DOOM 2
Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române
-prezentare generală-
Institutul de Lingvistică din Bucureşti, care poartă numele a doi mari oameni de
ştiinta, membri ai Academiei Române, Iorgu Iordan şi Al. Rosetti, a elaborat a doua ediţie din
Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, (DOOM 2), care a fost
publicată în 2005.
Prima ediţie a dicţionarului (DOOM 1) a apărut în anul 1982, la Editura Academiei
Republicii Socialiste România din Bucureşti.
DOOM 2 este o lucrare normativă, ce are ca obiectiv principal prezentarea şi
aplicarea detaliată la cuvintele limbii române a regulilor ortografiei (scrierii corecte) oficiale
actuale şi a normelor de ortoepie (pronunţarea corectă) şi de morfologie (privind schimbarea
formei cuvintelor pentru marcarea valorilor gramaticale).
Dicţionarul este destinat tuturor celor care vor să se exprime corect (adică în
conformitate cu normele lingvistice şi literare actuale) în scris şi oral şi să contribuie la
cultivarea limbii române sau să o studieze sub aspectele menţionate în titlu – elevi, studenti,
profesori, autori de manuale, traducători, specialişti din diverse domenii etc.
Faţă de Ediţia I–DOOM 1, 1982–pe lângă aspectul formal, privind scrierea cuvintelor/
a locuţiunilor sau a unor grupuri sintactice, pronunţarea, despărţirea la capăt de rând,
abrevierea, în DOOM 2 au fost dezvoltate:
Componenta semantică: precizarea unor sensuri/ domenii, a unor restricţii de
sens, scrierea distinctă a omonimelor parţiale, a paronimelor, precizarea
împrumuturilor;
Componenta gramaticală: la nivelul cuvântului precizarea părţii de vorbire, a
unor categorii gramaticale, a folosirii desinenţelor şi a articolelor etc.;
Aspectul stilistic: utilizarea cuvintelor în anumite contexte, consemnarea unor
restricţii de uz la numeroase cuvinte învechite, regionale, familiare etc., ce nu
aparţin limbii literare actuale, utilizarea lor fiind permisă numai cu funcţie
expresivă.
1
Sub aspect cantitativ, DOOM 2 conţine peste 62.000 de cuvinte, majoritatea preluate
din DOOM 1, la care se adaugă circa 2500 de cuvinte, în mare parte împrumuturi din engleza
americană, marcate cu asterisc (*). La alte circa 3.500 de cuvinte la care s-au operat
modificări (forma cuvântului-titlu, accentuarea, despărţirea la capăt de rând, formele
flexionare, abrevierea, simbolul) s-a folosit marcarea cu semnul exclamării (!).
N.B. Cuvintele la care s-au făcut modificări de normă faţă de ediţia I sunt precedate în
DOOM2 de semnul exclamării (!), iar cuvintele nou introduse – de steluţă (*).
Sub aspect calitativ, în DOOM 2 s-au păstrat, în esenţă, normele ortografice şi
morfologice din DOOM 1 operându-se modificările impuse de înlocuirea lui î cu â în
interiorul cuvintelor, precum şi a unor forme ale verbului a fi cu sunt, sunteţi, suntem. În cea
mai mare parte, s-au menţinut şi normele morfologice, în acord cu Gramatica Academiei,
preluându-se şi unele sugestii din descrieri gramaticale mai noi.
În Notă asupra ediţiei, se menţionează 25 de principale intervenţii care fac din
DOOM 2 o lucrare aproape nouă.
Aceste interventii sunt, în linii mari, următoarele:
1. Despărţirea în silabe:
a) Fie pe bazată pe pronunţare
Ex: i-ne-gal, de-zo-biş-nu-it, a-nor-ga-nic
b) Fie bazată pe stuctura cuvintelor, ţinând seama de elementele constitutive, în
special prefixe
Ex: in-e-gal, dez-o-biş-nu-it, an-or-ga-nic
2. Articularea termenilor străini
a) Dacă partea finală a cuvântului se pronunţă aşa cum se scrie:
Ex: boss – bossul
broker - brokerul
dealer - dealerul
folk - folkul
link - linkul
week-end - weekendul
curriculum - curriculumul
bord - bordul
2
click – clickul
jogging – joggingul
b) Dacă partea finală a cuvântului se pronunţă altfel de cum se scrie:
Ex: cow-boy - cow-boy-ul
mouse - mouse-ul
service - service-ul
site - site-ul
show - show-ul
single – single-ul
slow – slow-ul
slash – slash-ul
talk-show – talk-show-ul
tete-a-tete – tete-a-tete-ul
wagon-lit – wagon-lit-ul
c) La fel şi desinenţa:
Ex: broker – brokeri
click – clickuri
slash – slash-uri
site – site-uri
3. Accentul
a) Rămân cu o singură accentuare:
Ex: anatemă, aripă, calcar, cobalt, infim, prier, simpozion.
b) Se introduc dublete ca:
Ex: antic/ antic puber/puber
asfixie/ asfixie manager/ manager
candid/ candid mijloc/ mijloc (talie)
firav/ firav penurie/ penurie (mizerie, sărăcie)
gingaş/ gingaş trafic/ trafic
precaut/ precaut antic/ antic
halteră/ halteră jilav/ jilav
3
4. Abrevieri
Se păstrează din DOOM 1 prescurtările uzuale:
a. cuvinte simple: bd. (bulevard), d./dl. (domnul), dna. (doamna), dra.
