Prima instanță: Judecătoria Ungheni (judecător Constantin Chilian)

Dosarul nr.2a-404/25 (nr.2-23067599-03-2a-18032025)

CURTEA DE APEL NORD

Colegiul Civil şi de contencios administrativ

DECIZIE
10 iunie 2025 mun.Bălți

Instanța compusă din:

Președintele completului, judecător Elena Grumeza
Judecătorii: Natalia Costaș și Ivan Parii

examinând în procedura cererilor cu valoare redusă cererea de apel declarată de

Banca Comercială „Energbank” SA împotriva hotărârii judecătoriei Ungheni din 15 iulie
2024, în cauza civilă, în procedura cererilor cu valoare redusă, la cererea de chemare în
judecată formulată de Banca Comercială „Energbank” SA către Zglavoc Ion privind
încasarea datoriei contractuale și compensarea cheltuielilor judiciare, -

a c o n s t a t a t:

Pretențiile reclamantului:
La data de 03 mai 2023, reclamantul Banca Comercială „Energbank” SA a depus
cerere de chemare în judecată către Zglavoc Ion privind încasarea datoriei contractuale și
compensarea cheltuielilor judiciare.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a invocat că, conform
contractului de credit nr.402-5014F din 05.02.2021 (cu anexa nr.1–graficul de
rambursare), BC „Energobank” SA (în continuare Bancă) a acordat persoanei fizice
Zglavoc Ion un credit cu destinația: refinanțare și pentru materiale de construcție în sumă
de 50000 lei (cincizeci mii), cu termenul final de rambursare la data de 05.09.2025.
Indică reclamantul că, debitorul Zglavoc Ion nu-și onorează obligațiunile
contractuale privind rambursarea creditului, dobânzii contractuale pentru utilizarea lui
precum și comisionului lunar pentru administrarea creditului, fapt prin care încalcă
flagrant condițiile contractului de credit.
Prin urmare, în adresa pârâtului a fost expediată reclamația/propunerea de tranșare a
litigiului nr.4024/12 din 03.02.2023, prin care i s-a comunicat faptul încălcării
prevederilor Contractului de credit nr.402-5014F din 05.02.2021 și s-a acordat un termen
pentru achitarea benevolă a tuturor plăților obligorii către Bancă. Însă, până în prezent
debitorul nu a reacționat la reclamația/propunerea de tranșare a litigiului, ceea ce a
determinat reclamantul să depună cerere de chemare în judecată.
Astfel, în baza contractului de credit nr.402-5014F din 05.02.202 debitorul Zglavoc
Ion, a format datorii față de Bancă și anume: datoria de bază – 34226,03 lei, dobânda
contractuală – 1210,03 lei, suma comisionului pentru administrarea creditului – 1369,04
lei și suma penalităților contractuale, în total 36535,13 lei, ceea ce a creat băncii un
prejudiciu considerabil.
Prin urmare, BC „Energobank” SA a apelat de nenumărate ori către debitor în
vederea stingerii datoriei formate, atât la achitarea creditului cât și a altor plăți aferente.
Însă cerințele Băncii nu au fost satisfăcute.
Totodată, în adresa băncii nu au parvenit careva cereri motivate din partea
debitorului, privind imposibilitatea efectuării achitării plăților datorate sau cereri privind
modificarea graficului achitării tranșelor creditului și a altor plăți aferente.
În consecință, solicită încasarea forțată din contul pârâtului Zglavoc Ion în
beneficiul BC „Energbank” SA a datoriei bancare formate conform contractului de credit
nr.402-5014f din 05.02.2021, în sumă de 36535,13 lei și taxa de stat în sumă de 1096,06
lei.

Poziția instanței de fond:

Prin hotărârea Judecătoriei Ungheni din 15 iulie 2024 s-a admis parțial acțiunea
civilă intentată de reclamantul Banca Comercială „Energbank” SA cu sediul în mun.
Chișinău, str. Tighina, nr.23/3) împotriva pârâtului Ion Zglavoc, a.n.11.09.1964,
domiciliat în raionul Ungheni, sat. Cornești.
- s-a constatat că este lovită de nulitatea absolută (din oficiu) – clauza
nr. 6.1 din contractul de credit nr. 402-5014f din 05 februarie 2021.
- s-a hotărât încasarea din contul pârâtului Ion Zglavoc în beneficiul
reclamantului Banca Comercială „Energbank” suma bănească în mărime de
35 716,10 (treizeci și cinci de mii șapte sute șaisprezece,10) de lei, în baza
contractului de credit nr. 402-5014f din 05 februarie 2021, având următoarele
componente: suma datoriei la credit- 36 535,13 lei; suma datoriei la dobânda
contractuală- 121,03 lei; suma datoriei la comisionul de administrare a
creditului - 1 369,04 lei.
- s-au respins restul sumelor cerute de reclamant.
- s-a hotărât încasarea din contul pârâtului Ion Zglavoc în beneficiul
reclamantului Banca Comercială „Energbank” suma bănească în mărime de
1341,48 (o mie trei sute patruzeci și unu, 48) de lei, cu titlu de taxă de stat
calculată proporțional cu suma bănească de mai sus și cheltuielile legate de
efectuarea anunțului publicitar. Restul sumei s-a respins.

