Metode didactice

Particulele
compun materia
Modul 1.
 Modul 1.
Particulele compun materia
Obiectivele modulului:
Să explice cum particulele compun materia.
Să demonstreze prin experiențe de laborator stări de agregare.
Să creeze experiențe de învățare care să îi ajute în viața de zi cu zi care să
fie aplicabile și relevante pt ei și pt comunitate.

Cuprins modul:
Metoda descoperirii dirijate ( experimentul )
Metoda Conversației
Metoda Adevărat-Fals
Surse
 Metoda descoperirii dirijate (experimentul)

Această metodă este definită, în general, ca o activitate de auto-instruire într-o

ambianță determinată pedagogic, în care elevul are prilejul să vadă, să analizeze și
să formuleze impresii despre fenomene reale, necunoscute pentru el până atunci.

Activitate 1: Experiment de laborator: SOLID, LICHID, GAZ

(inspirat din pedagogia Montessori)

Obiective:
Să explice că obiectele sunt făcute din particule între care sunt distanțe mai
mari sau mai mici, și de aceea există în diferite stări: solid, lichid, gaz.
Să identifice starea materiei a obiectelor din jurul lor.

Materiale:
3 pahare de sticlă;
cuburi de gheață,
apă,
fâșii de hârtie,
creion,
balon;
fii sigur că ai obiecte din toate cele 3 stări de materie în jurul tău și al elevilor

Facilitare:
Pune un cub de gheață într-un pahar. Explică-le copiilor că gheața este un
solid, are o formă. Particulele care formează un solid sunt strâns legate între
ele.
Pune apă într-un alt pahar și arată-le cum apa ia forma paharului, treceți mâna
prin apă să vadă cum nu puteți apuca apa. Particulele care formează un lichid
sunt mai distanțate unele de altele, astfel încât au nevoie de un recipient.
Folosește un balon (parfumat în interior) și suflă-l. Explică că aerul din balon
este un gaz. Lasă balonul să se desumfle în pahar și explicați că particulele de
aer se răspândesc acum peste tot pe unde au loc. Particulele au distanțe așa
mari între ele că nu rămân împreună într-un recipient deschis, dar ele există în
aer. Elevii pot mirosi gazul din balon.
Ce alte obiecte pot găsi elevii tăi în sala de clasă solide, lichide, gazoase. Scrie
numele celor trei stări de agregare, iar elevii vor aduce obiectele și asocia
fiecărui nume.

3
 Activitate 2: Experiment de laborator:
GHEAȚA DE LA POLUL SUD ȘI DE LA POLUL NORD

Materiale:
lut sau bucată de lemn;
cuburi de gheață;
două tăvițe;
apă;
foi A4.

Facilitare:
Discută în clasă despre creșterea nivelului mării și schimbările climatice.
Explicați elevilor că vor realiza un experiment pentru a înțelege cum contribuie
topirea gheții la creșterea nivelului mării. Întrebați elevii unde se găsește multă
gheață pe Pământ.
Pune o placuță de lemn sau piatră pe o parte a unei tăvițe din plastic pentru a
crea o suprafață netedă, reprezentând uscatul.
Într-o tăviță, pune cuburi de gheață pe piatră/lemn (gheață pe uscat).
În cealaltă tăviță, pune cuburi de gheață și toarnă apă în tăvița cu gheață
marină până când gheața plutește, dar fără să depășească nivelul uscatului.
Toarnă aceeași cantitate de apă și în tăvița cu gheață pe uscat.
Măsoară nivelul apei din fiecare tăviță cu o riglă și notează datele pe o fișa de
lucru pregătită înainte.
La intervale regulate, măsoară și notați nivelul apei până când gheața se
topește complet.

Alte experimente de laborator (nu trebuie să fie o sală echipată cu aparatură și

unelte specializate, poate fi un colț al clasei sau chiar o catedră une sunt pregătite
materialele de care copiii au nevoie în momentul respectiv.

4
 Metoda Conversației

Descriere: Conversaţia se defineşte ca o modalitate de angajare a unui întreg

sistem de interacţiuni verbale profesor-elevi, elevi-profesor, interacţiuni care pot
contribui la clasificarea şi precizarea noilor cunoştinţe, la aprofundarea înţelegerii şi
integrării acestora, la sistematizarea şi verificarea lor etc.