(domnişoara), dlui. (domnului), dnei. (doamnei), drei. (domnişoarei)
b. cuvinte compuse: d-ta (dumneata), d-voastră (dumneavoastră), d-lui
(dumnealui)
5. Denumirile teritorial-administrative
a) Formele nominativ-acuzativ se scriu cu cratimă
Ex: Alba-Iulia, Bistriţa-Năsăud, Caraş-Severin, Cluj-Napoca, Drobeta-Turnu-Severin,
b) Formele nominativ-genitiv, cu prepoziţie, cu adjectiv se scriu fără cratimă:
Ex: Vatra Dornei, Bolintinul din Deal, Curtea de Argeş, Filipeştii de Pădure, Maia
Mare, Copţa Mică, Piatra Arsă, Valea Seacă, Statele Unite ale Americii, Poiana Mărului,
Valea Mare, Dealul Mare
6. Intrări noi
Împrumuturi din latină şi din diverse limbi moderne, (re)intrate în uz, majoritatea din
engleză, dar şi din franceză, spaniolă etc., marcate ca angl(icisme), fr(anţuzisme),
hisp(anisme) etc.:
Ex: advertising, airbag, broker, brand, cool, curriculum, dealer, fitness, font, folk,
fotomodel, fiabiliate, gay, hard, hacker, item, internet, jacuzzi, link, market, macho, master,
malpraxis, printare, paparazzi, pictorial, rating, scanare, site, telenovelă, teletext,
termopan,topless, TVA, trend….
Includerea în DOOM2 a unor împrumuturi recente neadaptate, mai ales anglo-americane,
nu trebuie interpretată ca o recomandare a tuturor acestora. Ea se bazează pe ideea că, dacă
folosirea lor nu poate fi împiedicată, iar unele dintre ele ţin de o modă ce poate fi trecătoare,
ignorării problemei - care lasă loc greşelilor - îi sunt preferabile înregistrarea formelor corecte
din limba de origine şi sugerarea căilor pentru posibila lor adaptare la limba română. Viitorul
va decide care dintre aceste cuvinte vor rămâne, asemenea atâtor împrumuturi mai vechi, şi
sub ce formă anume, şi care vor dispărea.
7. Pronumele şi adjectivele negative
a) Se scriu într-un cuvânt: niciunul, niciuna, niciunii, niciunele, niciun, nicio, după
modelul vreuna, vreunul, vreo, vreun.
4
Ex: Nu am niciun prieten
c) Nu şi în cazul în care nici are valoare de adverb sau conjuncţie:
Ex: Nici măcar unul nu a fost prezent.
Nici unul, nici altul n-a răspuns.
8. Forme noi de cuvinte-titlu
Se înlocuiesc forme ieşite din uz cu: angină, clinci, container, corozivitate, crenvurst,
crevete, detenţie, foarfecă, machieur, machieuză, magazioner, marfar, marochiner,
maseuză, muchie, pietrificare, saună, veryitură…
9. Forme noi de plural
Ex: anacoluturi, algoritmuri, aragaze, batoane, canale, feşe, fundaluri, jobene,
gradene, habitacluri, lipoame, luntri, monologuri, pandişpane, paradoxuri, pardesie,
recamiere, recensăminte, remarci, zbuciumuri etc.
10. Variante literare libere
S-au admis, atât la cuvinte vechi, cât şi la cuvinte mai noi, unele forme ca variante
literare libere: astăreală / astereală, becisnic / bicisnic, cearşaf / cearceaf,
chimiluminiscenţă / chimioluminescenţă, corijent / corigent, delco / delcou, diseară / deseară,
fierăstrău / ferăstrău, filosof /filozof, luminiscent / luminescent, muschetar / muşchetar,
pieptăn / pieptene, polologhie / poliloghie, tumoare / tumoră; tobogan/topogan,
niveluri/nivele, sandvici/sendviş, lighiane/lighene etc.
11. Forme verbale noi
a) La infinitiv: a dispera, a pietrifica, a sfârteca
b) La indicativ: (eu) continui, enumăr, se irigă
12. Diferenţieri semantice
- extensie (med. şi tehn.) / extensiune (lingv.)
- posesie (deţinere) / posesiune (teritoriu)
- prospecţie (cercetare economică) / prospecţiune (cercetare geologică)
- variaţie (modificare) / variaţiune (piesă muz.)
- vise (imagini în somn) / visuri (aspiraţii)
- înseamnă (constituie) / însemnează (notează)
- frecţie (masaj) / fricţiune (frecare)
- pate (de ficat) / pateu (produs de patiserie)