Solicitarea apelantului:
Exprimându-și dezacordul cu soluția instanței de fond, la data de 09 august 2024,
reprezentantul BC „Energbank” a contestat hotărârea Judecătoriei Ungheni din 15 iulie
2024 cu apel, solicitând admiterea acestuia, casarea parțială a hotărârii cu emiterea unei
noi decizii, privind încasarea din contul pîrîtului a penalității și a taxei de stat neîncasate
în prima instanță, precum și a cheltielilor de judecată suportate în instanța de apel.
 Argumentele apelantului:
În motivarea cererii de apel, apelantul BC „Energbank” a reiterat motivele de fapt și
de drept, ce au fost invocate în cererea de chemare în judecată.
Suplimentar, cu referire la capătul de cerere ce a fost respins, apelantul a indicat că,
nu este de acord cu soluţia instanţei de fond, de constatare a nulităţii absolute a clauzei de
la pct.6.1 din contractul de credit nr.402-5014f din 05.02.2021 şi respingerea încasării
sumei penalităţii, or, în cazul din speţă, Banca a calculat penalitatea exclusiv asupra
sumei restante la credit, adică la suma indicată în Anexa nr. 1 la contractul de credit
(graficul de rambursare a creditului) ce prevede partea sumei care debitorul o achită lunar
din credit.
Or, menționează că, anume aceasta şi prevede clauza de la pct. 6.1 din contractul de
credit, că debitorul achită Băncii penalitate în mărime de 0,3% din suma datoriei restante
la credit, şi nicidecum din alte sume, după cum eronat a constatat instanţa de fond că
clauza de la pct.6.1 din contractul de credit prevede că penalitatea se calculează asupra
sumelor restante, care include dobînda și comision (plăţi aferente împrumutului).
Respectiv, susține apelantul că, clauza de la pct. 6.1 din contractul de credit,
constatată de instanţa de fond ca fiind nulă, nicidecum nu prevede că penalitatea se aplică
ratei lunare (adică tututor componentelor (credit, dobândă, comision), ci exclusiv acelei
părţi din suma creditului care se achită lunar de debitor, fiind denumită în pct. 6.1 din
contract ca - suma datoriei restantă la credit.
Afirmă că, calculul datoriei din 11.04.2023 anexat la cererea de chemare în judecată
conţine descifrarea penalităţilor la creditul restant unde în coloniţa 4 (suma datoriei
restante) conţine aceleaşi sume a datoriei restante la credit, similare cu graficul de
rambursare, prevăzut în Anexa nr. 1 la contractul de credit, care nu include nici dobânda
şi nici comisionul.
Respectiv, consideră că, în aceste circumstanţe, concluzia instanţei de fond este
absolut contrară legii, iar prevederile art. 943 alin. (1), (2) şi (4) a Codului Civil, invocate
de instanţa de fond în susţinerea concluziilor sale ilegale, nu au absolut nici o
aplicabilitate în cazul din speţă.
Prin urmare, conchide că, concluzia instanţei de fond în această parte este ilegală şi
necesită a fi casată, cu pronunţarea unei noi hotărâri prin care de admis cerinţa Băncii de
încasare a sumei cu titlu de penalitate, or, creditorul are dreptul la despăgubiri pentru
întregul prejudiciu cauzat prin neexecutarea obligaţiei, cu excepţia cazului în care
debitorul demonstrează că neexecutarea este justificată. Despăgubirile trebuie să acopere
doar prejudiciul suferit de creditor care este consecinţa directă şi necesară a neexecutării,
invocând prevederile art. 934 alin.(l) şi (2) Cod civil.
Or, suma solicitată de Bancă cu titlu de penalitate reprezintă despăgubirile pentru
prejudiciul patrimonial cauzat de debitor prin neexecutarea obligaţiei, iar această sumă de
bani va pune creditorul, pe cât este posibil, în situaţia în care s-ar fi aflat dacă obligaţia s-
ar fi executat în mod corespunzător. Aceste despăgubiri vor acoperi dauna suferită real de
Bancă (articolul 936 alin.(l) Cod civil).
Totodată, apelantul a invocat că, instanța de fond nu a dat dovadă de diligența
cuvenită pentru a examina cauza în termeni rezonabili, considerând argumentele aduse de
instanța de fond în justificarea tergiversării termenului de examinare, impertinente și
irelevante.

