Metode didactice

Schimbări Climatice

Modul 3.
 Modul 3.
Schimbări climatice
Obiectivele modulului:
Să distingă între schimbările climatice și încălzirea globală, înțelegând
caracteristicile și impactul fiecărui fenomen;
Să analizeze cauzele și efectele schimbărilor climatice atât în comunitatea
locală, cât și la nivel global, utilizând exemple concrete și relevante;
Să comunice o problemă identificată în comunitate ca rezultat al analizei lor
în fața autorităților sau factorilor de decizie.

Cuprins modul:
Metoda 1: Experimentul: Gaze cu efect de seră
Metoda 2: Metoda Jocului de mișcare
Metoda 3: Metoda dezbaterii
Surse
Metoda 1: Experimentul: Gaze cu efect de seră

Obiective:
Să demonstreze modul în care funcționează efectul de seră cu CO₂ care ține
apa în borcan.
Să compare diferențele de nivel de apă în condiții atmosferice diferite (pungă
deasupra borcanului cu apă, fără pungă).
Să analizeze rolul CO₂ în reținerea apei și impactul său potențial asupra
încălzirii globale.

Materiale:
2 borcane de sticlă (de aceeași dimensiune)
Riglă, marker sau bandă adezivă de hârtie
Caiet pentru înregistrarea modificărilor de nivel al apei

Facilitare:
Elevii pun aceeași cantitate de apă în două borcane identice.
Un borcan este acoperit cu o pungă de plastic (legată cu elastic sau sfoară),
celălalt rămâne descoperit.
Se marchează nivelul inițial cu un marker sau bandă adezivă.
Timp de 5 zile, elevii măsoară și înregistrează nivelul apei în caiet.

Ce observăm?
În borcanul acoperit, apa s-a evaporat, dar s-a condensat pe plastic și s-a întors
(ciclu închis).
În borcanul fără capac, apa s-a evaporat și s-a pierdut în aer (ciclu deschis)

Discuție pornind de la: Ce s-ar întâmpla dacă acest proces s-ar întâmpla la scară
mare, în natură?

Posibile răspunsuri pot fi că:

Temperaturile mai mari duc la evaporare mai rapidă.
Dacă nu există suficienți copaci sau nori, apa se pierde, solul se usucă și putem
avea secetă.
În unele zone, prea multă apă se întoarce brusc și pot exista inundații.

3
Comunitate:
Avem în comunitatea noastră probleme cu lipsa apei sau cu inundații?
Ce am putea face noi, ca elevi sau ca școală, pentru a ajuta natura să păstreze
apa?
Campanii de plantare de copaci (ajută la retenția apei).
Colectarea apei de ploaie pentru grădina școlii.
Proiecte de educare a comunității: afișe, pliante, prezentări despre
consumul responsabil de apă.
Vizite sau colaborări cu autorități locale (primărie, ONG-uri ecologice).

4
 Metoda 2: Metoda Jocului de mișcare
Descriere: Jocul de mișcare nu este doar o activitate fizică, ci și un instrument
intelectual prin care copiii pot învăța concepte fundamentale din fizică și chimie,
sub îndrumarea profesorului de sport. Prin aplicarea unor principii științifice în
contexte ludice – precum forța, echilibrul, inerția sau reacțiile chimice simple – jocul
devine un mediu interactiv de învățare. Astfel, copiii experimentează legile naturii
prin mișcare, dezvoltând simultan abilități motrice, cognitive și sociale. Această
abordare interdisciplinară transformă ora de sport într-o experiență educativă
complexă, stimulând curiozitatea și gândirea logică.

Obiective:
Să descrie modul în care particulele se comportă în fiecare stare de agregare
(solidă, lichidă, gazoasă) prin mișcări corporale.
Să construiască molecule simple (CO₂ și H₂O) folosind simboluri și interacțiuni
fizice, pentru a înțelege cum se formează compușii chimici.
Să analizeze efectul moleculelor de CO₂ asupra mediului (efectul de seră și
acidifierea oceanelor), arătând prin joc cum contribuie aceste procese la
schimbările climatice.

Materiale:
Cartonașe sau mingi ușoare marcate cu literele C, O, H
Panglici sau șnururi pentru a reprezenta legăturile chimice dintre atomi
Etichete sau benzi colorate pentru a diferenția „razele de soare” (galben) și
moleculele de CO₂
Spațiu liber în clasă sau curte pentru mișcare
o prezentare vizuală sau postere cu modele de molecule și procesul de
dizolvare a CO₂ în apă

5
Facilitare: Joc 1 - Stări de Agregare:
Particulele într-un solid sunt foarte apropiate – copiii stau aproape unii de alții;
Într-un lichid se mișcă în funcție de spațiu - copiii se țin de mână și se plimbă
prin clasă fără să se despartă, pe sub mese, printre scaune, fluid ca un lichid;
într-un gaz particulele se răspândesc peste tot în cameră, copiii se vor plimba
prin toată clasa în voia lor.

