1. Sunteți cercetător în cadrul Institutului de Chimie Macromoleculară „Petru Poni” Iași (ICMPP).

Ce v-a motivat să alegeți o carieră în cercetare? Cum ați ajuns să lucrați la Institutul de Chimie
Macromoleculară „Petru Poni” Iași?

Încă din timpul facultății am fost atras de modul în care structura moleculară influențează
proprietățile materialelor și de potențialul imens al polimerilor în aplicații moderne – de la medicină
și energie, până la protecția mediului. Această curiozitate m-a împins spre cercetare. Nu mi-am dorit
doar să învăț ceea ce se știe deja, ci să contribui la ceea ce urmează să se descopere. Pe parcursul
studiilor am participat la proiecte de laborator, conferințe studențești și stagii de practică, iar
contactul direct cu activitatea de cercetare mi-a confirmat că acesta este mediul în care mă simt cel
mai motivat: un loc în care întrebările sunt încurajate, soluțiile se construiesc în echipă, iar
rezultatele pot avea impact real. Legătura cu Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni” s-a
conturat treptat cu ajutorul colegilor mai mari de facultate care lucrau deja acolo şi cu care eram
colegi de cămin în Campus. Am fost impresionat de infrastructură, de atmosfera colegială și de modul
în care tinerii cercetători sunt integrați în proiecte relevante. În timpul studiilor de master, am aplicat
pentru un post de asistent de cercetare stagiar în cadrul unui grup de cercetare ale cărui direcții -
sinteza și caracterizarea materialelor polimerice ionice/ionizabile - se potriveau perfect intereselor
mele. Am fost acceptat în urma concursului din primăvara anului 2001 și, de atunci, Institutul a
devenit locul în care pot combina pasiunea pentru știință cu dorința de a construi ceva durabil pentru
comunitatea științifică și pentru societate.

2. Sunteți cercetător în cadrul unui proiect PNRR-I8 cu titlul: „Polysaccharide Based (Bio)Hybrid
Nanostructures (HYBSAC). Ce a însemnat pentru dumneavoastră această oportunitate?

În primul rând, proiectul mi-a oferit acces la o tematică de cercetare extrem de actuală, tehnica
polimerizării radicalice controlate. Materialele hibride pe bază de polizaharide sunt în centrul
preocupărilor internaționale privind dezvoltarea de soluții sustenabile – fie în domeniul biomedical, al
materialelor inteligente sau al tehnologiilor ecologice. Implicarea în proiectul HYBSAC mi-a permis
să contribui direct la cercetări cu impact real. În al doilea rând, proiectul a venit cu posibilitatea de a
lucra într-o echipă multidisciplinară internațională, alături de cercetători cu expertiză în sinteză,
caracterizare avansată, modelare și aplicații. Colaborarea cu cercetători celebri din străinătate,
precum dr. Stergios Pispas, directorul proiectului HYBSAC, este pentru mine un mare beneficiu, atât
prin schimbul de cunoștințe, cât și prin deschiderea către noi metode și idei. Totodată, proiectul mi-a
oferit șansa de a dezvolta competențe noi: utilizarea unor echipamente de ultimă generație, implicarea
în scrierea de articole complexe, participarea la conferințe și, poate cel mai important, formarea unei
perspective mai largi asupra modului în care cercetarea fundamentală se conectează cu nevoile
societății. În esență, HYBSAC este doar un proiect de cercetare, ci o etapă definitorie în consolidarea
carierei mele. A reprezentat un cadru în care mi-am putut demonstra capacitatea de a inova, de a
colabora și de a contribui la direcții emergente din știința materialelor.

3. În ce constă proiectul PNRR-I8 „Polysaccharide Based (Bio)Hybrid Nanostructures

