea excesivă a resurselor
afectează ceilalți.
Să dezbată legătura dintre bunăstare și posesiuni materiale, distingând între
dorințe și nevoi.

Obiective:
Cartonașe cu exemple locale sau universale de bunuri comune (ex. curent
electric în școală, apa din fântâna satului, curățenia în curtea blocului, păduri,
aer curat).
Tablă/flipchart pentru a construi împreună hărți conceptuale.
Fișe de lucru structurate pe nivele DOK.

Facilitare
DOK 1:
Cadrul didactic explică ce sunt bunurile comune și dă exemple.
Elevii definesc, în cuvintele lor, conceptul de „tragedia bunurilor comune”.
DOK 2:
Elevii, în perechi, primesc cartonașe cu exemple. Sarcină: să identifice
problema resurselor în situația dată și să facă o listă cu acțiuni individuale
care ar putea reduce impactul.
DOK 3:
În grupuri, elevii aleg un exemplu și discută: „De ce unele soluții nu sunt
aplicate?”, „Ce bariere apar?”, „Ce ar trebui schimbat în comportamentele
colective?”.
Cadrul didactic îi ajută să construiască o hartă a factorilor implicați (ex. lipsă
de reguli, presiuni economice, necunoaștere).
DOK 4:
Întreaga clasă lucrează la un plan: „Ce inițiativă reală am putea lua, ca grup,
pentru a proteja un bun comun din școala/comunitatea noastră?”.
Elevii propun idei concrete (ex. campanie de economisire a energiei, afișe de
informare, proiect cu autoritățile locale).

5
 Surse:

Sursa de inspirație Link

[Link] Aici

[Link] Aici

[Link] Aici