Obiective:
Să identifice stările de agregare ale materiei (solid, lichid, gaz) prin observarea
caracteristicilor fizice ale unor obiecte.
Să clasifice obiecte în funcție de starea lor de agregare în cadrul unor activități
practice sau jocuri senzoriale.
Să analizeze modul în care obiectele aflate în diferite stări de agregare (apa –
lichid, aerul – gaz, copacul – solid) colaborează pentru susținerea vieții în
natură, și importanța lor în menținerea echilibrului ecologic.

Facilitare:
Începe prin a le arăta copiilor că unele obiecte nu iși schimbă forma dacă apeși
pe ele, sau le pui într-un recipient, ele au o formă exactă și ocupă spațiul.
Ei pot să găsească alte solide în clasă și să le aducă pe un covor sau o masă.

5
Dacă vrei apoi să vă îndreptați lecția către ecologie, poți porni de la o poveste
despre copaci. Aduci pe un covor obiecte care fac parte dintr-un copac (
scoarță, semințe, frunze).

Folosind conversația îi poți întreba pe elevi:

Oare de ce au nevoie semințele ca să se tranforme în copac sau ca să
mențină copacul în viață?
Ușor le poți îndrepta atenția către apă și aer – corpuri lichide și gazoase
colaborează pentru a forma noi corpuri solide!
Oare ce alte lichide mai putem vedea în clasă sau acasă? Sunt ele tot timpul
într-un recipient?
Dar aerul? Cum știm că e aici?

6
 Poți avea un bețișor sau lumânare parfumată ca să le explici că materia
gazoasă se plimbă prin tot spațiul pe care îl poate cuprinde.
Poți avea sticle de diverse forma pentru a vedea că lichidele iau forma
recipientului.
Poți avea solide elastice, plastice și rigide pentru a vedea diferențele dintre ele.

Îi expui pe copii la diverse explorări senzoriale acompaniate de întrebări și reflecții.

Astfel li se formează noi principii de funcționare, noi înțelegeri despre lume și noi
idei.

7
 Metoda „Adevărat-Fals”
Descriere: Metoda de învățare-predare „Adevărat-Fals” este o tehnică interactivă
prin care elevilor li se prezintă o serie de afirmații legate de un subiect, iar aceștia
trebuie să decidă dacă afirmațiile sunt adevărate sau false. După ce elevii își
exprimă opiniile, profesorul clarifică răspunsurile, oferind explicații și detalii
suplimentare pentru a corecta eventualele neînțelegeri și pentru a consolida
cunoștințele. Această metodă stimulează gândirea critică, implicarea activă și
dezbaterea în clasă.

Obiective:
Să identifice legătura dintre fenomene precum incendii, inundații, consum de
apă și stările de agregare, explicând cum acestea influențează mediul.
Să evalueze afirmațiile legate de probleme de mediu, folosind cunoștințele
despre stările de agregare pentru a justifica dacă un enunț este adevărat sau
fals.
Să analizeze cum schimbările stării de agregare a apei (ex. evaporare, topire)
contribuie la dezastre naturale sau la menținerea echilibrului ecologic în
comunitate (exemplu de fir logic: ex. lipsa apei lichide duce la secetă, seceta
duce la incendii, stingerea lor duce la prea multă apă lichid, iar acest lucru duce
la inundații).

Materiale: Pregătește enunțuri despre fenomene naturale și umane în natură, și

stări de agregare. Ele pot fi adaptate la orice materie și vârstă. O jumătate din
spațiu va fi marcată cu ADEVĂRAT, a doua jumătate cu FALS. Mijlocul desemnează
NU AM O OPINIE.

Facilitare:
Elevii stau în centrul clasei, iar tu poți citi enunțuri despre consumul de apă,
incendii, inundații (conținutul îl poți modifica în funcție de clasă și materie, dar și
de probleme comunității în care locuiți).
În funcție de răspunsul lor (adevărat sau fals), elevii se deplasează către o parte
a clasei sau rămân în mijloc dacă nu au o părere.
Le poți cere să își explice alegerile, oferă un răspuns științific corect și îi
încurajează să reflecteze asupra percepțiilor lor.

8
 Surse:

Sursă de inspirație Link

Strategii didactice interactive. Elena

Mîndru, Areta Niculae, Lucica Borbeli,
/
Bucureşti: Didactica Publishing House,
2010

[Link] Aici

Teoria și metodologia instruirii, Romiță

/
Iucu, 2005

[Link] Aici