Aprecierea instanței de apel:

Analizând legalitatea şi temeinicia hotărârii contestate, prin prisma argumentelor
invocate în cererea de apel, în raport cu materialele dosarului, Colegiul civil și de
contencios administrativ al Curții de Apel Nord consideră cererea de apel ca fiind
întemeiată şi urmează a fi admisă, cu casarea parțială a hotărârii contestate a primei
instanțe, din motivele ce succed.
În conformitate cu art.362 alin.(1) CPC, termenul de declarare a apelului este de 30
de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.
Apelantul BC „Energbank” SA, a declarat apel la data de 09 august 2024, împotriva
hotărârii Judecătoriei Ungheni din 15 iulie 2024, astfel Colegiul atestă apelul declarat în
termen.
În conformitate cu art.385 lit.c) CPC, instanţa de apel, după ce judecă apelul, este
în drept să admită apelul şi să caseze integral sau parţial hotărârea primei instanţe,
emițând o nouă hotărâre.
În temeiul art.386 alin.(1) lit.c) CPC, (1) Hotărîrea primei instanţe se casează sau
se modifică de instanţa de apel dacă: a) circumstanţele importante pentru soluţionarea
cauzei nu au fost constatate şi elucidate pe deplin; b) circumstanţele importante pentru
soluţionarea cauzei, pe care prima instanţă le consideră constatate, nu au fost dovedite
cu probe veridice şi suficiente; c) concluziile primei instanţe, expuse în hotărîre, sînt în
contradicţie cu circumstanţele cauzei; d) normele de drept material sau normele de drept
procedural au fost încălcate sau aplicate eronat.
Potrivit art.2762 CPC, dacă valoarea cererii în cauzele de încasare a unei sume de
bani nu depășește 10 salarii medii pe economie prognozate la data sesizării instanței,
fără a se lua în considerare dobânzile, penalitățile, cheltuielile de judecată şi alte
venituri accesorii, această cerere se examinează ca cerere cu valoare redusă.
Art.2763 alin.(1) şi (2) CPC stipulează că, procedura cu privire la cererile cu
valoare redusă este scrisă. Judecătorul poate dispune citarea participanților la proces
dacă apreciază acest fapt ca fiind necesar sau dacă admite solicitarea uneia dintre părți
de a examina cererea în ședință publică.
Conform prevederilor art.2764 alin.(5) CPC RM instanța de apel examinează
cererea de apel în procedură scrisă sau cu citarea participanților la proces, prevederile
art.2763 fiind aplicabile corespunzător, astfel, instanța de apel a examinat cererea de
apel în procedura scrisă, fără citarea părților.
În temeiul art.373 alin.(1) şi (2) CPC, (1) instanţa de apel verifică, în limitele
cererii de apel, ale referințelor şi obiecțiilor înaintate, legalitatea şi temeinicia hotărârii
atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt şi aplicarea legii în primă
instanţă. (2) În limitele apelului, instanţa de apel verifică circumstanţele şi raporturile
juridice stabilite în hotărîrea primei instanţe, precum şi cele care nu au fost stabilite, dar
care au importanţă pentru soluţionarea cauzei, apreciază probele din dosar şi cele
prezentate suplimentar în instanţă de apel de către participanţii la proces.
În conformitate cu prevederile art.118 alin. (1), (3) CPC, (1) fiecare parte trebuie să
dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale
dacă legea nu dispune altfel. (3) Circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea
justă a pricinii sînt determinate definitiv de instanţa judecătorească pornind de la
pretenţiile şi obiecţiile părţilor şi ale altor participanţi la proces, precum şi de la
normele de drept material şi procedural ce urmează a fi aplicate.
Art.121 CPC prevede că, instanţa judecătorească reţine spre examinare şi
cercetare numai probele pertinente care confirmă, combat ori pun la îndoială concluziile
referitoare la existenţa sau inexistenţa de circumstanţe, importante pentru soluţionarea
justă a cazului, iar art. 130 alin.(1) al aceluiaşi act normativ prevede că, instanţa
judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea
multiaspectuală, completă, nepărtinitoare şi nemijlocită a tuturor probelor din dosar în
ansamblul şi interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.
În temeiul art.240 alin.(1) CPC, la deliberarea hotărârii, instanţa judecătorească
apreciază probele, determină circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea
pricinilor, care au fost sau nu stabilite, caracterul raportului juridic dintre părţi, legea