Facilitare: Joc 2 – Moleculele și atomii:

Formarea atomilor – La început, fiecare copil primește un cartonaș cu „C”, „O”
sau „H” și trebuie să se miște prin teren, căutându-și partenerii pentru a forma
molecule.
Crearea CO₂ – Un copil cu „C” se unește cu doi copii cu „O” ținându-se de mâini
sau folosind panglici pentru a simboliza legătura chimică. Astfel, se formează
molecule de dioxid de carbon.
Interacțiunea cu H₂O – Alți copii formează molecule de apă (doi copii cu „H” și
unul cu „O”).
Când o moleculă de CO₂ „atinge” o moleculă de H₂O, profesorul explică
fenomenul dizolvării CO₂ în apă și cum acest proces contribuie la creșterea
acidității oceanelor (vezi cursul).
Efectul de seră – Profesorul desemnează câțiva copii să fie „raze de soare”.
Aceștia încearcă să „iasă” din atmosferă, dar moleculele de CO₂ (copiii care le
reprezintă) le împiedică să plece, demonstrând astfel cum dioxidul de carbon
reține căldura și contribuie la încălzirea globală.

6
 Metoda 3: Metoda dezbaterii

Descriere: Dezbaterea, în accepțiune largă, este o discuție pe o anumită temă, între

persoane care au puncte de vedere diferite asupra acesteia. Utilizată încă din Grecia
antică, dezbaterea este, astăzi, una dintre metodele de educație non-formală cu
valențe multiple asupra dezvoltării congitive, volitive, afective a celor care o
utilizează.

Obiective
Să definească vremea, clima, încălzirea globală și schimbările climatice.
Să identifice cauzele (ex. gaze cu efect de seră, activități umane) și efectele (ex.
temperaturi ridicate, acidificarea oceanelor, pierderea biodiversității).
Să argumenteze, printr-o dezbatere, ce probleme locale există și ce soluții sunt
posibile.
Să exerseze ascultarea activă și exprimarea opiniilor.

Materiale
Panglici/insigne/etichete pentru a desemna echipele
Cartonașe cu imagini: soare, nori, mașină, fabrică, copac, pești, recif de corali,
gospodărie, fermier
Hârtie, markere, flipchart/tablă
(Pentru copiii mari) O listă cu argumente PRO și CONTRA pregătită dinainte,
pentru a-i ajuta să construiască idei.

Facilitare
Întreabă:
“Ce înseamnă vreme?”
“Dar climă?”
“Ce înseamnă încălzire globală?”
Folosește imagini simple: azi plouă = vreme, în Spania e cald vara = climă.
Explică pe scurt: activitățile oamenilor, cum ar fi arderea combustibililor fosili,
produc gaze cu efect de seră, deci planeta se încălzește.
Întreabă:
“Cine are de suferit?”
“Doar oamenii?”
“Animalele? Natura?”

7
Facilitare
Întreabă:
“Ce înseamnă vreme?”
“Dar climă?”
“Ce înseamnă încălzire globală?”
Folosește imagini simple: azi plouă = vreme, în Spania e cald vara = climă.
Explică pe scurt: activitățile oamenilor, cum ar fi arderea combustibililor fosili,
produc gaze cu efect de seră, deci planeta se încălzește.
Întreabă:
“Cine are de suferit?”
“Doar oamenii?”
“Animalele? Natura?”
Împarte copiii în două echipe (folosește panglici colorate sau insigne):
Echipa 1: „Oamenii pot schimba lucrurile!”
Echipa 2: „Nu e vina noastră, natura se schimbă singură!”
Oferă-le timp să pregătească idei.
Pentru copiii ma mici: oferă-le cartonașe (de ex., mașină = poluare, copac =
soluție). Îi poți ajuta tu să găsească idei.
Pentru copiii mai mari: pune-le întrebări provocatoare.

Dezbatarea
Reguli simple (adaptate vârstei):
1. Ascultăm fără să întrerupem.
2. Vorbim pe rând.
3. Ne susținem ideea cu un exemplu.
Copiii prezintă rând pe rând:
Echipa 1: ”Oamenii au făcut planeta mai caldă, dar pot planta copaci, pot
recicla.”
Echipa 2: ”Natura s-a mai schimbat de-a lungul timpului, nu putem controla
tot.”
La final, întreabă:
”Ați auzit un argument bun de la cealaltă echipă?
”Ce ați învățat nou, ce vă inspiră?”

8
 Surse:

Sursa de inspirație Link

Predarea unităților de învățare prin

jocuri de mișcare, Aurora Ungureanu
/
Dobre, Editura Univeristaria CRAIOVA,
2023

[Link] Aici