(HYBSAC)”? (scopul și obiectivele proiectului pe scurt)
Proiectul are ca scop dezvoltarea unor nanostructuri hibride inovatoare cu proprietăți funcționale
avansate și potențiale utilizări în domenii precum biomedicină, industria materialelor inteligente și
tehnologiile sustenabile, pe bază de polizaharide funcționalizate covalent cu polimeri sintetici, solubili
în apă, responsivi și biocompatibili sau biorelevanti. Procesul de polimerizare prin adiție reversibilă
și fragmentare a lanțului este o tehnică de polimerizare radicalică controlată, utilizată pentru a
facilita atașarea controlată a catenelor polimerice funcționale pe polizaharide, prin grefare, creând
polimeri hibrizi sintetici-biologici cu funcționalitate și proprietăți avansate. Proiectul urmărește: (1)
Valorificarea polizaharidelor – resurse naturale regenerabile – pentru a crea materiale prietenoase cu
mediul, compatibile biologic și cu proprietăți controlabile; (2) Obținerea de nanostructuri (bio)hibride
prin combinarea polizaharidelor cu nanoparticule anorganice, polimeri funcționali sau molecule
active, pentru a îmbunătăți stabilitatea, funcționalitatea sau răspunsul la stimuli; Studiile fizico-
chimice detaliate în medii apoase permit colectarea de informații despre structura nanostructurilor
formate și care pot acționa ca nano-purtători pentru medicamente, agenți de bioimagistică sau
proteine, precum și ca nano-recipiente pentru poluanți organici/anorganici ai apei și nanomateriale
de funcționalizare a suprafeței. (3) Caracterizarea avansată a materialelor utilizând tehnici moderne
(microscopie, spectroscopie, analize termice și reologice) pentru a înțelege relația structură–
proprietăți; (4) Evaluarea aplicațiilor potențiale, precum: sisteme de livrare controlată a substanțelor
active, materiale cu proprietăți antimicrobiene, suporturi pentru inginerie tisulară sau materiale de
protecție și filtrare; Procesele de auto- și co-asamblare cu proteine și anticorpi conduc la crearea de
structuri nanoparticule biofuncționale cu morfologie internă și funcționalitate biomimetică pentru
terapie și diagnostic. În paralel, nanostructurile hibride organice-anorganice și biologice-anorganice
vor fi formulate prin co-asamblarea de materiale polizaharidice funcționalizate și nanoparticule
anorganice cu proprietăți optice/fotofizice, magnetice, catalitice și antimicrobiene. (5) Formarea și
consolidarea unei echipe multidisciplinare, capabile să continue cercetarea în domeniul materialelor
bio-inspirate și sustenabile. În esență, HYBSAC urmărește să dezvolte noi materiale ecologice,
inteligente și performante, care pot contribui la dezvoltarea bioeconomiei.
4. Care sunt principalele rezultate obținute până în prezent în cadrul acestui proiect?

În cadrul proiectului HYBSAC au fost obținute până în prezent o serie de rezultate semnificative, atât
științifice, cât și organizaționale. S-au formulat și obținut noi nanostructuri pe bază de polizaharide
(chitosan, amilopectină, gelan și altele) funcționalizate cu grefe polimerice sintetice. S-au realizat
primele evaluări ale stabilității, biocompatibilității și proprietăților funcționale (antimicrobiene,
responsivitate la temperatură și pH, capacitate de încărcare și eliberare a moleculelor active). S-au
identificat parametrii optimi pentru obținerea unor nanostructuri stabile, monodisperse și cu
funcționalitate controlată. Au fost realizate teste preliminare în obținerea de sisteme de eliberare
controlată pentru substanțe active și materiale antimicrobiene. S-au publicat un număr de 8 articole în
reviste indexate ISI încadrate în prima cuartilă de importanță științifică (zona Q1). Rezultatele
cercetărilor au fost diseminate prin participarea la conferințe naționale și internaționale (40 de
comunicări orale şi postere). Mai mult, a fost consolidată infrastructura și echipa laboratorului prin:
a) Formarea unei echipe multidisciplinare; b) Instruirea tinerilor cercetători în tehnici moderne de
sinteză și caracterizare; c) Achiziția/utilizarea eficientă a echipamentelor pentru cercetare avansată
(Litesizer 500, Reometru MCR 92, Spectrofluorimetru FS 5). În ansamblu, proiectul a generat deja
rezultate solide, atât în dezvoltarea de noi nanomateriale bio-hibride, cât și în pregătirea resursei
umane și a infrastructurii necesare pentru continuarea cercetărilor și validarea aplicațiilor reale.

5. Care este cea/cele mai importantă/e realizare/realizări științifică/e a/ale Dvs.?

În cadrul Laboratorului de Polimeri Funcționali, împreună cu colegii, am conceput și realizat
materiale compozite pe bază de microparticule anorganice (nisip natural sau silice sintetică) şi
polielectroliți ce pot fi utilizate ca materiale de umplutură în coloane pentru curățarea apelor. Această
realizare a fost validată prin publicarea mai multor articole de specialitate cu factor mare de impact
şi primirea Premiului “Nicolae Teclu” al Academiei Române în anul 2022. De asemenea aceste
materiale au stat la baza câştigării prin competiție a două proiecte naționale în calitate de Director de
proiect (“Microparticule compozite nisip/polielectrolit cu capacitate ridicată de încărcare/eliberare
de compuşi anorganici/organici din ape poluate (POLYSAND, 2020 -2022) şi “Arhitecturi
polielectroliți/enzime construite pe microparticule anorganice pentru curățarea statică/dinamică a
apelor prin procese de sorbție/cataliză” (PolyEnzIM, 2025 - 2027).