aplicabilă soluţionării pricinii şi admisibilitatea acţiunii.
În limitele apelului, instanţa de apel verifică circumstanţele şi raporturile juridice
stabilite în hotărârea primei instanţe, precum şi cele care nu au fost stabilite, dar care au
importanţă pentru soluţionarea pricinii, apreciază probele din dosar şi cele prezentate
suplimentar în instanţă de apel de către participanţii la proces. Instanţa de apel nu este
legată de motivele apelului privind legalitatea hotărârii primei instanţe, ci este obligată să
verifice legalitatea hotărârii în întregul ei. Concomitent, instanţa de apel este obligată să
se pronunţe asupra tuturor motivelor invocate în apel.
Astfel, prevederile legale enunțate în mod expres obligă instanţa de apel să verifice
circumstanţele şi raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanţe, precum şi cele
care nu au fost stabilite şi este obligată să verifice legalitatea hotărârii în întregul ei şi să
se pronunţe asupra tuturor motivelor invocate în apel.
Potrivit recomandărilor avizului nr.11 din 2008 al Consiliului Consultativ al
Judecătorilor Europeni (CCJE) în atenţia Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei
privind calitatea hotărârilor judecătoreşti, o motivaţie şi o analiză clară sunt cerinţele
fundamentale ale hotărârilor judecătoreşti şi un aspect important al dreptului la un
proces echitabil.
Instanţa de apel menţionează că art.6 din Convenţia Europeană a Drepturilor
Omului garantează dreptul justiţiabilului la o hotărâre motivată sub aspectul instituirii
obligaţiei instanţelor de judecată de a-şi argumenta hotărârile adoptate din perspectiva
unei analize ample a circumstanţelor pricinii. Îndatorirea de a motiva coerent şi unitar
hotărârea sub aspectul tuturor cererilor, fără a exista contradicţii între motivare şi
dispozitiv, constituie o garanţie pentru justiţiabili, în faţa eventualului arbitrariu
judecătoresc, fiind singurul mijloc prin care se dă posibilitatea de a putea exercita un
eficient control judiciar.
În opinia Colegiului civil, prima instanță, nu a ținut cont de aceste deziderate, nu a
dat eficiență deplină tuturor circumstanțelor cauzei și înscrisurilor prezentate.
În susținerea acestei opinii, Colegiul civil a constatat că, potrivit contractului de
credit nr.402-5014fdin 05.02.2021 cu anexa (graficul de rambursare a creditului), BC
„Energbank” SA a acordat persoanei fizice Zglavoc Ion, un credit în sumă totală de
50000 lei, pe un termen de 55 luni, cu termenul final de rambursare la data de 05
septembrie 2025 (f.d.8-10).
La fel, se atestă că Zglavoc Ion, în baza ordinului – dispoziție N 123300771 de
eliberare a numerarului din 05 februarie 2021, a primit în numerar suma de 50000 lei,
fapt ce confirmă că BC „Energbank” SA și-a onorat obligațiile contractuale față de
Zglavoc Ion (f.d.11).
Invocând faptul că, debitorul nu-și onorează obligațiile, în adresa debitorului a fost
expediată propunere de tranșare a litigiului privind nerambursarea datoriei bancare nr.40-
24/12 din 03.02.2023, prin care a fost informat despre încălcarea modalității şi termenului
de rambursare a creditului, totodată fiindu-i solicitată rambursarea anticipată a sumei
integrale a creditului, dobânzii aferente şi a altor plăţi datorate, scrisoare care a rămas fără
răspuns (f.d.19-20).
Prin urmare, la data de 11 mai 2023, reclamantul BC „Energbank” SA a depus
cerere de chemare în judecată împotriva lui Zglavoc Ion, ulterior concretizată, cu privire
la încasarea datoriei bancare și cheltuielilor de judecată (f.d.3-5, 26-28).
Prin hotărârea Judecătoriei Ungheni din 15 iulie 2024 s-a admis parțial acțiunea
civilă intentată de reclamantul Banca Comercială „Energbank” SA împotriva pârâtului
Ion Zglavoc. S-a constatat că este lovită de nulitatea absolută (din oficiu) – clauza nr. 6.1
din contractul de credit nr. 402-5014f din 05 februarie 2021. S-a hotărât încasarea din
contul pârâtului Ion Zglavoc în beneficiul reclamantului Banca Comercială „Energbank”
suma bănească în mărime de 35 716,10 (treizeci și cinci de mii șapte sute șaisprezece,10)
de lei, în baza contractului de credit nr. 402-5014f din 05 februarie 2021, având
următoarele componente: suma datoriei la credit- 36 535,13 lei; suma datoriei la dobânda
contractuală- 121,03 lei; suma datoriei la comisionul de administrare a creditului-
1 369,04 lei. S-au respins restul sumelor cerute de reclamant. S-a hotărât încasarea din
contul pârâtului Ion Zglavoc în beneficiul reclamantului Banca Comercială „Energbank”
suma bănească în mărime de 1341,48 (o mie trei sute patruzeci și unu, 48) de lei, cu titlu
de taxă de stat calculată proporțional cu suma bănească de mai sus și cheltuielile legate
de efectuarea anunțului publicitar. Restul sumei s-a respins (f.d.43, 56-63).
Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la data de 09 august 2024, apelantul
BC „Energbank” SA, în persoana lui Marian Nacu, a depus cerere de apel împotriva
hotărârii Judecătoriei Ungheni din 15 iulie 2024, solicitând admiterea cererii de apel,
casarea parțială a hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărâri privind
admiterea integrală a acțiunii (f.d.46-49, 78-79).
Colegiul civil menționează că, hotărârea primei instanțe se contestă de către Banca
Comercială „Energbank” SA doar în partea în care a fost respinsă pretenția privind
încasarea penalității în urma constatării nulității acesteia. Astfel, instanța de apel va
verifica legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe în limita apelului declarat.
Astfel, verificând legalitatea şi temeinicia hotărârii instanţei ierarhic inferioare în
raport cu criticele formulate în cererea de apel şi materialul probator, Colegiul civil și de
contencios administrativ al Curţii de Apel Nord conchide că, soluția instanţei de fond
privind constatarea că este lovită de nulitatea absolută (din oficiu) – clauza nr. 6.1 din
contractul de credit nr. 402-5014f din 05 februarie 2021 cu respingerea capătului de
cerere privind încasarea penalității, este una incorectă, rezultată din aprecierea incorectă a
materialului probator şi interpretarea eronată a normelor de drept material.
Cadrul legal relevant speței sunt prevederile art.5 alin.(1) CPC care declară că, orice
persoană interesată este în drept să se adreseze în instanță judecătorească, în modul
stabilit de lege, pentru a-şi apăra drepturile încălcate sau contestate, libertățile şi
interesele legitime.
Conform art.9 alin.(1) Codul civil, (1)drepturile şi obligaţiile civile apar în temeiul
legii, precum şi în baza actelor persoanelor fizice şi juridice care, deşi nu sînt prevăzute
de lege, dau naştere la drepturi şi obligaţii civile, pornind de la principiile legislaţiei
civile. (2) Drepturile şi obligaţiile civile apar din contracte şi din alte acte juridice.
Art.10 alin.(1) Codul civil declară că, persoanele fizice şi juridice participante la
raporturile juridice civile trebuie să îşi exercite drepturile şi să îşi execute obligaţiile cu
bună-credinţă, în acord cu legea, cu contractul, cu ordinea publică şi cu bunele
moravuri. Buna-credinţă se prezumă pînă la proba contrară.
Conform art.15 alin.(1) Codul civil, apărarea drepturilor civile încălcate se face pe
cale judiciară.
În temeiul art.774 Codul Civil, (1)în virtutea raportului obligațional, creditorul este
în drept să pretindă de la debitor executarea unei prestații, iar debitorul este ţinut să o
execute. Prestația poate consta în a da, a face sau a nu face. (2) Obligația poate fi pură
şi simplă sau afectată de modalități. (3) Prestația trebuie să fie posibilă şi determinată
sau determinabilă, să nu contravină legii, ordinii publice şi bunelor moravuri.
Potrivit art.776 Codul Civil, obligaţiile se nasc din contract, fapt ilicit (delict) şi din
orice alt act sau fapt susceptibil de a le produce în condiţiile legii.
Iar potrivit art.858 alin.(1), (2) Codul Civil, (1) temeiul executării rezidă în
existenţa unei obligaţii. (2) Obligaţia trebuie executată în modul corespunzător, cu bună-
credinţă, la locul şi în momentul stabilit.
Conform art. 864 Cod Civil, (2) În cazul în care obligația pecuniară urmează a fi
executată în rate, creditorul poate pretinde executarea imediată a ratelor neajunse la
scadență dacă: a) a survenit unul din cazurile prevăzute la alin. (1); b) o rată rămîne
neplătită, total sau parțial, mai mult de 45 de zile de la scadența acesteia; c) pe
parcursul oricărei perioade de 12 luni consecutive, trei sau mai multe rate nu au fost
plătite integral la scadență; d) sînt întrunite condițiile care îl îndreptățesc pe creditor să
recurgă la rezoluțiune pentru neexecutare a contractului din care rezultă obligația
pecuniară. (4) Orice clauză contrară dispozițiilor prezentului articol în detrimentul
debitorului consumator este lovită de nulitate absolută.
 În conformitate cu art.901 alin.(1) Codul civil, atunci cînd, fără justificare,
debitorul nu îşi execută obligaţia, creditorul poate, în condiţiile legii şi, după caz, ale
contractului, la alegerea sa: a) să ceară executarea silită a obligaţiei; b) să suspende
executarea obligaţiei corelative; c) să reducă obligaţia sa corelativă; d) să recurgă la
rezoluţiunea contractului; e) să ceară plata de despăgubiri pentru prejudiciul suferit prin
neexecutare; f) să exercite orice alt mijloc juridic de apărare, prevăzut de lege sau
contract, pentru realizarea dreptului său încălcat prin neexecutare. Alin.(5)
Neexecutarea obligaţiei înseamnă orice abatere, cu sau fără justificare, de la executarea
corespunzătoare a obligaţiei şi include neexecutarea totală sau parţială a obligaţiei,
executarea necorespunzătoare sau cu întîrziere a obligaţiei.
Potrivit art.912 alin.(1) Codul civil, creditorul are dreptul de a obţine plata silită a
sumelor de bani datorate ajunse la scadenţă.
Conform art.992 alin.(1) Codul civil, contract este acordul de voinţă realizat între
două sau mai multe persoane prin care se stabilesc, se modifică sau se sting raporturi
juridice.
În temeiul art.993 alin.(1) din Codul civil, (1) oricine îşi poate alege în mod liber
contractantul, dacă legea nu prevede altfel. (2) Părţile contractante pot încheia în mod
liber, în limitele dispoziţiilor legale imperative, contracte şi pot stabili conţinutul lor.
În accepțiunea art.1027 alin.(1) Codul civil, contractul se consideră încheiat dacă
părţile au ajuns la un acord privind toate clauzele lui esenţiale.
În conformitate cu prevederile art. 1242 alin. (1) Cod Civil, prin contractul de
împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părţi
(împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în
aceeaşi sumă sau bunuri de acelaşi gen, calitate şi cantitate la expirarea termenului
pentru care i-au fost date.
Conform prevederilor art.1247 alin.(1) Cod civil, împrumutatul trebuie să restituie
împrumutul în termenul şi în modul stabilit în contract. Dacă nu au fost stabilite dobânzi,
el are dreptul să restituie împrumutul şi până la expirarea termenului. O asemenea
restituire are ca efect rezoluţiunea împrumutului.
În temeiul art.1248 alin.(1)-(2) Cod civil, (1) în cazul în care împrumutatul nu
restituie în termen împrumutul, dispoziţiile art.942 se aplică în modul corespunzător
dacă legea sau contractul nu prevede altfel. (2) Dacă în contract este prevăzută
restituirea împrumutului în rate şi împrumutatul nu le restituie în modul stabilit,
împrumutătorul poate cere restituirea imediată a întregului împrumut şi a dobânzii
aferente în condițiile stabilite la art.864 alin.(2) şi (4).
Conform art. 1763 Codul Civil, (1) prin contractul de credit, o bancă sau o
organizație de creditare nebancară (creditor) se obligă să pună la dispoziția unei alte
persoane (debitor) o sumă de bani ca împrumut, cu condiția rambursării ei, a plății
dobînzii și a altor plăți aferente, sau își asumă orice alt angajament de a achiziționa o
creanță sau de a efectua o plată, de a prelungi termenul de rambursare a datoriei sau de
a emite orice garanții. (2) Contractul de credit se încheie în scris. (3) Faţă de contractul
de credit se aplică prevederile referitoare la contractul de împrumut în măsura în care
regulile prezentului capitol nu prevăd altfel sau din esenţa contractului de credit nu
reiese contrariul. (4) Dispozițiile prezentei secțiuni se aplică împrumuturilor acordate de
către bănci sau organizații de creditare nebancară, precum și alte organizații care
acordă credite în baza legii.
Raportînd normele vizate, la speța în cauză, instanța de fond a ajuns la concluzia că
pretenția reclamantului Banca Comercială „Energbank” SA cu privire la încasarea
datoriei în mărime de 35 716,10 este întemeiată și urmează a fi admisă cu dispunerea
încasării acesteia din contul lui Ion Zglavoc, or, ultimul nu și-a onorat obligațiile
contractuale cu bună-credință. În această latură hotărîrea instanței de fond n-a fost
contestată.
Așadar, cu referire la pretenția privind încasarea penalității, Colegiul civil va
admite apelul în sensul formulat și va casa soluția instanței de fond în această latură din
motivele ce succed:
Conform prevederilor art.947 alin.1) Cod Civil (redacția din 01.03.2019), clauza
penală este o prevedere contractuală prin care părţile evaluează anticipat prejudiciul,
stipulând că debitorul, în cazul neexecutării obligaţiei, urmează să remită creditorului o
sumă de bani sau un alt bun (penalitate). (2) Prin clauză penală se poate garanta numai
o creanţă valabilă. (3) Penalitatea poate fi stipulată în mărime fixă sau sub forma unei
cote din valoarea obligaţiei garantate prin clauza penală sau a părţii neexecutate,
inclusiv sub forma unei dobânzi de întârziere. (4) Părţile pot conveni asupra unei
penalități mai mari decât prejudiciul. (5) Debitorul nu este obligat să plătească
penalitate în cazul în care neexecutarea obligației este justificată. (6) Nulitatea obligației
atrage nulitatea clauzei penale. Nulitatea clauzei penale nu atrage nulitatea obligației.
Conform art.948 Cod civil, clauza penală este întocmită în formă autentică dacă
legea cere forma autentică pentru actul juridic căruia i se aplică clauza. În celelalte
cazuri, clauza penală este întocmită în scris, sub sancţiunea nulităţii absolute.
La acest aspect, Colegiul civil notează că, clauza penală are forţă obligatorie între
părţile contractante şi se impune a fi respectată întocmai şi de instanţele de judecată.
Raportând la caz prevederile legale sus menționate, Colegiul civil consideră că,
instanța de fond neîntemeiat a constatat că este lovită de nulitatea absolută (din oficiu) –
clauza nr. 6.1 din contractul de credit nr. 402-5014f din 05 februarie 2021 și a respins
pretenția privind încasarea penalității.
În acest context, clauza penală înlătură orice putinţă de apreciere din partea instanţei
privitoare la existenţa şi întinderea prejudiciului suferit de creditor, deoarece această
apreciere a fost făcută anticipat, de către părţile contractante.
Potrivit pct.6.1. din contractul de credit nr.402-5014f din 05 februarie 2021, în cazul
nerambursării în termen a sumelor restante la credit, debitorul va plăti Băncii penalități în
mărime de 0,3% din suma datoriei restante pentru fiecare zi de întârziere.
Respectiv, atât prevederile legale sus citate, cât şi pct. 6.1 al contractului de credit
nr.402-5014f din 05 februarie 2021, reglementează răspunderea debitorului pentru
neexecutarea principalelor sale obligații contractuale și anume rambursarea în termen al
sumelor restante la credit, fiind prevăzută şi modalitatea de determinare a cuantumului
acestor plăţi.
Ca urmare, se constată indubitabil neexecutarea în termen de către intimat/pârât a
obligaţiilor asumate prin contractul de credit nr.402-5014f din 05.02.2021, prin
neachitarea în termen a creditului conform graficului stabilit.
Din calculul datoriei restante la data de 11.04.2025, urmează că penalitatea de
întârziere pentru neachitarea în termen a creditului conform punctului 6.1 din contract
constituie 819,03 lei (f.d.12).
La caz, clauza penală a fost negociată de comun acord de părţi, la momentul
încheierii contractului de credit nr.402-5014f din 05.02.2021, iar la cererea de chemare în
judecată au fost prezentate probele corespunzătoare privind neonorarea în termen a
obligațiilor contractuale de către pârât, fapt care denotă că, pretenția
apelantului/reclamant cu privire la încasarea penalității este justificată și respectiv
urmează a fi admisă.
Astfel, pentru a concluziona că este lovită de nulitatea absolută – clauza nr. 6.1 din
contractul de credit nr. 402-5014f din 05 februarie 2021, instanța de fond a constatat că
reclamantul era obligat să calculeze penalitatea asupra dobânzii și comisionului, conform
punctelor 6.1 din contractul de mai sus. Cu toate acestea, reclamantul a încălcat
contractul și a stabilit penalitatea din împrumutul principal. Prin urmare, orice solicitare
sau calcul al reclamantului care depășește limitele contractului nu sunt obligatorii pentru
pârât.
Această constatare a instaneți de fond nu poate fi reținută de către instanța de apel,
or, după cum reiese din conținutul pct.6.1 al contractului de credit, banca a calculat
penalitatea exclusiv asupra sumei restante de credit, care potrivit Anexei 1 la contract,
este suma achitată lunar de către debitor, care nu include dobânda și comisionul după
cum eronat a stabilit prima instanță.
Subsecvent, în raport cu invocarea de către instanța de fond a prevederilor art. 943
Cod civil ca temei de declarare a nulității absolute a pct.6.1 din contractul de credit
nr.402-5014f din 05.02.2021, instanța de apel punctează că, după cum a fost constatat
supra, clauza de la pct. 6.1 din contract nicidecum nu prevede că penalitatea se aplică
ratei lunare, adică tututor componentelor și anume credit, dobândă, comision, ci exclusiv
acelei părţi din suma creditului care se achită lunar de debitor, fiind denumită în pct. 6.1
din contract ca suma datoriei restantă la credit.
Astfel, reieșind din prevederile contractuale şi legale, creditorul a calculat
debitorului pe perioada întârzierii penalitate în sumă de 819,03 lei reieșind din formula de
calcul stipulată în contract în mărime de 0,3 % din suma datoriei restante pentru fiecare zi
de întârziere.
Cu referire la invocarea de către apelant a tergiversării examinării cauzei de către
instanța de fond, Colegiul civil menționează că în hotărîrea primei instanțe judecătorul a
descris toate acțiunile care au fost întreprinse pe caz, la care reclamantul la acel moment
n-a obiectat și pe parcursul examinării cauzei n-a depus cereri cu privire la accelerarea
proceduri de judecare a cauzei, mai mult ca atît, reclamantului/apelantului nu i-au fost
încălcate careva drepturi procesuale.
 Cu referire la pretențiile reclamantului/apelant privind încasarea cheltuielilor de
judecată, conform prevederilor art.82 CPC, cheltuielile de judecată se compun din taxa
de stat, taxa de timbru şi din cheltuielile de judecare a cauzei.
În corespundere cu prevederile art.94 alin.(1) CPC, instanţa judecătorească obligă
partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere, părţii care a avut câștig de cauză
cheltuielile de judecată. Dacă acţiunea reclamantului a fost admisă parţial, acestuia i se
compensează cheltuielile de judecată proporțional părţii admise din pretenţii, iar
pârâtului–proporţional părţii respinse din pretențiile reclamantului.
În astfel de circumstanțe, în legătură cu faptul că, apelul declarat de BC „Enerbank”
SA urmează a fi admis, fapt ce atrage după sine casarea parțială a hotărârii instanței de
fond, instanţa de apel va încasa din contul lui Zglavoc Ion în beneficiul BC „Enerbank”
SA, cheltuieli de judecată în sumă de 437,08 lei, compuse din suma de 212,50 lei cu titlu
de taxă de stat și 200 lei cu titlu de taxă de timbru achitate la depunerea cererii de apel,
fapt confirmat prin ordinul de plată nr.18 și 15 din 02 aprilie 2025 (f.d.75) și suma de
24,58 lei rămasă neîncasată de instanța de fond cu titlu de taxă de stat.
În final, Colegiul civil conchide că, instanța de fond nejustificat a respins cerința
privind încasarea penalității în urma constatării nulității absolute a acesteia, astfel că,
cererea de apel înaintată de BC „Enerbank” SA urmează a fi admisă, fapt ce atrage după
sine casarea parțială a hotărârii instanței de fond, în partea respingerii cererii de chemare
în judecată privind încasarea penalității, cu emiterea unei noi hotărâri în această parte, în
rest se mențin dispozițiile instanței de fond.
În conformitate cu dispozițiile art.385 lit.c) Cod de procedură civilă, Colegiul civil
şi de contencios administrativ,-
d e c i d e:
Admite cererea de apel declarată de Banca Comercială „Energbank” SA împotriva
hotărârii judecătoriei Ungheni din 15 iulie 2024.
Casează parțial hotărârea Judecătoriei Ungheni din 15 iulie 2024, în cauza civilă,
în procedura cererilor cu valoare redusă, la cererea de chemare în judecată formulată de
Banca Comercială „Energbank” SA către Zglavoc Ion privind încasarea datoriei
contractuale și compensarea cheltuielilor judiciare, în latura respingerii pretenției cu
privire la încasarea penalității ca urmare a constatării nulității absolute a pct.6.1 din
contractul de credit, cu emiterea unei noi hotărîri în latura respectivă după cum
urmează:
Se admite pretenția formulată de Banca Comercială „Energbank” SA împotriva lui
Zglavoc Ion cu privire la încasarea penalității.
Se încasează de la Zglavoc Ion în beneficiul Banca Comercială „Energbank” SA
penalitatea în sumă de 819,03 (opt sute nouăsprezece,03) lei și cheltuielile de judecată
suportate în instanța de fond și în instanța de apel în sumă de 437,08 (patru sute treizeci și
șapte,08) lei.
În rest, se mențin dispozițiile instanței de fond.
Decizia nu se supune recursului, fiind definitivă și irevocabilă de la pronunțare.
Președintele completului,
judecător: Elena Grumeza

judecătorii: Natalia Costaș

Ivan Parii